ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDI Ecosistomul lac Dales depunct parzulor miele gh organise pe fund eeu, se pon ranma ear poss sa nets. «+b sau fundil ocukn, ip oe se. donot pence taltses ‘rama cave les pe sesame sun seinen. ‘alittle visit acridepinde ide canitatea de oxigen diol, de cnt end onid de exon cizovat, dp, ca de compozita muito de pe fund LOGE §UPROTECTIA MEDILL a | Cantittes de api dines lac depinde de repimul precipita, dag limeotarea din pur din statu fet, Lari lace din Carp hive maxime le apelin mai une, stn cod elopeste pads far cel impie, n marie api, in son loo, cunts au un regi terme cacterisie, determina de diferente enstate Acest rim are dowd fae: ‘satiate de var ide aml, * uifomnizarea de primvard fi de tomas. ‘arg pa de suprafh est cali mu se aretecd cu ape de fund, mai re Cele oud patur do aps oars numele de “ “" gil acetul capitol af invita: ‘Ecovistemele sunt stuctur funciona 2 Strctum ssosistemlus coprinde elie dite facto abiotic i populate biocenozi 4+ Funcjiaenergticd, feta de ctculaie a materi stabiiaten sunt cole to funci le ecosistemul, str legate inte ee ‘+ Care sunt ipa de eosisteme din Romina, + Caracteistile gi panculariile complexclor de ecosisteme repre- ‘ented Dota Dung de Marea Near, Us Jounin 7. ea mi mare pares oxigenulstmosfecic provine in activites: Ta Tm, apa este din nou seatifcts, da de data aceasta, inves: 4 nepiimnion este apa mat rece, Jn ipolmiion este ap mt al Seat mat cad de ia fund permite supreviesuires mukor 7 sles hla spas de mlteon, spree gel ome Primlvare i tourna, apele de supra se tpedlzee ol se rise intecvin 0 propitate fii a ape, foarte important a Cem a TET Prin rire sa tncilzte, tn momenta atingerit tempera ds 4°, aa) eh sen nc ea ene] 9) a precedent. {n acest fel se produc circulstiile de primivara si de toamnd, ‘sl orisha [neste ye sniforninsa. aa ares] (@) Planer vers; (8 Mic 0 tect pt 2 bp nn er Sa rnin. coven Ge svat Sean, sen (upd ocean | 2. Ce organise sp ma in pe un tere bia format? iia a feratord nce are eco a Aes TSocsauiie tome (Tas {Re saintte su mca rts 059 amt (©) Lichen; + SSniemetmcenarsean! © se siprasiato sau ipa, Ss <0 (RARER RE ORAS2 ECOLOGIE $1 PROTECTIA MI >. Pronctnim dt plieoe Go anc ee | @) Lome © Towa | (@) Serpii. : 4. Cozi dco smote ma es dtr (a) Distrugerti padurii tropicale; semaine (© Arent etl er igure; (© Contos mee @ Seer, 5. Anil dein de pln, saree see nize: (6) nk bod exon {) Biocon ap © Apssouies (8) Ota gh 6, At cin ene tetas ean itl wf atl 0 se pierde sub forma de: : caueeoe () ‘Blomes © Zamna © Chas (8) Str maeat 7. Cae dine uta ine dn amon penta Tee? 6) toe as &) Means © Ongena (@) Anemia 8. con css de pds, tactile 9 chupeete nicotene functioneaz3 ca: e a = (©) roc prima {© Comma © caiver (8) Dens 9. Biomass: (Ne rai vi (©) Mata reid mous (© Nate oi tvs (@) Miter ait Sins ce IL} :COLOGIE §1 PROTECTIA MEDIULUL a | ad 10, Temperature este: (resus; () conde abiotcds (@) sara orpanismelor, (@) stare de eal, 11, Riel se oes cu (@) Lane de inscte; (b) Sot (©) Plame; (@ Furic. 12, Ce proces biologic» deteminatscumularea de oxigen fn atmos? (@) Respinsie; () Descompaneres; (©) Foessiniezs: @) Simbiou. 13, Ce fl do energie floses producto primar? (@ Chimie; ©) Temick; (Nuclear; @) Soli, 14, Ceexte homocromia? (@) Unmiloe de capture apr, (@) Un sist de comunicare; (©) Unmijloe de apirare; {@) Un fenomen cosmic 15, Relaia dint plantle leguminous bacterile fixtonre de atest de (@) Prat priditor, (©) Garis - pari; (@) Simbioes: (@) Concur.ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIUILU||:COLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUL Alege spun pov Cue dine urndtoarcle animale conibuic la menfineres stuctu se Remini, de joa sting, cress conifere? Depresunca Maramures, Depresian intraarpetie; Dobrogess Burien Specilestenotope sunt Stret carnivore: Suit ebivore; Sensibile la varie factollor abiotic, Sensibile la boi Prin ce se deosebeyte Marea Near de alte mii? Cua: Densitae; ipsa vei sub 200m; Prezenja defini, (Car dinte wattle leur Se gsese ta Deli Duns? ‘Sala (Car dinze umstori pst ait ln zona crapului? Seobir, 7. Mamifeeledominane din pile de efmpie sunt ( Liliseal; (©) Louis (©) Valea: (@)Amestcal def i conifers. 9. Lace alitudini eee pried fag? (@) 1200-1,700 m: (0) peste 1.700 my (©) 600.1300 m: (200m, 10, Ce procent din supra Romdnicsepcrnt ecsisteme naturale? © 33%; ) 0%; 1. Se dau clteva exemple de sucesiune ecologic. Un dnt ce mete (@) Populares duneloe de nisip: () lnsilarea musehilor i lchenilor pe tine; (© Alterman zifoapte; (@) Traosformarea une pajg tn matics: 12, Cum suat anil toc dint ecositem poluat? @ Long: (0) Principal; (©) Secundare; (@) Soune. 13, Organismelefitrattoare se nese cu @) Mil () Nisip: (©) Parco din mase ape ©) PastECOLOGIE 51 PROTECTIA-MEDIUL} me Capitolul 3 mm 14. Sublinia consumer secundari din umitoarea fist: IDENTIFICAREA $I CORELAREA © Sou ofcedetpatiner se . AGENTILORIFACTORILOR Ou meskes CARE INFLUENTEAZA ECHILIBRUL © Sta, ECOLOGIC {) Biomasei vegetal: {@) Necromael | ne || Notuanea (concepal) de ecilira ecologic. Foute mui oameniy chiar _| detect ma bine informa, ano perepegresis a ecologic! modenie mai es _|éincauzaunor ide vehi ea se pseu Ind idea echiirall natur usfine a flecare ecsisem se poste conserva, pistrindys o stare face apropiat de Soe niall. “Teoria cehlibrutui natura este © teorie sink, ci mai deg ua ama meta, eultaa, cui’ adic ntl populailor umane “| Considerine et ecosistemete a capacittes de slate de setivitateaumand,aceasth conceptic fn de procesl tot ms acceler! de deteriorate a medios ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUy| gCOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULU ‘| «din ammite considarene practice tsbuie strict consrvate uncle ©" ecosisteme sau habitat, acest primind un aut special, conform ‘ormelor UICN (Uniunea International petra Conservara Natur, Amengjeea cusurilr de ap, iigapie, deseclrl gale asemenea Iie tenice detennind att modi mete ale esosstenelor, cits fete care se | eaiflsi eo soar fort mare de tmp spi, ||" Pentu diminuares efetlor negative, eodlogi gi inginérit implica in || price: modiulai trebuie si incleagi diamica deosebit de complexs a "| Geosistemlor, fll in eae vispund la stile mul, ca capac lr di _ | pls Insite fandametale 3.1. Aprecierea impactulul asupra medlului inconjuritor produ Iran or aI Murine cms ‘de lucrarile de amenajare a cursurilor de api Sera | ‘ia terenurlor agricole 3.44, Gospodirires resurselor do aps toro Romie Inoeputste rtm aunt dalle inc din peso 3 sacovomant pedis tae), ‘Ev Me sa ses mise de otic gil gu, doses, sou ervota magn flea gta rts canna rnaeed 9 eau deel ‘hel consonance fan cane pei mon ane