Ra Port Atelier

Bdul. Decebal Nr.
4
Bl.S11, Sc.1, Et.3, Ap.9
030965 Bucureti, sector 3
Tel/Fax: +40-21-320.80.65
Tel: +40-21-326.84.58
E-mail: programe@fonpc.ro
www.fonpc.ro
Proiect: Durabilitatea serviciilor sociale furnizate de ONG: o conditie necesara pentru

cresterea incluziunii sociale in Romania !
RAPORT
Atelier de lucru cu tema Schimb de bune practici privind incluziunea sociala a copiilor
din categoria grupurilor vulnerabile
6 10 iulie 2009
Participanti: 20 de profesionisti din cadrul ONG-uilor member ale FONPC (psihologi, sistenti
sociali, ), 4 profesionisti din cadrul autoaritatilor centrale si locale (ANPDC, DGASPC, SPAS), 2
profesionisti din sistemul de educatie (inspectorat scolar si scoli), reprezentantul Ambasadei
Olandei in Romania si doi copii.
Locul de derulare: Portul Cultural Cetate - Dolj.
Acest atelier de lucu a avut urmatoarele obiective: schimbul de bune practici si elaborarea
unui prim draft al strategiei FONPC de actiune privind promovarea serviciilor pe care ONG-urile
le furnizeaza in domeniul incluziunii sociale a copiilor marginalizati, a copiilor provenind din
categorii defavorizate,/grupuri vulnerabile.
Prima zi a atelierului a fost deschisa de prezentarea participantilor, urmata de prezentarea
proiectului.
S-a discutat despre scopul si obiectivele proiectului si obiectivele acestui atelier, precum si
despre corelarea dintre activitatile acestui proiect cu actiunile Federatiei in anul 2009.
Scopul proiectului
Cresterea gradului de sustenabilitate/durabilitate al serviciilor sociale dezvoltate de
ONG-urile din domeniul protectiei copilului prin accesarea resurselor publice
Obiective specifice:
Cresterea capacitatii ONG-urilor din domeniul protectiei copilului, membre FONPC, de a
actiona in mod structurat, organizat si eficient pentru a determina autoritatile sa creasca
nivelul resurselor publice alocate serviciilor sociale furnizate de ONG;
Obiectiv de dezvoltare organizationala
Cresterea capacitatii FONPC de a oferi retelei sale de membri, servicii de instruire in
tehnici de advocacy si lobby;
Proiect finantat de Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European FOND ONG

gestionat de FDSC
Cresterea capacitatii ONG-urilor din domeniul protectiei copilului, membre FONPC de asi promova serviciile sociale si rolul lor in incluziunea sociala a copiilor si tinerilor
marginalizati si/sau in risc de excluziune sociala.
FONPC isi propune prin acest proiect sa contribuie la asigurarea durabilitatii serviciilor sociale
furnizate de ONG-urile din domeniul protectiei copilului prin recunoasterea de catre autoritatile
publice a rolului lor in furnizarea serviciilor sociale si in incluziunea sociala a copiilor
marginalizati si/sau in risc de excluziune sociala din Romania, recunoastere care sa faciliteze
accesul ONG-urilor la rersursele publice alocate serviciilor sociale.
Dupa prezentarea proiectului au urmat: prezentarile proiectelor derulate de catre ONG-uri si
autoritati publice locale in domeniul incluziunii sociale. Pentru ca atelierul sa se concentreze
asupra problematicii incluziunii sociale, prezentarea Doamnei Daniela Buzducea, World Vison a
abordat atat conceptele de baza din acest domeniu cat si experienta Organizatiei WV in acest
domeniu.
Prezentare - DANA BUZDUCEA World Vision - Tipurile de interventie sociala in Romania
in domeniul incluziunii sociale (ce servicii sociale sunt adresate copiilor marginalizati
si/sau in risc de excluziune sociala, care sunt grupurile vulnerabile la riscul
marginalizarii/excluziunii sociale)
Definiii
Incluziunea sociala reprezinta ansamblul actiunilor pozitive menite sa includa toate
sectoarele societatii in procesul de planificare si decizie
Excluziunea sociala este un proces multidimensional de ruptura sociala care determina

detasarea grupurilor sau indivizilor de relatiile si de institutiile sociale si ii impiedica sa
participe deplin la activitatile normale, normative ale societatii din care fac parte
S-a discutat apoi despre provocarile in Uniunea europeana in acest domeniu, despre faptul ca
in 2000, leaderii UE au stabilit Procesul de Incluziune Sociala al carui obiectiv era eradicarea
saraciei pana in 2010. Exista consens in privinta urmatoarelor prioritati:
Eradicarea saraciei in randul copiilor prin spargerea cercului vicios de mostenire
intergenerationala
Crearea unei piete a muncii cu adevarat incluzive
Asigurarea de conditii de locuire decente
Combaterea discriminarii si cresterea gradului de integrare sociala a persoanelor cu
dizabilitati, minoritatilor etnice sau imigrantilor
Adresarea excluziunii financiare si a supra-indatorarii
S-a discutat apoi despre urmatoarele aspecte:
Raportul national strategic privind protectia sociala si incluziunea sociala, 2008 20101;
Obiectivele Nationale Strategice de Protectie Sociala si Incluziune Sociala
Sistemul National de Asistenta Sociala
Alte institutii deconcentrate cu rol in incluziunea sociala a grupurilor marginalizate si
Serviciile de suport.
Prezentarea proiectelor Organizatiei World Vison Romania:

gestionat de FDSC
World Vision este organizaie cretin, care desfoar programe de intervenie umanitar de
urgen, dezvoltare i advocacy. Organizaia noastr lucreaz cu copiii, familiile i comunitile,
pentru a depi srcia i injustiia social. Inspirai de valori cretine, lucrm cu persoanele
cele mai vulnerabile din lume, indiferent de religie, ras, etnie sau sex. (Declaraia de
identitate)
World Vision lucreaz n 7 judee (Cluj, Constana, Ialomia, Iai, Vlcea, Vaslui i Dolj), plus
sectorul 5 din Bucureti.
Printre prioritile WV:educaia n mediul rural, pentru c e o foarte grav ce se intampla n
mediul rural (de la condiii de nvat, la personal, la distane etc).
Probleme semnalalte: nu sunt specialiti tineri care s i doreasc s lucreze n mediul rural,
mai mult nu exist msuri de ncurajare a tinerilor s lucreze n mediul rura.
Provocri: educaie de calitate, integrare social copii cu dizabiliti i roma, acces la servicii de
sntate primare pentru toti copii.
n prezent:
Peste 16.000 de copii primesc sprijin
Se deruleaz 37 de proiecte
Lucrm n peste 200 de comuniti din judeele Cluj, Constana, Dolj, Ialomia, Iai,
Vlcea, Vaslui i n municipiul Bucureti (sector 5)
Numr angajai - 264
Dezvoltare comunitar: Cluj, Constana, Dolj, Ialomia, Iai, Vaslui si Vlcea.
Protecia copilului prin prevenirea instituionalizrii copilului i dezvoltarea de servicii

alternative la instituionalizare:
- Copiii Romniei prevenirea abandonului (Centre de zi, Centre
Maternale).
- Proiecte pentru copiii cu dizabiliti (intervenie timpurie, educaie inclusiv)
- Tineri n tranziie - Cluj
- Proiecte prevenire i informare HIV i SIDA
- Proiect pentru prevenirea traficului de persoane
Proiecte pentru sprijinirea educaiei copiilor din mediul rural
Proiecte agricole i de dezvoltare economic
Proiecte de parteneriat cu bisericile
- Proiectul Hristos mprtit Copiilor preluat de Biserica Ortodox
Asisten umanitar acordat n conflictul din Kosovo (1998)
Campanie de strngere de fonduri n sprijinul victimelor Tsunami (2004)
Sprijin pentru populaia afectat de inundaiile i seceta din Romnia
- Campania Realitatea face digul Foeni, jud. Timis - 2005
- Campania ara Bacu, Galai, Vrancea 2006
- Intervenie umanitar de urgen Suceava, Iai, Botoani 2007, 2008
Pregtirea membrilor comunitilor pentru a face fa dezastrelor
Avocacy:
La nivelul comunitilor rurale, n proiecte pledm pentru cauza categoriilor
defavorizate i ncurajm participarea copiilor i tinerilor n acest proces
Prin colaborare direct i sprijin oferit Autoritilor Centrale sau Locale
Prin intermediul reelelor i coaliiilor n care WVR este membru:
1. FOND (Federaia organizaiilor neguvernamentale care lucreaz n domeniul
cooperriii pentru dezvoltare internaional) membru n Board
2. Reeaua RENASSIS (Reeaua Naional Anti- srcie i incluziune social) membru
fondator i vicepreedinte al acestei reele

gestionat de FDSC
3. FONPC (Federaia organizaiilor neguvernamentale care lucreaz n domeniul

proteciei copilului) membru n Board
Tineri din plasament, persoane vrstnice, copii cu handicap, copii n dificultate.
Obiective prioritate:
1. Creterea gradului de ocupare a persoanelor defavorizate
2. Promovarea politicilor familiale integrate prin promovarea unui pachet de msuri
eficiente de prestaii de servicii sociale
3. Continuarea eforturilor pentru mbuntirea condiiilor de via ale cetenilor de etnie
rom
Desi in multe acte normative li se garateaza copiilor acces gratuit la servicii de calitate, acest
lucru nu se intampla in fapt. Problema este ca de cele mai multe ori, desi le sunt incalcate
drepturile, copiii nu pot beneficia de profesionisti pregatiti pentru a le apara drepturile. In acest
scop Ambasada Olandei, ofera sprijinul tehnic si financiar pentru implementarea unui proiect de
pregtire a unor firme de avocatur pe domeniul proteciei copilului, care vor apra copiii probono (n contextul n care nc nu exist un tribunal al copilului).
Ministerul Justiiei a fcut un studiu prin care a incercat sa demonstreze ca nu este nevoie de
tribunalul copiilor, dup ce au funcionat trei tribunale pilot (printre care i Cluj i Braov). Acest
lucru ar trebui semnalat si atras atentia asupra faptului ca veriga slab din justiie sunt aprtorii
copiilor care nu tiu cum s construiasc un caz i cum s apere minorii. E prea mult presiune
pus pe magistrai i procurori, dar trebuie insistat pe avocai formati pe drepturile si nevoile
copiilor.
S-a discutat despre faptul ca in Bulgaria exista standard de costuri (nu conteaz de ce serviciu
are nevoie o autoritate locala, dar tiu cat ar trebui sa-i coste). Se pare ca UNICEF are un
proiect legat de costurile serviciilor pentru copii (interesant de urmrit) pe o parte, iar pe de alta
parte ar fi trebuit ca UNICEF sa se consulte in realizarea unui astfel de studiu cu Federatia, cu
ONG-urile, pentru ca realizarea unui standard ulterior acestui studiu ar fi un subiect de dezbatut
daca nu chiar controversat in anumite privinte.
Prezentare proiecte/actiuni ale ONG-urilor in domeniul incluziunii sociale a grupurilor
vulnerabile LILIANA SCARLAT Fundatia Dezvoltarea Popoarelor - FDP
Perspectiva proiectului prezentat piaa muncii, dezvoltarea unui tnr responsabil, capabil s
ia decizii i s fie contient de consecinele deciziilor sale si de responsabilitatile pe care trebuie
sa si le asume.
In acest scop FPD dezvolta servicii de tipul: apartamente i case de tip familial unde gzduiesc
20 de tineri seropozitivi, precum si servcii de consiliere.
Abordare pe care proiectele organizatiei o are este una de tip pozitv, se pleaca de abilitatile si
competentele beneficiarilor, orice om are un talent pe care ar trebui sa-l puna in evidenta, si se
incurajeaza responsabilizarea, dezvoltarea deprinderilor de viata independenta. Este foarte
important ca fiecare tanar se stie care-i sunt talentele, care-i sunt drepturile si oportunitatile si sa
profite de ele.

