Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Gh.E.Bucur - Educatia PT - Sanatate in Scoala - A Doua Parte

    Încărcat de

    NadiaMirelaFlorea
    354 vizualizări74 pagini
    manual orientativ formarea formatorilor Educatia pentru sanatate

    Titlu original

    Gh.E.Bucur_educatia pt.sanatate in Scoala_a Doua Parte

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    manual orientativ formarea formatorilor Educatia pentru sanatate

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    354 vizualizări74 pagini

    Gh.E.Bucur - Educatia PT - Sanatate in Scoala - A Doua Parte

    Încărcat de

    NadiaMirelaFlorea
    manual orientativ formarea formatorilor Educatia pentru sanatate

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 74
    vet MaxuaL oRIBTATTY S ‘Stress bolle neuropihie conse un at grup de fein cu extindere din ee tn ce msi mare tn rind popu infantile dine eu grad ict de civilize ‘Ceretie bine conduse a dus a constatarea 8 ast 0 teime din popula lool seul ulburrpsiice diverse, de a stesul emotional a nevrez dela fulburile de adaptare pn ln edeiratepsoze sau pstopati tote cu imple Sn activites socal gi familial a bolnaic. "Nevroza de suprasoictae, innit adesea Ia copii de vist eolart supa nor insistente deosebte, fe din partes familie, fea goo, ext de asemenea © ‘eal de care a webulfnut cont mai mul in cesterea sedan cpio. =PARTEA A DOUA- FACTORII DE RISC DIN MEDIUL DE ACTIVITATE SI DE VIATA ASUPRA SANATATI SCOLARILOR cAPITOLULI CONDITHLE IGIENICO-SANITARE DIN INSTITUTIILE, DE INVATAMANT SI INFLUENTA LOR ASUPRA STARIT DE SANATATE A ELEVILOR SI A RANDAMENTULUI SCOLAR (ae Gheorghe-Engeniv Buc) ste un fapt unaim reeunoset ci, fk cond igienico-sniture si de smbin, elev au pot etine in mod opti cuogtinle predate in cadrl eel de clad, iar sarea lor de sion ese inlueqatdnegativ. Organismal tn erestere al scolar este foarte senibil la condiiledeficare de ordin igienico-sania din instuile de invitimant. De aceea, asiguarea unor condi corespuntoare trebuie 6 se insre in sfera preoeuptlor permanente ale conduceri uniter ‘cole, dar si ale eadelrdidatice in generale pirnior si ale elevilor ini Din acest moti, Minister Sint, prin departamentl su de medicing prevent promovate a sist, a cmaizt normele gienico-sanitaespecifice ineiuilor pens copi tne, materaliae print un ond (1955/1995), publiat | Monitoral Oficial Roménici (Parca, ar. 59 bis, din 22 marti 1996) La acesta ne vom refer in coninuare, aecentuind asupraefetlordlunttoare ale inciledrit scesor norme asupra sind elevilor si implicit asupra randameatu lor Ia ‘vis ‘Terenul construtilorseolare “Terenul pera lide glare nu tebuie i fe umed, pentru amuse produce intra ale peer, cu dezvolarea de mucegniur cae vor fiverza paca unot bol alergce (asi bronsi, breast astmatifomn, nite alece, diverse alergi ‘cutanat) sau reumatic. Pentru evitarea fecomenului de bie ape, deosebit de grav’ prin avoriaren dezvoiitforarelor de tai (emul eae de transmtere a uno boi infeet-conagoase de mare severiat, aga cum este caval meningoencefaitel), terenl va vee o usa inclsare spre garda Inpejmito. Us imprint rol il are eurteascoli, care tebe «8 pemith destsurcen active recestive neorgnizte Gocurl in rere), dat clor organize ‘Gocurispetve) De acess, normeleigeaoe rcorandl, la funcie de ctrl aeogeeih local, de medi urban sau rural s1 de specifica unt cole (cu sau Tr nti sau interoa)o supetts cuprnn ore 10g 50 miele ‘Amplasaren elicitor geolare Situsrea elidilor soli webuie sh evite vecinttile ew nosis (uve de polutestmostretfico-himicdsisausonor) sls fc in afar eeelor de ‘hate cisclaie De asemenea, peau aInpiedica pinunderes percanelorstine su a clinilor fd tpn (crear putew musca clei), cures webu obligatria tmpremui, ‘ot peat dimimuarea zgomotului sada, eu efct noc mu mums asupra sparta, dar $i aspen sstermull nerves, se reomandi caine stadt s lil gol sense o zon verde de minimum 25 m Orientaren elie oolare Pena & benefcin de o lnmincrtte corspunzitste, care are un rol important tn asgurarea stiri e bine a clevlor gia efeculi de distugere u _micobilor prin atone radiator utravoete solr, crienaesslilor de cast va Fy concepu spre FS, SE, V i SV. Sela de desen tebue rent pre N, entra ssiguares une luminoziti uaiorme Pent impiedicares furl, gazeloy, nolo denisip sau 2 unor mirosui Saari capri cts opr at vant pb ragrn pan elt scence xa cn (ed ete teats ane sys ee, oe Beni ee nt pte osicona ell mene at ep nc cade sop de smecl crce elr o jada wp vin acne a eee Zetec nvtan pss en esx msl SEERGE frm ewe concoct but in cei sg 8 SSL Sits sper, ne opr oun re a See re vine (or nl ard hss nto cee cer ce oan! eee eo ede, ee eget He See erases emote ee port, he pg sd {are sa in sinoma ms prtnet wa abr ne cn ol nln pi patna 3 petra nae i eee tp etc a a a ami eneloop, em ce a raneres detain combo ent eepio® sere Pein ett ite nv ti capex ben 1 pn dap ete pe (one in ar ol on soma reinterpret oe Tne teenies pan bare din Boe rae ceca isa rn ender iene Soop tn ee tetas yond ev see a AR © the wore tle (vn ptr pn exes de psi ‘pus sr iri yo pare ined a cope (8-5. etic cotopnh, cere be ater (gneconasi abr 1 MANUAL OBnEVTATIY Caaceisticspevoadei puberare este i accentuares caracterelor serale secundae: pilciatepubiang gt la subsuon, In ambee sexe ir la ie ip 8 (ua til ca musta, apoi gi ca burs), cresteren st modificarea ca aspect & orgmlor geniale externe la ambele sexe, dezvoare pulerict & glandelor ‘amar a fete, schimbare voi ln ict. ‘Bazinul se lrgeste mult a ee, pe ind la bei osele umertor sunt evident ‘mai dezvolistedect Ia sexu opus. Remarcim user podocere uni coi (nist) e supra mameloanlor snr la fee, care impune floes unor creme simple ‘Pensa meatier gine acest Modjfcirile neuologice si psice sunt spectaculouse la pubes. Apar ‘eevent lips de coordorare a migarilr mins, o pierder «previzie iinet scesor, tremuritrl si migcsi lag, dispoporionate ca amplitudine td de Satcnile ce le au de inde. Stile negative dia familie din goal (nlnslgerile dine pin, incluiy fn probleme de educate « propilor cop, aun divergete ale ucestora la ‘problemele viet de familie), eit si erefelle pedagopce (liptn de tact si de {ntelegere in partea uno care didatice) pot prelungl acest tulburs pi nping tine ‘La pubertate apa schimbirs important 1 comportamentibitore ft de fell deo de pand stun! al elevilor.Dinteun neartnpst, vipat, vese! si social preadolescentul se tansfrms nts eta, visto, melanols timid ai «a seami in elaile cu seul opus. Uneori devine extrem de suscepti la cra mai Imied remarei ironed, glumd sau evils; alteod, dimpotvs, devine de expansiviateexcesiv,necontolal,xgomois, ov excetiii comporamentale 1m lm) i ricki De fps, adele ipotae nu sunt decitextrorizacen ‘unui acu sentiment de nesigurant in eae cu grup de aeeai vist ou sexal ‘opus saul cu adult (Gn primal ran, eu eet dia file i din goal). De stinudinesacestore din uri, de arta, ars de git lor ep prin informer, ine si experentl va depinde tase! acestor perarbir fie spre o potlite titesioar (eat poem sifnie,Ueenicul vejte” de Paul Duca) fe dtze © ‘sacerbare in eap ulmi a puberti,adolescnza, cand poate imbrica forma une Meviat crzesdolescenne, eu tendate excesive de independent “Importana fective ‘Trecerea Ia adolescenf se fice trepiat instar mens Ia fete fa jor ‘vrtei de 13 an tn ar noast (ar eu varia foarte lagi, ee 10 17 ani ik se considera acest limite