pt pest). ‘Dupe 1820, 0 dal 1 perecoarea bn heauoe, se fc prmele meng htroenergtes ge ure Romane, Tn igt2 se chnoreard rma plan do ameraire compl « vloticare yal 9 api, ptr rec Ge pare a Barzan. fn 1800 9 nceput poeta In apeare Pru de lctifcareg Valortcare ‘sl ameajrea era a basnr herograc, serves et ae, _| | Pasir meshes au fost sate ev Weratapronomce 9 aie 9 tel cossionele mature au suet edie unle protuae, alle 2 umn at Eehilibrl ecological unui ccosistem terest ste ‘in practia pote! mdi spr dou modality de bona: ‘iplostareaecosisimelr poate determina o shimbare 4 sesor, ft ‘num perioada de timp, schimbare pe care webu s- acceptin et find inevitabl aceasta iw isearna ins emunjarea Ia Toloasde une pia de apa: instalaia de cape 2 ape; > ‘feo de aucine 3 stu: cae din pnt, jghsbur de isto, contr > amen pe sopra ign canal su sigole de ude, ici dg > > cae separ pacelee irate in cara rez); ‘efsaua de colores evacuue:canale deschise care preiau suplust espa ‘eit construc hidrotetice: svar, conduct de traverse ete, Realzarea sstreor de iat neces 0 see de sts de speciale. ‘ante ni ware ani le, na ‘sogrtoo (perry ssves debi depenbl al resus’ Telos), har (gata (per slave Soebtlal de bare 2 apes sublerane), pecoogce (Dowd ‘cinsupeea caacetelor soul eae va tga) aptoocoramce {pews sabes mporant!ecancce sige) de mpae (pau emaree ‘Sect asupa ma Dei absolut necsar,iigaile determing si ecte negative, Unul dine ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULU} ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULU a Ta fs eae ais oc care pe ein Gack al de | neon mr a Spon wo ene as [sma de nk i Tile aepive pot coal acl it egecle nome tice, cu se shag pe lod pe gape rove ea stn pla ‘Se! apr pole plnenre ee ales desea apr ene [Dec somes de gue crn apc de rie as, ct ut st omogey es, si ae cn planar ss aloe fie date pan ihe cau sepsis supaneara tern Rise sll desu ca ume oma suet nt Moi i Pol in peat» Romi can ale fi ot acl mar de ip it, dies mle ee (penser saa) psp ce et fiseia ape prin a aio clas in cox nou BaP, ca euprae mult mal me cue cu Siren ESR ats pe unacoera ase rere sonal ews pn oe Privatizares agricul determing fermicrit 58 floseasck aps mnt mai fiion $10 economiseasca. ‘Costurle mai man ale inslilor moderne cae asigued debit de apa pena ‘rigofia Ta cerere xa compensate de educereaconsummla de ap 9 de ono asupa wr oce plane ‘Cre de pain acest nou sistem sunt leu de 4 mici proritc, cu parce de 05-10 ba; ‘soci famille sa asia agricole, cu trenuri dela zee a sue de hectare, Pentn modemizare sunt necesare teva misuis . semelor dept existent, peu. a seduce pcre de ap; nwa de distrbuie ss masurareadebitlo, realzaea aor rezervoare de api, controle automa; folostet de aparate care si regleze cantata de ap dstibuit. esecarea $/ drenarea torenurilor agricole ‘Terenurilefoare wed (eu exces de Ate) sunt impropi eultuilor agricole ele necesis Ines speciale de inlturare a swplisul de pi. Excel= ECOLOGIE $IPROTECTIA eon ctocie SUPROTECTIA MEDILL ® {ands ost eta xtra 2 apes sate spree de supa eto 2 ceractrsiie soli (acto pod) Reugia operafiuni de denare depinde de: ispunerea rele d deena ‘istanja dine uburile de drenals Tungimes 5 pant uburlr de drei; ‘renal a bezatrselorg versanilor, ‘renares teem fvectate unkdtte etic Qaeovi, stat teenuri mite a “lncle de imbunstigi FANE Se ine seama do existent a doy | SPE Ee categorie terenut: i leur etes de amidst in cont tele (8 caren i plctherin de ibang funciore) + erent ou exces de wmidine cu Inve de imbuntisfnciag incomplete in era co pivetedesecarea Desecaea ese un ansible de nei prin eae ternal cu exces de ap \ |e suprafap sunt introduse sau rentouse in circuit pico i Fle ede nl Saale eeu psoas apo Saale alee ean are + Smiseoucser: anne ee er incor oe se pone ee vino! i sear, itr re i hs ome) on ms (mae atl La staritlacestal capitol afitavaat #7 -Gestlonarea.apelor fascamn previa pi combaterea efetelor ‘Glunsoare ale seston, ‘+ Miurle i lure legate de ststiceroa exnlr de aps, din punt se vedere cantay i alti, fae obieetl activi de folosire ‘pelo, ‘+ There bidroametiorative, inte care se insern eu pioitat ingle si tense, au @ ol relaea repimula hide al solr, tn sensul ‘rei unor condi normale de declare a cltrilor agricole, ‘Drenaca foseannl eliminates in sol din zona de dezvoliare « di] ‘TEMA DE PROIEGr > TEMA DE EVALUARE FISK DE EVALUARE A MODULULIN CARE SUNT GosropARrE, | Ales Sspunal pot: 'RESURSELE DE APA | Wicreste rect hirologe? ‘ 6) Cirelaa api subierane; Ce | @-Cireutl aetna Locale nnn “| (©) Condensate vporlar de a8 din atmos, Date evalu {) Seurgrea api pe pants munjiloe. ‘Resuele de api eistente (lac de acum, ra, ape subteans) va| QCaredinte urmstoreleresure de api nus gcse in jar moat? Floste resurlor de ap | “ay Anas ‘+ Consumul populaet— pent. vedio (©) Apbsbternk Indasirie~ ee fl de inde (©) Api casita; at (@r Ghee Pscieaturs | 3, Gospoditineadebitelor solide are ea bie: ‘mena hdroenergetice (a) Algae cate putes in masa api, Navigate | () Paricutte anrenate de ap ‘Tratamentbslnear (©) Sicunle dizolvatein ap, ‘Amengiiexistento penn folosirea resursclor de ap (bar, conducte, pug | (8) Calitatea apt de bia. Aad, Sti de_pompac, rrenon, cml, ane pour dips] 4 Ale coda atv in email pops regula de rr) (@) Cennjcle de aps ale Romane’ sunt in crepteresidere; “Mention efetledstructive al pei (cl exist). (©) Resursele de apt sunt neiniateimlate $i distribute wniform nena ‘Misor pentru combiteeaefxelordistructiv (dig, eplrizii ec.) “forme emia al, ele pevhoe aap eeobtensor male Se najie pen flea] (©) Se etinddinnueadfenomenele de pore x bartlo sates resurelor de aps (a) Crevtetcade crgena in prvi aii ape erty popula. ‘ASPECTULINAINTE | —ASPRCTULDUPK 7} 5. Cue dire urmatoarel cir combat exces de api? poe DE AMENATARE AMENAJARE (@) Indiguieardusilon Tae “} 0) Porpare apt penzu sisi; {@) Amenajiiportuae; Tae 4) “rata spelt vedere consumuli age 4] 6: Ince consa functia de itu biologic #tunciinundsbie & Duns? Asguraea producti’ de peste =| () Curses apeterbogute in suspensis Propener de isu pectrs economia ape ty leu (@) Protcia malurlo, Fise a fost toemit de. | © Crestrea nivel apeECOLOGIE $1 17. Care dnt wmitotele activi au nevoie de ps poss? () Producerea pi (6) Dasa inc; (© Ravigatas (@) Saopil sezior ', Care dnt wmtoarele sur ucla eoonomisires aei fm industre? (@) Recieularea ape (©) Interzierea consul de sp de etre slr, (@) Tratare apet polute (@) Folosrea de ape de dfert cai tn Fnetie de ftosn. 9. Care sunt terenurile pear e execu uci de inbundti neice? (@) Paiste montane; () Terenure erodate; (©) Terenure pe care bilteste aps; @) Pepiierele avice. 