gestionat de FDSC
FDP a pornit un proiect acum un an, care doreste s pun n valoare talentele, aspectele
pozitive ale persoanelor, un proiect de integrare i formare profesional.
Premise:
- Acceptarea persoanelor aa cum sunt i dup ce simt c sunt acceptai se schimb
pentru c ei contientizeaz c e bine s se schimbe;
- Serviciile trebuie s fie integrate, ca s aib efect complet asupra tinerilor;
- Informarea, orientarea si consilierea profesionala si vocationala.
Cea mai mare provocare n lucrul cu aceti tineri care triesc n strad este agresivitatea
verbal i uneori fizic. Ei vd aceast agresivitate ca pe o modalitate de exprimare.
Servicii:
- De informare, orientare i consiliere vocaional i profesional
- Formare profesional (implicare AutoItalia, pentru formarea mecanicilor auto). Legislaia
are lacune in ceea cepriveste formarea profesional a tinerilor care nu au 10 clase i
care nu au fost nvai s stea ore n ir la cursuri. Metodele de predare in cazul
proiectelor FDP sunt adaptate la nevoile beneficiarilor (muli nu tiu s scrie i s
citeasc foarte bine). Se utilizeaza un soft educaional pentru materia mecanic auto
jocuri etc.
- Serviciul de plasare n munc.
Orientarea si informarea se face inainte ca tanarul sa fie format si pasat in campul muncii.
Orientarea se face cu ajutorul unor instrumente profesionale: evaluarea intereselor vocationale
si profesionale, evaluarea stilurilor de invatare.
Fiecare beneficiar are un referent (de obicei, asistent social), apoi exist un consilier de carier
(specializat in acest domeniu care nu este obligatoriu psiholog) care se ocup de informare,
orientare i consiliere. Consilierul de carier trebuie s tie tot ceea ce ine de piaa muncii, de
tehnici de marketing personal, de tehnici de cutarea unui loc de munc; intervine nainte, pe
parcursul i dup angajare. Exist i un consilier de formare se ocupa de curriculum,
organizare de traininguri i ine relaia cu angajatorii. Mai exist un tutore (educator, psiholog)
cel care mediaz relaia dintre tineri i formatorii profesionali i mediteaz tinerii daca este cazul
pentru a-si insusi cunostintele transmise in timpul cursului. Acesta i ajut s nvee, se ocup
de comportamentele lor sociale etc.
In cadrul serviciilor oferite de FPD exista si muca in echipa, munca de grup si consilierea
individuala.
La nivel europena nu exista o legislatie care sa descrie modul de lucru in acest domeniu dar
exista indicatori de monitorizare si recomandari care sunt utile dezvoltarii serviciilor de acest tip.
Serviciile de indrumare pe tot parcursul vietii ajuta tinerii sa profite de toate oportunitatile.
Consilierul de cariera este un profesionist care trebuie sa-si adapteze tehniciile si metodele la
nevoile beneficiarului. Acest profesionist trebuie sa fie foarte bine format.
Dupa serviciile de informare, orientare si consiliere profesionala si vocationala, FDP deruleaza
asa cum se poate observa din prezentare si servicii de formare profesionala. Aceste servicii se

gestionat de FDSC
refera la nevoie de a avea competente sociale si competente tehncice, in orice meserie sau
specializare.
Legislatia din Romania este permisiva in ceea ce priveste formarea profesionala, a tinerilor ce
nu au absolvit cele 10 clase obligatorii, insa beneficiarii si nici ONG-urile nu cunosc bine aceste
oportunitati.
Prezentarea filmului proiectul din Cojasca Toi diferii, toi egali - VIRGINIA ENE, FDP
Proiectul se deruleaza in comunitile de romi de la Cojeasca (gradinita si scoala). In cadrul
acestui proiect s-a realizat modernizarea colii, construirea grdiniei. Scopul proiectului fiind
eliminarea abandonului scolar. Activitati precum: scoal pentru prini, colie de arte i de
meserii (ateliere de croitorie, atelier mecanic) si atelier de informatic contribuie la ameliorarea
abandonului si la integrarea scolara socio-profesionala a copiilor.
Filmul prezinta si alte activitati precum: excursii pentru copii (tabra la mare este pentru copiii
de clasa a V-a, pentru cei mai buni copii, astfel cei ce doresc sa participe fiind motivati sa obtina
rezultate bune la invatatura. Orele suplimentare pentru testele naionale, sprijin pentru liceenii
din localitate cu burse pentru a frecventa liceele din Bucuresti sau alte orase sunt alte activitati
care asigura reusita proiectului. Beneficiarii sunt si voluntari ai fundatiei au contracte de
voluntariat cu fundaia.
vulnerabile - PAULA BEUDEAN - Director de Programe FRCCF
Misiunea FRCCF: Sprijinirea copiilor marginalizai i vulnerabili pentru ca acetia s creasc
ntr-un mediu familial protector, s beneficieze de educaie i de serviciile medicale de care au
nevoie.
Activitatea din prezent se extinde n trei judee: Cluj, Bihor i Satu Mare.
FRCCF lucreaz cu copiii, familiile acestora i comunitile n care triesc. n prezent lucrm
direct cu aproximativ 1400 de familii i copiii acestora, dar munca noastr atinge aproximativ
10.000 de oameni.
Familiile sunt compuse n medie din 5 persoane.
75% dintre mame i peste 50% dintre tai au venit mai mic dect salariul minim pe economie.
Nivelul de educaie: media este de 8 clase.
ntr-o ncpere locuiesc n medie 3 persoane.
30% dintre familii nu au ap curent.
FRCCF lucreaz pentru copii prin programele de dezvoltare urban i rural.
Dup ani de ncercare i dezvoltare, a fost gsit cea mai bun soluie de a lucra cu copiii din
familii defavorizate: centrele comunitare
n prezent, FRCCF gestioneaz 6 centre comunitare pentru copii, adolesceni, tineri i
prini/familii n Cluj-Napoca, Cmpia Turzii, Satu Mare, Oradea.
Am lucrat i lucrm i n proiecte rurale. n ultimii ani, am fost activi n Mguri-Rctu, Popeti,
Domneti, Ghera Mic, Diosig, Roiori, Scuieni.
Proiecte i direcii mai speciale:
Prevenirea abandonului copiilor sub doi ani mpreun cu UNICEF

gestionat de FDSC
Educaie antreprenorial pentru copii i adolesceni

Formare profesional i integrare social i profesional pentru adolesceni i tineri
Clujul Are Suflet
Proiecte de mentoring, de dezvoltare personal prin art
Prevenirea migraiei ilegale i a traficului de copii
Centrul Prietenia din Popeti

Bugetul anual se ridic la aproximativ 2.800.000 lei
EveryChild partener britanic (50%)
Consiliul Local Cluj-Napoca (7%)
Granturi - (11%)
Persoane fizice i juridice (20%)
Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale (6%)
Venituri proprii (6%)

FRCCF a realizat manualul emigrantului, pentru cadrele didactice, astfel incat copiii a caror
parinti sunt placati la munca in strainatate sa poate fi consiliati. Aceasta categorie de copii poate
fi considerata cu risc si este nevoie de programe speciale. Ar trebui insa se se lucreze pe
cadrul legislativ pentru ca nu se stie clar care este rolul fiecarei autoritati in situatia acestor
copii. Se pare ca MECI primeste lunar de la inspectoratele scolare informatii despre acestia,
teoretic ar trebui sa aiba o imagine reala a fenomenului.
S-a subliniat faptul ca finatatrea serviciilor sociale pentru copii este o problema grava in
Romania. Autoritatile locale si cele centale ar trebui sa finateze servciile deja existente si nu sa
infiinteze alte servicii.
vulnerabile - NAPAU DENISA , ALINA ANGHEL - SPAS Turda
Nu Violenei Adpost pentru femei i copii, victime ale violenei domestice, proiect in
parteneriat cu a Asociatia Artemis, PROGRAMUL PHARE 2006 COEZIUNE, ECONOMIC I
SOCIAL, SERVICII SOCIALE. Linia de buget: Phare 2006 / 018-147.04.02 , 172.075 Euro, din
care: 152.075 Euro contribuia Uniunii Europene, 20.000 Euro contribuia Primriei Turda.
OBIECTIVUL SPECIFIC AL PROGRAMULUI
Dezvoltarea serviciilor sociale n vederea promovrii incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile
i dezvoltrii resurselor umane.
OBIECTIVUL GENERAL AL PROIECTULUI
Dezvoltarea capacitii sistemului local de asisten social pentru a rspunde nevoilor sociale
ale cetenilor, prin mbuntirea serviciilor sociale comunitare destinate incluziunii grupurilor
vulnerabile.
OBIECTIVELE SPECIFICE ALE PROIECTULUI

gestionat de FDSC
nfiinarea unui adpost pentru femeile i copiii lor, victime ale violenei domestice din
arealul Turda, cu o capacitate de 10 locuri,
care va furniza servicii sociale
integrate/specializate de gzduire, consiliere, ngrijire, recuperare, reabilitare i reinserie
social, ocupaional i familial a victimelor violenei domestice.
Asistarea reintegrrii sociale, ocupaionale i familiale a minim 24 de victime adulte i
minore (copii pn la vrsta de 14 ani) pe an.
Dezvoltarea capacitii SPAS Turda de a oferi servicii profesionale specifice (juridice,
psihologice, de recuperare i reinserie social), care s asigure o ct mai eficient
reintegrare social a persoanelor care sunt gzduite temporar n Adpost.
Campanie de informarea la nivel zonal (arealul Turda i comunitile rurale nvecinate)
asupra fenomenului violenei n familie, a consecinelor acestuia, precum i a
posibilitilor de intervenie i asisten.
GRUP INT: femeile, mpreun cu copiii lor minori, victime directe sau colaterale ale
violenei domestice, care domiciliaz n arealul Turda
BENEFICIARI FINALI:
femeile i copiii ce sunt victime ale violenei n familie, de pe arealul Turda (Turda,
Cmpia Turzii i 9 comune nvecinate)
tinerii elevi participani la campania de informare i prevenie (se are n vedere calitatea
de potenial victim sau potenial agresor)
femeile participante la campania de informare i prevenie (se are n vedere calitatea de
potenial victim)
persoanele angajate la Adpost (prin personalul specializat, SPAS Turda i dezvolt
capacitatea instituional de asistare social a grupurilor cu risc de marginalizare
social)
ACTIVITI PROPUSE
Reabilitarea i dotarea spaiilor Adpostului i Centrului de consiliere
Instalarea unui numr de urgen (hot-line)
Angajarea personalului Adpostului
Acordarea de servicii n cadrul Adpostului
Campania "STOP Violenei n Familie
Evaluarea i auditarea proiectului
Adpost de zi i de noapte pentru copiii strzii
Aplicantul principal este DGASPC, iar SPAS Turda este partener.
Obiectivul general al proiectului este acela de reducere a fenomenului copii strazii prin
scaderea numarului de copii care-si petrec timpul pe strada.
Obiectivul specific al proiectului este acela de a crea premisele reintegrarii psiho-sociale a

copiilor strazii cu varste cuprinse intre 5-18 ani, prin creearea unui Adapost de zi si de
noapte cu 8 locuri pentru rezidenta nocturna si 15 pentru rezidenta diurna.
Grupul tinta il reprezinta un numar de 15 copii cu varsta cuprinsa intre 5 - 18 ani,
copii care au rezidenta diurna si/sau nocturna in mediul stradal al municipiului Turda.
Acesti copii se afla in baza de date a Centrului de Coordonare si Informare pentru
Protectia Copiilor Strazii din cadrul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia
Copilului Cluj si a SPAS Turda.
Beneficiarii directi ai proiectului sunt copii cu varsta cuprinsa intre 5 si 18 ani aflati in
mediul stradal al municipiului Turda si care au domiciliul in Turda sau care se afla
temporar pe strazile municipiului.

