Nicolae GALDEAN Gabriela STAICU ECOLOGIE $I PROTECTIA MEDIULUI Clasa a XL-a Filiera tehnologies Profilul: Resurse naturale si protectia mediufui Specializari: Chimie industrial, Protectia mediului Manuatul «fost aprobat de Ministeral Educa si Ceretrit ‘rin Ordinal minisrlul ne. 4744 din 18 ial 2001 "eosistel pure Ecosisteml tp Booster le cone st 38 39 ‘0 moma AION ¥c-ting civ dr, Alen GHEORGHE eee mec nh Dall SCRADEANU Reda Niolae DUMITIRESCU Cope: Adriana POPESCU Revise text Flena COVRIG. Tebnoraare omputerizath Nicolet BOBOCEA ISBN 973.998359-6 Copyright © Fitara Feonomie, Preusiveritara 2001 Deerien Osta ‘Eafe al minal per es Kea a, Ci Si: ‘rues Hines Eero boomers Editura Economica PREUNIVERSITARIA tots 201.5877 29085:70,29 55.79; ‘aun: soo ota a et etsoreaocono, ee adore a ip woos JZ, 3 CUPRINS —————————==_—__—_—_. Cavdt taite.. 2 (Capito 4 {neegerea y utareaconceptsorspectc ecooglel ‘i protetct medial . oe 1.1 Caratrizarea prinipaleorclemente de protecia medial 14.1 Nopinipivind repiementaea elit acter de mola Indicator de caitaterelementat — -Reglemenrprivind fetora pt Reslementiiprivind factor se... Reglementi:privndfactorl sol Indian prvind apecirea bid versiii Reglementiiprivndigiena popula! 1 capttotat2 Reraoasee itr dard este dere relator ‘intra si interspecifice ale acestora, es 21 Desa cloner ssf: bap re 2L1'Reai tenn aio i doa 212 Bigneclogehe nee en 2.13. Funj eam = 216 Diana eosin 2.13. Beosens section Danses gla Mc Nap nn 22, Sues ir iap “acrid Sects ne " Esse pil ——— Eeoitomul gh sta 7 8 io 2 3 7 18 19 2 39Capitola acer crtarn aerator ere laueath cline} —— 3.1. Aprecirea impact supra edi inconjurtor prods ‘e lneiile de amsensiarescururlr de ap ‘siaterenurilr agate. 511.1 Gospodsrea esurselor de ap = el pape sede de pil apo ‘Amengjrearosrselor de ap . Alimentarea eu ap potabil Alimentarea cusp indo. 3.2, Temiei de imbundtp facie z Objet activi . Sisteme de rig Descearea i drenarca trea agicol Capitola 4 Tnterpretaresefecteorfactorilor poluantiasupra echilibrului ecologic. 4.1. Subilite intuene sgentilorpolunyasupraeosistemetor aura. ‘A Inner plen anp ae psio Inthe polar dia at Infloafa pour din apa. ns Infenta pour de pe sal. 42. Determinare cattatva polar din wa. 4.1.2, Metode i echipamente de msure pal (general). Avalze organoleptic Anaize cimice, fizico-chiic, ‘olose rice Misuraea fons. Capitola s ‘laborarea de misuri pentru protecta medihu i combaterea poli 54. Clasiiarea gi caracterizarea misurlr specific de prvenice $i protefie mediuli i funcie de natura agenfilr pola. 5.14. Contoal surselor de poste a apeler atuae ‘5.1.2, Control suselor de polutes a solu 5.13, Control suseloe de polure a aeul. oon 5.14 Cont reuni dejee. . Bibliograc ve i z ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUt 6 CUVANT INAINTE ——— enim protja medial, este nevoie de eunostare gi de voint de ao fe. Populaia umand a dept nivel celorgase miliade de locuitor continu sa ‘reset itm ear, deocamdal, nb pare as tempera ‘una peatr lcuitort Tere apartnind specie! Homo sapiens sopens se mi objne de malt doar din vanuonre gi peseit: anal miivane de hectare de teren sunt culivate cu eteva soir de plane (unele find reat eercelor de laboraton arate milioane sant defiste oi tansormate pent fer noi sai ‘gsc Agricultura nu tnsearant doar cultura terror, ds floes acesira ‘ent ceserea animal, cag dezvllarea instil cae fuizeazA sii blue, ngrigiminte si pentiside Economia umand se bazea2t pe folosea resuselor naturale — petol, civouni, gaze naturale, lemnul pidinlor, minereur, apa dulce a rauror § lacuilor, plnnul fer, specie de plant si animale, Analizai orice produ a industiei mode gi efi vedeae& pent fabncara ui a fost fost 9 resus aural fe energetic, fie ea materi prim. Din pune de vedere energetic, sontcm depeadenf de combust foil — ato, eSrbun, gaze nae ~ flo in termocentral, de fr ae rBrilor — Pent hidoeentae gi de unele miner radioastve cum ee uni, penta ‘centalele ncesroelectric. Vagus migeine valulor oi marecle nu tied 9 Intebuinae extingi penta ae furiza det ener “Toate ese suse se vor epuiza mai Jevreme sau mai tif ile noastre ‘se mai acumen tn subs! citbune, lacus de Bara se theare cet net ch sediments, rail est elimi. [Exist ins o fom de energie care mu so va epuira prea cuntnd:energia slat. Noi o flosim putin, tchnologia de relzare s panounior slate find es costisitoare, ori de un andament sez Dar exist nist ullztori vimitor’ ai energet sole: plane veri, ‘organise capabile de fotosinter3. Hranaomeni dep de pant ie direst. ie inlet, acesea nd consumate de animale noatreebivoe.ECOLOGIE $I Fotosntezn este un proces care cons, in afr de ener sola, ap bond de carbon gi sirustineale produc zaharurig oxigen. Vite noc 4a fi posibilt tn abseoa oxigcaul i vot eden planole au schimba, y ecu stort plants, compra atmos Plantele mu ties tn sere, ele sunt eispdadwe pe wate continent gi in toate ocemele. Exstens Jor permite existenfa a mumecoase speci de animale consumatoae, erbivore sau camivore. Relaile complexe inte diferile ‘cstogori de vititoae se desfgoars in carl unor strut, al unr sisteme care | ‘sigur cone pentru perpetuarea vei ecasstmele. ‘Specia umn exploutearaproape toate purl de ecosisteme ae plane, a pure de coniere pnt la deri del ule bogate fn pete pod a lncurle suprasrate. Noi am creat si ecosieme no, ransforméndute su istrgind-de pe cele naturale: ecsisteme agricole, ccosisteme urbane, Aces sunt mari coasumatoare de energie, pe cae o aim tot dn eosisteele natura. Tak deci necestatca de 3 imple iotresele ecmnomice cv prteare si conservarearesiscor nature, ‘Manual preznt, pe pacursaleeorcinci capitol, att cunostine privin | ccosistmele, ets dt, informati i replementin privindactivitiie umane care setenoreazd meh Avind fn vedere cl protecis medio eprezin wn demenia foarte practic e necestd multiple eunogtinge, am relizat © fminare inte partes torts {bodies ce aparine ceolgici 5 pare ale cre apaine ing Reglementrile ce urmirese menfineea cats fctorlor de mediv sunt iscaate afin element principale de protetia modi ; “Trocore in cevsth a struct finer ecosistemulu y.caraceriearea ‘rncipalelortpur. de ecossteme dia Romina consul baza de inglepere a ‘lu in cae trebuieapicte masunl de pote. i ‘Sant disease efectele unor acGvilsi ca gospodirea apelor i Inne fini aps mei infuens agaior pala st {a capitol 4 sunt prezentte principale metode tigate penta | eteinare canitijilordepoluany io media fn uta! capitol se fae refers la modu in care ge pot conto pola | seul, api si solu, precum gi ls modbl ia care ete contolt crcl dexeuor. “ratacea subicctelor feral capital fer call nessa pent interpreta corecti a mediuui ea un complex de'sisteme seologice, preva 9 peat Injlegeee oprtunititmacurlor de pote. T Capitol | men INTELEGEREA SI UTILIZAREA CONCEPTELOR SPECIFICE ECOLOGIE! $! PROTECTIEI MEDIULU! 