10, Ceseinflege prin fenomenul de stare soul? (@) Depunere sirurilor connie apa cares evapors (©) Preciptare sicurilor dn spa de plo; (©) Descompunereachimicasingrasimintlr eu fosfr, (@) Degradreasubstanelr organics din sl 11. Desecareateremuilor eu exces de imitate se fae prin: (@) Canalizars gi pomparea aeis (©) Folosies de ingests ca azo (©) Schimbareatpull de cut agricola; ©) Ineieirea stati, 12. Ce fel de exces de umiditate se flit prin edie de dens? G@) Umiditate de supra; ) Umiditae feats; . (©) Uniditateamastxics; @ Unite urban. = 1A MEDIUL a Capitolul 4: me INTERPRETAREA EFECTELOR FACTORILOR POLUANTI ASUPRA ECHILIBRULUI ECOLOGIC entra evalua eectul wor fcr care tnoenjeua ech ecologi, tebuie estimati foiti care ar fi influnfe acestors supra elementelor ‘componente ale modu. Funtionareaacetr clomente do stuctr, in rein taturl, induce acast stare de ecilibra ecologic. Esiimareaefecul dfrjilor potuani asupes stiri medului se face cu sjutoal une metodologi difecteinfunete de elemental de suctrk (apa, ar, sae) investiga, Factor poluani nu aftcteai doar organismele, indivi, ey strocura gi _|fancite ecosistemelor naturale, Prezeja.substanfelor ceive de tot fla | |scarnd perubaree stiri normale a aeruui ape, soll, ct si seiderea Nodversii. in acest confi, pide, lacurile, bile char ecosistemele agricole au | stent > Poluanii modifi componenfa normal speci a binorneze > Lanjurietofce se aletuise in asa fe, Int eoussiemul sii peat rmenjne, chiar in acest condi, wcurgrea" permanent a energie, > Disparneletipurt de coasumator a plo erese fnbibs* cu plus > Dispar consumatri secundari care preau,o hand deja toxied,adicd isu’ seclor consumtor pina care a, nc paele pola > rele o continu onenarea pinion nna nor bi 358 Inet consumatoi de vr devin alepozite vide oxines un via din scat ctgore et bere pers pen ston cuedECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULU | 4.4.1. tnftenfa agentilor poluanf supra Nort gi2feune! specice Infor potuenfr din aer Pesci erst ee fect de pola ma ales ia zone industriate Sooana scat cad ruc pues ero. rob Serdar polemic de pe wma, nie isin, foxice: raze olor fale cad fn propor de peste 4%, supra oll sent aba! earl, a dei abnor. udu de fg ee diverse tn soc, fg cape aa ped Insomnae de mas enous ure de cmon, sade divest at gph et coniuct de fe pf flaou af scoLocie sipnorecTa Meprunul eit — “f eiacraatatasuicmecn eae OE Sg cee quest ta roma enciamn a > Eee meres Sec on ‘run ssete sige leguminasa aero >> Puan a ar prone do abla Go cient, gp abestacoper ‘Supetans g elomentlepotunt auefecedkete asupra specie vegsae ee Peat nectne tuner Ge gr gov, Pro =| Soca fuze plaele nu mai pede Tcie mu cree pnd Ia Simonse ermal. |e an, pomare devine cot mai sae ‘care condifioneazi viafa [seen (e ese sn ave deme «ps, Dart pel fant sel cmr a one pm cua ie tee lip oi Rinse au roprezctat ditotdcauna 0 sursi de rind pent oameni, pescuital find o acupai important, La inceputlsecoluli XX, Gigore Antipa ecole XVEXVI,somoni in Rin eran pescii in ean mari, pref de vinzare find foarte seizat. Dupi 1765, o dah cu uci de amenajre a tibia tpoepot sk se manifest si efecie seroase ale poli, urmae a exvoliiindusrite a seu wreme, Rinl a oferit doar 0 treime din pelleSLPROTECTIA MEDIULUy Pov wi mevetchaele (Ge exenpla, soil) acumilari tn jeu] eae rele inc, cadmia plum et) ai pola pe cael ia iret din ap satin rant (lge 1 neverebrate je contains) In acest fl consul pelo contamina devine wn pico! pent sniate oarerlor dar penta vist psi saa manictor at erese cu pee. ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUI _De fap, in condi prezenei une cant anormal de zo foto, are Joe o compete inte specie de alg, cltgitoare find doar age alse eri Dewottrea lor exagerstd oi numsi ch elimind celle alge, dar duce ta fonsumul oxigenuli izlvat (pina le dsparife) si h-atimulaea de-toxine ‘ezulat dp toate cluelor algae. in aesste condi, se produce o mortalitate ‘nm pestle ya animale nevertebrate /‘aeos iisematnc ts tet it ic Paid (coe sera presen wn senile vey derae | secs eT Cees mee Gand ecach ster gn ue ies ceontta etapa rhs Pen detour a ip it data cobs versa aj Sire ge ant ta meee eal apa secu tes secs pp ohne ne, En Eidoea cme open deol napa. ecu eve toc al ae como sac powacd oscarse pessoa wey oat. ‘Ca Obsevsie- General, tree sa provizam’ ei dato privind ees plunilor movin ee de toon tnt dr pe mem de ps | nat exist multe efectecomplemenae, scundare, ear ma pot doc | | dect prin metode oar complicate, Unul dine efele cole mai damatice ale polanior in mca act | este manifestarea fenomenuui de eutofizare (de a gecescl tof =rand sea | ‘ste debra in canta sufcient, ev insemnind prop), Termenul de eutot se refer Ia bazncle avatice bogte in sirrt mineral cdr a Tost exis devot peru a expima o ste smal, de ) Earoteare repre un asanbu de Yarstrmé suerte de un ecsten ‘vac ums stra de substan FOU dara ales de at fost, _2cese dou ele Sb uot su, povenied in pce dn oarcutra Este vorba despre ingrislimintele cu azot si fos careiloste in cantitate ‘mare, no sunt i totaitatefooste de planet do cults, exeesut Rind spat de aps de precipita sau prin iia i ajungind in barincte aevate, In prezenia esse exces de siruti mincrale are loc dezvoaea algeloralbaste-verzt aE rode fenoménul cunoscut sub rumele de florea apelor sus fflorre aa Intuenfa poluantior de pe sot La nivelul solu, pesticidele de spol ebicidelar redue popula: de insoote eolemboe, de ne gi de mitpode diplapode. De asemenca,ploile acide “alungi" rime, e260 ce afctaz4 caltara slut (este cunoscul, ng fe PS “remes lai Darwin, importnjaextaorinarl a rimelor petra afar 9 asrares sol.2 ECOLOGIE §1 ROTECTIA MEDIULU A Fenomenul de euttfiare ese prezet si in ecosistemele terest: execu 4 ingrisiosinte minerale ae efecte mu numa apr solu agrico, dc ape | ‘tor erenur. Aste, acolo und so acumulaza aces nen az i fost ip Ingrisfinte), se dezvoltt doar teva speci de pant cu cretere rapid {In zoncle ume (emenul arg Tolosit este cel de wetland), mlistinoase ‘are importani pentru biodiversitate, acumulacanutinflor duce la Gervallares ‘m exces stfu papur i ppitigul, in detrimental lor speci 42, Determinarea cantitatva a poluantilor din medi 421, Metode si echipamente de masurare a poluari (goneralitit) ‘Avind in vedere fapal cl sobsanfele poluane in ap aor sol a cece) | importante, uncle chiar foare grave asupa stnt'de sinaato « pantlor, animalelor si populaii umane, idoaticaren st determinsrea concent Lr ‘fe in laoratoare speciaizate, atesale de autoriile de mediu sau do| | Site De exemplu, pers cao sus de aps ie delarat pots, tebuie si ie ‘analizati conform normelor in vigoare, iar caracteristicle oi rio-chimice gi biologie i corespund uorstandardenainae, > Abalize organoleptice Aste anlize press special apa. Proprictite organolepice alo apei runt cele cane cae pot