gestionat de FDSC
Beneficiarii indirecti ai proiectului sunt familiile copiilor aflati in mediul stradal si

comunitatea ( prin serviciile care se vor diversifica si prin reducerea in prima faza cu
15 a numarului de copii aflati in strada si prin actiunile stradale de informare ) .
ACTIVITATI : Actiuni stradale de
preventie a fenomenului copii strazii
identificare a potentialilor beneficiari ai serviciilor oferite de Adapostul de zi si de noapte
pentru copiii strazii
campanie stradal cu tema Exploatarea prin munc/Abuz, care va cuprinde distribuirea
de pliante;
campanie stradal cu tema: Drepturile copilului pe care printii trebuie s le asigure
copiilor lor ;
activitati de ocrotire si de ingrijire (asigurare de hrana, imbracaminte, igiena, asistenta
medicala ) asigurate tuturor copiilor atat celor beneficiari ai serviciilor adapostului de
noapte cat si a beneficiarilor componentei de zi.
activitati de recuperare si educative, individualizate si de grup (pe grupe de interes );
activitati de socializare
consiliere de specialitate ( sociala, psihologica, pedagogica ) atat a copilului cat si a
familiei
mentinerea legaturilor cu familia largita si alte persoane importante pentru copil;
activitati in vederea reintegrarii familiale si sociale
medierea relatiilor cu alte institutii de specialitate.
Pai spre viitor
Obiectiv general: Atenuarea efectelor negative ale crizei economice mondiale asupra sntii
i educatiei copiilor scolari sraci din municipiul Turda.
Obiective specifice:
Crearea unui serviciu integrat de susinere a unei alimentatii sntoase, suport

educaional si psihologic pentru copiii scolari saraci si familiilor acestora
Coagularea solidaritii sociale prin crearea unui parteneriat om bogat om srac

Activitati:
Achiziia unui automobil necesar pentru desfurarea activitilor de asigurare a
hranei i a celor educative, transportul copiilor ntre
coal si Cantina de Ajutor Social Turda.
Servirea mesei de pranz la Cantina de Ajutor Social Turda

Dupa coal, copiii vor fi transportai la cantin, cu automobilul achizitionat, pentru a lua masa.
Activitatea se va desfaura pe tot parcursul anului colar 2009-2010, 15.09.2009 - 15.06.2010,
exceptnd vacanele: de Crciun, de Pate si vacana dintre cele 2 semestre.
Sustinerea copiilor de catre cadrele didactice specializate, in vederea

realizarii temelor
Vor fi implicati alternativ 4 profesori si o invtoare din 2 coli. Dup masa de prnz copiii
se intorc la coala pentru un program de 2 ore in care ii vor face temele.
Sustinerea copiilor de catre cadrele didactice specializate, in vederea realizarii temelor.
Vor fi implicati alternativ 4 profesori si o invtoare din
2 coli. Dup masa de prnz copiii se intorc la coala pentru un program de 2 ore in care ii
vor face temele.
Activiti extra-colare, educaie non-formal
se va desfura in spaii puse la dispoziie de coli sau in exterior, pe cateva domenii:
Domeniul I: Dezvoltare personal
gestionat de FDSC
Domeniul II: Voluntariat i implicare civic

Domeniul III. Relaii sociale
Domeniul IV. Implicare n luarea deciziilor
Domeniul V: Activiti de promovare a sntii
Domeniul VI: Petrecere timp liber si sport
Se adreseaza copiiilor ce provin din familii cu venituri reduse. Este un proiect de 10 luni, cu un
buget de 25000 de dolari.
In urma prezentarii proiectelor SPAS Turda s-a propus organizarea unei intlniri dintre corpul
specialitilor (AMR) din servicii sociale i ONG-uri. SPASTurda are acreditatri pe urmatoarele
servicii: ingrijiri la domiciliu pentru persoanele vrstnice i cu dizabiliti, cantina social,
asigurarea alimentatiei persoanele vrstnice i cu dizabiliti la domiciliu.
S-a dezbatut problematica contractarii serviciilor, externalizare, colaborarea dintre ONG-uri i
SPAS-uri.
vulnerabile CARMEN ANGHELESCU, Step by Step
S-a prezentat o scurta istorie a serviciilor oferite de Step by step in domeniul educatiei timpurii.
Educatia timpurie a copilului este un concept relativ nou, ce include dezvoltarea copilului,
evolutia sa: starea de sanatate, nutritia, educatia, protectia si siguranta copilului, parentalitatea.
Educatia timpurie incepe de la nastere, pana la intrarea in scoala.
Proiectul organizatiei se implementeaza in 5 judete si are ca scop dezvoltarea unor centre
multifunctionale in care copii proveniti din familii vulnerabile sa fie integrati cu copiii din familii
majoritare. Se achita din proiect hrana si pentru copiii ce provin din familii fara posibilitati
materiale. Proiectul a intampinat dificultati in ceea ce priveste participarea copiilor proveniti din
categorii defavorizate. Proiectul a avut nevoie de sustinerea autoritatilor publice locale
(DGASPC, SPAS, Consiliul Judetean, ASP, inspectorat scolar) pentru a se putea dezvolta. A
fost nevoie de informare a autoritatilor pentru a intelege ca educatia timpurie este foarte
importanta pentru dezvoltarea copilului. Implicarea parintilor a fost o alta provocare a
proiectului. S-a observat ca parintii au inca mari retineri in exprimarea nevoilor, dorintelor legate
de educatia copilului in cadrul serviciilor de stat si nu numai.
S-a discutat despre faptul ca desi educatia timpurie se regaseste in Pactul pentru educatie, in
strategia pentru educatie timpurie, in realitate serviciile pentru micul copil sunt inca insuficiente.
Prezentarea proiectelor finatate de Ambasada Olandei in Romania si sugestii pentru
ameliorarea serviciilor de incluziune sociala NORMA NITESCU, Ambasada Olandei
Din acest ateier de lucru se poate observa ca nu finantarea este principala problema ci mai
degraba cooperarea, colaborarea dintre autoritatile publice si ONG-uri, precum si vizibilitatea
activitatilor.
Mass media ar trebui educata sa scrie despre astfel de actiuni, sa se utilizeze mass media
pentru semnalarea nevoior la nivel rural in special. Pentru ca serviciile pentru copil si familie sa
satisfaca nevoile beneficiarilor ar trebui ca relatia public-privat sa fie functionala.
gestionat de FDSC
Programul MATRA implementat din 1995, pe 12 domenii (fr ajutor umanitar), se retrage din
Romania la finele anului 2009, ramanand totusi programele EFSA pentru care se pot depune
proiecte.
Idei pentru dezvoltarea de proiecte:
- Parteneriat dintre FONPC i SPAS-uri
- Inventariere de resurse la nivel local (DGASPC, SPAS si ONG-uri).
Ziua 2 miercuri 8 iulie 2009
Aceasta zi a debutat cu prezentarea altor proiecte si cu realizarea catorva pasi importanti in
construirea strategiei FONPC.
vulnerabile - VIORICA RABA, Fundaia de Sprijin Comunitar FSC
FSC este o organizatie care lucreaz doar la nivel judeean, in comunitatile din Bacau.
Servicii:
- Servicii integrate medicale, sociale i educaionale la nivel rural (transport pentru servicii
medicale, farmacia mobil, planificare familial, educaie pentru sntate, PIFuri),
- IMPART stimulare prin art combinat pentru persoane cu dizabiliti reeaua
mpreun, recunoaterea meseriei de lucrtor prin arte combinate,
- Servicii pentru vrstnici (ngrijiri la domiciliu n Bacu i centru de zi pentru vrstnici),
- Casa Pistruiatul pentru copiii strzii a funcionat doar pn anul trecut din 1999, centru
rezidenial de zi i de noapte (s-a nchis pentru c DGASPC-ul dorete deschiderea
propriului centru pentru copiii strzii mpreun cu SPAS Bacu; partenerul de baz al
casei a fost SPAS-ul care nu se mai poate implica n mai multe proiecte de acest fel),
- Programul de voluntariat voluntarii se implic n programele fundaiei i n strngerea
de fonduri. Au fost create centre educaionale n Bacu i n cteva sate.
In cadrul atelierului s-a atins de mai multe ori problema serviciilor la nivel rural, FDP are proiecte
intr-un sat extrem de srac aflat la vreo 80 de km de Bacu (Stanisesti, satul Slobozia Noua) in
care serviciile sunt practic inexistente. S-a semnalat si situatia din alte sate n care nu exist
ap potabil sau curent electric, n care coala se face de la 8 la 10 dimineaa, n care nici un
stean nu a terminat liceul i poate nici 8 clase. De asemenea, apare din nou in discutii
problema cooperarii cu adulii a cror mentalitate e greu de schimbat; precum i problema
legat de relaiile cu autoritile locale.
Implicarea beneficiarilor in derularea activitatilor oprganizatiei, este unul dintre punctele forte
observate de participantii la acest atelier.
FSC are ca si activitati si strngerea de fonduri prin:
-
4 campanii anuale de strngere de fonduri (Fii i tu Mo Crciun, Ajut-l s mearg la

coal)
Cutii de donaii (30)
Gala Premiilor Comunitii Bcuane
Au un singur om pe PR
Au ctigat premiul Erste
Au i departamentul de voluntariat

gestionat de FDSC
Cei prezenti la atelier au propus urmatoarele:

- implicarea sectorului economic pentru crearea de locuri de munc la nivel local;
- incheierea unui partenriat cu MECI pentru sustinerea unui procent din bursa alocata
unor copii, pentru a continua studiile liceale si universitare;
- itegrarea acestor problematici in proiectul Indicatori de monitorizare a respectarii
derpturilor copilului in Romania finatat de UNICEF si implementat de catre FONPC si
stabilirea indicatorilor de srcie a copilului, precum si implicarea ca partener real a
MECI.
vulnerabile
MARCELETA SANDU APEL
Proiect Integrarea n Munc a Tinerilor peste 18 ani care au prsit sau se pregtesc s
prseasc sistemul de protectie a copilului (centre de plasament) (n Bucureti i Ilfov afaceri
proprii, cursuri de comunicare)
- Locuri de munc i competene civice
- Au lucrat cu 28 de tineri dintr-un grup int de 85, iar proiectul a fost de 150.000 de euro
Probleme remarcate:
- Educaia copiilor din centrele de plasament care cred c totul li se cuvine, c au drepturi
mai mari dect alii etc, comportamentul uneori agresiv si extrem de revendicativ al
acestor tineri.
- Probelemele tinerilor care parsesc centrele de plasament de ase integra pe piata muncii
- Educatia pentru formarea deprinderilor de viata independenta cine ar trebui sa faca
acest tip de educatie in cazul copiilor din sistemul de protectie si daca se face care
sunt rezultatatele.
Strategia FONPC pentru promovarea eficienta a serviciilor furnizate de catre ONG-urile
din domeniul protectiei si bunastarii copilului, privind incluziunea sociala a copiilor
marginalizai
Strategia pe care FONPC doreste sa o realizeze in cadrul acestui proiect este o Strategie
pentru o promovare eficient a serviciilor furnizate de catre ONG-urile din domeniul protectiei si
bunastarii copilului, privind incluziunea sociale a copiilor marginalizai. Aceasta strategie fiind o
strategie de promovare va trebui sa analizeze concret si eficient cele trei elemente importante
ale comunicarii: Emitatorul Mesajul Receptorul, precum si canalul de transmitere a
mesajului.
Pentru ca aceasta strategie sa fie in concordanta cu obiectivele specifice ale proiectului,
amintim inca o data care sunt acestea:
Cresterea capacitatii ONG-urilor din domeniul protectiei copilului, membre FONPC, de a

actiona in mod structurat, organizat si eficient pentru a determina autoritatile sa creasca
nivelul resurselor publice alocate serviciilor sociale furnizate de ONG
Cresterea capacitatii ONG-urilor din domeniul protectiei copilului, membre FONPC de asi promova serviciile sociale si rolul lor in incluziunea sociala a copiilor si tinerilor
marginalizati si/sau in risc de excluziune sociala

gestionat de FDSC
Obiectiv de dezvoltare organizationala
Cresterea capacitatii FONPC de a oferi retelei sale de membri, servicii de instruire in

tehnici de advocacy si lobby
In procesul de realizare al strategiei s-a pornit de la definiia incluziunii sociale si anume:

incluziunea sociala reprezinta ansamblul actiunilor pozitive menite sa includa toate sectoarele
societatii in procesul de planificare si decizie.
Metodologii de lucru propuse de catre participanti:
DEFINIIA
COPIILOR
MARGINALIZAI
MARGINALIZRII
SOCIALE
A UNDE SUNTEM
UNDE VREM
AJUNGEM
S CUM I CU CE
copiii
din Analiza cauzelor
mediul rural
copiii
din
Centre
de
plasament
copiii saraci
copiii strazii
Analiza
responsabilitilor
Soluii, realizarea i
repartizarea
responsabilitilor
Activiti,
resurse
implicate, instrumente
etc
UNDE SUNTEM
UNDE VREM
AJUNGEM
S CUM I CU CE
Nu tim nc ce
promovm, care sunt
serviciile i impactul
acestora
Identificarea
serviciilor
i
impactul
asupra
incluziunii sociale i
a
grupurilor
vulnerabile
Emitor
ONG-uri
FONPC
Mesaj
Inventarierea
serviciilor
organizaiilor
Crearea unei baze de
date, instrumente de
evaluare a proiectelor,
criterii de evaluare

gestionat de FDSC
Nu tim care sunt

mesajele, strategiile
de promovare folosite
deja de organizaii
Identificarea
strategiilor
de
promovare folosite
deja de ONG-urile
federaiei
Inventarierea
strategiilor
Traininguri
pentru
ong-uri care nu au
asfel
de
resurse
pentru promovare
Profesionalizarea
unor
tehnici
deja
folosite
probil
de
ONG-uri
Receptor
Autoriti publice
Mediul de afaceri
ONG-uri
Comuniti
Media
Politicieni
Elite
sportive
culturale,
Lideri de opinie
Agenii internaionale
Instituii
Participantii la atelier au adoptat ca si procedura de lucru analiza Swot, la propunerea

