Lucian Blaga

A fost un filozof, poet, dramaturg, traductor, jurnalist, profesor

universitar, academician i diplomat romn.
A debutat n ziarele ardene Tribuna, cu poezia Pe rm (1910), i
n Romnul, cu studiul Reflecii asupra intuiiei.
Lucian Blaga transpune n liric cele dou concepte filozofice
originale: cunoaterea luciferic i cunoaterea paradisiac. Cunoaterea paradisiac, de tip logic, raional, se revars asupra obiectului
cunoaterii i nu-l depete, vrnd s lumineze misterul pe care astfel
s-l reduc. Cunoaterea luciferic nu are drept scop lmurirea
misterului, ci sporirea lui.
Prima numete doar lucrurile, spre a le cunoate. A doua
problematizeaz, producnd n interiorul obiectului o criz, care-i
descompune n ceea ce se arat i ceea ce se ascunde.Opiunea filozofului merge n sensul cunoaterii luciferice, cu apologia intelectului
extatic.
Poetul susine aceeai cale n arta poetic Bu nu strivesc corola de
minuni a lumii. Obiectul cunoaterii luciferice este totdeauna un
mister care de o parte se arat prin semnele sale i pe de alt parte
se ascunde dup semnele sale. [...] Cunoaterea luciferic provoac o
criz n obiect, criz n sensul unei despicri care rpete obiectului
echilibrul luntric."

Tudor Arghezi

Debutat in plina miscare samanatorista, la sfarsitul secolului al XIX-lea,

dar intr-o revista macedonskiana, Arghezi e modernist prin sinteza pe
care poetica sa o realizeaza.

El conserva unele ecouri eminesciene ( in unele Creioane si in erotica

elegiac), influente simboliste (agate negre, Flori de mucigai),
anuntand, prin anumite aspect ale creatiei sale (celebralitatea,
sensibilitatea zbuciumata cu mari elanuri seismic, amploarea
teritoriilor sale lirice, voluptatea metamorfozei) avangarda care va
vedea in el un precursor.

Chiar teme lirice adjudicate de traditionalisti (lirica mistica, paradisul

naturii rustice, cu gazelle si buruienile sale, poezia sociala) primesc
expresie moderna, in esentiala renovare a expresiei lirice si a viziunii
poetice argheziene.

Indeosebi prin interesul acordat lexicului extras din toate registrele

limbii-arhaic, bisericesc, cotidian, rural, mahalagesc, argotic, filosofic,
prin vocatia sa de poet artifex, reflex artistic al unei constiinte
zbuciumate de contradictii, prin exploatarea resurselor esteticii
uratului, ca si prin extraordinara eliberare a liricului de prejudecati,
clisee si constrangeri, poezia argheziana depaseste epigonismul
eminescian si se afirma ca fundamental modernista.

Ion barbu

Alturi de Tudor Arghezi i de Lucian Blaga, Ion Barbu d conceptului

modern de poezie noi valori, impunnd o viziune poetic original.

Ion Barbu face distincie ntre poezia lene", considerat ca fiind

lipsit de spiritualitate, i poezia pur (o liric esenializat, a ideilor),
pentru care opteaz.

n interviul din 1927, acordat lui Felix Aderca, Ion Barbu distinge patru
etape ale creaiei sale: parnasian, antonpannesc, expresionist i
aradist".

Ciclul baladic-oriental cuprinde poeziile publicate ntre anii 1920-1924,

precum: Dup melci, Riga Crypto i lapona Enigel, Domnioara Hus,
Isarlk, Nastratin Hogea la Isarlk. Majoritatea poeziilor aparinnd
acestei etape au caracter narativ, asemenea baladelor i sunt adesea
descriptive. Ele evoc o lume pitoreasc, a descntecelor, o lume de
inspiraie

Ultima etap, ermetic, este reprezentat de poezii precum: Oul

dogmatic, Ritmuri pentru nunile necesare, Uvedenrode i, mai trziu,
[Din ceas, dedus...] sau Timbru, acestea din urm putnd fi considerate
adevrate arte poetice.

Poezia ermetic st sub semnul lui Hermes, zeu al cuvntului, al

mijlocirii i al iscusinei. Grecii l-au asimilat cu divinitatea egiptean
Thot (Dhouti), demiurgul stpn al cuvntului creator i ordonator al
lumii i nscocitor al scrisului, al artelor i al tiinelor. Sub numele de
Hermes Trismegist, neoplatonicienii au fcut din el stpnul revelaiilor.
(...) Mitologia l figureaz pe Hermes cu aripi la picioare, sustras aciunii
ponderii. Denumirea de ermetic aplicat sensurilor dificile i rosturilor
sublime vine din alchimie, unde formulele privitoare la ars magna i
transmutaia metalelor se numeau ermetice n accepia de mijlocire,
tlmcire i revelaie. De aici termenul s-a extins n folosirea vulgar la
tot ce apare conturat, inaccesibi

Prima etap, cea parnasian, aparine perioadei de creaie cuprins

ntre anii 1919-1920 i cuprinde poezii precum: Lava, Munii, Copacul,
Banchizele, Umanizare.

Pentru parnasieni, poezia nu mai este strigtul intim al fericirii sau

durerii, ci pictura unui model obiectiv, evocarea unui aspect sau al unui
eveniment ndeprtat. Este o convingere comun tuturor poeilor
parnasieni c pot evoca mai bine lucrurile pentru care au ncercat mai
puine sentimente practice i reale" (Tudor Vianu).

Eugen Lovinescu

In literatura romana, E.Lovinescu este cel care teoretizeaza

modernismul ca doctrina estetica ,dar si ca manifestare.Prin
intermediul revistei si al cenaclului Sburatorul, E.Lovinescu pune bazele
modernismului romanesc.

Obiectivele propuse de critic erau sa promoveze tinerii scriitori si

imprimarea unei tendinte moderniste in evolutia literaturii
romane.Conceptia literara a lui Lovinescu are la baza asa numita lege a
imitatiei, in opinia criticului,literatura romaneasca se putea dezvolta
doar daca scriitori autohtoni ar fi preluat drept modele opere
apartinand literaturii universale.

Criticul a atras atentia ca preluarea modelelor nu se rezuma la simpla

imitare,ci presupune adaptarea lor la specificul romanesc.

Lovinescu si intreaga generatie modernista a manifestat preferinta

pentru romanul de tip obiectiv si pentru proza de analiza,dar si pentru
poezia intelectualista,dar cu o puternica incarcatura de lirism.