fi etette cu aural organelor de sim gusta mio, ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUL os (Gis oper oie deerninat GE sable TRFIG Tneal) @gazsle ole oxigen bioxiul de ern), Dat sunt pret nt cant pret are sau prea mic, acestesubstanje si gae po da spe un gst neplbut fa "Fale, ama, metalic, dulocag ‘Deerinaren yustulul pei o fac in generat peroane dotse cu finejea mul gustav. Dupa crea gui cu ap ft gust 1 miros, se gust de itera ‘i din proba de analiza Se compari gusta ase simjit eu un gust cunoseat _ Gat amar, dle, se). ‘Mimect pete detent de presoja oor sustn satnle ant rove din plese denote chic se sts lve enacts pel ese coi dtempere de axe penne ae a0 const in pel linens Nt ante ns osm Dep, dente consi conpute nia (Saeco mie me a net sane op teen rade ee cee an cad + ORIG Wael spe eae Gah nie Minow gas Tales | Gra Fact ioe gst Todor 0 Simi dour de cinova ca oxpari_|Fourte dab [1 Sanit de wn consumsor obit —[ Sab 2 Usor de peroepat Peccepiil 3 Puteri, ap ete napcu Pronungst_ [4 Puteri, aps nu se poate cons | Foarte pum = Analize chico, ico-chiice,bilogee 5! mirobologice Jama dear — {ga ponte H analiza ec inte (sig, doar pen une carters) [svn abontor Prin cs ale se tering vole aorta de ata + Indica fy, ficochinis wi chins emperat ala is, fist oxigen dil mete sro, detent). + Ingzarod biologi Gistemee sped). + Indicted merobiolosie aceon). rales Delerinara temportul opel. Se flses dete tips de tememet, || de peferat dice Ia sursa de ap, Se recomand gi misurareatemperaturi sel ‘Determinarea eulort apei. Opi iniens colors indie poles cv substan tice scare ccctsRtcAE REOoo _ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDI CCalorea se detrnind pein dou metode: 1+ Mets catia clores oped natn compart cu close ap bie, ‘+ Metoda cantiativ: culoareaapei de anlzat so compart cu o seas} colormetrid standard, exprimaté in grade de culoare. Determinarca turbid ape, Tubidittea (apa talbure) ete dat gy zn ee pric flat ape cae vimentin Oa ‘ufbure pose confine germenipatogen “Tusbiditates se determin pin tei metode: é s Metodacalitativa: apa deanlizat se compari cx apa bist, *"Metodssemicaniativd: eu gunna un tubidimets se stabilete das pete impede, opalescent sa tubure. "+ Meioda cantata, spetofotometid turbidtatea se exprimd In ray Secare grad corespunzind la | mg box de slic pent | Hit Se op Analiz Hzio-chimice Deterinarea valritor dep. Apel a wp spropit de valores 7 ( seu) dtr prezne CO, abnor bearonaioe case foment Senn ampon ae Mtoe de sre ‘eiode colorimetric: so compart caloars api tits ou o smu ‘lbstan eto culoare dio seek ean: + neds lesromet: nue do lesbo care vn contac x apa de tralzat se crear deren de penal acca ere vara dirt proportional cu pltal ape: ptmeticle moderne su ai xsl ihe pot want die iret pe computer. 4a mod obit, pena caatezarce oct ape rst 20 lt, mai for umole deeminit lcocimie: alcatel ote redo, res -Anaire chinice Prin aceste analize se subileste compezitia natcld a spo in anion! ‘ation. Exoesal lr poste modifica proprictile spe, acind-o chiar impropde ‘pena consum. Crgteea concentrate elements se poate datos pour, dit scale mai multe on exe natural. a {hy mod obisaui, se deterint umn snion cation: 8) anion: bioxid de caron, dur, lru, sla, sii, 1) searion: sod, eae, magne Saracen SS FCOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUL De ascmenca, se determinl durtatea aed, care este ath de rezena tutor esioilo, in afd de catioii motalelor alealine. De fap, se. determing Gncentrai oslo de cali pi magpesi care se afl fn canter mai mae {ect val cation. Apete dare sunt nplicutc ln pus, iar Ia ebere, sure in (sors dep pe peri vasul, br atra eset anaze chino obj, pony snumts ape so loses 3] rade do, cetaminare a unoreutelnfe chince pote te arsn. bar cad, corr cabot, rm fc, mara, lun seen, a. Teall sept ac ceeminarea geld a metator gee Neda de anata sunt aorasse rsces dot specie pectomere cu sbrte stoic, (© ali categorie de substane determinate prin analize himice este format (en ay-numicle substaneindezirabile cae, ate tn consenraie mal mare decit (2 nomi, produc modificsi importante ale proprietor fizice 9) {ezanceptice ale ape, fcind- improprc pentru consum. ‘Sabstanee indezrabile pot ‘+ elomente care itd incomporitia normal a apei (Her, mangan) ‘elements provenit din oluare (zine cupm); ‘+ eemente de orgine mix atumini), eterminarea micropoluangilorchimiel organiel ‘Misropoluani se caacorzeaB prin oncentajia lor seu in api, dar ra infuenfle nogatve asupra organismelorscatice aml, Uni dies ia "|eecte cumulative, adie acioneaa in tip, ioetal cu ineetl, determining 0 cexare a sensbiltit organsmuli man fa de difertafetun. ‘Mieropolunji pot determina global, rin absorbie pe edtbune activ sau eeueqori de compas pt eae colormenc, romatoga, see: ‘produ pero ~ formes peice puttoure, 4 deergets— sea tesiunensuperticild a apet favoring ptrunderea ltr substan nocive: ‘+ feoot—provin din polurea industria su din descompunerea materi vegetal; + pesticide. Determinarea indicatorllorehinicl de poluae a apel “niet Soe pola subtstienk sa saben are no > aia 5a vl aCategoria indica. flor chimici de poe ‘cuprinde: oxigen ovat, deficit do 0 ben enna biochin de oxigen, substan xidabile, divers form ‘de az, fost id spent sulfur. Determinareaexigenulu dizolvat tn ap Cantiiea de oxigen diolvait in api depinde de tempertira ape sresiuneaalmosferiy de conn in substan axidail i microcrganisme. oa mei cunosni meta de determinate ete Matos ner Moda 2 fst moda In grated Ip "868 ce LW Wher, Budapesa, 6 neta In case Reon de margan (margan baler) de cave ox Ciecat i 9p8 verlné un comps leole Alin cand apa axe core ampuml taravlen exe acts, se elbereara i prin oxdoea adit de Does. Canna of ed loon ose ectvalrta cy ents do oxigen dca fn proba anata ete esta prin rea cu o slyinsiandard do tos sod 005. ‘Le tempera soizue, spre O°C, apt ‘curid este saturaté in oxigen) concentatia acestuia stingind ‘valor de peste 15 mg la litul de api; le ‘temperatura de 30°C, apa cra diol ceva mai puin de 8 mg oxigen a is. Determinaren defitull de oxigen din ap + dintke Gantitatew de i i SSS ee (Cu cit defi de oxigen ext mai mare, cv tit apa este mai pols. _|[/__ Substanfcle oxidabie din api sunt acelesubstanje care se pot oxida la roo= su acl sub ajimea una oxidant. ECOLOGIE §1 PROTECTIA MEDIULUL eterminareacerine Biochimie de oxigen (CBO) Cet ioc aa te ate de Rg (rains do taeaeguamee ERRGAT baal GIST Se Nips ee escompunerea substanfelororganice eare se plsexe in aps Se noleaza CBOs, donee tmpulstandird siablit entra analiza ee de cincl zie, fa 9 eamperatura de 20°C. mea See Determinats se fice tot dup Metoda Winkle. ap pli poste aves 0 lar pet CO, de 12 aig ones ls irl deep cee ce ara prensa _|unet cantahi mari de substan organicl determin o activi intensd icoorgansmelo cae odescompun, ‘Determinarea substaneloroxidaile din api (CCO) Metida se msi numeste gi consumul chimie de oxigen (COO), deoaece nisoari caniatea de oxigen eosumat In procestle de transformarechimicd 2 substnglor di ap, Oxidarea se realize fe ew permanganate pots, fie co cromat de potas, Determiner aot din pt fn mod obit 5 pot determina urmdtoareefrme ale sot «zo rani (aoa din comp lo! ~ psn), 4 sotto zat ors zt ier, 4 -amonae (eo tourna deradrit incomplte subst sororanice primal ad de decompunere = adie o polue oa), +t Matoele de misurare se baci eta colori ste Deierminarea fosfaior din apa. Festi prvia pin placa cu ape ‘wale indsnale pesikde,ingsimine 9 detergent. Mefodn de misurre st colrimetrck Deterinareahidrogen salir din 2p Acest comps wpa ca ure ise angcol papa nor proceseanacobe Se deat pea doze 3 _|slorimetrieoe ECOLOGIE $I PROTECTIA MEDIULUy cnr Norme de calitate a apetor sCOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUL c (6) Bacteri nepatogene,indicind mai les pluarea pelo cu mater fale Genmeni efor, » eat ap pa ‘© Germeni de pul steptocociloe. Acota sunt mat reise la elor dee Mis a ad Git nga ‘Alana olf prezenf lor in pscine sa ape des indi polure Saprobiologia (de la grecescl sapros = puted) este stud biologi, _|ologie si biocimio al degradi apelo, produ de materi onganice fate n descompunere(putefici). Ca noise Fetal Fost {anit 1908 $1908, doi carat, Koki»! Masson, a intros pial penetra, tna ip dpe es lp Asti Zia pent apele de supra ream iets coe ps pola Peaza acest stm, unt recuse ta nl Se ata sper ‘+ Ape patsaprete,bogee In suncateerpnice pe care misoreanomek le decomp, cones die asada catiide nen doa 1+ Ape mazesaproe, cin vel mal se Je sista arginine: dearth ‘unt belgie, © 08 palsspob poste buns elie, mp, Gevenind mezosspata, Ape mezasiprote sit casiicae In fncpe de alta ln emazosprbe 9 fmezoeaproe, + Ape cfosaprabe, ao, pat nner, ARAL | cate. oa ‘Amon, maf T = i ‘Amon ng_—_[ 07 a3 as, oe, me 1 3 : Cade mp ‘omy fos a, ‘Gang ‘gor p03. or ‘Cru me at on 3 Fes. mp owe oe : Fie, mgt L i ‘ Ongena ‘ 5 1 Plumb. ag ons for on ‘CHO mg str 12 (COO; mg 1. 8 ES { ‘Analize blologce 3 microbiologiee ‘Starea senitaré a spelor ext dotrminaté prin whnici microbiologic ps ‘ave se misoari canttatea de germeni coliforms steptocei. In vase special, Sterile, cu medi do ultr, se transfert canted spt do aslzat. Dp timp de sre lo temper const, ne observ enna grata Ietzcae eu bactrile cae a derwolat pe mel decors in apt put se develo mar vee de Pacer, pangs nepatonene: {2 Batri puogene: por odie tli gave cx hola, ize, ft ‘iid Alama de atest bacteri spar vruurle hepatite Ceres ulterioare au corelatcalitatenapeorstabiliti pe bazaanlizelor ico-ehimice i chiiee ia Sistem saprobilor eu prezentn aor orgenisme dere «aves valoare de biindisfor. Asemenea binds unt ‘= Difst speci deinseetesevaice Crstacoe. ‘Molust (Scoic su meleiacvatic), Speci de vier (mai ales oligchet) + Post In rut curopanes-2 stale apes ines Hote apreceea calla spel cu auona Boner. Aolearea acestor inde! presipuno 0 bund euncagee @ Dologiel specior dessa a boincaten 1 @ somatcapl ‘ezartal ern dete bern avaties. Ena deja © slandareare 2 metodo de hor Tn pera Boiadestnor seve100 Anal de ee In mod sormal, sel confine 78.0% aot, 2098% oxigen, 0525 ae 0.03% onl de carbon, rextul de 001% ale zas- Au pote plu suspen sau rosa, gts vapor toxic. ‘Penrsanlis,Sral se cletezl in Nacoane speci, Se prin goie a isa din ton i umplere ear, fe pin spa ( floss i aco ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDILL ECOLOGIE $LPROTECTIA MEDIULUL ne EOE OECTA tin care aera nial a fost vacua, prin pompar, einduse vid). Dispoziivele Je ssprae(pompe manual sau aspratoare mecatics) se folosese mal als penta _frerminares onceatailr mii de sabetane force din yolume mari de ae. | Anatize faieo-chimice Determinareaoxigenuiul din aer ‘Acrul de aalizat este pus In contact cu o substan (pzogalol) are fxcazh oxigen Se foloest un dspozitiv special part Haldane ee Jeterminarea biaxial de carbon din ae Echilirat aimosfric al bioxidull de carbon rem din portal dite _proorsledefotosintes ide respite Industria tansporcle sunt principal _sponbile de ereteres concentaii do bioxid de carbon din stnosterd. DDeeminarea se face prin fxaea bioxidulul de carbon into sluie de ‘pidexid sau prinu-o metodiaseminitoare cele colorimetrice (metnda _terferomerric®, Determinarea poluanfilor eu afiune ritant ‘Acesti poluanfi sunt feevent innit in-atmosterk si afecteaot mai ales “sparatl respirator. Ci mai importa sunt: > Bons oe aul, reutat dn arorea combust sau dn revere; 0 > Bln de act Yezuat dn ardor a temper ncato gi din proses Industrie: a dterinacoleratie > Aedes seus exutld a mare prezarlecaor miner sub forms de priule foate tne (cores se dozaza corm > Cor rent dy lads, fomesss cu vapor et amosterd oscil rhe, are tn ve determing cownet > Amoniand provi de la pldlomele de gural sau dn Indus, | determin earner etrminare colrmeti. |) > Pater ota pat no, care provn dn nape. dot, ade ‘2 colcinars In pnt spec de sedmentare, se spl pref colectat ro ured leh ae snatzeas In burl Determinarea poluanilor cu aciuneasfxiantt ‘Acrtipoluany sunt foarte pericaloi, Blocind capaciatea hemoglobinei de canon ‘Oxidal de carbon rez din ardeea substangeloronganice pezena ‘uel cant insuficiente de oxigen: provine ma ales din transport t Gin industri. Se determing prin spectofotometie. idrogenalsoltuat gi sulfuile provin mai ales din industrie; se eter speewofoimsetri. >vee | a ECOLOGE S PROTECTIA MEDI ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULW¢COLOGIE §1 PROTECTIA MEDIULUL Determinareaaltor part de potuant | {In acasti categorie mention: > "Poluani care determin modo tn sructr plimisilo (er, biog deaiic) > Poluant cu aciune asupra-unor festa sau ongane (plumb, fog, manga, mec). 