0 sat x desolarea bazei ecologic, sa pus problema eririt uni domeniu practe de recobare propriisd a problemelor de medi $i de ‘plicare a soljilortehvice, Acest domeniu On pling evluie este reprezenta de protetia medial. ‘Protecia mediull are la Bazi elementele de srutur si fanfionare'a ‘medial, precum $1 inerpretare’ moduli is care sistemele ecologic _sreacfioneaci la presiunea antroped Toate metodelerelnice de prowcia medulu nessta interven fore de ‘veplemantare a staal, prin tnermedtulelabrirs¢ aplicrde stendarde, normative instruc. CCresteree exponential a populaici umane 2 dus, pode 0 pat, la degrades propel st mois de vas, ar pede ali part, in dervlire sor instumente de eunoastr,stiniice, care si pemitsstopareafepomenelor de euraare ‘Beologia reprecinid modal i care oul inelege, ase. earactrsele ccorsteelor, rela dintre organime si medial lor de va, mecaniomele fae sau fa haza produce! biologie ‘Provcia medlului este zona aplcatvd a ecologel ecoststomelor gi consi un domenin practic, cesar penta diminuarea efecelor negative ‘ale atv umane aura medial repr daunelor produ Este limpede ed pentu a proeja webuie si cunog bine cee ce vrei sk provsez. Aceasta inseamna aprecicrea corectiafluli Ih eae un eeoistem care int tn regim de protetie, e pid, va reachona la nous situate peeareomul © vaimpune.8 ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUL a ROTECTIA MEDIMLL Poesia mediulu inseamni cunoaterea cant de resurse naturale de | are popliia uman are absolut neve ] ‘© Resune cere, odati consumst, nu se mai zee naturale) ~rerarseneregenerabile: '@ Resurse care, odatl consumnate, se pot reface specie de plate gi mime cae sta ls baza brani i nde umane gi care se ree ator fenomenului reproduce) ~reurse regener. Jn conctuzi,protecia medilui na inseam doar interditi ig stabitven ‘uni nivel optim deflosre a resuselor naturale, ada a ecosstmclor refte (crbuni, petrol, 414. Caracterizarea principalelor elomente de protectia mediulul Percopeea si interpetarea mediulu (au x mediulai fnconjurtr, cama se sai spune) pot face in doud madi: '® Perceperea si interpetarea ‘clase, deavoltte dup 1972 in cade Programlui Naiuntlor Unite penta Medix: medial este conaderst un snsambl de factor de mein~ ap, ar, so found i flo agezntwrane Fiecare dine acesl factor: este abordst independent, prin, mstodele specific al sinjlor de mei ‘© ‘Perceperea fi interpretavea bazte pe teoriasistemetor: mediul este ‘organiza fa sisteme, ine ssteme' exists numervese rel. Aste, sistemel socioevonomic, generat si dervott de specie umind ts comsderat cs find o parte ineyants din sistema ecafere entra a putea la rdsu practice de reduc gi combatre @ war feromene negive ca poluarsa, eracinnca solu dsparita specon de ‘lant animale et. nginera medial face refrive la interpre cleica Reglementrie,aplicat fle la nivel national, fe la nve international, priv inmod separat apa, aera. solu plantele animalelesintates umn, Pe de alt parte, penta inclege mai bine fll Tn care tote componente ‘mediull sunt inflenate gi infuonjsesspocia man, el rbule pve eo mats ‘lc ale unt intreg, ale uni sistem 4p contextul teoriei generale a sstemelor, un sistem este defini cx un ancamblu de clemente afte in ineracfime Ecosisteml tu sisteun, ‘organistnul man este un sister, o plan este stom Tnjtegeresinteracunilor dime pile sistema este deosebit de impor- {anti penta limurire rporturilr dine specia uma! ecaisiemele pe cae Pentru putea aborda probleme protec media in Romina ebuie st efnim mai ni carul este pemnite destiurrea acfunlor concrete, I acct sens, prezenim insipile medial ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUE ° ee. INSTITUTIILE MEDIULUI TN ROMANIA {fs socoel al XIX-Iea au apt tn cada minstelor servi sau const ‘are se ccupau de buns gospediie april, spear, tecerveoe de mineouh ln 185 a apinutehisr 0 Lege peur stapirea lacustlor, tosete cate fa cca peroadi preiucenu pagube mai curly agricole Totodatt, to cade ‘Academiei Romine si a univesiilr spar prencupit_privnd.conservrea ‘tun. Se ified societii ea Touring Chabal Romdnte ott Socitton de ‘aris pent proecia nat, preocpate de conservare patron hata. ‘In 1928, cu ocazia primi Congres al maturation din Romina, - erat 9 lege a ocroii naturi. In 1980-8 apie Legea. pentru provectnea ‘monumentlor natura baza cia ax oat ings Comisinea penta ocrotins ‘monumentelor naar i comisi repionate penta Ardea tenis $i Moldova upi 1950, Comisin peu ceotiea manamientelornatrtteve su tela ‘Academici. Dp prima Conferinié ONC contacratimedulu (Stockholm, 1972), Rominia adopt Legen provid protetia medul inconedior (1973) #6 infimjeaca Consiid National pentru Potefie Medulu Inconjrtor (1974) cate svat o activate formal, neice Abia dupi 1989 Romania tneepe si acorde prose reall probleme de ‘pais; 28 decembric 1989s infiriass Mente dpeor Parlor! Medi econo, ca aire crc si deparamene.Legea 137 din 195, lege-eady, ‘sable abu spade kt etm pra medi. ‘mai 1990 sau orpanit inspectorasle pentru protetia medial nconhurdtor, near jude a municipal Bucur Alte insti eu stbu in protec media sunt © Cicumseipile eologice (do plds, RezcrafiaBiosfesi Dele Dani, "8 Organisme interminstrale de exemplo, Comisia Guveramentala Je para impotiva Derastrels), 1m Struct de peatone ‘Regia Autonom ,Apele Rome"; * Regia Nationals « Paduner. "Insite de cored inginei Iehnologick: * Tnsciutal de Cercetare fi Inginerie penta Protein Mediu OCI), Bucuresti; ‘Instn Romain de Ceretisi Marine [RCM), Const * Insta! de Ceretii gi Proietirt penta Delt Dunit! (CPD), Talos + _nstitutl Nofional de Meteorloges Hidologe (NMED, Boe '% Seructurnafonale de coopera intentions: Comite! Neficnal en Stratus de Ozon i Comisia National petra ‘Schimbart Climates,10 ECOLOGIE $I PROTECTIA. MeDIULUN aE SUEROTECTA MEDILL 1.4.1. Nofiun/ privind reglementaree caiti factorilor de medi insite de epoca industials a omeniti se putea vorbi despre fctrt de smadiu~ ap cr sol ~ fete cia pre putin pla | ‘Act pe eirel respi ast, undeva departs do ores, cooine totus 0 canttte de impute din indus. "Ast, abol cura ext de fap ar seceptabi in punct de vedere sanitar ‘Apa neat obit, fos inc peat splat, gag bau, comin, in | stare dzoWats mit cant de substan accept a ibd noperculese peat snkate dactnudepigeseo anumit im ‘Solu este ,boga in ingrisiminteminerle de sntza gi petcde mai mult ECOLOGIE §1 PROTECTIA MEDIULUL a ee a eeetneneenen Jn aceasts stupa stag) stabiepe nite Inte admisbie entra ‘concentra peluanpilor in aee, api st sol, in funcic de stare de sindiate a pore, sensiiatea oxmenio,anmelor $i plantelor. {et caro sunt inept staoasca_acsia mio sunt chim dar rie, peu e8 aoeeia din urna preci n mural fect cant de aie ‘Reon soup sonata dar gfe ge aura. ‘Dar In cae a uma erin g cal ca. predue substance ‘nofenarea teeter Indust are pt rons co ssa, ups elmina nla reads cave vo Sevreoaa ae, ap ea ino. fnecont en elabreca standard decals se ung un conser ie special darn espa la coa ma bund ste Tiandardele wabiine pera eliaiea TcorTor de wey Wee a -evzut pesiodic pi imbuntite ip faveaea sinus popu. Tn Rominia, exist comutete tenice de standardzare, pe domenit de speciale, eae elaborrsstandardeleroméne. In afi de acest stndar, se mai apich stndarde profesionale (in ‘adel unororganizti profesional) standard de rma (se ape tn ca ‘egilor autonome sau sacietilor comercial). ‘Standardeleromdne de medias aplca ptt teitarial i ‘0 pare dia standade sunt preluate dint cele europene Su intratonae yi exist tn continua tendinjs de aliiee a Romani la cevatela Ununi Europe ‘Aga sont standardele do caliate din eaogori ISO (Onganiajia Iterations entra Stondarizare). ‘Aubvehiculele sunt unee dinge cele mai poluante produ ale conomici tamane. Penta a rouse caniaea do emis once ale anomaielor sa stable ‘aloe amis le normelor de env, echivalente cu nomele Unni Erepene (EURO-2, at peu auometelesuainne, cy pen coe imports,iceman CRRSSR RANTES, 7 2 ECOLOGIE 51 PROTECTIA MEDILILUI) _Apce wate rovenite dn enalizarea org, din ceeoile de sna sau dia industri bul afl atten sta de oun ny ana or no ri receptor, 4 corspunds stanardlor de caltate previa a epe Apete| devrste mi thule St afecteze via orpimimeloe vai 9 caliaca spel] ‘ul 1 ‘Adeprarea msurilornafionale de protic 2 medi tebuie det sé tnt scam de legisla european Explicjia ete urmatoares ‘Siene 9 snp Sow cots | Sone comple ge esas | (Ge ona, Campin Romande un | Sans tn ted ‘Spare, scone oo tp pli ign cscteme ne ana (rule ‘saugte sso apr tea ent coe at. i, oat ma wt Saree a Sn cea sexed Corot eso und | eae ae muidedacas | Eee Indicator de caltate reglementa! In ctiviaten de protciea mail sit eeoscu utr fcr de medi: + Ape ‘Aen Solu i + Biodiversitatea; 4 Sinstata aman, Deasemencs, dal s pot oline prin amaliaratpuitr de ecossteme: + Ecosiseme acvatice EPRGNE AE AEN R ARES TNT NOE TIES SSN ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUT 4 Beossteme terest, care includ oosistemee sve: 4 Ecosiseme urbane. Penta toate aceste categorise subilese