Doamnei Daniela Buzduce World Vision.
Analiza SWOT
Strengths
Weaknesses
Exist expertiz pe incluziune social a Lipsa de reacie imediat din partea membrilor
membrilor ONG / bune practici n FONPC
FONPC
Exist expertiz pe promovare n cadrul
membrilor ONG
Capacitatea limitat a FONPC pentru a

mobiliza
Exist finanri
Resursele umane/financiare ale federaiei de a

gestionat de FDSC
Exist beneficiari / copii= interes
face fa la mobilizare
Exist structuri/ instrumente de promovare
Distribuie inegal a ONG-urilor n teritoriu
Reea naional (suntem muli i rspndii)
Capacitate redus de absorie a fondurilor

existente
Federaia
Nu se cunosc bunele practici
Unele dintre organizaii au o vizibilitate mare
Lipsa resurselor umane/financiare

promovare n ong-urile
Relaii cu vectori de imagine / receptori

Capitalul de prestigiu al unor organizaii
pentru
Legtur inconstant/inconsecvent cu mediu

politic i mediul de afaceri
FONPC este un actor/partener viabil, de

referin pentru autoriti
Nu exist cooperare suficient ntre ONG-uri
Diversitatea serviciilor oferite de membrii
FONPC
Nu exist cultura implicrii mediului politic n

campanii electorale n cadrul ONG-urilor
Recunoaterea internaional a FONPC Lipsa implicrii

(Comitetul ONU, vezi Raportul Alternativ
proiectelor
Longevitate / specializare
beneficiarilor
crearea
Nu exist cercetri/analize ca s fundamentm

intervenia social
Poveti de succes
Nu exist o baz de date cu serviciile ongurile

Nu exist o evaluri de impact a serviciilor
ong-urilor
Cultura responsabilitii individuale
Opportunities
Riscuri
Disponibilitatea autoritilor de colaborare / Trendul monopolist al statului

Relaia/parteneriatele deja existente cu
Nu exist cultura nevoii de servicii sociale
autoritile publice
Exist SPAS-uri
serviciilor
care
au
externalizat
a Nu mai exist solidaritatea comunitar
Exist un draft de lege pentru externalizarea

serviciilor
Responsabilitatea social corporativ (CSR)
Finanrile de pe FSE cu oportuniti de
promovare mari
Receptivitate media fa de problemele sociale
Nerecunoaterea
problemelor
izolare/marginalizare
de
Ignoran a nivelul societii

Nu exist voin politic
Condiii de finanare mult mai restrictive i mult
mai puin cunoscute
Impact, promovare, sustenabilitate lipsa

gestionat de FDSC
grave
empowerment
Deschiderea presei locale fa de subiecte

oferite de ONG-uri
Nu exist cadru legal pe advocacy/lobby
Nu exist afiliere la structuri europene de

Deschiderea unor personaliti publice de a se lobby
implica n campanii sociale
Acces la internet al receptorilor
Raportul Comitetului ONU fa de aplicarea
Conveniei n Romnia
Angajamentele
Romniei
reglementrile Uniunii Europene
fa
de
Apartenena structuri/reele internaionale

Exist specialiti/experien campanii de PR
Criza un moment n care probleme sociale
devin acute, dar i pentru resurse umane
In urma analizei SWOT, participantii la atelierul de lucru au propus urmatoarele obiective pentru
viitoarea Strategie pentru o promovare eficient a serviciilor furnizate de catre ONG-urile din
domeniul protectiei si bunastarii copilului, privind incluziunea sociale a copiilor marginalizai. :
Ob.1 Creterea gradului de cunoatere a organizaiilor membre i a serviciilor oferite
Ob. 1.1 Identificarea serviciilor disponibile i exemplele de bune practic (criterii i
instrumente de evaluare)
Ob. 1.2 Identificarea zone neacoperite de servicii
Ob. 1.3 Crearea i meninerea unei baze de date operaionale
Folosirea eficient a informaiilor adunate de FONPC n cadrul acestui obiectiv
(elaborarea unei strategii n folosirea acestor informaii)]
Ob. 2 Crearea de mecanisme de cooperare ntre membrii FONPC i ntre membrii i
FONPC
Ob. 3 Promovarea si sustinerea membrilor FONPC
Ob. 3.1 Crearea unui canal de comunicare cu masss media resursa PR al FONPC
Ob. 3.2 Crearea unei structuri de lobby si advocacy la nivelul FONPC
Ob. 3.3 Dezvoltarea capacitatii membrilor FONPC pentru lobby si advocacy
Implicarea beneficiarilor!
gestionat de FDSC
Promovarea FONPC prin varfuri pentru stimularea participarii prin competitie.
Dat fiind timpul limitat al atelierului de lucru, coordonatorul de programe FONPC impreuna cu
participantii au stabilit urmatorul plan de actiune:
Activitate
Cine raspunde
Redactarea raportului atelierului de lucru.
Daniela
Gheorghe
01. sptembrie
coordonator
programe 2009
FONPC
Paula Beudean FRCCF a furnizat deja rezumatul

atelierului
Tim/termene de
realizare
Diseminarea raportului catre toti participantii si catre

echipa FONPC
Daniela
Gheorghe
01. septembrie
coordonator
programe 2009
FONPC
Feed back-uri de la participanti si echipa FONPC
Participantii
FONPC
Diseminarea raportului atelierului si prezentarea

proiectului catre toti membrii FONPC si obtinerea de
feed backuri de la acestia
Daniela
Gheorghe
coordonator
programe
FONPC
Constituirea unui grup de lucru pe tema serviciilor de

incluziune sociale furnizate de ONG-uri
Daniela
Gheorghe
coordonator
programe
FONPC
Realizarea unei diagrame de activitati, unui calendar al

activitatilor si a unei agende de lcuru a grupului
Daniela
Gheorghe
coordonator
programe
FONPC
Intalniri ale grupului de lucru - realizarea strategiei si a

unui plan de actiune
Daniela
Gheorghe
coordonator
programe
FONPC
Rapoarte ale intalnirilor grupului de lucru si diseminarea

lor
Daniela
Gheorghe
coordonator
programe
FONPC
si
echipa 15 septembrie
2009
Sutenabilitatea proiectului punerea in aplicare a

strategiei si a planului de actiune
In cadrul atelierului, dupa fiecare prezentare participantii au dat un feed-back, notand pe o
foaie/carton idei pe care ONG-urile sau autoritatile ar trebui sa le ia in considerare, sa le
dezbata si sa ia masuri, de asemenea, s-au notat sugestii pentru proiectul prezentat, incurajari
sau aprecieri. Am atasat acestui raport aceste feed-back-uri.

gestionat de FDSC
De asemenea, toate observatiile, recomandarile si evaluarile participantilor, obtinute pe baza

chestionarului de evaluare sunt atasate acestui raport. Culegerea si interpretarea datelor din
chestionarele de evaluare a fost realizata de colega mea Magda Bogdan (au fost completate 27
de chestionare).
Raport realizat de Daniela Gheorghe, coordonator de programe FONPC cu sprijinul

tuturor participantilor si in mod special cu sprijinul Paulei Beudean FRCCF Cluj
Napoca.
Reactii, aprecieri, sfaturi, intrebari, punere de problema, enuntarea unor subiecte din
partea celor prezenti dupa fiecare prezentare.
Veti avea atasat si prezentarile facute in cadrul acestui atelier.
Prezentare Carmen Anghelescu - Sep by Step
metodologie
strategie
ingrijire
educatie
mai multe ONG-uri implicate in educatia timpurie
copilul este parte a familiei
are legatura educatia timpurie cu comunitatea?
Coreclarea/contiunarea cu educatia in cadrul familiei si apoi in cadrul gradinitei
Nastere 3 ani nevoi sin u numai ingrijire
Educatie specializata investitie
Prezentare Virfinia Ene FDP
Metode de lucru cu parintii este nevoie de idei ideale pentru asta

Aprecere a consecventeti de a acorda sanse pentru toti copiii cu professionalism

gestionat de FDSC
Apreciere pentru respectarea specificului local

Bravo voua! Nu multi ar fi avut curajul si speranta ca pot schimba ceva intr-o comunitate
cu atea idei preconcepute. Felicitari pentru rezultate!
Rezolvarea problemei legate de alcool
Miniunata interbventia si investitia in educatia copiilor din Cojasca.
Se finanteaza si proiecte studentesti?
Felicitari pentru initiative! Tineti-o tot asa!
Folositi filmul ca este atre bun pentru promovarea actiunilor ONG-urilor, dati-l mai
departe!
Apreciez sprijinul pe oferit elevilor de a invata in cadrul scolilor din afara comunei.
Prezentare Paula Beudean FRCCF
tabre de indrumare profesionala pentru copii /tabara de anteprenoriat si orientare

profesionala)
responsabilitate comunitate/autoritati locale vis a vis de copil
promovarea voluntariatului in licee
solutii pentru toate nevoile copiilor ramasi singuri acasa (cu parintii in strainatate)
o mai mare implicare a Consiliilor Locale in proiectele propuse de ONG-uri
de ce nu sunt sprijinite ONG-uirle de catre Consiliile Locale
Cum se pot monitoriza si contracta serviciile de dezvoltare a comunitatii?
Ce tip de vulnerabilitate sociala prezinta copiii, victime ale traficului ajunsi in strainatate?
Educatia antreprenoriala o ide execelenta
Manualul pentru diriginti- manual de prevenire a pericolelor migratiei si a traficului de
copii si este implementat in cateva localitati din Tara Oasului.
Sustinerea programelor neguvernamentale de catre autoritatile locale, implicarea
financiara si a incadrarii formale;
Copiii cu parintii plecati la munca in strainatate legi, statistici, rolul autoritatilor, cum pot
fi finatate AON-gurile pt a dezvolta servcii pe acest domeniu;
Excelenta ide tabere de antreprenoriat
Prezentare Dana Buzducea World Vision
Elaborarea de politici de dezvoltare rurala