1 > Poluany canceigni hidrosubas sen) | > Poltaneareprovoac disonfot prin mos lor nepieat i persist | {Gerolens, mereaptani,ormaldtid), 1 Penta toi see pon se flasese melo specie de deteminare. De asemenea, petra determinaeapolanfilor dn ae se floss si metde indirect | cum arf degradaea unor materiale, examinaea Hichesilor (cae sunt feat | ‘Sensi apolar ecru, azalize medial le eamenilr eae sunt aes stan tie ‘entra pola dim ap pid ae meiodle valmctrice i gravimatice de igure Sint tot'ma ml inlocite de metodele moderne, mstrmental, || toh preciieh lor, ca 9 timpulut mai seurt de hua spectrofromera, polarogratia simeteda ionometrii: Determines caniir de olan in ser ‘Masurarea fonied Zgometul repezints © supapuncre dezordnatl de suncte eu fecvene i atest ier: Pouorea sonore datrears ma als activi industrial ‘anspor, da i difeitelor agomote generate in rae. Aste, zgomoree, dar $1 | wire (osclait mecance ale seul) au devenit pane din medi urban, infoeagnd din ce in ce mai mult inate populae! umane, animales chiar antl ‘Zgomotul urban se caracteizeazd print-o components de fond, adios ‘uietal permanent, si prni-o components de ve, ads ngomovul patric dn “Metods ionometi: msurare ionizirit erl de ite radii rele de maxima aglomerati104 ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULU! | ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUL 105 ee en Zpomolle (respec suns) se mbar i decal (26) docu este o Determinarencapllaritii solu ‘Se mlsoar nilimea la care edie ape io coloand de sol, tatun timp cutuntno perbu entica de masira care ete Bell (8) (eporu dre €0:8 | Quersina ‘teralay sone ssu eecernaghtce) Se consi ® zona do nit este ‘urinal tne 10 3.20 6B, 0 coworbre normal ae cam 5 2, moto ues atin depegeste 100 3B fe peste 130 8 root roa senza Sureoae=. Zeomocle se msc: cu manors de sunet, prin inestrare po and® gi avalizare fn aborstor Detertuinaren umiditi slut Se cnt o canted oo nant dap uscarea la temperatura de 105°C, iernjarepeezentiad umiites, ‘Analie ceice {in afar de componeatcle normale, soul poste conine multe substanje 5 rin tnsemiees. Geet. la un computer, a sinetclor (rgomoteloe) Poluane provente din industries din agricul, preluste de un microfon (Casi apa gi seul, sol este afsctat e de poluare substan “onganice, eur industrial, produ chic ublizai in agriclar "Peni anlizle de sal se foloces i peu rand instruments cu cares ian santioane probe din diferit slur spate (penta soll de supra) sa sonde {Benin solu de adincime). De asemesea, se poate spa un fan i se ian probe de rol del fete adem Analize frie Determinares mirimiigranulelor de ol Miinesranullor din care ext format slul detennni, proprictie see fice ca capnciates de itare a rezidurior. | ‘Mafneagranaleor se determing prin ‘meta sielor se exeeth 0 cemcre a unci can de sol prin mat) Iulte site suprapuse focare cu echiole de aid dimensiune, ipl famere eo clnreye canistea de sol rimaci In ficcare if si 5) expr in procente din oa + metoda sediments graulele se separ dupi viter de cere fire ‘solo de ich Dterminarea permesbiitiilslula Se mivoard canttates de apd cate tec print-un sat de sol Tnt-un Ge eteriat, Determiourea pH-uli din sat pital solu este dotrminat de natura sluli, de presse biologie gt | chimige, de weastaie, ingrigimints, de substanflerezulite din descompunerea | retuilor vegtale, de Bioxidul de cabon, Se determink fie lecrometric, fe | colores Determinarea componenfitor chimic|anorganich A. Caton! Sod cantiatea de sod crept numa pot cu ape rexdale 3 Besaara nega capactatca de atopricare a til Se Geter pirt-o meleds toot, 1+ fare provne dn apes readuaog cuora modes tec into ft “oui care poate ajnge npr feaca Se delermna pera motos coors | “+ manganite = fon, pote doves point pent sol So deta ‘olpmaie sau pt matda specotometiea cu abso ae ‘+ ognecut ont ds mognecis sunt aenay de apn pSnea eat frat devine crt Se Stomra clr su “+ Gael g magneak. call pote singe nap resis demir | Sistas. Se deterina pro melos! complexometes, + smonseat‘apare” pen ecturea remeber (tact) cae ‘owcompin subtle ganic Se doers pr exacts 7 And 1+ “sent provine din industiaenerpetca sd pose cu arse, Se datomnd caormotn, + Sula prom in stnostré eau dn rev insula, Se deena Saori: 1+ nies” meereoniide spect (ntfeabon) tarsfomrd ute amie nae aoopla ma prow an ragsmite ca Ue & Pohl Se determing colette ‘+ lum este un peluon puter sl povne de inka minreurtor forte dn faneportan ramet de um abn) Se106 ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUL 1 Determinarea poluanir orgenic dn so Mater oranch dns ents aa cin humus (amcses complex de sustine afte in fixe dete de trmsfomare cin sa iochimil, + subwate proven in oltre Poni calles valor sproxinative 2 susan cance, soul sp caleinar a GO ting Se dou ‘Se detemning continu in carbon organi, aot total, cata de pesticide Pen pease se lose metde de exe tba ute de | Sromuopaee, Melo bioloice biondicatoriin anal de ers sol Fea determin efi pollen dn ocr #9) cit meade ssemfadioare eco lant peu mpd war or era blog Fa indica ‘ncaa sol, sctviatea bacteria slur micoorgansme pee) | ste vials pen menfnore cai aes factor de med: Pena mistare | Intenstap acti blogic a soll se ‘wilizea erode de determine 4 conta ATP (acl adenoriffor). | ‘Muto epoct au eapsctson do a concent fn organi ndviior afore] ‘mento puss ele svar de mean ce scum / tna garda de busts aconoa2a cup Zn, cam pum: ‘biel, datoria acovas do clear 4 poem nectar pe Sipe nce ectmear oats mt lament ete pst mafrteacumleaza nrc ase pur Ea, mace Seventy rar, analza pent au paulu posted ran tune pvr exit concartael nar soma {pope min de pnb ines iS dol pln clot (Gola gcesea aloe» eran bon sou msl Ges mc io. bd Lichenii sunt organisme eu viafS foarte lung’ si ei nu au mecanisme pria care imine cat cua nse Spek sai ramp ncaa pine clears ef ee ee A scl au vaca de neater de react, dator dessa aera Tt [a de moses madi O vara Toate sensoia oo tin asta fost seri etectayea ozo In prezria seen, frase ee necoeaeea Ui. bag sunt fears een a pezora uno substan ha | ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUL wor fn diferite gst sau introdus deja sistome standartizate de doar a bloindicatrloe Determined eat de ola dis {anu 1969 a aim in in un concept ous anumecctoictoia ‘Exotsicologia sadiza efectl, iatcrctunea gi timpul de riminere in ‘const a substanfelorchimie gi poluanilor. fa afk de sudierea efectlit substan toxiceasupr indivizilr,ecolxicologia ums eectele ce se produc ls nivell ntepuleiecosisem, adich asupa bioeenozelor i asupra Axa de energies creuitul ntentior. Ecotoniologtelahoreai teste cares arate ce dau provoac in ecosistn substan poluant108 ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULU ‘La styival acetal capitol a inva + Pentry fiscare componcati de mediy existi 0 metodologie carctersticd de eximares a infvenfe nor pola Poluanjitafectead tn mod difertelementele de biotop si cle ale a | el ISA DE. LUCRU PENTRU EVALUAREA INFLUENTEI AGENTILOR POLUANTIASUPRA FLOREI SL A FAUNET se er Tipu de ecosisem observa: (pur, lac, palit, pre, tren agricol iu). | | ‘ais Dra cen obs ——— | Desc, pnp frm dpe care pot 6 cbrate (pa, fan, | SEpimetaengwt tu com set ep, sate eget | STEMA DE EVALUARE Alege rispunsl potivit afore algal este: “@)Deavoltarea ager fo sezonul de peimdvarks Inmuljrea in exces a algsloralbasre-veri, (©) Oreacte alergict, G@) O puraitort a pesto. 