indicator decalitate san indicator ecologic Inicator pot general sa specifi, Indicator cu caacter general: 4 Indiestoe rganolepe gusts mio), 4 Indicator aeochimick, 4 Indicator biologic bacterilogcis Indicator de adoasiviate Indicator: specific canttatea de peyte pescut ipo la supafja api (uci de api), met pall de pa ved peta lew orl, rea gyicol a hectar, Mec esto astut dn eccsitera, mute dno ind varsfermso cto neo, Ora ri enor pt cases Briran sng set do aol, er Gaon metdeor be pass bunt ot cert chris faa, ral chore 3 axenic au se neces ia de erogiomare e mos prea eat aca ap mle Consol cali factor de media ese relevant fa prim rind penta staen de sintate a popliie! umane, dar reraltatle salir reflect, de Tp, onde de vith din ecossemeecontoat: eosistrn urban, ecosistemele Silvie (puri), ecositemele apelor cargioare, eeasseincle agile, sistemele montane gate, FRoglementilprivind factor aps Tegea mediaul maajionei ok proses oplor de saat wbiarne sia ccosisemelor avatce areca obieet mesfnorea si ameliorate cali $i Prodtivigi naturale a acetra th Scop eit noe efete negative supra rediulu, nitati umane i bane materiale, i ae ae lege pastas eer de ‘svelizum spor de must vie bignass) inieun interval de timp dts cae se arsuon. ite vege Unjunlor core. Din put de vedere commons, Putviaies naturals (hn ast exz, a barinelor seatice este cantatca de ‘ie salle oyanisme (moluss,enstacee) ews Se pasclete itr enum ‘zn seSdreaprodut visi este reall upresploain socuslr de spec [scale (acess mv mat pot se react muljumior pn la url seooy de Sui sa al pol Prevedeile leg se elizeaz prin ‘None tchnice de protec pelo,ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUI = Standade de emisie; = Standardo de eas: Indeplinirescerinoloe de evaceare gi spree pelo wate. Pentraaeiunes de prota +a Intcmit in sim de claiiare & spel Asif prvi regi de preset, ape ptf + Ape intemationale (Duntres, Pru, Tiss, Marea Neal; na Categorie intr gi Marea Mediteand, Romina find membre al ‘xganizai de studi i potejar a Mi Medierane; ‘Ape tertvale:apele Mati Negre din dept toa ‘Ape nationale, pin a imitade frontier ntness; ide (oosinje, ape seasick Resuse de apa dlc, ‘Apa penis populate (pentru nevoi gospodarest, activi public industiey, ‘Apa poabils ‘Apa ura mens, ‘Apa pent indie, ‘Ape ndustile urate, Apa pent iii ‘Apa elas din dese 9 remo, Caitatea pei este dala de prevents srulor dizolvate, x particle frgmice smu minerale. si a substantlor poluate. In Romina ao api ‘uioarlerglementai (normative) penta calitea api SSTAS 4706-85, pentru ape de suprfii. Indicator prevézui aw cole ma sci valor pest pel de pina categorie. SR TONE ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUL 15 ‘Centar stars cali, ap. incre nl categork Sr Stogor aps oa pot forme ron ‘Amenirea caps potbls ‘rate precece enlogns, ‘mere spa por neusia arent ‘aoa pice ‘Seana, Fears cuturtor ale > Catagories = ape ea ol folate pant Kimani ef epa peru plsceara (sceptind crestorlo do pasa rooseltncogce nate =, aarment > Gatoge soap cre pt ost penn: ‘imei ga nga irda, ‘Seopa tnsogce, Normatvul C-90/1983 pivind condijile de descteare a apelor wate fn reelele de canaizae” lo cenrlor populate. Normnatvele sailesnvelul sn pen ‘onsen de materi in suspeasie; ‘enol detergent + hidrogen slurs; ~ metal gee (erm, cup, cada, plamb, zine, mereu. ‘STAS 134291 ponra apa poabil ‘Apa potbil trebuie sais o calito deosbit,s8 nu comin substnte ‘imice sa microorganisme diunitowe sini omuli, Noomele de caltste Deni spa publ suntsabiite at pe baza unoe enter ineme, ct gt pe baa ‘eotandislor Fite de Organiza Mondial a Skaatiit (OMS).16 ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUL “abel compara pivind eSteva valor admise pent apele de supafas pa potabilt Cate aha | Cateye The 10. + a, 3 on on 22 Cates. T H Bi, om ais Ou ts ‘An ‘Chorin ‘Cope (ny 30, 005 05 07 2.007 Proteciaapclor este asiguas prin replementiri, ase foedt 8 se asigure proves canta, protein cata peoseia sata ‘Protea cantiatvd este reglementaa prin: + autorizajit privind depot de Tolosing’ a apelor de suprataa i | sbtenne, ‘+ _respectareanormelor de consum. ‘Protects clitativl se realizar pin + interziceea pol apelor + sabiitea nomiclordecalitte; ‘+ esr intrdei de floss ape in situa entice (eect) ‘previa yi combatre plu accident, | Protea sanitart areca chiectv prevenies coutaminiit api eu baci ptogene, impurifiarea cu dfs substan chimice, contaminares radioetiva. In aoe sco, cu tbe emstonel zone de peace: zane Ge prtecte salar reg raver eace orc actvtate m Jul ebecinaa prot + Zone e price tantra eu rpm de reticle, acde zone cu pln + petimetrut de protic ricropeclonica:esgwe protect resusel de aps Fei de subsonic gieu aograsbie sa nogoradable| css zona rg over 9 zona Se recta, locepind din 1950, in Romina exist Fond! aplor, consti din tele tafe pentru service do aire si autora, ei dn arena penal) api elo are Mele peeved loale pind flasiesapelor. Asst fond ext, niu susneea fintciarh a Sistema! nafinal de suprineghere cana ‘alitativ a resaselr de ap awn ler din denial gasps apelo, ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUL " Teg medi abil opin prota aimosTorel se umn preven, limiarea detroit i melioraea cals aeu, penbu a evita maniferarea _unorefecte negative asupra med, sti urine banal sterile. Regiment privnd factor se au ca seop: interes de tei i enol adcovate peau rofinerea pola ox, tine ea acesta se dsperseze In amos, reducereaemisilor de pola: protjare stiri de sindtte a popalai perfecjionareasstemulu national de monitriare cali seal. tn Noe Mtoe pid denies ons de pouon ams) og) ae sue. safnae (a0 T85) piad wrare epee biden pon eaten aor + cotistes i de pb ‘Suostanfe enoranie sub forms de puber: te cle de substan care ‘en metal la, cu ee, halogen amonia, compu cra, ox oo Sut, oa deat, ‘+ substanle crganice sub forme goo, vapon sau pulbe (eel ase do Substnie ser) 1 sbstane cancergene (vel care de substan art, De asemenea, exist o serie de reglemeonti penta nome tence de calitate a sera STAS 9081/1978 Poluareastmosfere; 'STAS 125741987 Calittea seul din 2one potejate: ‘STAS 1031/1992 — Puriatea sera i acest norme se reglemeteazs CCalitates acral: poluagi din atmosfes; [mise de poluan Calitica combustor carburangior; imitaea zgomoteor, “Metode de aalirs nner; Supravegherea agenior economic care pot poluaaerul; ‘Misr in cal or plu ca eect ans nti, veoveveg < +:7 1 ECOLOGIE 1 PROTECTIA MEDIULUL Pentru prevenzea si combaterea poluirit industriale a atmosferei sau stabilitconcentail maximeadmisibile pen drt substan, eas penta zone de protec santa, onle de proectie ptf ta Zane de lout Parc; Rezevai naturale: Siajuni balneoeimateice; Insttui social cultural; Istitui mediale; Uniti economice care au proese tehnologice ce nest factor de | media nepolua Prin alte eeglementri se urmireye controll poluici seralsi de cine acronave,poluiproduse de autovehicule, cag deteriora statu de ozan. ‘Reglementiriprivind factor so! ‘Legeafonduloi fancar prevede rglementisd privind resoperm=s terenunlor agricole ear, pein dogradae si polar, sau perdu, paral sa tot capacistenprdetv FCOLOGIE §LPI 1A MEDIULUI ‘easements, pentru contoful eal solu se malian teal 12 Confinutl in mete gee al soll gal nimolunor provenite din ‘tail de eprare care se flonese ca erga ‘2 Conjnutl in metle gree, sul, detgen’ etc, care poate afeea procel de femontze in sol a substaflor oxce. Avid in vedere of soll esto componeat a domenull terest gi ck este inducja, ati caitlin, oS 9 cnltati, de folosiea resurselor matuale ale ‘nbsollu (mires, cbune, pewo) i de explontareaecosstemelr terete, font secstare si cluva precazinprivind replementiile privind calles Subeoulaecasstmalortreste ‘Explotaea petrol este reglementat prin Legesperoluli, are conine rosin privind protetia sorte resuse si prosccia mediuli, care pout f estat do seivitata de exci sou de edule potrolire dela extract, Regimul de protec a