Dreptul copiilor din mediul rural la servicii de baza medicale, educatie, asistenta
sociala
Implicarea concreta a MECI in oferirea de sanse egale pentru copiii din mediul rural
Dezvoltarea serviciilor la nivel rural
Dezvoltarea serviciilor de prevenire a excluziunii sociale
Educatia in mediul rural: probleme, prioritati si solutii
Tribunalul copiilor implicarea adolescentilor in cazurile de monitorizare si raportare a
incalcarii drepturilor copilului

gestionat de FDSC
Cum vede organizatia parteneriatele cu Consiliul Loca; (stiind ca acesta are posibilitati
de finantare a serviciilor)?
Dezvoltare rurala infrastructura, servicii de: sanatate, educatie, solidaritate sociala si
comunitara
Tribunalul copilului
Necesitatea stimularii interventiei sociale in mediul rural, construite pe baza unei
cercetari
Diferenta foarte mare intre calitatea servciiilor sociale/educationale/medicale in mediul
rural si urban
ONG-urile si administratiile publice locale trebie sa intareasca colaborarea pentru a
acorda servicii sociale si educationale de calitate, copiilor si familiilor defavorizate din
toate zonele rurale;
Educatie in mediul rural
Servicii in mediul rural
Discrepanta foarte mare intre servciiile din mediul rural sic el urban.
Prezentare Viorica Raba FSC
Organizarea de cursuri interactive, tip joc pentru deprinderea comportamentelor si

competentelor sociale pentru tinerii din Centre de Plasament
Educatia copiilor din centrele de plasament/case de tip familial
Includerea competentelor sociale intr-un curriculum adoaptat la nevoile specifice de
formare a tinerilor din Centre de Plasament
Toata admiratia pentru organizatia FSC si success pentru a obtine finatare din partea
autoritatilor locale, pentru zonele de extrema saracie
Toata aprecierea pentru dedicatia oamenilor din FSC!
Trevbuie sa faceti presiuni la autoritatile locale si judetene pentru a se implica in
solutionarea problemelor!
Este nevoie de abordare strategica integrate, pentru dezvoltarea mediulului rural si
accesul copiilor la serviii de baza: medicale, sociale, educative
Dreptul la educatie!
Felicitari pentru activitatile desfasurate in cadrul acestui ONG. Consider ca acestea
reprezinta un prim pas sigur in ameliorarea conditiilor de viata ale familiilor din mediul
rural.
Mult success in continuare!
Impresionant modul in care strangeti fonduri pentru copiii defavorizati
Nu am cuvinte de lauda, insa cred ca le-ati mai auzit asa ca pot nimai sa va urez
success in ceea ce v-ati propus mai departe!
Necesitatea stimularii burselor sociale si lipsa profesionistilor in mediul rural
Fara sustinerea autoritatilor locale, se pompeaza bani cu impact imediat si ata
Ce face autoritatea locala pentru sustinerea asistentei sociale in conditiile in care se pot
primi bani de la bugetul de stat?
Ce face secretarul comunitatii?

gestionat de FDSC
Atragerea atentiei, implicarea mass mediei pentru a atrage atentia asupra comunitatilor
sarace
Implicarea sectorulului de afaceri
Oare economia sociala ar ajuta?
Prezentare APEL
Remarcabil pentru ca au reusit sa plaseze pe piata munci 18 tineri;

Reintegarrea tinerilor pe piata muncii, este un proces complex dar cu repercusiuni
remarcabile;
Excelenta ide;
Salut aceasta ide;
Inventarierea nevoilor de formare pentru insertia sociala a tinerilor care ies din Centrele
de Plasament
Reintegrarea tinerilor in societate este un process care va dura ani intregi si presupune
complexitate;
Demersurile acestea ar beneficia de interventii de lunga durata;
Acest tip de interventii necesita constanta in actiune si in timp indelungat
Trebuie sa fim constienti ca interventia, lucrul cu acesti tineri este de durata, trebuie
constanta, determinare, implicare!
Prezentare Liliana Scaralat
Incluziune sociala prin dezvoltarea Centrelor de formare, orientare, consiliere pentru

tinerii defavorizati;
Consilier de cariera specializat
Cum redati sustenabilitatea proiectului pentru urmatorii ani?
Formare profesionala
Deficitul de competente sociale a tinerilor seropozitvi/cu trecut institutional
Apartamentele in chirie
Importanta deprinderilor de viata independente ca premise absolute necesara in
pregatirea profesionala
Nevoia de cunoastere/recunoasterea municii/realizarile ONG
Idea apartamentelor sociale in conditiile in care tinerii nu sunt obligate sa praseasca
locuinta intr-un interval de timp stability este foarte buna;
Reusitele sunt in procent redus in domeniul social;
Dezvoltarea abilitatilor de viata independenta;
Promovarea rezultattelor positive ale ONG-urilor;
Dezvoltarea unei gandiri appreciative in relatia cu copilul;
Serviciile integrate trebuie sa include si formare profesionala pentru tineri altfel
celelalte servicii nu au efectul dorit;
Consilierul vocational legislatie, standard de formare, diagrama si functie in cadrul
unor institutii;

gestionat de FDSC
System de abordare pozitiva acceptare.
Prezentare SPAS Turda Alina Anghel si Denisa Napau
Proiect violenta domestica

-
Programe de educare pentru barbati;

Mama si femei care au trecut prin experiente asemenatoare si care au deposit aceste
momente;
Cum corectam imaginea barbatului in constiinta colectiva;
Foarte buna idea formarii, sensiblizarii in scoli;
Modificarea legislatiei in vigoare;
Colaborarea SPAS ONG-uri;
Asigurarea unei durabilitati a efectelor acestor servcii;
Analiza de impact a castor servcii;
Un proiect ambitoos, mult success!
Proiect copiii strazii

-
Colaborarea SPAS ONG-uri: servicii, formare

Colaborarea si cu alte ONG-uri din acest domeniu
Proiect integrare sociala

- Numarul total de beneficiari mai mare
- Metode attractive dea atrage copiii spre a se implica
- Contractare de servcii;
- Ar putea fi extins la un numar mai mare de beneficiary.
Stiri: Moartea inocentei: educati prin telefon de parintii plecati in Spania si
Italia
Autor: Onush
data publicarii: 14.04.08
Denisa are mama in Spania. Lucreaza la un mos cu rotile. Miguel il cheama. Vorbesc amindoua, mai
ales seara, pe messenger, dar si la telefon. Despre cum le-a fost ziua, ce a facut Denisa la dictare si
cum se mai descurca la matematica. Un soi de educatie de la distanta care a luat proporitii de fenomen
si a devenit obiect de studiu pentru inspectoratele scolare si psihologi.
Inspectorii scolari din Bistrita sustin ca educatia copiiilor ai caror parinti sunt plecati la munca in

gestionat de FDSC
strainatate se face prin telefon si ca fenomenul ia amploare

UBB Cluj sustine ca a sesizat Autoritatea Nationala de Protectia a copilului inca de acum doi ani,
semnaland ca fenomenul ia amploare si ca sunt 200 de mii de copii cu risc
Director de scoala din Bistrita: In comuna sint 63 de elevi ai caror parinti sint plecati, iar 54 dintre ei
au ambii parinti plecati. Eu constat ca avem de-a face cu un fenomen foarte grav, de alienare a acestor
copii. ei vor fi cetatenii problema pentru societatea de maine.
Psihologul Mircea Miclea: Daca pina acum, cea mai mare incidenta a ratei depresiilor era in jurul
virstei de 27 de ani, acum a coborit la 14-16 ani. E foarte grav, iar problemele au devenit clinice.
Din clasa domnisoarei Lenuta, invatatoare in Petru Rares, zece din douazeci de copii au parintii plecati.
Domnisoara spune ca fetele se apropie in recreatii de miinile ei, cerind o mingiiere. Sint singure si cred
ca ma inlocuiesc in mintea lor cu mamele care sint plecate.
Eu ma straduiesc sa le fac educatie, sa-i invat carte si sa inteleg mai bine cum pot sa-i ajut. Pentru asta
m-am si inscris la facultate. Acum facem si cursuri speciale, de psihologie, pentru copiii cu parintii
plecati. Este un fenomen cu care ne confruntam si pentru care nu eram pregatiti. E o mare problema cu
ei.
Fetele adorm plangand
Domnisoara invata acum la facultate, ia cursuri de la domnul Catalano despre cum sa tina si loc de
mama, dar si de psiholog. Problemele copiiilor s-au agravat. Fetitele sint mai sensibile si adeseori adorm
plingind. Daca nu sint atente la ore sau au tulburari de comportament, este clar ca e din dor de
parinti. Baietii isi fac gasti, grupuri cu care isi pierd timpul. Inspectorii scolari din Bistrita au inceput
studiul acestui fenomen.
Au conceput chestionare pe care le-au impartit pe la scoli, ca sa intocmeasca o banca de date cu privire
la elevii ai caror parinti sint plecati. S-a constatat ca educatia la distanta se face in primul rind prin
telefon. Cind am ceva de vorbit cu mama, o sun, spune Lorena. Daca ma cert cu prietena mea si o
intreb pe mama ce trebuie sa fac, imi spune sa ne impacam, ca asa e mai bine. Cred ca imi duce grija.
Ma ajuta si la lectii, daca nu pot singura. Vorbim la telefon aproape in fiecare zi.
Avem nevoie de ajutor
Directorul educativ de la scoala Ion Pop Reteganu , Ovidiu Bocsa, este ingrijorat de problemele de
comportament si de educatie ale elevilor de la scoala sa. In comuna sint 63 de elevi ai caror parinti sint
plecati, iar 54 dintre ei au ambii parinti plecati. Eu constat ca avem de-a face cu un fenomen foarte
grav, de alienare a acestor copii. Nu mai au un comportament normal, si-mi pare rau ca suna cinic, dar
acesta este adevarul: ei vor fi cetatenii problema pentru societatea de maine. Am facut apel la
Inspectorat, la colegii din alte scoli, am facut un site al scolii, unde vreau sa lansez problema in
dezbartere.
Ne trebuie psihologi scolari, oameni specializati care sa vina o data pe saptamina, sau cind pot, dar nu e

gestionat de FDSC
normal sa ne lase singuri cu aceasta situatie. Noi trebuie sa-i supraveghem, sa-i educam, e prea mult sa
le fim si consilieri psihologici. I-am studiat cu atentie, am facut o lucrare despre ei, trebuie sa ne auda si
pe noi cineva, avem nevoie de ajutor. Acum, pina nu e prea tirziu!
Catalano face statistici
Inspectorul Catalano de la ISJ Bistrita face statistici. Pina in 18 aprilie va centraliza toate chestionarele
cu 15 intrebari fiecare, privind situatia copiilor cu parintii plecati. Horatiu Catalano vrea sa organizeze
scoala dupa scoala, sa faca ceva. Ar trebui sa ne adunam la un loc, profesori, educatori, psihologi,
parinti. Sa vedem ce putem face pentru ca educatia acestor copii sa nu fie afectata de aceasta situatie,
dar mai ales, sa vedem cum le putem oferi asistenta psihologica. Prin telefon poti sa-i spui unui copil,
eventual, cum se rezolva o problema la matematica. Dar nu poti sa-i fii alaturi in problemele emotionale
cu care un copil sau adolescent se confrunta, explica directorul educativ, Ovidiu Bocsa.
Miclea: Problema este tot mai mare si mai grava
Catedra de psihologie de la UBB Cluj a sesizat problema inca de acum doi ani.Impreuna cu colegii mei
de la catedra de psihologie am facut acum doi ani un memoriu catre Autoritatea Nationala de Protectie a
Copilului in care semnalam faptul ca fenomenul ia amploare si se intensifica. Existau atunci aproximativ
200 de mii de copii cu risc. Am sugerat un program national de preventie, le-am identificat si sursele,
exista posibilitatea finantarii prin Banca Mondiala, dar nu s-a facut nimic. Acolo s-a oprit totul. Intre
timp problemele se agraveaza, simptomatologia se intensifica.
Daca pina acum, cea mai mare incidenta a ratei depresiilor era in jurul virstei de 27 de ani, acum a
coborit la 14-16 ani. E foarte grav, iar problemele au devenit clinice. Eu fac ce pot, lucram acum la un
soft de preventie a anxietatii, care ii va putea ajuta cel putin pe copiii care pot accesa internetul, dar
acest lucru nu rezolva problema. Trebuie sa se conceapa programe de asistenta psihologica la nivel
national pentru ca solutia care se cere trebuie sa fie la scara problemei. Iar problema este tot mai mare
si mai gravaa precizat psihologul Mircea Miclea pentru Hotnews.
Si tatal meu a murit. De mama imi e grija
Adrianei i-a murit tatal, anul trecut, in Spania. Un accident de tren. Mama ei a ramas acolo, are grija de
doi batrini. Trimite bani acasa si spera sa poata lua si fetele cu ea, in Spania. Adriana e matura si foarte
serioasa. O intreb cum comunica cu mama ei. Prin telefon. Ne sunam pe telefonul fix, de obicei. O
intreb ce mai face, cum se simte, daca e bine. Nu prea vorbim despre mine. Rar. Eu vorbesc mai mult
cu prietena mea. De mama imi e grija. Am vazut la televizor ce se intimpla cu romnii plecati. Si tatal
meu a murit. A murit un om in Polonia. De mama imi e grija.
Adriana are ochii plini de lacrimi. Ea are 13 ani si simte ca la capatul celalalt al firului care le leaga, pe
mama si fiica, este o femeie singura, care are nevoie de ajutor. Mama. Intre cele doua lumi, nici nu mai
stii cine pe cine invata ceva.
Sri la coninut
Urmeaz:
gestionat de FDSC
RSS
Twitter
ADOLESCENA O VRST A DILEMELOR!
Proiect educativ de consiliere i orientare colar a adolescenilor ai cror prini

sunt plecai n strintate, la munc
Acas
Activiti
Despre Proiect
About
Descrierea proiectului ADOLESCENA O VRST