ea patologoe), precum si apart primelorpoluti spontae Ia bei (cam pe ls 18 ani) nv pot H eonsideste 0 ftonierd aboot ‘Acum, ca $i In eapa anterioark de dezolare « pubertii, pot apiree si uncle ‘consent negative asp randamentalu colar, uneor che pibus le eesti EDUCATIA PENTRU SANATATE DN SCOALK my cx unpare a devehilieelor newrovegetaive si psiice aminite mai taint, fiworsbile insti chosei, surmengjalui, se8deri atentiei i memorc, toate ‘une indispensable succes la nvr. iro s sala nu trebuie a8 ute sicioda® acestefenomene specfce ‘wecer Ia adolescents t au pund scldere randamentuui scolar aumal pe seam Hise de interes gis lene gist nu meee ln aplicare de pedepe im consent procediad as, rar face dec sl inchid un cee vieios cre ar uma sl accentucze fulburzle. Binetnfles c& poral corector al medicui, fe al medicului flecivipt scolar, fe al celui de familie, fle al spent din potcinica feritorilsnu uebue In nici un fel negli. Un ol determinant joact medica gi In tratamenalfluitelor deeglis ale celui menstrual (a4-nuita dismenoree joven}, ai rut sau mai putin obiscuite in primi aia instal ciel care ‘po! ar Uebui sb depo. Cadreledidactce nu rebule somite tn peroadn oft dureaah aceste dismecorce, posible ntelectuale ale eleelor sunt evident ‘ute; dar, ena aceasta a rebui le care sun acest eleve eu sare tuba eo lporanil consider ese atudinen oli familie fa de problemele de afecivitate ale adolescent. Apaia sentiments de ibe, ai ini, a ceva nedefnit si general, aol ete cine de sex opus (cel mai desea un coleg tau o colega) solicit tat oi iflegere din pata falc i sei. Orie eroare in ttuine fat de ima dragons" poate even consecit aeprevizuts, de regula neplinte sau chiar grave penta adolescent Cele preeniate pn acum sunt, evident, depart dea epuiza un sublest vast precu ce el puberii, despre care s-aupublct tomar ntegh Am vrt doar si [conn pring gi cadrele didactic si sf oct la efets ane asupea ‘cere prolemutici $i ei imbogiti cunoginele prin eonsulrea Tucriilr de special “Trebui roblininS gra deosebsh pe care in special drip elevilr din classe a Lia lca anal Il geolr profesional rebuie st pore acetoa, ‘cum cin intervine adaptarea In un media colar nou, ct elev trebuie sh fac {ah exigentelor nel programe geolarecaitativ deoscite fade cea din cial imnazil si adapt Ia 0 echips nook de cade diacice,precum gi la un nou Clectiv al casi, Dicgintle webuie sh dea dovadi de o adevirat art tn a smoniza atiten penoaslitit i devenie gia eva relaile posbil exagerst, necbiaute, ale aceore, cae pot fl anacamera declagiii unerfenomene de Inadaptae cold si socila, predlievenfel juveale, dar gi a unor maladi neuropihice severe. ‘Pent o bunt sina Git i psi a elev, relariaseoalé - fale medial geo se consul intvun adevdratviungh indestrctil. Pe deo part, Satori drgint webuie st culegh informat dela pirini sl ev prvire Ie stare de siotiae elevilr (pst pote de méncare, somn agi, nels, Insomni), pe cares le coroboree c propre lor consti (referitore mai les ts schimbtrile comportamentale brs) isle comunice mediculu sol patra 8 cesta, prin investgnisupimentare prin reeurgere ln consulta mediior cialis din policini spt, si depisteze In faze et mai timpurit eventuale ‘mbolnivin, iar pritum tatament aecvat sb evite fone severe de Boal sa ‘nsalarescomplisilracestora, Pe dealt pare, medic geo sistnta medical ool eu obligatia 8 informeze invittri si drigingasopa blr eronice de ear ser unt elev nru ex print atitudine pedagogle8 anja fai de eesia 58 ae impiedice ‘sgravarea afetuilr respective si implicit pbuyrearandamenuli coat, msi sles consecutiv abseneismuliselar medical. (© concluzie se degai: fk o stare de snitate xi gi pick perfects, sarcinaprimonlial a eo ~ suceesul scolar al tutor eleilr va fi grea co realzt acd nu impos, ‘CAPITOLUL IT RESPECTAREA CURBEI FIZIOLOGICE A CAPACITATIL DE MUNCA INTELECTUALA A ELEVILOR PRIN INTOCMIREA RATIONALA A ORARELOR §COLARE, MIJLOC DE PREVENIRE A SURMENAJULU! LA SCOLARI (de Gheorghe-Eugentu Bucur) Randamenul Ia tovigituc este condionat de exstena ati eategori de factor 1, cel ee depind de elev: capaciile imtecmale, sarea de sinitate, ‘espoctrea nor regu igence In pregitres lei, epimali deactivate g de ‘inns: 2, cet ce depind de fa eleva: stostera fail, audines fail, fa de cl, cunt, aliments somnal eleva; 3. el ce depind de goal pceonlitatea caruli didactic gi competenta #8 pedagogic: patcuariile rogrme’enalitie scolar ca diculate, sitematizare Siclaritate a nour; condiile de medi din cls (eubaj de ae ce, tuminat, ‘poblie, confrt tense); eraat scolar (eumar de ore zlsice 9 siptimaoale, ‘galonire a aiverselorobiete de studiu dup curba fzologicd a expaciiit de ‘Bnd intelectal a eleva ‘Absterle dela respectaren acstor factori generar, pe ling soiderea randamentull jeolsr (mergind pnt a agu-zisa demise" sola), sio sre de react comporiamertale berate, de nadapare colar, avin caput final uneor lieve juvenl. _e importing major este tn acest sens, ature intelectual ere, rations ‘ganizad, reprecinit un mile de promovare a sini mite a clevilor si Implicit a randamentul gol. Atunci ind cind este defects oxpanizat, ca Aevine un factor de instar a oboseli (nto prin fz, reeuperbié prin odin ‘etiva (exert sportv, pmb in at Liber) sau psi (pin som), a nial a Surmenaj intelertoal, La elev, etvtateafondamental intclectna gi specified Sind invite, modul de orginizare acestia- in coal familie ~ se poate constitu nt factor benetesau, din cont, malefc pentru sada i consecutiv Petra sucesul a invita, Capacttea de mned intelectual depinde deo veie fe func pice (memorie, atic, monament). Peru sustnerea acesti capa a un nivel optim, un rol determinant I jact nivel! concentra tfc, fete coordonats dnt-en cent di erie mit entra de vient aracterzat prin immporant vrai citeadiene sau dium, pe preusul 24 de ore, ‘ipiminale, imestiles anuae. Curbele dlurne, siptimanale,semestrae ale {In genera, se pomeste de aun nivel ms seit I incepta activi ome, inice,siptiminale,semestiale gi aval) s ange la un maxim a jumdtatee pevioadei de actvitite, petra ca la sfistul esses, putrea de concenzae & seni, deci capaci de fort intelectual, scads o valoae mai coborh chiar dit In incepta sev. Pe parol unl alle scolar, cea mai mare ‘apactat de fot intelectual efrepsrtzdfm adoun sa ea or deactivate, sciziad wept in ulinel oe ‘Comparind sivelu mnt al eubel Giilogioe « copa de munel intelectual, este de emarcat ct iminesae ste soperie clu fnegiet Gupte mia, dup cum gi prea decliv, seus, «cube, ete evident mai cobort I lia od de urs sear deat apna I peroadn cae urmeacl imediat dupa serdtea mesel de pre, migarea ingelui din eer si in mufehi ete organele abdominale, pent ¢fivorza digesta simenteor ingests, ccenteue sma malt ederes capaci de mune intelecald (mergind wear pnt la sezatia de somnoleats, detemmintt de un ‘mum gad de anemiere aereiralu, In pls, espaciatea de efor Hai ae de suferit,deoarece postprandial singel deplasat in omgnele digestive au poate f ult de mujh nea trebuie st se execute un fort ie. Rel fn special, Inte orle 1300-1500 eapacitatea de efort intelectual fc ete mi reds In priving cubelor siptiioale, semetiale si anuale le capeciitit infetecunle, se plstezi aceeas regu: cuba pores de la un nivel rai sokxt Jen, crest epiat pan err, ents ca vines ating ovals chiar i redusd decit Ines. Aceasi curb eunoase gi capactmtes de munct intelectuala Inte trimestu scolar. este mal miek