pidurlor este stabi prin Codd stv (1996). Reglemenile in privni esi eosistemelr slice forestier) previ: Prevnifea gi combuterea atacurlr de dinitor; Provenite thenrilegale, Stabiiressnual cats deTemn ce se poate extage, nnd Seama ‘de caaciaen de regenera a pada: CConsinsizea unui Fond de conserare i regenerareapidror Solul deratat saw poluat tebe supus unor temic de ameliorare, prin ‘ner de amenaris buniti func Caliatesapet pent inigrea cultlor agriole este replmentat prin ‘STAS 945/85. Apa pnt afi se claiikfn dou tp ‘9 Api alos pnt iiarea unor supa mii, arid, eu sol avid 9 struct fn-prosie ‘9 TL Api floss pen iigateaunorsuprafejereduse, mai umede, eu Sol avd trot fin, entra aces dows puri de ape sunt previzaie concentra maxime Misti privind ma ales metalele grt: Cedi gL 005 ‘Cae a 2 ‘Gap 02, 50. Morea az 905 Plast 2 30. Ze 20 To. Pssicide oppmocTors | 0 7 Indicator pivind apreciereabiodiversitii CClitateafactorilor de mei apd, cer gis depinde et de cota ce face ‘opulajia umani, ft side cea ce fae popula de planes animale slbatice ‘Autogpuatea apelog,ralzatl de bactert acvatce, fnefin vegetatel de Siege a ger, formar hiss din Sol, ca urmarea proceselor biologics,ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDILL rmenjincrea canst de oxigen din stmosferé prin funefonarea proces fotwsnters,fxares soul dato dcinilorplanteor sunt doar eleva di serie pe eare nile fic ccasisterele atte. : Ape, aera i sta sunt medile de vig peat milione de speci vegetal snimale, iar aceste speci ne pot ofer multe inform prvind calatea med respective, Incerearea de a ofei un insitument ge Tucru nocesir pentru acfianie bret a mea, in prvi speci plate ania das ‘iodiverstatea se refer la intreaga vancbiliaie orpanismslor vl # a) Ibitutslor in care tiese acest st defnitea ei inciude patra componente serie: ~ dversitatea specilor ~diversitaea peneticg: + diverstateaecasisiemelor; = iversiateaanropled. ‘ermenul a fost foosit entre prima data de Lovejoy in 1980, care Uslizazh nofiunes de diversas biologicl” ta seas de "numir do speci. ‘Aga cum un txt este format din faze, faze sunt formate din cuvints, Tecate avant ese format din tere, tol sa gf biodivesitates include strut care se iglobeaz uncle pe alee ‘Componenia principal, diveritateaspeelior, care de eels mal mule or se confundi cu biodversitiea, este mai bine tui eae adesea uta ca {ncatorpenra estimarea biodiversii in ansamblul | Estimarea diversi speilor se fice eu sutra unor indict care sunt, de {apt ecu ce ian eal > ponderea de reprezentare a specie > mie de pec Indic suo presi din tora informatics st elaborai pial fa acest cop, ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUL Taser cam Spt spot abl mil mate nivel le ves eso as Alfwediversitate: reprezinta diversitatee speciilor din eadrul unei sic pote extn coral wnt i TA Indl Shor ice pois diner nai) dep rerrinsbinden eas apc Be hata Simon Se rll imma de nec neti pes 4 extagen atin © essed nis apr soy se. de Mast in eps, exe Bilin crt cea sano ssc np septa er io. 2 et avenae pec Svein te hoses 8 pot col co smo nt tase de comatae CEH OFSS, cme ¢ in nad ese comune ater baer 5, 5 spe el een nee cae 1 ht Redon peau eee spice glibc 2. "Gham ca mena dena al cerca, tac de itn dete danas dos alt mare ‘pmcteabe ir Sve Pe tne pies sina cng nde ce eal a ‘anc nobel cos fio eons «fron lr calle og desis peo oaca Seat nel omental ‘Reglementirtprivindigiona populatal Siarea de sate a popula este dict dependent de eaten factorilor de medi, Avind tn vedere caraceritlle deosebie ale ecosstemola urban, s© ‘vid anumitenarme de giend gi sina public. eosisteml urban are urmitoarele craters: > conde de botop sunt decemninate ait de factor natural (precipita ‘lotr, praf din atmoefert), lt sd factor entropic conse de Tocuin industri, transportl es);‘i peril Insts existena populates umane din boeeaozaccossieulu urban, insece sate nevertebrate din parca i spat vee, insecte din locunj; ‘route Gn zone pierce: SH (bi clon, psc, pS in parc, pls de pastament 4 mamifere (gare, sobaan, ein, pis, ile). In cattate de consumator prinepal, popula umand ma depinde roducitort prime (plantele) care ies in ore, ei de pad ‘in ecosistomele agricole din afr oral; : Ecosisteml uiban consumo cantiate enormi de energie pet neice populi mie pnt ssigunes cali ftir [Normle de igiendtrebuie noete canst eguli obligato, ir de care Se dising urmStoucle norme de glen: 8) Refestoae la zonele de lois 1). Referitoare a aprovirionareacu ap ©) Pent finan pubic gi indviduae; [Refetoare ia coletce i indepitares reziduuilor che; Rofeioare a coletarea,neavalzatea inspire eid soli Pent until de floss publics, Pentru produscle eosmetce Pentru transporte de peroane; Penta produsele iat n pili sania; Penta inhumaze,tusporel yi deshumares edarclor mane. ‘La sfryialacestal capital aff inva ‘+ Tmpunerea unor Tinie pet dimensiones ini activi eeonomice se face pn relementit tehnice elaborate de insti de spovaiate, Replementaes se face separa, pe componente de midi 5p ts, Diodversiate ssa umn, ‘ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUL A ‘iocmsit imentarl factortor de medi penira rap (Comuns) tn care loci deol puncte prezentst i os i 2 3 Constr o sca de evaluze, cb ote dela 1a 5, petra problemele de ned dentitiae, B > ‘TEMADE PROIECT Tentfcaeapoluatoror. entifiarentpurilar de poluan - Tnventral reuselor naturale (pSduri, pig, palit, Dili, zone time ane tec). Hoan mee pactlr el area tls (Cocestcapten ven pu sup si SSSiten vet ede ent atc de pore? Ex preuaptr pond pte no? cera cet pt oti? ‘Model de ealeulae a indiccul de diversitate Shannon ia loe(p)ncaze py eprint propor de indivi 7 ‘cen reperin mma de ini din spin ‘tenia ral ni, ote spec $ret gan spe Sr dca pets oe un mai indi i: “0.0878 98 40559 0,198 1530 008 0, 10969 2,950 13979 80 “O88 ‘Cosag 8 020, i> Los Greie Cal Trehela = (0)5163) = 05163 2 5 1 3 iECOLOGIE $I PROTECTIA MEDIULUL 25 a ee a, EVALUAREA CUNOSTINTELOR, Alegefrispansolpouvit ‘| 1, Careest strual actual al Det Duns? (@) Rezervai tific: (0) Rezervatic abiosfere (@) Rezervai foresters, (© Rezervaiegeologied 2, Care dot umatori ermeni rpreain facto de modi? G@) Apa: ‘Model de caleulae ainiesui de dversitte Simp D, indicele de diverse Simpson, reprezintprobabiiatea cx di indivi: | existent into prob extras Ia intrplare si apain a speci ier Sev , este propo de indivi prin care spin exe reprezeta in bioceno ‘este namin de spect ack o biooenon este slcittt doar din doul speci avind propotile de. reprezentare 1% (adit 0,01) 99% adic 0.9), indice are valoara: D=1-[0997 +(001)} 092 Indice Simpson ia valor inte © gi fafa de muir de spei | propor ede erent. 4, Standardoe de mediu stables: (@) Viteza de ciruljeaautoveicuelo in ose; (©) Calitates factor de medi; (©) Consumul d pi pe cap de locuiter | (@) Regimul de colewarea gunoaeor, 4. Care dtr umtoarele ape sunt lasifiate in etegoria Ide cata? |) @) Apadinbariel pisccole pent pstiv; . Calcul ndcele Simpson pentru urmitoarse biocenoze: . A. Lae Litoare ‘Soci de (b) Apa potabila; awe |G Afnpenru spite news cus |G Aaa dept ae 5. Caves cpl pi sntares pl (@) Beonomsiea ape (©) Fumizarea de ap penta industri; (©) Prevenizea contaminii cu bacerpatogene; (@ Mentinetea ciruii bidroogi. © facadati int-una dnt cole te catego de caitate, umnitareletpur de B. Phdure pe (@) Apade arobines; () Apa dint-an canal doing, (©) Apa un in de reprodacere pent cap; (@) Ape una bazin de iot (@) Apsde spilae a eisbunela (9 Apu pent o fbeen do pane.ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUp 7. Normele de clitat aru replementeazs (@) Caliatea combusibillorscarburanilr () Zgomotle; (6) Dimension spagitr veri, (@) Enis depois 8. Biodiversitates se ef a (@) Diversiaten speci, (©) Diversiaten esesstemclor, (@) Diversitaten genet (@) Diversiatenantopes, 9. Alfediversiaoa este: (@) Nuarul de pet dint-un iu; () Divecsitatn speci dino biocenoz; (6) Namieul de pant dintram desert, (@) Diversiatea camivorelr dint pure 10, Indi de divest sunt (a) Ecumi, (6) Graie: ©) Califiestive; (@) Hii em Capitolul2 RECUNOASTEREA DIFERITELOR TIPURI DE ECOSISTEME $I DESCRIEREA RELATIILOR INTRA SI INTERSPECIFICE ALE ACESTORA ‘niaica perajionll de Tues din ecologic ete epresniatl de sistemele ssologice, care sunt strict dependents de o inrare continl de energie de ‘abate ear este acum, concent, transforma i Impristot, Tn coologic, and vorbim despre tractr, ne ofr la elementele care © leatuies, dar asl elie cre se tables ne aes. ‘Aga cum am wiz ia Capitlal 1, menjner si Tmbundtires cali nent este obiectval principal al reglementalor cae peivese apa anu, oll, Viodiversitaten gi sinsates umand. Apicarea acestor regent se reflect, tele din unnd, tn calitatea ccosstoclor naturale sa a celor controle de om (ecsisieme agricole, ccossteme bane). ‘Penis pulea face investiga asupa ccosistemelr, in scopul canousteri cxploctani si procejai lo, tebuie sh stabi aourite erie de clsifiae $1 rife metode de delimit, de recunoastre a acestra. ‘Ce fl desist este ecassimul? ‘Conform tore sister, cestes sunt impiitein mai multe catego:ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIU ECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULUI 29 coisemul nu apa tn seas schemi,deoarece el este wn sistem mit care sunt integmte biooenoz, resusele primare 51 coniile abotce, adic) otop cosstemal cate un statem acologl care msgreaza boop econo. Ne 0 poate vot) despre existenla Polpully absaria bocanza (ese Un Penson Gi despre eitona bocereal In are botpul. ‘Biocenoza se menfine ca Sstm dosarees ins populailediteitelor spac care 0 alitaiese exist ela imerspecfic. {in privings ecossteml, crave sunt mai complicate: biotopal determin anumita stuctus a bigconare, iar biocenoza, la dul ei, modi bot (esa cum vor vodea mai depare). Siructura ecosistemului cuprinde deci at reli interspectice, et rele recipeocebiotop~ biocenozA consumatori la descompuniton, iar o parte se pier sub form de cildura (repirai). Cantata de energie eae int in ecositem exte ‘yal ov cantata care ese din ecosistern Reciclrea nutrcalr, prin prluaes necromasei (eubstanta organics 2.1. Descrierea clemontolor specifice biotopulul 2.1.4. Relai trofice in cadrul difertelor tipur de biotopuri Din comsiderente didetice, studile prin care este cerectat biotopul sunt separate le cele prin care este ceestattblocenor Fir Insl a aceasta fle ‘oli neleger ecosstemal Ptr, pte gn» st el nt dot alae ct taal Sano esos un Sons ts mart aS aap ie oa Sod nlc ala ‘Dex putem fos biotopul ca un criteria de clasifcare a ecosistemlor: Ww eosisieme terest, condiileabitce find determinate de eompeitia $i umidtatea ae, de compoztiasolului, de migerile masclor de ar, de presipiai, tempera te.Exe limpede ef tntran ecosistom aevaticmtiase organism adsptate ‘ondiile abotice specifice ale ape, iar ing-un ecosstem teresa oxen ‘aapiate a condi tees Pe de lth parts, tebuie si ineleyem. ‘slaloyita activitatti permanente a speciilar care o afeatuiese. Jat eatova exemple: + Prin piterile de api prin transpire, copaci uni plduti ments Uumidtate ma mare a aerlu ded ntvan eosistem apricot; umidia ECOLOGEE 5 PROTECTIA MEDIULUgeoLOGIE SL PROTECTIA MEDIULU x cotocrestmovecruaMepuuun at 4 ‘iduri este beneickpenira multe alte speci, at de plants, ct gi de + Boosctemeartioe alpine; ‘mine, dari posta om: ‘Pur de riinoase; + Rimele'afineza soll fa care tries, favorizind asf pttrunderea | Padus de focoase, cxigeroll i totodati, folosind solul ca hand, Ti menfin 0 suet Pics topical; ‘ink ncesad devolii bacteria, peotozoarels, cupesle ‘Beosisieme de steps 4+ Joeapiaul fxeazi stat subjre de pimiot din zona alping ‘Pagani topical vans Jmpiodiend ste rodirea acest din eae polar i avin co ‘+ Milusie depuse pe fundul balplor sunt sccats datos migeii permanente 2 oigocheteor si larvelor de inecte care teiese acolo ee eet Tomo sre boar) Gj " Semeeseescnde if, nance ate a riprsiza chine mena comport acu meal dnt np rae oxigen dba i sani [ ‘cotta 8 de Sesh dec srs) sop, pl (een aa anf = ae us Ee ator fotosintezei, plantle au modificat poral dnt gazelestmostesi. ccessind cattate de oxigen st rducind-o pe cea de bioxid de carbon. Acrul pe (eel spr ast Hl datorinplntlor. Acces dub reac dite biotop si biocenor poste ft ness. numa ta “| cae eossiomal ‘Bonsisteme matin i ocenice: Feosisteme di aul ri, ‘Beosisteme din 2002 plat fo continental: Poosisteme aisle; ‘Esta, lagune, eit de cna ‘cossteme deco: Desligurares nomall a rear tofoe, mennerea complet tor ‘el Wotie damon ca op, er sau scl sunt ce buna calla oe acu sib, ‘i prope do as pon rpm, Smplicares reer totoe rece * Pov, raw rales una de ela cv spec ars deteerare aca facta de mos Zone med, ‘Vows alia rlaile trofice earaceristce pens ecsistemele teste i Rete fee detaming 0 specie a panne une sunt podiion tele su carson. Proscar ssc substarie minal pe cre Sal teria ore (h cau onerismab fotasnatzans,furse suciere,agee ‘ale tact) sau a engl chime (Ih ext enamel ehomosinitzant, ‘elt ernsternain subse arc. 5 bioeaes wnai: o Consumatoi depind de acote substan organcesnttizate de prodveitr: Selutle alate, frnzele, muguri, fructel, radical, seminele sunt mabeate de Asie eategoii do erbivore (au tole, acd consumatoare de mater veel,ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDI xbivort Ia rnd le, sintetzeaa subsaneorganiee peopridin j prim prelnts de la plane. Insectele ftofage, pes care se hese ca Plsrile cae consuma Furze, Semin fice, rzitoace, cei, epi ‘lop reerait ian crore 7 1 tei categorie de organise este reprezentatt do descompundtey Aceytn a oll dea fragmenta (mun restr organive moss (ncromas) dele transforms, prin mineralizare, in substan mineral. Descompunston Iicunjesenecromasa se sumesemacrodetcompunitor, iar cei cate ‘mineralzeai se nmese microdescompundtor! sau minerallator ‘Necromasa miruniti sau mu de maceadescompuntor se mimes detritis, ‘Materia orginicd flat in stare vis, a orate ‘organiser vegetal gi animale, se numcjtebiomasd Py carivor mu supravieuise acd spose eebivore pe care le cansus ny ou hand sufcient alge. Algele erese bine dict apa are suficcnte mineral (Car mu prea mols), ack este bine oxigen, dack ou conine subse Degradara soul duce la sticrea vege. Lips planer det selderea numiuli de ebivore simpli a eamivorstr Poluaresserfuilimiteaza mumiru de speci eare pot suport o amo iit. Pidurle de fag foarte poluate de emis industrial pir o tnt parte stbori, tachi, prolieresz4 arbuti De asemenca, rimin pune speci pls care ret con de pln. Lane toi etapa al vest speci [Relaia inte un part gi gazda sa (lala gazdk — parazit) poate interpreta de asemenea ea orl pra ~ prior. ‘De asemenc, inte specie care se hrunee cu acest resus oft ps ‘eli de ip eompetite sa concur Relaia dine plante si erbivore (Citofgi) « dus Ia pefefinazes uns niloace de parare ae plans + Miloicefizice (scour gross, nocomestibil, pri ei, OLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUL 3 a “+ Miloace chimice (produceres unor subetanfe chime tone, foarte vata, eum arf fol tepene, sini, aleaoiz Relaia dire carnivore si vietimele acestora a dus la pecficjonares unoe * atoace de apirare ale vitimelor(prizilr Cloris homocreml (homocromia) prin care animalele au culoaea ruberatului pe care talese sau o colorjie pai" (coloraia de Oligociet; + Crusacce: 2 Lane deinsoste In tur ves 9 xganisme poltge(consumacare de mal ~ctgocls ~ i comers ivatoae (Sessa parle do Wana afate Ia MSS sp6) ~ ‘psnpen melanin erizoare ave de insect. ‘Dect an Sle eas reenth co susponch (pareve dn masa ape) srt ‘ayorate oganamels fisiowo; pony ca acess +4 se ervey eiule ca ‘Sipente as o amt cei, adea sa nu con portou proven dn pouenta cena, 24, umepi, doje ce ile i ace cen ea oma le; even ose pes coosunaton lor Ania sonatas male le soir est un inc pnt cae pe. + Stoel sapsare acta (nacre aati) slr ete ‘unsony ck apa