A DILEMELOR
de Constantin-Bogdan Fetil pe noiembrie 10, 2010
TITLUL PROGRAMULUI: Adolescena, o vrst a dilemelor
Motto
Din nefericire ne rmne un interval prea mic ntre timpul n care suntem prea tineri i acela n
care suntem prea btrni Montesquieu
DOMENIUL I TIPUL DE ACTIVITATE:
Educaie pentru dezvoltarea personal Comunicare
TIPUL DE PROIECT: regional
APLICANTUL:
Colegiul Tehnic Mihai Bcescu, Flticeni, Str. Nicolae Beldiceanu, NR. 10,
tel. 0230/541361, fax: 0230/542384,
e-mail: festila@gmail.com
Coordonator: prof. Fetil Constantin-Bogdan

gestionat de FDSC
Website: http://singuracasa.wordpress.com/
Proiectul educativ Adolescena o vrst a dilemelor! se deruleaz la nivel local, n cadrul
activitilor Cabinetului de consiliere i orientare colar a Colegiului Tehnic Mihai
Bcescu, Flticeni, din octombrie 2002, avnd o vechime de 5 ani, perioad n care am asimilat
experiene i am descoperit nevoile concrete ale adolescenilor n nelegerea identitii sinelui, n
formarea structurii personale i a importanei rolului colii n determinarea profilului su
psihologic.
Proiectul educativ a stimulat n primul rnd interesul elevilor n implicarea lor n activitile
educative extracolare, dar i implicarea mult responsabilizat a cadrelor didactice, a diriginilor
i a conducerii colii. De asemenea, realizarea grupurilor de discuii, a seminariilor i a
dezbaterilor, chestionarele predictive i evaluative, lucrrile creative pe tema adolescenei, orele
de dirigenie, au contribuit esenial n deschiderea unor noi puni spre o mbuntire a
comunicrii ntre profesori elevi, elevi elevi, elevi prini i prini coal.
Motivaia n contextul general:
Muli adolesceni sunt lsai singuri acas, prinii acestora plecnd n

strintate la munc;
Elevii sunt derutai de schimbrile majore ce se produc n viaa lor n perioada
adolescenei;
Vrsta adolescenei coincide cu perioada de studiu n liceu;
Prezena a multor ntrebri ce par a fi fr rspunsuri i prea puina implicare

a colii i cabinetelor de consiliere n a da posibile soluii;
Manifestarea unei superficialiti la nivel comunicativ n coal i familie,

caren ce modific negativ personalitatea adolescentului;
Impactul mass-mediei asupra tinerilor;
De ce un program de educaie pentru dezvoltarea personal i social?
Pentru c adolescena, vrsta marilor dileme, perioad n care dezvoltarea

individului, la nivel personal i social, este extrem de important.
DESCRIEREA PROIECTULUI:
Obiectivul general:
nelegerea identitii sinelui (adolescentului), ca parte i ntreg;
Perioada propus spre desfurare:

gestionat de FDSC
octombrie 2010- mai 2011

Resurse umane:
Formatori (elevi i profesori)

Moderatori
Grup int:
Grupuri de elevi ( vrsta cuprins ntre 14-18 ani)
Activiti propuse spre desfurare:
Seminarii interactive /Discuii

Chestionare predictive i de evaluare final
Lucrri creative pe tema adolescenei (eseuri literare, expoziii de afie,

desene, etc.)
Dezbateri n cadrul orelor de dirigenie
Chestionare /Sondaje de opinie n rndul tinerilor elevi
Realizarea revistei SINGUR ACAS
Realizarea unor clipuri promo (reclame) pentru a atrage atenia asupra

situaiei adolescenilor lsai singuri acas
Forum discuii pe tema adolescenei
Realizarea unui site web pe aceast tem
ntlniri, excursii, drumeii, tabere i vizite de lucru
Posibil tematic de abordare a programului:
Adolescena, o vrst a dilemelor

Comunicarea n familiile noastre
Comunicarea la coal ( cu prietenii, colegii, profesorii notri)
Cine sunt eu? Ce vreau? i ce pot?
Drepturile copilului
Drogurile de la experiment la dependen

gestionat de FDSC
Tinerii, sexualitatea ncotro?
Despre ndrgostire
Valoarea vieii
Prietenie i familie
Impactul mass-mediei asupra tinerilor
Rolul colii n formarea tinerilor
Parteneri implicai:
ISJ Suceava
Primria municipiului Flticeni
Asociaia Alternative Sociale
Universitatea Al. Ioan Cuza, IAi
Biserica (preoi, profesori de religie)
Medici
Poliie
Mediatizare: Se va realiza prin:
Afiaj (coal i instituiile partener)

Pliante
Mass-media local
Rezultate scontate (Obiective):
Schimbarea atitudinii adolescenilor fa de problemele existeniale;

Contientizarea importanei comunicrii la nivel colar (elev-profesor, elevelev) i familie;
Ctigarea ncrederii n sine i cadrele didactice ce doresc o colaborare

direct cu elevii;
Trezirea interesului pentru problematizare i soluionare;
MONITORIZARE I EVALUARE
la nivelul ISJ inspectorii cu programe educative

gestionat de FDSC
la nivelul colii consilierul educativ, coordonatorul proiectului, un elev

desemnat
1. Evaluare intern a proiectului
Procesul de evaluare va fi strns legat de procesul de monitorizare. Rezultatele proiectului vor fi

evaluate lund n considerare urmtorii indicatori privind rezultatele:
Indicatori privind activitile desfurate n unitatea colar:
Numrul de activiti realizate de ctre unitile colare;

Date statistice cu privire la activitile implementate n liceu;
Chestionare;
Discuii, dezbateri pe tema proiectului;
Realizri majore ale proiectului;
Obstacole n derularea proiectului ;
Rezultate calitative;
Diseminare si mediatizare;
Modaliti si activiti de diseminare-metode si calendarul activitilor de

diseminare;
1. II. Evaluare extern a proiectului (indicatori)
Procesul de evaluare va fi strns legat de procesul de monitorizare. Rezultatele proiectului vor fi

evaluate lund n considerare urmtorii indicatori privind rezultatele:
Materiale de promovare;
Impact-feed back concret;
Mediatizare web;
Parteneriat cu mass-media si comunitatea local.
SUSTENABILITATEA PROIECTULUI:

gestionat de FDSC
Proiectul educativ Adolescena o vrst a dilemelor! este o oportunitate n desfurarea orelor

de dirigenie, de consiliere i orientare colar, ce promoveaz prin intermediul activitilor
obiectivele i competenele regsite n programele colare pentru disciplina Consiliere i
orientare colar.
Derularea unui astfel de proiect educativ n parteneriat, la nivel judeean i naional, este o ans
pentru acumularea unei noi experiene, i implic n responsabilizarea colii n promovarea i
mbuntirea comunicrii.
PROGRAM DE ACTIVITI
Nr. Activitate
crt.
1
DESCHIDEREA OFICIAL
A PROIECTULUI
Observaii
Perioada / Responsabil
data
29
octombrie
2010
Coordonator proiect
Prof. Fetil Bogdan
Elev Hudi Roxana,

Clasa a XII-a C
2
Seminar de
informare/formare a
formatorilor
grup int
noiembrie
reprezentani ai
consiliului
elevilor,
profesori
colaboratori
Coordonator proiect
Prof. Fetil Bogdan
Chestionar predictiv
decembrie
Prof. psiholog colar
Coordonator proiect Prof.

Fetil Bogdan

gestionat de FDSC
ianuarie
1. Seminar
interactiv
Prof. Jarcu Mihaela
Coordonator proiect Prof.

Fetil Bogdan
Tema: Autocunoaterea
Prezentare
Multimedia
Elev desemnat de echipa

de proiect
2. Seminar informare
Tema: Drepturile copilului,
implementarea legii 272
Prof. Fetil NarcisaCristina
3. Expoziie fotografie,
Tema: Vrsta adolescenei
5
Seminar interactiv
februarie
Tema: Comunicarea
(familie/coal/societate)
Prof.
Coordonator proiect
Prof. Fetil Bogdan
Seminar interactiv
Tema: Problemele
adolescenei
Dezbatere online (Forum

internet)
martie
Coordonator proiect
Prof. Fetil Bogdan

Prof. Jarcu Mihaela
Revista SINGUR ACAS
martie
Coordonator proiect
Prof. Fetil Bogdan

8
Seminar interactiv
aprilie
Tema: Eu i societatea
9
Concurs de eseuri pe
tema:
Despre Omul frumos
Coordonator proiect
Prof. Fetil Bogdan

mai
Coordonator,

gestionat de FDSC
Preot Prof. Bold Ioan-Radu

10
EVALUARE
Creare site web mai
Coordonator proiect
Portofoliile finale
Prof. Fetil Bogdan
Expoziie foto
BUGETUL PROIECTULUI:
Nr. crt.
Activitate / produs /
Coninut
Buget
Pliante de promovare
20 RON
Chestionare predicitve,
periodice, sumative
30 RON
Fie de lucru, CD-uri
50 RON
Diplome, Premii
200 RON
TOTAL
300 RON
Observaii
From Despre Proiect

Like
Be the first to like this post.
Las un comentariu
Las un rspuns
Your email address will not be published. Required fields are marked *
Nume *

gestionat de FDSC
Email *
Pagina web
Comentariu
You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title="">
<acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <pre> <del
datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>
Trimite un comentariu
Anun-m despre viitoarele comentarii aprute prin email.