2. Core dintre amitoarele orgaitme sevatice acumloaz in ysutut 0 canta mare de male pce? ©) Pest: (©) Plante aevatice supercar (macrotite: (©) Broage; © Seo. ostcdele fost tn lure agricole an eect negative asyp (@) Strwctur soll; (©) Uist soll, (©) Fane’ solalis () Tempertri sla 4 Propristiileorganolepice ale apei pot fi detectte eu autora: (@) Metodei clorimetce, () Metodei Winkle: (©) Gusti mirsubis (@) Termometra. 5, Tubidiate ete (@) Prezena paricalelor fa masa apes () Saarea populailor de alge; (© Culoae api: (8) Viseoitatea ape6 @ ©) © @ © io} © @ © © © © ECOLOGIE $1 PROTECTIA Meow . ‘Sulina anion din uitoare ist Sodi, Cos, Magneciu: CClorura de soi, Gale, (Cantata de oxigen dizolvati ia apd dopinde do: “Temperair, Culoare: Microorganism Pest Cae ee inp std sai pe sues cr chim [etic troy poling tor cor mw vee de oxigen din api 24 oe ‘sore cick le osiptimind, Prezenahidrogeauui sulfur in pl este urmare: Lipset oxigen Prezenei detergentior, Proceselor amaerobe de descompunere a substan rganice; ipseiszouli. pee oligssprobe sunt: Strace in oxigen; ‘Bogate in ogon: Incireatecu sir mineral; ‘Usitmirsteue. Care dine urmitori poluag ai sera au seine afin? Pulse Bioxidal de sul ‘Oxidal do carbon me Capitol 5) mm | ELABORAREA DE MASURI | PENTRU PROTECTIA MEDIULUI | $1 COMBATEREA POLUARII ici un impact major la nivel medint fri eldborarea uno slut i mist tehnice de eombatee polis. Acesta, de regul, se refer tn prs rind la fontzlulsursolor de poluae 4 difenelor componente ale medi: spB, se, sel, foun i ed. |___bi® moment eae onal 3 waist, dn nor 3 clin in crestor de animal si caltvator de plane, a lnceput si xansfonmaren | ornmstor trae. ‘Cresire populaisi mane a determina dorvoltre industriel acess a Insert pe lang procuceren bunuilor neste, liberate Ta ae, In ape gin sl * zgudi, cen, fumuli ga tot felul de degeur in stare sol, Uchida sau tazoask! Deveniad conjienti do impacto tot mai putenie prods ta nivel neiuha, socitatea umand a inceput sl adopte gi sf aplice mass gi thnict de cuba a pouie g de protec a ecosistrele. ‘de prevenire g protectie a mediulu in functie de natura agentilor poluangi . 5.1.4. Controlul surselor de poluare a apelor naturale Preventea polui gi combaterea efectelorpoluirit sunt aefuni care se AWvel de sta sunt replemontte pra logs. Plitin de peotacie 8 5.1. Clasificarea si caracterizarea masurilor specifice | selor urmirege: ‘realizes Iurvlor de amensjare fn cazulbazinsorhideopafice ate Int acini de goopodii pelor si reflect o concepie wars ‘+ sguarea clit aptor pia elematisposfice;ne + sedacere poi prin: ‘nttodocereatzhnologilorindustrialenepoluanes + reciculares ape fn unite industale pentu 2 reduce catty cvacuni ea aps rez, ‘+ oupertrea mateiallo efoloaiil din ape uate; ECOLOGIE $1 PROTECTIA MeDIULuN ECOLOGIE $1 1A MEDIULUT 12 {in proesel epaluare i euorpurarsintervn te ross importa: 1 ara egaleares concentrate substan in spy + isprsiaamestcusubstanelor pe ape eae le piney); + ua tars potuatul) iningineia met, sestefenomene set modlate suit tral 1 coecare i evaciarea rexidurlor din cressitonile de snimale, pe | ypor euat derail calowscat ‘= perfetionreathnologilor de epurre ‘© supevegheras contol cali apeor ‘+ formarea de specialist pet domenil protec apelor, 2 educati ecologies. (Cea mai cunoscut masur de combate a politi apelor este eparirea, ste net pa ezdul,o dat curl, pol evacaat ird pescoe intrag rf ecepor. ‘Apele poluste deverste Snteun ry sunt supuse unor procese de transormare de naturizid,chmis gi bologie, fk intervenia omul, ‘Acsst nomen de auloepurae 62 defineie ca ansamblal de prossie suionome, de natrdfriek, chimieh 91 biologic, care au deep consccin |) ‘edaren puri nel ape Ieate cu materiale minerale, organi, raloative Dar accastt capucitate propre « bazinelor acvatie este legate usa funcionare a ecosistemeloreovtice cu tse doverseazSo canta ma mare de si point se ec eal de oie eel ac tit ae ee ta ‘ate, de fanjonare normal ecosstemor. Expicapa este wmitoare rots de sustane sirine ecoistn pal deverseh intiun tau ue pret mat ler de mitorgeisme (Gace) cae au eapoctatoa dea Gescorpune fl de fe do compup Ca ar, cu cee acest canst de (hong Seeoeis doar unr tase cu at ma al ee ce deavtea clic mont ator agence, tubutndese aperture normale de ‘bocenaze. Pe do at pare, ets caput pa care bac, erst rf do peop, nau eetpamenl erzmat necesar peri oscompunaroa Factori care iaflueneaantoepuraea sunt > circuit pe a natura; Impunfcatorul apelor de suprafifi si sublerane este materia organi |continutd att apoledoverat din orgs, ct cle provenite din innate, Retcfia ecosistemulu cae primeste aceste materi arganice estes le wansorme meampis mineral adits le mineralizeze in prezena excesuii de mateie organic, Ia mall rif, acolo unde kot dineimil rede tempera tinge vari mai mar, se dezvotébactr ‘lamentoase ~ Sphaeroius. Acete becten dau spe un aspect nepldcut, murda. “Minzrlizarea san descompancrea_waienlor organics ee renal procesulu de oxida i pe ale arab, ic pe eal aaerob “Mineralizara fn condi acxobe se eliza ind producer de mis, ep ‘stein general impede, iar popula de alge, nevetcbrat 4h pegt se pot > factor climatich (precipita, temperatura aerlut gi a api, vite | ‘tulad soar); > debit barnal recepor: Ia wn debit mai mare are lo o diluare ea rapid «pola, > canter abit ezvolis normal. fn condi anaerobe, ap este de culdre inchs, mivase uit, verstatea species reduce.na Pen oxtare oo ilege proses pin ca 0 eustana plore som cl ierogon sau secon! Soe cave acepa Afogend! sau loco etl ‘deh Onan serps nest! prezela wags ‘Desconpunere sors dewoasres substrolr agence sub actunes roorgnamoes, iran med oxigent, parla pos Sal, Bea Ge ‘Dectonpinere aaorbi degecbea subst ean sub schunea reroorganamotr, ror meds pet Seip, mma Esto Tzu meta = Sons caton ‘Aviod in vedere fat cB economia umand produce cant mart de plug, capaciatea de autocpurare a apelor ete dep asl eX sunt neces ‘ur tice de eporre | ‘Autoopuratea ete mui ma ens dec! putea n con artiae, pan] | twhnalogl spesfice: concur tecnico ovgen (CBOs) se reduce Ins tara de 2ce enn ru mare adver iol do Iria Bane nienol act oa na or dace flog un fo loge [Epurareaapelor wzate se define ca un ansamblu de mis gi procode| ‘ein eave cantilede impurittchimice sau microbiologice sunt diminuae {see Inc apa rez 8 pat vrs int-unhazin ecepor (iu) fs Bpeze din punct de vedere cali In urna epuriizico-movance, chimice ji biologie, eau 1 Apecpurate, care nu mai eosin substanje nocve ‘© Namolu, care tebuie apoiprelurate i valorficats “Epurreacuprinde te tpt de procedce: oP Mecanice Chinice © Biologice Epurarea mecanii atc din ap impartie de dimension mai ‘Rojinreasuspensilr se face cu: (Gritae rs ou ochianile do 40-50-100 ra. Gritare dese ochre de 20 mm sau Sub 20 mm. Deznisipatoae, pent Tluarea nisipului (bane fn care se depute sisi. Separatoare de grisimiQarine de oxare:grisimil sunt mai usare pe rid la supra i