lk incept,etinge punctul culminant Ie rijlocul nig seade mult a srg. Cpacitatea de efor din Smpul anu geoar ste mini in semestul I. Se inmpune tn ce singent neces efetareaunor studi penrua vedea modifica curbel de efor intelectaa anual scone no structuri a anu cla, cu dou semesvef loe de el times sca gee vane foe detrei, ‘Mal sunt de amin si alte cteve element. Ast pena anu suprascicita oo orele de desen se recomand si fe amplaste in perioedele din zi clad se fotos numa hina mat, deoarece cla sitene mult sub aarmele fence in toalitatessllor de cast (unde ar trebui fe de minimum 24 Wit). [EDUCATIA FENTRU SANATATE IN SCOALA 1 Se sean, pnd de desea onde de ete fac ee ae ache a erga slvr alo Proud sh # de alr ete eva smiirn arse ini of 8, Se st gl pss fn wl fort ied einen seas fap a, nce no eis i Sai a ui ot a ders prts ata eects aoe He ae ota etl ap mina eI ence pve ps ante ace acta hn siti clr, xe de vit dase pon lin a dou le cms Daten ae ty imu genre de m5, alse sxx oe a poste a see recom dea et. Oy ma ee ecamandn ee Se nes ei een Gh a inn dt tn Ge ip ecm ccmanre ee hat al seed cu fy sl sr tec den ube ack tle econo (pee de vest sameway cig nce oe ele lanes abe, De ae, a eae est conrinat te ond elev wor eae probe Serna ao eden Hi eae plat prima ed oe ee Seni _Atetuirea oraruui pe exter iene end de ls prenisele terete prezemte mal ous unt Ge pect nite mul In einen gnc una oar core sk reppece carb Prolog pct de med lca ih @ spats ono loa spon lr se vor progam mal oui Ske suite ce font dfs Din experient cardiac re cee onece sas cll -par= sien, aif, pumice Sensiuen, compe, tty evel Hime see ti el ‘Silage gms, cel spots, matte, Sie, chin lop TDL dette Ge apevalinte (i nei actors 6 rolle ‘acenal) Atal end In ones pet 5 ri, x de via propane ow din act chet desu cn a ern o i pn nok gost me Ye progam in obec ite menionat s oo pine nn nn ol rogaine ‘sees parumues ul fon mle cose al econ viet de wud deouece tonconin genera Ge nota objec de st ac ele cet oc es nu se va situa ora de desen (artistic sau tebnic) dupB-emiaza dupa ora 16,00, deca ange senate ee et aia sil eu tse da ple, lt xe ei (0 a pe iin feos 940i po lm etal de een vor peta enfin inca por ops ot dec stele dapat kre orn rnp sl od rn ri aie om ‘Spa a du ie omer Malu nt wats pep gsc oanire proces duc Al sad rp nic gc et oo ee ‘enema epee ches spnes lat mal me 8 Droste clr dou egies fe sD semen ‘Srecomdh le ts pet satel poe ‘Semen saa, pedis debs ost, a pas tat pin oda, dears vem dea ho ev 0 se pope ca consciences rendaneti gaa 9 adit srasea sare wor imbonivit nco-cmingose uber, bp, Vs seua) seu psitovomatie (ler gattodwdea, hiperenione arerlly Sei tle i) ne rc went omen levior nage din med ode vit gent mite also de plicere” gen fumat si alcool, factori slimentari ete). or ee ci ov fo ste pen cue aol, Dorim subline apc aca a preg lcilor, ese necesr sh se respecte recomandirile de mai sus. Este indeobyte cunoslt e& pentru a uneioos ta parametioptimi, creer are nevoie de doo elementechinice seal: oxigen gi gluorA. De ale, nsemnaten ese a cant de er din ‘camera n care yolrl i pregiteste lec Cece aproundate au stbiitc& sunt necestri minimum $m? aer pent Gecare ele, ev comitiaunei serisir corepunzitore I ficare $0 de mite tmp de 10 minut, iar dup 2-3 ore de setvitate, cu condia une venlatii de clea 20 minute (cre In goal, se suprapune cu rereatia mat) CGiucozs este riz oganisml rin sien, Ea se alin singe taro ‘titte constand; end sade sub o anus valoars, apa o serie de fenomene neplcute (amefeali tnsprai, ste de Bupa a len). De ai, importa de neti gut care webu servi in recestia ar aso sau, fa preitrea lector acd, dup dou ore de activiats,recomandabi sub frm wu sandvih ¢ ‘unui fruct si mai pufin ea dulciuri concentrate (ciocolata, bombosne, prijitur). In prvina preg letilor aah de ere cley sunt de subliiat si ‘umitouelereeomandr EDUCATIA PENTRU SANKTATE IN SCOALA m7 4) 58 se Inceaps preptize lector dup 1/22 ore de a servirea mesei de rang (a copii lal Isa Text ecomandsbil char gn somn 0 eri opiamitcs, dar au media ps servcen mse, cla circa oor distant); ') se lnceapt cx abiecele de studin considera mai soar, tecéndu rept lect mi if, pena ase emi eu semele care soli phic mai (juin pe clei. Laelevl din clasa I, per cae sericea este cea mal obositoare Petit, el scind prac ou ine corpol”(impulul motor de laeeierajunge ‘unumai a ina cae coi cig ln esas nd, ba chiar la mush membrelor ‘Bteriare), nu evs cope prgitieslecilor petra ova 2i cu acearthacvitate; {la flccae 50 de minute de activate se comands o paz de 10 minute, timp fn care camera de studio va fi aerisily In acest eistimp se recomandl tferuaren tora misc deinviorre; ane! end Tete pentrs a dou 21 sunt mai nureroase si mai gel, 56 esomandi dup doul ore de aclivite 0 pauzl mai mare, de circa 20 minute, (desinat, acolo unde conte permit, chiar nor miciplimbai, timp in care fame va bine seit, 6) peel post, replies lector bine sf se fac tnteotnetpere ila é reo membrilor fle, Ieal a #caelevl sab un brow ss micar 0 Inu asa penta prgitt lei; doch mui se post asigurao camer separt, lear jo creze un col” al stu int-una din eamere; ‘)o problem conoversnéoconsiue permiteea sau maa acu muzei (Grado sn casetofon tn timpul preg letilor. Puree pro(o mui pe gusta leva, de o intense moder) sau cone (asgurazca une Tint desivsite ‘eee dstraga ste) sunt in dispu aprigd. Vitoral va demonstra de partes ie opin st adeviral; {) Psst no incepe sipimana scolar obo, este recomandabil ca elevel sii prepltoard lecile pent lunea In cursulzilei de slmbit, sian duminic. [Bincinfles cf est de doit ea volumul acestora si edus, un ol determinant fn ‘cet sens avn earee dict, cre rebul le den elevor mi putine lest ‘de preptit pentru pina 2 asprin scolare, In nic un cazn se vor planifica ‘eat linea, cade al nist vnerea, ind elev esl nivel frologic obo) 1h) efi dose eva acords setvtiilor extrasolar ole de ble, de ‘iced sau exces de sport organzate pot duce nu numa In seiderea ‘andamentull gol, dar enomene de suprsoicitare, Ox un organism obo furmenstpsibie sau fic, ese expos la contactarea unor diverse boli fixice si hice; ")specaiti ngie scolar ecomanda pent som noctum a gcoarlt ‘waitoarele dart: 11 or ls copil de 7-8 ani, 10 1/2 or 19-10 i, 10 oe Ie 11-13 ani 912 ore 14 1S ani 9 ore fa 16- 18 an, Aic pare ins dfn problemi a vizio programtor de elevizinae, care impiedich pe mut elev, Indeosbi Hosen, se icadreze fn acestereomandk 0 MANUAL ORIETATIY De altel, mifloscele modeme de informatie interferearh desea nest cu respectares precepelrstinfee ale unui epi ronal deactivate «odd = lev epne mare sr eat er pr wi calor ee in oad In amentine un ehilbra ince acest componente, st de necesar penta Aifeliarofesiane” de ele ,pefer Peni ot somnul fe un fctr psitv pena astra yoru, trebuie ‘a els respecte Intdesuns orele de culcae gi de sculare dup somn, sf doarm Into camer erst i ntrunastert cunt nize masa desea ora de culcare ‘sc bine of teacd 30-60 minute, Ininte de cular au Se recomend vsionaren de spevncleterifate la TV, deoaree ele perturb som, feorieuzSvtele pine e fantasme gi edu efectl odnitr, {giena cxamenclor ‘levul trebuie sf se pregiteatcS penta un examen cu mult tmp inante de ata susineri ui, penou lasusitestemeni a camopnfelor st pentru evitarea emofilr exageate ‘Atmosfer ling din familie, atudines eal 8 pringlor, curiae, ‘dramas gi ndemnal lor, cearea wor eit mai bune