st ela cu lena npn Ta ssp q 'B. Rati tote ape tithoare {bait sf lac, producktoriprinari suat alle din asa ape (Grplaetona si mera erate. Consumo pinata Htoplsntonli ss + Prowzare 2 Router 1 Crustacee (ct ms important grup de consumator oplaton); 2 Pt plmconots. Ncrotise soos sun pun consume. ob avin pe fuze! ti sopra ts cosa declare a to despre. Ines neste lt ay ‘eer pc pen oman do ge ts ements mani core omnes, bettunee, nesta cao plus, mart odors | | Plocorna este in'sne e mics comunate de sl 9 protcoare, cuaces 3 lave de mavts cao coun ale dar sus de Wana parity gaseopodao arenas de pone, = Nrustacosle: 1 Hirudinele lipitor) cage ROONEYa8 ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIUL| Pinjeniaevatics 2 Acatieni Larvee de insetes Pest, Phil acvatie; Mamiteele aevatice (ira), ent Ene Se otk canvas sta) 6! mae CCalitatesapei este un factor determinant pentru stares ecosstmclor de tip Jac sau bal sedderca canst de oxigen dizlvat, modificaea valor normale Se see svi ess de rot for an ones pert sa ee oi nd iaetnanieecuoae See Lanfurirofie caractristice pent o cata normal a apei: | “Lan ofc carats peta ap pols: ete evident reduce umicuti de verge sca gupslor de organsme ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUI ‘C. Rela trofice fn apele marine ‘pele marine ge earcterizea printan coofnut mult mma de srw gzolvate in compari eu apele dle. Astfl, pa occanula aro 35-38 gsr la ‘iru, tntimp ce apa Minti Nope are cam 17g sar it. ‘a apele marine producti primar sunt alge, fe pln a masa pei ge de dimension’ foarte mic, lend ftoplanctonl, fie fate de un substat {alge mas, eum sunt age ros sau brane). ‘coneumateri masa vegetal st Proazaroe oder ae grupe de er ‘Grsimelegtnek docrusaces; + Poiehel Tita Tenetoe Pees hour {Echinodermata beso. “namie seats Categoria Sitracrilor este foate bogsth fo medial marin si cuprinds sponge, poche, lamelbreniae, rastacee ete Pe fndul milo i oveanelortiese mumeruase speci de descompundtori, agi organisme care se hrinese eu mal ‘Comivor de vst sunt repeczentai de: = Reshini Pept ptr; 1 Mamitere de pra urs polar, blene weiss 2.1.2. Niga ecologic’ {in nt ate le in permanent © competi nie speci pena resrele de tuand, loci de mpmdocere si adipest. Competia mu trebuie neleas. cao ltt penire suave, ci ca 0 adaptze permanent, ca 0 ,perfefonae™ fi de oie de medi, astfl ict resis Spot fai bine mpi inte spe Are loco speilizare a populilor ar sunt dependent de scosasi resus: de ‘xeaply, speci de corcode (pls scttce) din Dota Danis ar s hese 2 ‘st, poeuee la gc! dente al ape ila interval dnp diferieECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULt Ficeae specie are 0 anumité poziic in langue toc, care reflects at compociis hres, cits felul i care este flail ca brn d> alte spec Kee] ‘Toc specie iy natursa sat la ava eaborri concep de mig ecologic, ‘za ecologicd reprecnia_un set do_ cord de mes care aeowal] | uoaveloa epi Ea pine ous sorone ‘2 Conde ropri-ace ae mesh care blog pes Rott dpedeitcineosstom ‘Dey cwvantul mpd desemnesz wn le tn spa, defini nigel ecolgice na rein vedere doar acest ses pail. Fungjile uni spect sunt lente de die fcr bit abiotic de cae speci respect are neva ca pal ni, Fecarednte acy itor! re anunite Valor poervite pe speci spect, difrite de vali pouiite aloe spec ign une spect inetd: q ‘Spatial ecupat permanent sav tempore de inv’ (le exeznpl; patra espa ta mons 0 cen ei Fram sit ine ae si Priditorii; ue Poss Cds siti ote 21.3. Funcfle ecosistemulut ‘Clittea fctrilor de medi ap, ar. sol, funds lor, ageirie mane’ (inieca pops) ee genders 6 -coosistemetor, naturale sau antropizate. a y ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUT espacitatea peur dea flea purifies ser tori soe primar (plant) lal mieroorgniselor, rela, larvelor de hdr rma sri aa epi nr lar prin pros de sates aa in pital cnc se tbnanlr ori pe ee see, * ‘Consumatorit au 1a dispozifie hrana fabricatd de plante, iar energia confinutit inset hol ese eng lah Caves vt ere csp scent enti et Ia crit cna eh. Enatia se scumulaza Yn arute substan unto, mace, ect] creat hese AvP, ool te) care se pt deaacs yor mpi EEmpenete eter erage nocetré mace, Mersin Polo ‘eosin Paci, oul naga core sn conten pr gosta mur ott rear ege cain csp ae woes Wi oe dn und so pe. ‘Eisner ego spe nfo Sigg pr kare sary oo Sasa = umarreoshsrmeaboice ‘us de cose Find 0 unl a esssteeln stl de enstge se ‘Sfinanumned otsenoe scala deja eel DE cnt wig exth some tngiioncs ls piv copocf Spach dea nee fare inschin, subtle tamer ci she Bi sed ee ee cir cr tol pine at a ote hen mine cing rsa armani sa oe Ma See clare nutriengloc sunt yrooese fundamentale pentru mentineres ee! Os emt ca cont uae ces ts tam 244 Dnamic eosistamil Intnp conten fed mie tenia ewan ser ‘medi, raprt evo sear emgorl spa mare, ccsistrnce se ransom, it tasfermaren ese cust mal pofund cit cone de medi sunt ma dies.ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDI ‘scorstrely, care tebuieintepeit pn ful cd ucts eozsstomatr | festa 0 Insujo states, una daamies, exe se macife, se ottotd if ‘neces uncr speci dominana cu ails, ase nct un momen bt ocenos este Iocuta cu ata svar carecesiestuctuale uncfonle orto ‘Saccesiunea poate ide dovt feu: primar i stcundard In cul in «© biocenoz se instleazi pe un le nou, pe care mu mai fst iainte veo al bioeenoz, ae le exea ce se mumeytesuccsiunea primar. In cazal ty ca biocenoz se iasaleazs pe un lc unde a exist insite oats bocenocs, da af distusé pe cele naturals su artificial (oe, inundai, raga, Wierea pd barre unui iu), se produce sueesiunes Secunda rcesinsaprimard “Aparestunei cid exist un pau nou de iasalae gi resurse toc no (coLOGE $1 PROTECTIA MEDILL reli cmpexs sycilia eds | oqpnisns ore eta Simpl stunifom [etsy moi dea sip, ars ‘comple Fepaciaica Je Teaews | pis Tent Exists ctovacaopot de apresin la cae pot fi supuse eosistemele: 4 modiiearea medilu fe: 1. dstageesbiomei, ._supracxploatae ‘Caurmare sinstaleazS un sta pionir. Incarul une pdr de ames, exist un anumit moda l salar pe care loco acoprit ip ponicrat «nou spl cu spe ost din alte eosisteme: | #848 Ie Pareurze in caal suesesiuni eoologice de tp seundar (care pare + Unteten modifies! profund pinto alunceare, pein incendi, ‘+ Zone terse sau avatice dps o prised de inghetprelungt ‘+ Amestcul de ape dle gi state ding-un estuay Ia ear fist pi ‘rpanisme. Lichen i map insti pe suprateesincoase, Populares dunce densi. Populi de rcitoar mete car exploatoz ocala eric nou Osiroaele de nisip formate pe eusul inferior al Dandi, tures ocosseruti Dach ace cana cae au: poms soaia wel] ‘oceraze pies se mode n tmp (ou ae css, sete connate mu i mena, aed ru au io alunocan permanente deter senile don are et) fund ae oe 0 mesifcare preresva ecosstmuls, apa speck Monel cco se ngusiars, rene toscn devin tt mal costo, -Asifl i timp, au le unnitarele tip de wane ‘+ modiicrea medi fai dtr devel plntclor, + reste complenttes comuniii primele plante apirute const resursatroficd pears iota, +) diversifeare nigel ecoloce! se dezwolt un ecosisiem propre zs; crest diversittes species: ‘+ ectlarea nutenlar est to mal eicient. op un incendi stu dopa abandonares une supra ela), a nprioal 9 stale, 1. upd primal an plaice peree formes o pais {© Stal de pj ete ura de un stadia de tig, de by 15.20 ai ka 3035 ani, domiat la ineput de tfc mic, ape de tufrgun ma ‘nt, Dod succesiueainepe pe un teen abandonat, stad de taf ‘poate lips gs deca iret staal copa, ncaa succes cae ‘dela dap un ncedi, pot lps sada de pais. & Dup 30°35 de an, copacit devin domisan, se formeazi o pire ‘nie, cw tii, & La Sd ani, dup ce succesiunen sa devant, seas pide tases va ‘fer wn proces de mature, nsfonnindr-scit-o pe dessa (Ue lieu pin tts. Procsi est ndelungnt, de pests 100 dei 3 doilea a, fs comune no asta domins burvenile In doulas sucess eclbgie ext citer ene gore 1 Denotires progieova a solu cegerea gros 2 conju de Inione