Notify me of new posts via email.
Propuneri de activiti pentru anul colar 2010-2011
Logo proiect ADOLESCENA O VRST A DILEMELOR!
Posturi recente
o
Ai grij de copiii ti, oriunde ai fi!
Propuneri de activiti pentru anul colar 2010-2011
Descrierea proiectului ADOLESCENA O VRST A DILEMELOR
Logo proiect ADOLESCENA O VRST A DILEMELOR!
Adolescena o vrst a dilemelor!
Categorii
o
Activiti
Despre Proiect
Arhive

gestionat de FDSC
decembrie 2010
noiembrie 2010
septembrie 2002
Legturi
o
Pagini
o
Forum Singur acas
About
Cutare
Cautare
DIU:
FENOMENUL
SINGUR
ACASA
SCOP:
investigarea dimensiunilor fenomenului Singur acas, a influenelor emoionalcognitive i comportamentale ale plecrii prinilor la munc n strintate asupra
copiilor.
OBIECTIVE
Identificarea percepiei sociale privind amploarea fenomenului Singur acas din

perspectiva elevilor, profesorilor si tutorilor n mediul rural si urban.
Identificarea consecinelor n plan emoional-cognitiv i comportamental i a modului

n care acestea influeneaz planul relaional (coala, grup de prieteni, familie).
Identificarea nevoilor grupurilor int i a msurilor de intervenie / suport pentru

copiii cu prini plecai n strintate.
GRUP
TINTA:
Ancheta pe baz de chestionar a fost realizat pe un eantion de 1352 persoane din care
459 elevi ,456 profesori , 437 tutori
PERIOADA: anul scolar 2007-2008
CONCLUZII:

gestionat de FDSC
Analiznd comparativ datele statistice prezentate anterior, rezultate n urma interpretrilor

statistice ale chestionarelor aplicate persoanelor care au n grij elevi care au prini plecai
n strintate, cu cele aplicate elevilor i cadrelor didactice, putem concluziona:
Datele statistice din baza de date a judeului Galai, realizat de CJRAE n urma identificrii
n mediul colar al elevilor care au prinii plecai n strintate, relev faptul c 3 % din
populaia colar la nivelul judeului se afl n aceast situaie.
n ceea de privete dimensiunea fenomenului Singur acas i percepia social asupra
fenomenului, observm corelaia pozitiv ntre opiniile celor trei categorii chestionate, n
sensul c fenomenul este n cretere, att n mediul rural ct i urban.
n ceea ce privete gradul n care persoanele chestionate afirm c sunt influenai elevii de
ctre plecarea prinilor, datele relev corelaii pozitive ntre opiniile elevilor, tutorilor i
cadrele didactice n sensul c aceasta influen se manifest la peste 50% dintre elevii care
au prinii plecai n strintate. Elevii din mediul rural afirm c sunt mai mult influenai de
plecarea prinilor, comparativ cu cei din mediul urban.
Categoriile de vrst la care influena se manifest pregnant sunt 7-11 si 12-15 ani.
Raportndu-ne la datele statistice, putem afirma faptul c, fenomenul nu are o amploare
foarte mare, dar, innd cont i de numrul de non-rspunsuri, el poate s ngrijoreze
datorit influenei pe care copiii o resimt (observat de cadrele didactice i tutori).
Influena este mai mare n mediul rural deoarece n comunitatea rural, de tip tradiional,
relaiile familiale sunt apropiate i bazate mult mai mult pe suport afectiv. Prinii petrec n
mediul rural mai mult timp mpreun cu copiii, n sensul c muncesc mpreun desfurnd
activiti comune.
Resimirea influenei la aceste categorii de vrst poate s creeze o situaie de risc (n
special n cazul n care influena este negativ), acestea fiind vrstele la care se manifest
crizele de dezvoltare.
- Separarea este foarte periculoas pentru copii, n special cnd coincide cu
vrsta preadolescent (A. E. Olianicov, 1982).
Dup Arpad Rene Spitz (1887-1975), apariia depresiei n cazul separrii depinde de modul
de acceptare de ctre copil a nlocuirii mamei, de tipul de relaii existente ntre ei pn la

gestionat de FDSC
desprire. Cercettorii au artat c preadolescenii intr n lumea celor maturi i nva

valoarea ei prin diverse ci.
Dup Ainsworth, ataamentul ca legtur emoional a copilului cu mama i cultiv nu numai
sentimentul de securitate n faa lumii, dar exprim i necesitatea lui intern de comunicare.
n limitele ataamentului fa de mam, copilul i construiete primul model de relaii
interpersonale, ntruct fr el dezvoltarea psihic armonioas este imposibil. De aceea,
ataamentul trebuie privit ca o condiie important i necesar n dezvoltarea copilului.
Cercettorii au determinat patru tipuri de ataament: tipul sigur, care corespunde
dezvoltrii normale a copilului, dou tipuri subnormative agresiv-nelinitit
(ambivalent), inhibator-nelinitit i dezorganizat, ce apare n cazul unor
dereglri serioase n evoluie.
Numeroase studii arat c ataamentul influeneaz dezvoltarea cognitiv, afectivemoional, comunicativ i social a personalitii (I. Racu).
Datele statistice arat c mai mult de jumtate dintre elevi consider c influena resimit
este negativ. Aceste date coreleaz i cu opinia tutorilor i a profesorilor, care declar c
au observat influene predominant negative. Remarcm c exist tendina tutorilor de a
declara mai mult influena pozitiv .
Aceasta, corelat cu numrul mare de non-rspunsuri, de rspunsuri nu tiu i cu reticena
implicrii n anchet, poate conduce la ipoteza c exist un sentiment de team referitor la
consecinele pe care declaraiile lor despre o posibil influen negativ a copiilor le-ar putea
avea
asupra
prinilor
acestora
asupra
familiei.
Influena plecrii prinilor este resimtit de elevi, mai ales la nivel emoional, apoi la nivelul
modului de gndire i al comportamentului .
Profesorii remarc n special influene n plan comportamental
i apoi n planul
randamentului colar. Influena emoional este remarcat n ultim instan de cadrele

didactice.Tutorii afirm i ei influena emoional i n planul comportamentului.
Influena negativ este resimit mai accentuat la elevii din mediul rural comparativ cu cei
din mediul urban.

gestionat de FDSC
Elevii resimt cel mai mult lipsa timpului petrecut impreun cu parinii, a comunicrii directe
cu acetia i a apropierii fizice .
Influena este resimtit negativ de ctre elevi, mai ales la nivel emoional.
Elevii se simt: triti, singuri i nentelei. Aceste stri sunt remarcate i de ctre tutori i
cadrele didactice.
La nivel comportamental, remarcm tendina c elevii i tutorii s constate mbuntiri,
influene pozitive (datorate probabil tendinei de a compensa strile emoionale negative).
Ei se caracterizeaz ca fiind: cooperani, nelegtori, ordonai i responsabili. Compensarea
se datoreaz i ncercrii de a face fa situaiei suprancrcrii i inversrii de rol.
Cadrele didactice observ influene negative la nivel comportamental (peste 40% sunt
interiorizai, pasivi, dezordonai i indisciplinai).
n planul randamentului colar, remrcm corelaii negative ntre opiniile elevilor i tutorilor
comparativ cu cele ale cadrelor didactice referitor la numrul celor care nva mai bine
dup
plecarea
prinilor
Peste 20% dintre elevi afirm c rezultatele lor colare s-au mbuntit dup plecarea
prinilor (n general, cei care consider influena plecrii prinilor ca fiind pozitiv).
Exist un procent de peste 19% dintre elevi care afirm c au dificulti de nvare, note
mai
mici
Muli (28%) afirm c randamentul lor colar nu s-a modificat dup plecarea prinilor.
Cadrele didactice afirm c peste 87,9% dintre elevii din mediul urban i 86,4% din mediul
rural
nu
au
progres
nvare.
Totodat afirm faptul c, 36,4% dintre elevii cu prini plecai au dificulti de nvare,
37,3% au rezultate sczute, 28,3% nu sunt motivai pentru nvare. Rezultatele coreleaz
pozitiv cu opinia tutorilor.
Influena pozitiv a plecrii prinilor pe care o resimt elevii, se datoreaz, n special,
comunicrii optime cu prinii, abilitilor pe care le au, de a face fa situaiei i, n mic
msur, sprijinului oferit de coal.
n ceea ce privete mediul n care se manifest modificrile emoionale, comportamentale
sau privind randamentul colar, observm diferene ntre opinia elevilor i a tutorilor
comparativ cu cea a cadrelor didactice.

gestionat de FDSC
Elevii spun c aceste stri se manifest predominant acas i mai puin la coal.
Corelaia cu variabila vrst indic o vulnerabilitate a copiilor din grupele de vrst 7-11 ani
i 12-15 ani.
Tutorii observ manifestrile predominant negative n mediul colar , iar cele pozitive se
manifest n relaiile cu prietenii, cu alte persoane apropiate.
Putem observa c influena negativ principal se manifest n mediul colar i apoi n cel
familial (acas).
n general influena negativ este resimit n plan emoional i cel al randamentului colar.
n plan psihologic, la vrstele la care se manifest un nivel crescut al vulnerabilitii ,apar
crize de dezvoltare.
Perioada 7-11 ani este o etap de tranziie ntre copilria precolar i
pubertate. n aceast perioad pot aprea manifestri tensionale, conduite accentuate,

schimbri fundamentale ale personalitii copilului, care genereaz probleme de adaptare
permanent. Se pun bazele concepiei despre lume i via, care modific esenial optica
personalitii colarului asupra realitii nconjurtoare. La aceast vrst atitudinile
interpersonale din grupuri sunt puternic determinate de criteriul reuitei la nvtur,
considerat valoarea cea mai de pre, elevul cel mai bun la nvtur fiind persoana intens
preferat.
Adaptarea la mediul colar modific substanial regimul de munc i de via, introduce un
orar strict, anumite planuri i programe cu valoare structurat pentru activitate.
Neconcordana dintre nivelul de pregtire intern pentru coal i solicitrile mediului colar
genereaz disonane i copilul resimte insatisfacie de pe urma noii sale poziii sociale, de
colar.
Fiind primii ani de coal, este decisiv pentru copil cum se adapteaz acestor situaii noi de
nvare. Regulile sunt cele care pot coplei copilul n acest perioad de via, tocmai
pentru c coala vine cu un set de norme pe care copilul, dar i familia, trebuie s le adopte.
Sprijinul familiei reprezint o resurs extrem de important prin: ncurajri, clarificarea
rolurilor i a regulilor de la coal, dar i de acas, timp i rbdare pentru sarcinile de
nvare
Insuccesul colar i munca n strintate

October 26, 2010 by: dianar

gestionat de FDSC
Bordea Rozalia
Asisten Social, Anul II.
I.
Introducere
n timpul regimului comunist graniele de stat ale Romniei au fost nchise pentru
marea majoritate a populaiei, doar o mic parte bucurndu se de ieiri n
strintate, cu att mai puin n rile occidentale considerate capitaliste.
Dup revoluia din decembrie 1989 la guvernarea rii se instaureaz o conducere
democratic i care, printre alte msuri hotrte deschiderea granielor pentru toi
cetenii Romniei. Totodat urmeaz i o perioad de tranziie care se dovedete a
fi lung i grea, ducnd la scderea locurilor de munc, liberalizarea preurilor i
scderea puterii de cumprare, fapt ce determin migrarea spre alte ri n vederea
gsirii unui loc de munc bine pltit i care s asigure o via mai bun. Dar cel mai
mare exod are loc dup intrarea Romniei n Uniunea European n anul 2007, cnd
pe lng graniele deschise sunt eliminate i vizele pentru rile membre U.E..
Un rol important n migraie l are Spania care ofer romnilor numeroase locuri de
munc n agricultur. Dar i Italia, Frana,Germania sunt de asemenea destinaii
care atrag numeroi romni pentru a - i gsi un loc de munc bine pltit.
Din cauz c o parte din cei plecai la munc n strintate au copii de vrst
colar pentru care o adaptare rapid la alt sistem colar ar fi imposibil,
impedimentul major fiind limba, muli minori au rmas acas n grija rudelor, de
obicei bunici, iar n cele mai fericite cazuri n grija celuilalt printe rmas n ar.
n consecin sistemul de nvmnt a fost afectat deoarece randamentul colar al
elevilor a sczut fiind influenat de lipsa controlului parental, apatia copiilor cauzat
de dorul prinilor, dar i de motivaia slab fa de o carier profesional n
Romnia, munca n strintate oferind mai multe oportuniti de a avea un trai
decent, ceea ce a condus la o frecven mai mare a insuccesului
colar.
II.
INSUCCESUL COLAR. NOIUNI TEORETICE
DEFINIIE: insuccesul colar sau rmnerea n urm la nvtur numit i eec

colar, const n nendeplinirea de ctre elevi a cerinelor obligatorii din programe,
fiind efectul discrepanei dintre exigene, posibiliti i rezultate.
FORME DE MANIFESTARE :
a)
faza premergtoare: ncetinirea ritmului, apariia lacunelor;

gestionat de FDSC
b)
faza rmnerii n urm la nvtur propriu-zis semnaleaz acumularea
golurilor mari n cunotine, evitarea oricrui efort de ndeplinire individual a
sarcinilor, aversiune fa de nvtur;
c)
faza cea mai grav: repetenia sau abandonul colar.