condi de studi, odin de alimentai tote vor ajutacuadevrat pe elevul aft in ft examen, ‘Mininslizaea importante unui examen sau pretnileexcesive le pilor fa de opi nu sunt recomandate, ambele attudin avand urns negative na nama entra esis cop, cl perry stares ide std, vial timp indlungst, fir pouze, Ja ore tial, obosete copill eare Inoepe, pe misurd ce tec timpul, sabi un rendament slat De acee, pit Sc eomande eu et pin inp ces estore sas care fac pliers, sing IPE #8 per, cop revine eo ir ovat meg oped CAPITOLULIV OBOSEALA SCOLARK CObosea est un fenomen general de apfrre cae se intl la toate ‘niele vil i tote tesuturle acest; ca e eaacerizatl prin scderen sau plerdeenexcitbiieiysutull sau organull i are se fae sti ‘Semnifieaja biologick # cbosei const in fancia de protcie fart de suriengj si se post compar cu ale foil analogce ce seca si foamea, are fenmalenzi individului nevoile pe care rebuie sh i le satsfck pentru supravieie ‘Obosealanervoard ve laojess de siden wiatel, e bb fneilor hice de educces perepileseaerale. Se reduce eapacistnfuncioala 2 voder aur cee ce face ca este Intima audi gvizual st aiba 0 pevioad de late mai ung. ‘Oboszala se itovicigre ade de insulate, depres, fic, lps de initia, nelnste su pti Ia oboseala rai itenstapar modifi substantia le of de mincare, celle, palitai, dures abominale, pala, due muscle ‘Dac cop avut in ecu Sour reaparia gi cegtereafeevegel cesora constuie un adeviat semaal de lari. Si ls copiulasimatic, migrenos sau fuzematos eeparin sau crestrea fecvente proceslor acute poste reprezeata 9 ‘modtlitae cline de maniesare astride boseald organisms ‘Odeth depisita capacitaea de mune, surmenajul genereszi inl iniabltate, ar apoiseSderea activi Bzice gi pibice,resemmae,iolare sau mustrare), Dat esi care recidiveas, care viod drogur sau care le inredu | egal inf pot fi asprapedepst, Tob, ls ora actual n Romania pedenpsa anim pent tafieal de stupeinte ee de dor Sani tchisoare, nip cn Mates Bitanie aceasta este de Inchisoure pe iat, (Ce nai mult dine pica sunt consi de fap isu cee lor pot se amenday sau inch pert fap de a fin poseia su de a distribu droga ilegal. Da ult dinte en realizeaz fal ed est posi ex 0 persoanl sf fe viva in fia leg cit acd ea nu se tinge de droga, De, ack un pine ‘enoaste fap ef ful sa ia sa uizeas dogur egal mpreun cu un priczn, arn tneprinde mie pent ops, tunel pintele respect a nclea legen. Frese, prin ou sunt obliga la denn im cazal in care ei cues say suspects fatal ol odraslele lor tlizesckdrogur legals, Ar webu abd toms o tiudine responsabils ft de socieate sist impiedicerspindzea acest; Hage, ‘extiad autor enmenorlegi,atnci cid au cunostini despre existenta une reel etrafcat. In azul in eae au dress colboreze In aii un fe eu Politi, pot, ere ajutorul mediciloe, pstologilor seu organizatilor de luptt impotriva ‘onsale drogen Din terminologia medical proprie consumulei de droguri, se impune 38 ‘evoekm eteva notion Dependent ficick:starea organismal cind se obigaucye cu prezente rogull i nd persoana cespectva trebuie st continue uizrea Ini penta & prevent spar simptomeloe de sev ‘evra: resin orgnismulu fl de price tlie éogubi Dependents psihologed> attadines unei persoane care cede cf trebuie ‘eapira si continue si uilizeze drogurile pentrz a putea s8 fuck fats problemelor viet “Tolerant in cae opesound are nvoie de cart tot mal mas de eo. CCombsteres drogurilo,indiferent de natura lr, consiie 0 preacupare importants pentru fecare stat in pare, dar si peau comunitaree moediad, {2 insegul ei, ‘Atl, sau creat: Diviia de supefiate din endl Secrerstului ON. (C0 ‘sedi a Vien), Interpol, x institu polieneasc interstal idepartamentele

    S-ar putea să vă placă și