nganea © dal c) marae selva oe © eae & ‘oaortinorsle res oro Ine ati dete nan le comune plant Crepe catatn Se iar ratruta ovata in Grete ramen vegeater # gfail de acoptre aigurt de covond Vegetal ar mccocimat este In mare parte eterna e crate sew| | a ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDILL 5. Desa spec cele dea Loco singel suc biccencce oq. Meegigot spe tocaate rot nse eel closes. Popuafie Ig sees: feceee sae Insect una pe tle de la spectacle vs sein calcu cl ovat hing. Ge al cc! amet dpe Se Bc hig Staiul biocenozei mature, care rmarchear final succeiuni ecologies, se mumeyte climax. Tdcea centralé 3 concept este Togas de relativa Stabiiat a bioeenors. [ Sait Sie aioe 0 sojine ews a alge Homa] eset ia ologie Ticail pam et nn cee bee smn cos ae tc ite sl Goma Insc a -echilibru dinamie, ea ‘su solos sinbceortimi’ ‘Aisi: Sool eclogied mi Gebue cofunda ox mode clce lost ~ naa lean sa dlr eral antinpre 214.5. Ecosistome specifice fall noastre | pcOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUL 6 7 Satin it, 238 ian de Hele, eke pi le: ©) yi alloeschazonenanales : > 14Siliomeha zene agate; > {Aniline ta zone wane. “Forel et uta el) rio: 619% een arco, tre forestier, lsteteren sonst 6% dum re 28% ape 2 teen acasiol= Din analiza sumard acetor date reese of zonee cae agi condi penn cosisemete natural epi cam 13 din Supra restal id ocopat {Becositeme anopzat ‘Conform clsifcsit prezette Ia Tnceptal sipitluui, vom cenit Romine in coi terest acvatie, jin seama loot de ‘kperdeng ord poplaia mand eosisteme terest 1. PADURILE. Reprezité aproximaiv 27% din supafija Romsct yi, in Seto de tien, doosebine ‘Pada de conifer {dri do ameses, contre foie Sidr de ose Pidurite de molds ses tn mod obignut iain de 1.200-1,700 m, vyvyyyY _| aca depresunileintracapaticecoboars pn le 700 m. Sunt plu rei Compe ‘turn matic anual exe de 3-5 °C) fumed, eu mate pep 60-1300 cm Stal) Dato temperatuslorsciate,doscompuneea reunion vegaale este ‘ear oll est sac fa bumes » Spas di EB Pagar, supe dee tate Jina eer a ce Re eI = eee ores Selsitira stat ‘Pidurile de fag se gives le altitudines do 600-1300 m si sunt cova msi ‘nile doeitecle de mid. Specia dominant este fpul aliturde Tag Uaiese Imeseaednul. carpe unl de mune, sa, somuyl de munte, seul, socal, Speci de irbur 5 ars Flor este completa de ciuperc, chen i mye;cOLOGIE $1 PROTECTTA MEDIULUL ® SEDUCE SUPROTECTIA MEDIA tt ola 1.600 a 2200 m vegeta ee cracls do epee espana sci sd rn rl eer) nh rapun aro mparar.deossia pont ronirares. ri nfm ‘Eestemoor menane’ Satcnie bi aceea sol, errant ren Spa65 ‘ptegcinto ca sunese po parte. fc) Distrugerea jnepenigusi, alti de supraplgunatl ollor sunt eauzcle > wispale al eodin soli ain. este 2.200 m predomish afinal, merigrul, sina ssi ptice tea spa ierbase "Fauna paligilor alpine este dst de sac aprancag marmot, dnte amir, rami, vularulpleguy,acvla de stn, coal i Muturaul-de~ Sac, dine psi. Repco sunt rprezeniate de vipers comund ar ambien, {ftvoascarosi, Nevertebratse sunt dominate de speci de insect "Pj de ip sant dominate de plane eboass, in special ramine, is clin, pin. Ele benefciart de o elimi ead, dar precpitaile sant uncort | scciente Fauna ese domine® de insere, presente ea foarte multe speci Namifeele pjgitor de campie sunt rzitoarcle (hirciogu, poping, fepurele), | ora. Pisin sun reprezentate de dropie,spccaci, prepelit, grau,cocitic, ume, vulur yoreear, crete, ar repiele de festose sep 3. ECOSISTEME AGRICOLE Menfineren ecosstomelor agricole intr stare gare st asigure producti satsfieitoae rides doul probleme importate; exeeutarea fvetilor de pegltire i tretinere a solu Gnclsiv dese, dense, combate eozuni; + contro popular de duno. a IEA ca Tras SR i ‘evs ip, mise epost), psi (il sola i rats La ; es amanda $b ‘pi ie (pete), mumeroase ints, spec de ph ‘nimepode, estes fersice ees Td dave a go smn Se 20030 ot ale, desta de uses Sub nuele generic de stefr sunt cuprinse mi speci care da crate padurlor respective: Pun de cers de gril mat sles acpi, da 9 20 de da Par de gore, in zone deus. Spe er wpe ana rtd apc pa il de sj sunt inspite de cape, ulm, jase, si, te, pul) lees merase eat ne “ "aun padurlr de sear eure mamfere (up, vulpes, epurele wits), psiri (iocinton, peivigheton, dumbriveanca,” pif, so nbn, reptile (gempinevenino), mule inset nvercrate desl, ay Eee > Monocutun instal de mid in Bacovin, Plant de sic aloe! stejeion > Catt neproduciv de plop carmen in le desig pep suobton ‘SU refine ot aeete onseme acalaate depind We o mare ane de erg pe ear sitvicultor ebuie so yinjectcze" sub forma Irion de Inetinre pormancae 2. PANISTILE Pajistile alpine se dezvltt dincolo de Tinta superiors a pid de ” Pata bic, ictos, sips sau miles. > Viteza cure vararea ela Danii eso cmp tn, frat inet das mien pn B cscapecs ud ple ‘nro, 5% dn supa RBDD ee cope do atin, 13% cp (ape canle el Deni nee dor. egos 104 Gage ANG naa aS PNe [Pun a ste 0 sts latin bu care crete ah ex ew de aproape doi met sub “Werle digud mar care sunt grindurl,acopen ins a supra. ttaversears defile! carptic, Pan albict este format din boloven Piet pe care se dersols biocenors en tn deosebis: spony igoebet,amelibranhate, gaeropode, enstacee din orflideloe(cwjori cares snstuiese din mil fing restart Dyn aval de ical de bara Porle de Fier = Toeepe ona a tlle care se flinds pn spre Giurgiu; iocenoza de fnd ext des ‘ea ape adunaisipal sub fons unor dane auitehiraulice, tn (sl eros ee adund aligoch Soft held gtssmpae, lanai erste [A Risele Dunk Beal ¢ ea Wap pete 6M di folosit peur navigate; Brow Sulina este total. tansformat, Gheorghe a fost regularizat prin Wires meandrelor ®) Inte kom 1.075 i km 931, peo distant de 144 ka, Dun de dvd din ea sul abrave a isp, Din Yoo tn le, cur rasta, mola gave de sede Auviuli, ese mai putin ae de acjunea om, find mat pu emancet dragat (cust) de nisip tn vederea navigae, Bra Fa pd groast de staf pleitor lpr sau prundor™ Dupi Antipa, marie uni eompancae ale Dele st grind, bie, jipysle Gang este o bald fart pujin adines,lnvadsth de vegeta, si care {funaseacl i itegime),giele (care de logstr, natural, inte bil § Danie, prin care aa eireuli in ambele sensu in fancied diferenele de nivel), ‘he (ea ete un bra mart de Dune fn care apa este complet stagnant 5 * rgeat in timp ieris) dunce de nisi. TEoosstemels Delsi Danin (Ga aco sons snoniml ca Reavali Bosfese! Delta Dunrii~ RBDD) se pot grup fount complexe: (1) bratele ‘und: (2) prt gi canal; (3) Incl; (4 lgune; (5) grind via; (6) terenunile aliginoase; (7) grnduri marin, (8) chmpuri connie, (9) orl marin: (10) insu calarose ‘ele mat valroase ind stucon ‘Beosstemele Dele Dun 4 ‘se situat peo emp joa, ch alti Ta jur de Om, pe ear ke ghscse ‘uals 10-11 °C, precipitaile~ 300-450 mana}, iar pe de lt pate, masa de Deli care tndulesse cima ‘Complexal de eosistme care. formeaza Rezerapa Biosferei Delt Dunia Sestae pia ad pur (aue) 1 Tabi eo yraat 2 Vege tot 4S kaom dean SeenBa ECOLOGIE $I PROTECTIA MEDI 0 due Descends acagde Det ube ok sal rei factor oo ca stat cance ae woes Tisochinie, sagee pe nivel ape opr de mica ines Siar doves, vn dominate Pst se po deta cn ort nei car presi deve seni ated lie cat, Soe Dat _sfecucacer ist pst (Compe Laguna zl Sia 'n privga spo uc se pt sett dou teu npc: ner rope ag (cee n goer spel apni) jue Duna Dara suger prance See btm des ees at Ge ena d punt So ode rca mand de eeaitome de a8 stagnant seksi cose Ops dat 98% dn maa dete mu epg 7 inn gh anemic el oa oP eet inn ere a com, Seto ‘de brajele Dunairi, zg wna es Lumina, cx si Lacurle Rezeim si Sines. adipostse numetoise cles ae re aes nie mere cascieataanaeeen ee © Emenee ‘P"Dunete a ned vari pid la (3m) seen i mi gimenten aaa cet SE ee wm dinn deal nace eine eine ei da et ier pee scOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULU! 55 Tin vin eli doa pth bie conoscute be Del Lee 3 atm pense HEME teva pros rivind saree lor acanls pana Late te Groat sin vegetatic resis propria (HY) 51 dune de mp (30 [Gaile frese sun tale pops de 93% 5 ela omental ine, servic naturale, one setlae & valoae dese Ase, vaknet (vic etal « pian Clon exe fase malo Parca Caracal capt Gis mai ropezenetive de ale Deles (0% din suvatia) dar eemapurle fester: sunt catunle unas ix properie de 26% dort pondert mari fplunloe foresters Valera calgicd a pur Corrina esteem’ risk 4 Vegetatia Naval si de siriturt Conditile de viafi de pe nisipurile toate sunt dre: substat mobi, etait mari de tomperatr i uma, vanturputemice. La acestes se ade ‘Sturaceasubstntu din depresunile fo care se instalazi plant ibitare de Se aloe). 