otf apo separate. Decantoare, instal eae sigur sedmeatarea substanielor afte ft suspense, | | ECOLOGIE $1 PROTECTIA. eonuy |EeOLOSIE SLPROTECTIA MEDIULUL 16 © pwrarea chinici, precede de cpuraen mecaricd, fase anv es cae cangeleart tril Gine, iaperats fp, alomerinde oth "Ss forna aor Macoae ete ot separated ap Ww OU ppurarea biologie se tazez po folositea aoe cats de microorganism car aj cam arta a procul de euoepuae, descompun impure organic, | | Seema nel nai pure gle wail ety Microorgaismele actonea fe ca nimol activ (nt disperse in api, fie pelicula biologics (Alte, biodiseu)- ‘Bacterileflosite pent epurares biologic’ po H: Acrobe se folosese penta epuraraapelor rate. ‘Amerobe ~ se folosese petty prelurarca ndmolurlor rezlate tn stale de epurare Atul de becom ntl de epurare se denona tate palma de nel densi ung protazore, neveeara ble. neaiode) “Tats fermeaca 9 comune cael sus pirord de rand ext rere= _zovaia. do eubetanjleerganica gin 3pa Nu so pots vor depreo beonoes Fropr-asa, aceasta tna carectrsica unl coaster, of, © stale 32 (Gpurre ete doar o pata, cle adevaal, consulta Ge om, a cose 2 spa curitoare (aul, stale de epurare biologics cupid: sP'Buzine de arate cu aol activ, care akgues con eatr bacterileacrobe de oxigenare Decantoaresecundare, penta depuncea nico activ, Filtre biologics. Accsea sunt foto dnc-un suport ior din punct de vedere biologic, pe cares ixeazd eal de bateTEC OTO CECT ROR USOC CE CIOS CECE STOO TOCOCSSUSOSOETOOE CIOS COCe STS Te Te Ses eee re eeereecee rere eras ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUT ‘Apa tece prin fill, aceta refine impurtiile i atacd materle zane Dorit activi hacerlo, care nu numa ck descompun materi organice, de 2 gi frmuljse, fru edipasteste © comunitate de oxpnisme format din ge, Protozoa, frit grupe de veri, crsiaee gi lrve de insexe Bacterile gale mierorgansme sunt consunate de protozore, ia aceste, lanl lr, de Verio lave de insect ai es = Geaiiiiecanannemnaabean ‘efor orto rozohare tinge, cl eeeaz8 med supine se al care Sot irae exqoaat de aro egarisme. Acasa constr tent luis in seand, denarece comuneata care se cnstue pe edule ost ote" cists proses ool feo poate supra, puraraaple eaten ie lle In aft de inctalaite sailor de epurare, so floses si amengjt prin eae «ste ulizat epuraea biologie natal: “+ Clmpur de irgare i flue: upmaffe de teen pe cr crea cant ‘de epurare natal pele rete fd fost le rigrea unor cals (ct pei ci men ps mk ‘sceast apc de legume, ci alles platelet) ‘ecovocte 1 proreciA MEDIULUL Biotcinologla ese oka care Tnlosye cancterisiclle dierler ‘organisms (ral als microorganism) tn proceele tchologce industrial, dar | Sinactnite deface a coistemclor tet de economis uma, 17 ‘+ Decantoare petro prims tratare a apcor urate; nmol obit poate {i folosi ca Ingrid. 4¢ Flue do nisi, carol deft biologics ‘+ Ian biologics, sere sa anarabe: bane eae functions in regia natural oi sunt paral controle yi cae sigur’ epuareanatarala. Au dezavantjul of ofes condi bane pentru devoltarea algelor, westen reducind procrsele de descompunere prin coasumul de oxigen din ipl nop. laaile anserobe sunt comands pen deseompunor reriduuilor dela ahatore san din industria ptrochimics. © prcblems imgorinta reautald dn proces de epurae est produces] | namie amastec do bac vi ssu most aiapens i pokarfi are au fl Inpa dn apa. ‘east nel tebuo rua pnt a nu genera, rnd ey, enamen= epolare pont a poe ose. Prolucrrea namoluor cons 4+ Tngogrefoncentare). pan decntare sau contra Fomentre cu aul bacerorenactobe,renutand metn bod de Deshi (iste), pant seadores cotta de nana gi ujureen anspor ‘Trebue £8 rete cl toate predate lenoegee de epurae” eur] nei, consim cate adbigh co neoasar pent roduln dusts say afd care a generat ape vat, Din acrascauza,s6 pane rar pet pe ‘moderzarea teologji rcirea ape In cost! untae de protic. Ao, ‘am tni-un cor vidos: cu ct reduce mat mult. cnsumsra mal mula crore; cu et cog catato de ape zat crepe cantata do energie pene pura, reduc de eerie dol ceeriarea medi Prooesledeepurarefoloses princi i metodse biotsnologe. Ine-un sister de epurar se consumi energie, s intodue materi ops, |stsane penis pretucrre, cult micobiene) si se obfm produse specifier Am ‘rj poluag concent ub fom nmol, bactert moar. Performanfle.tehice ale sstemolor do epurare unt contlate si mbundjite cu ajtorl nor modele mstematiceECOLOGIE S1PROTECTIA MEDIULU! ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUL 9 ‘51.2. Controlul surselor de poluare a solulul nirea poludrl solual prin acidiiere ‘Romdnia aves, in 1989, aproape 170.000 ha de sol plus x: Folosireatngrigiintlo ea ptt so (Cometerea acer cu carbon de calc, pene oes abe (Control permanent al valorilor de pH. eau Ol RAE ee even plu sll daar pasa excl de satan Bioxad fsa — nies: bres canal pan! enti de ne miei ‘Deicide ta fermetezoothnice > Aplicarsa uno watamente specific, + “Dit gino deur ‘\ Provence peti std prin teraz De HEREnSeeor-fete do exe de amide, was, | >" Recast Sate cae 5 Evrae ps et pando 5p peur tig tebe‘ ata elie preva de ormele ce > Recta ier in seme des > Conclusion gp Stn, nlreapoluiel solu pry "estates cre ag poluitiehiice, biologie sl radactive: TRespectarea pommelor de calate pentru folosiea reziduuilor| oe, Respoctarea normelor tehicedeapicare a pesticide > Depoaitate de degeur si eidaur numa ze special amen. “Toate aveste misur de prevnire a poluii soul fae parte din tate de evar abla onl a att Seno Ronda su cose Proict de dezvotaeapicols. [vitae igi solu nana executor luc agricole 1 Studi penta vloicaren dejcior pent fertilzaea slug penta Folosrea raional a ulajelrgrele per a eta bitlorea sla instal de bogs. Respectaea omer de clit petra cre agricole ‘Studi pont redarea tn ciruitul agricola teemurilr productive sa Realzare de lanai ped oer care 8rd cine xi aa su, Peder i manifest aces protec pi + Priete pot dose), pre fret pti etcozinl ‘Apiraraterenuior agricole de afuen visa ‘Mes de cote ord ance soln, aoa Modifica wei vant. ‘Toate progamele de devote tras durabis bute Sse teadeze fi Irbunstires mimlimatals, schema gene. de gspodni apo bezinuliiograi Meiners unis opin s ou ‘a pving iia de perl forest de prefs erenulor tebe st 5.1.3. Controlul surselor de poluare a aorulul : ; TG) ele esc sul lobe no ea mal bopla ‘Acostea tebuie si asigure curareaaerlui chiar la sursa de emis Ca gi tn cazal solu, poluaea seruli se reduce prin metode preventive. ‘a pariclcoe ‘Ofer ema de foe petra constr. ‘© Paricule solide: pulbei de cibune, cena, pra, fm Auroestete, ‘+ Paricule chide: pied In aletuirea tor webuic evita folosirea de spect (kacils com, | Subsite gazoase:biod de sul, oxi de azo, acid clonic, acd ‘duel ese pot adspost diunitor a culturer agricole fom * * ”