4. Mastini de stuf, papurd si rogox Este biocenoza. cea sai sispéndtttin Dela Duals. Bitopul este carcteriat de ape pojin dine! (8-1 m), cu aluviun fine pe find, n are sunt fai rizom girdle panel. Restuileorgaice Cn principal rzomi icin mosrte) se acumlesz pe findul ape inte strat gros, cae Se aise in difente stadt de turbfeare ‘heron, BdScnile gi icomit vegettiel sunt Inf in acest substra,pierzind tet contact! cu sluviunle dep fund pe. ‘Migcile puternice ale ape! din Spl uni despring stl tmibos de pe e| endl pei; astfl, cea dB nacre nor insu pluttoar. ‘Se Wises o stroeue complend- oy desi de epi atric ‘vinden alti din tues pote ainge 0 Taine de 3:35, papurs 5k net, amestecae in proponi varies asociat i niroas spel de ap Pela agar se ae ster elu a pent ps, “Suprafeele de faciu de sp sur populate 4 nuncrase plane acvatc, ca becenueaa cara morsicat a laa, Sura ese ign de i te 12-20 alien etn iio a ean. ‘Marea Neagré {a uma cx 30 miioane de ani, Maca ety, care Incinge ca un bra gb terest, a Tncput x se gente dai iid scat. San forma, pe nd, avin sums, po barn! ports din er ast auras Marea Neage i Marea Casped PANTS RERRENAD OIE ‘SRR SE UN AR‘Marea Nesyrt sufritcreseri si coborii ale nivelul ape, ma ales peroudele placa gi interglaciar, si #avut legiur mal puternice sau ma ‘1 Mares Mediterant Evolufa Mari Neyre a deeeminat crates puiclare ale acesti baz ‘+ Flavile care se vari fn mare (Dunice, Nistral Nipral, Bug i Don) ‘au cu x apele de supraf, pnd la 200 m ance, fe ni put ‘rate deit apa ocean, avd cam 17g strait, + Apa mai sia, pitruns} din Marea Meditern, nu se amesteed cu ap ta ic i pls spr e200 pee an _adncimea de peste 2.000 m, avem un strat deosebit de api, 7 ‘+ Diferenja de densiate dine ect dowd sta ma permite formar una cura vera, ca ce pedi onigenarea stat de adincime. Sub 200 m adincime, lis oxigenali a imiat dase ia, aie dezvol nds numai acter sulfurase care proc hidroges sluts stl, js & 200m, Marea Neagr ese o sole otvitvare de hidrogen sala [Bioceorle Mri Regre wau devo ils p platform soutien, ‘tn zona ioral in lg mari ‘Biowpurile principal st Nisipute Malunle; Stina, Seidl (aglomers le restr ale eochiilo de mae isle valvelor de sceic) Produedtonprimari ai Mari Negre sunt algele miruate din masa apei | G2optantonu alge vera, roi brine, dele mre Fauna exe formata dh prcisee grup carson mentha mat Sponge bce eaaos snooty, Clentarat (ner, mace, stn) Police mas conematoore da mal det) otufe (hten, mts 2). Crasacse (den cle mara, dn mas ape, pind crati reve). Echindome (oltre = casavet de mare ium ofr). esi Rechin (tna ds aro, ple de mare, vapea ce ar), Peg (etuen, serumb, hamel, arghia chat AS, stew ‘uv, akan, Past (pesca chee, comeoren. Maier (tin, oc). ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIUL ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULU a 2.2. Stabllrea relatilor blotop ~ biocenoza In cadrul dtertelor ‘ipuri de ecosistome La scar global, factor abiotci (msi les temperatura gi umidists) erin marl tpur de ecosisteme ale planet Tn ST Oe a Ue a a em eo eee| a Se Talo whine @—— TEMPERATURA — Val mnie Mibius, cel care a flost pent prima dail in ecologic nofunea de bieenord (1877), consent cf im condi siulare de existnys se formenz combina similar de speci, . ‘i Marea Neagri, principale tpuri de biocenoze sunt delimitate fn raport. cestrtur findulus ma msi, ml su pst. “nisi, acolo und apa este bine oxigesatl si boys n paiculeongaice, se dezvott ascii de spect ltratoare Padus de conifre av anni struc statu ferbos dae soul este nai bogs num oma sips. “Trebuie af refine of aol Up de blotop nu determin neapirat acess ‘ombinatie de speci: ceca ce ese ins comun tpuli de bitop este structure biocenore, ack pezsnta specilor adapta penta ace condi abioie. Pe nip my so dervna porn ibtoare de umazel, tar In magn a tise cacti. Faare epee se evactrasaza pir vale ecologies, acs © aun lean a de vale conser ble le rsurcec. On scet puncte vedere ex dou grup ar de sp ‘Stenotope (G0 fa stenos = gust In gene), care suport vari mii ale fectnor abot fe cte Wales ral ape ec spect de pe cae, speck degen europe (de seus = lg, ngroac, cre suport vari mai i actor sei! (spact care eee In ap da, snaps sre speck care supra fecet, arg murda, buuienlcare cose pe oe ll o-58 ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULU| ‘aluaca relat iotop ~ bioeenor tebuic cui mami i conte stout conse: agu cum arStam ln tna acest cil, ese despre © elafic cu dubla sens: biotopl iflucnjeazd biocenozs, iat biocenont poten bipal ~~ Biotopul st biocencza se genera’ recipi: ‘Biotopa pote voi anu specie sau un grup de ssi le nui speci dominante ar accseaimprims casters pie ones aes Se ack pevioada a prope decvotarvepetai, este ma sou de tet tun frunzle (eel) tinere de molid na se pot matuiza comple, cuticle Nor use ingroar8sicient. ‘Din aceasts ca, tn jams writers, dr to prima urmitoae (end souee este putea) arbor ierd muh apa pein funeae insufcent dervokte ‘are, n cele din um, se usuca gi cad. Gone tire, de primivar, pot afeeta ‘sever star tnari de mold Condiileclmatiée sever permit ca dineolo- de limita pd $8 mai ‘eased doar exemplare mic, chr, de mold (find scope bine de pod, na pier apa in sezonl de ar nepali ees de foc seme ps le cee a tea, Dn (Cieres unzslor tw zona enpratd repent 0 adopias Ta notimpal rece, deci la soders tempera, ‘actorl cae declangearscideren este reduerea hngiiie ECOLOGIE $1 PROTECTIA MEDIULUL 39 ‘Se consider cl perder frunzelor subi, de vari i protejare magus prin soli inseam Sonomie de matric orpanicd, fa de susia i care ar roduceo pierre prin Inghetrea fruszelor mai gues, vec Ver Ins fictora tempera intervine gin sezonal urmitr: frunzele noo fonmate in primavardtrebuie sé beneficeze de cel putin pet uni cde ip fa ‘ae ole produc subsanjele de rezerv ce vor ft floste in anul unit petra Iisa fre Temporara sided an peroads dem detrmnd pln dopa nivel ramuror dar esi Rerdet snl dior de lo 0 spec Ia at fol con ecg cee nsone co er ec Sry rl ge Ph ‘aca vee sunt acute (cum se ntp a at n depres iracarpatce), toc foelr ste lat et corde ose ay newoe coo gata seco do vepctai de cat pun 120 do zl, cu mess Sure de pest 10°C, conerle Sunes so numa 3000 Evosistemul steps Stpele eu graminee samt carceisie climatull continental, cu ver ale, | side si temi foarte ree ate pidunle de fois i stele de graminee se ‘ntercalezo zon de rant, slop, un ameste de ple de tbo eu ‘Structure acestor ecosistane est determinata de > > Temperturt Uimiditate (regimul prosptilr): dack procipitile scad, atunl ‘ezervele in sol se diminueazA gi ru ma sunt sufciente pent padre, dar sunt mulpumitoare petra eeu. > “Proprietijile soll, a sfargil veri i fneputal earns err se used, decarce rezerve de apa au ajng pentru compensiea pierdeilor prin transit. Plantele de stp enetcars de un sez0afavorabil do sproximativ pat uni, ‘imp in eae lo ebuie si fonmeze un aumirsuicint de mare de fanz’ sealzene dso anu supra ollard), dar cu un consum minim de energie Ccahatmaunaeiernnd cee ee acl tn sept se acumuleazs o canta prea mare de resturi vegetal, realtate din uscarea biomase veyeale, cantate pe care bactrile mi © pot escompune desl de repede, atu, regenerare ietburle, in sezoml ure, ‘ste ngreunata gi spar burienle