CAUZELE INSUCCESULUI COLAR:
a)
Cauze de natur familial:
familii dezorganizate;
lipsa de condiii necesare vieii( hran, mbrcminte, nclminte, spaiu de
locuit);
lipsa condiiilor de nvtur;
exigenele exagerate ale unor prini care cer copiilor rezultate peste
posibilitile reale;
lipsa controlului unor prini asupra activitii colare i a celei extracolare;
comportarea autoritar a unor prini fa de copiii lor cu aplicarea de restricii i
sanciuni exagerate;
lipsa legturii unor prini cu coala, cu profesorii, cu dirigintele.
b)
Cauze de natur fiziopsihosociologic:
tulburri fiziologice cum sunt cele senzoriale ( auditive, vizuale), unele

boli(maladii) cardiace, biliare, digestive, endocrine etc.;
tulburri psihice de comportament care pot fi de natur nevrotic ,mental,
afectiv i caracterial;
tulburri psihosociale, care pot fi conflicte cu normele etice i sociale ca urmare a
turburrilor relaiilor sociale i interpersonale n cadrul grupului social din care face
parte.
c)
Cauze de natur pedagogic:
calitatea necorespunztoare a organizrii colare;

pregtirea necorespunztoare a profesorilor;
coninutul nvmntului necorespunztor cu exigenele contemporane;
baza tehnico-material i didactic necorespunztoare;
gestionat de FDSC
lipsa de cooperare dintre profesori ce poate duce la suprancrcarea elevilor,

orientarea colar i profesional necorespunztoare;
evaluarea subiectiv care nedreptete pe elevi i-i demobilizeaz la nvtur;
metodologia didactic pasiv i neadecvat unei participri active i euristice a
elevilor n procesul instructiveducativ;
insuficiena contribuie a mass-mediei i a altor factori educativi n susinerea
rolului colii.1
III. ACTE NORMATIVE2
Actele normative care reglementeaz situaia copiilor ai cror prini se afl la
munc n strintate sunt:
Ordinul 219/15.06.2006 - emis de secretarul de stat al Autoritii Naionale pentru
Protecia Drepturilor Copilului privind activitile de identificare, intervenie i
monitorizare a copiilor care sunt lipsii de ngrijirea prinilor pe perioada n care
acetia se afl la munc n strintate;
Legea 272/2004 privind protecia i promovarea drepturilor copilului;
Ordinul 286/06.07.2006 - emis de secretarul de stat al Autoritii Naionale pentru
Protecia Drepturilor Copilului pentru aprobarea Normelor Metodologice privind
ntocmirea Planului de Servicii i a Planului Individualizat de Protecie;
Codul Familiei;
H.G. nr. 683/2006 pentru completarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Legii nr.156/2000 privind protecia cetenilor romni care lucreaz n
___________________
1
http://www.e-referate.ro/referate/Insuccesul_scolar2007-07-06.html
Asistena social, psihologic i juridic a copiilor rmai singuri acas
ca urmare a plecrii prinilor la munc n strintate : metodologie / Ctlin Luca,

Alexandru-Stelian Gulei, Nicoleta-Daniela Azoiei, - Iai : Terra Nostra, 2007, p. 82
strinatate, aprobate prin H.G. nr. 384/2001;
Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice i juridice.
IV. INSTITUII

gestionat de FDSC
Instituii cu atribuii n domeniu sunt:

a) La nivel local:
o
colile au un rol important fiind primele instituii care poate depista i sesiza
cazurile de copii ai cror prini sunt plecai la munc n strintate i se afl ntr o
situaie de risc;
o
Primriile prin Serviciul public local de asisten social (S.P.A.S.)
avnd ca atribuii:
identificarea cazurilor de copii care au prinii la munc n strintate;
acordarea de servicii de consiliere i suport familiei sau persoanei care are copilul
n ntreinere i ngrijire;
sesizarea D.G.A.S.P.C. - ului cu privire la identificarea cazului n vederea instituirii
unei msuri de protecie special pentru copilul care face obiectul Ordinului
219/2006;
reevaluarea situaiei acestor copii la fiecare 3 luni;
ntocmirea i transmiterea situaiei centralizat pe plan local a cazurilor copiilor
care au prinii la munc n strintate;
informarea populaiei referitor la posibilitile legale de care pot dispune prinii
care pleac la munc n strinatate, pentru a asigura o ct mai bun protecie fizic
i juridic a copiilor care rmn n ar. 3
b) La nivel judeean:
o
Inspectoratele judeene colare care n calitate de forumuri superioare
pentru colile din jude, pot avea o eviden mai bun a elevilor cu prini plecai la
munc n strintate i s ia msurile necesare prevenirii insuccesului colar n
rndul acestora n parteneriat cu celelalte instituii;
o
Direciile Generale de Asisten Social si Protecia Copilului
(D.G.A.S.P.C.) care sunt i cele mai importante instituii de asisten social din
judee n ceea ce _
__________________
privete protecia copiilor, au ca atribuii:
preluarea cazurilor naintate de ctre SPAS, dar i sesizrile fcute de alte instituii
sau personae fizice;

gestionat de FDSC
propunerea unei msuri de protecie special, atunci cnd situaia o impune,

Comisiei pentru Protecia Copilului sau instanei judectoreti;
ntocmirea planului individualizat de protecie;
monitorizarea ngrijirii copilului pe durata msurii de protecie;
reevaluarea cauzelor care au stat la baza stabilirii msurilor de protecie special
i propune dup caz, meninerea, modificarea sau ncetarea acestora 4.
o
Comisiile pentru Protecia Copilului au ca atribuii:
stabilesc msurile de protecie special a copiilor;
revoc sau nlocuiesc msurile stabilite dac situaia o impune;
soluioneaz plngerile adresate de copii, n msura n care rezolvarea

acestora nu intr n competena altor instuii;
d)
promoveaz drepturile copilului5

La nivel central:
o
Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale avnd n subordine
Autoritatea Naional pentru Protecia Copilului (A.N.P.C.) i Comitetul naional
director pentru prevenirea i combaterea exploatrii copiilor prin munc, are ca
atribuii:
asigur fundamentarea, elaborarea i aplicarea strategiei i a programelor de

reform n domeniul proteciei drepturilor copiilor;
asigur elaborarea cadrului normative necesar n vederea realizrii

obiectivelor i programelor;
asigur urmrirea aplicrii reglementrilor din domeniul propriu, controlul

respectrii acestora i al activitilor instituiilor aflate n subordinea sa;
formuleaz orientri de politic pentru programe care s elimine cele mai

grave forme ale muncii copiilor.
____________________
4
ibidem, p. 84
Maria Emilia Sorescu, Ioan Beril, Asistena social Sistem i profesie,

gestionat de FDSC
Editura Universitaria, 2005 (Tipografia Universitii din Craiova), p. 124

6
ibidem. pp.121 - 123
V. METODOLOGIA CERCETRII
SCOPUL CERCETRII: evaluarea insuccesului colar n rndul elevilor ai cror
prini sunt plecai la munc n strintate.
OBIECTIVELE CERCETRII:
Identificarea principalelor cauze care stau la baza insuccesului colar n rndul
elevilor cu prinii plecai la munc n strintate;
Determinarea efectelor insuccesului colar asupra elevilor;
Identificarea soluiilor pentru a diminua insuccesul colar la copiii ai cror
prini lucreaz n strintate.
IPOTEZA CERCETRII: lucrarea de fa urmrete s vad dac prin
plecarea prinilor la munc n strintate copiii acestora sunt predispui la insucces
colar.
DESCRIEREA CERCETRII: cercetarea a fost efectuat la un grup colar
reprezentativ din Drobeta Turnu Severin, n luna aprilie a. c., avnd un numr de
1374 de elevi, att de gimnaziu ct i liceeni la zi i seral, precum i de coal
profesional, iar aproximativ 120 de elevi au prini care lucreaz n afara
granielor rii.
Grupul int a fost reprezentat de elevii de la cursurile liceale de zi ai cror
prini sunt plecai la munc n strintate, din care a fost ales un eantion de 10
liceeni , 6 fete i 4 biei cu vrste cuprinse ntre 15 i 18 ani.
Instrumentul de lucru utilizat a fost chestionarul, cuprinznd un numr de 11
ntrebri care au vizat cteva date despre familia elevului chestionat, starea de
sntate dup plecarea prinilor, situaia colar actual precum i ceea ce
ateapt ei s fac n viitor.
REZULTATE I DISCUII PRIVIND VARIABILELE CERCETRII.
Din punctul de vedere al vrstei elevii chestionai au fost 20 % cu vrsta de
15 ani, 20 % cu vrsta de 16 ani, 30 % cu vrsta de 17 ani, iar 30 % cu vrsta de 18
ani .

gestionat de FDSC
Distribuia pe vrst
Din punct de vedere al structuri pe sexe 60 % sunt de sex feminin, iar 40 %
sunt de sex masculin .
Distribuia pe sexe
Analiznd care printe este plecat la munc n strintate , am constatat
c cel mai mare procent l reprezint cel al tailor 50 %, apoi cel al mamelor 30%,
iar procentajul copiilor care au ambii prini plecai este de 20 %. Prin urmare cei
mai muli copii au cel puin un printe acas .
Prinii plecai la munc n strintate
La perioada n care au plecat din ar am constatat c cei plecai de un an i
mai mult sunt n numr egal (40 % pentru fiecare), anul acesta plecnd mai puini
(20 %), poate i din cauza timpului mai scurt dar i a crizei economice mondiale prin
scderea numrului de locuri de munc i n strintate .
Perioada de timp n care prinii au plecat din ar
Vizitele pe care le efectueaz pentru a-i vedea copiii am observat c sunt
foarte rare, cel mai des venind n ar de 3 ori pe an (10 %), iar cei mai muli au
spus c prinii plecai nu au venit deloc(40 %), poate i din cauza c astfel au
rspuns copii ai cror prini erau plecai de foarte puin timp. O dat la doi ani au
spus 10 %, de dou ori pe an 20 %, o dat pe an 10 % .
Vizitele prinilor n ar
Cei mai muli copii au rmas sub supravegherea printelui care este n ar,
jumtate din ei cu mamele (50%), iar 30 % sub supravegherea tailor. Ceilali de 20
de procente au rmas n ngrijirea bunicilor . Deci toi copiii intervievai au rspuns
c sunt n ngrijirea unui adult.
Adultul n ngrirea cruia se afl copilul
Implicarea la treburile casnice este foarte mic n rndul liceenilor intervievai,
20% neparticipnd deloc,au rspuns astfel doar biei, 60 % foarte puin sau
aproape deloc, doar 20 % spunnd c se implic des i foarte des acestea fiind fete.
Implicarea n treburile casnice
Referitor la starea de sntate dup plecarea prinilor la 30 %dintre copii a
fost mai proast, 30 % au spus c a rmas la fel, 30 % au spus c a fost bun i 10
% foarte bun . Starea de sntate poate fi luat n considerare ca unul din factori

gestionat de FDSC
care pot influena calitatea nvrii. O stare de sntate proast poate fi un motiv
pentru insuccesul colar.
Starea de sntate dup plecarea prinilor
Din punct de vedere material, situaia familial a elevilor cu prini care
muncesc n strintate, e considerat de acetia n marea majoritate(80 %) ca fiind
mai bun, doar 20 % suinnd c este la fel, niciunul din repondeni n a spus c
este mai rea. Situaie care pare s fie adevrat deoarece remuneraia primit n
strintate are o valoare mai mare n ara noastr.
Situaia material actual a familiei
Ajungnd la situaia colar, aceasta las de dorit, 80 % dintre elevi
rspunznd c notele primite dup plecarea prinilor sunt mai mici dect cele
primite nainte, 10% au spus c sunt la fel, iar 10 % afirmnd c sunt mai bune .
.Situaia notelor obinute dup plecarea prinilor
i numrul absenelor de la orele de curs au crescut fa de perioada anterioar
cnd prinii erau n coal, 40 % dintre ei declarnd c nu absenteaz mai des i
60 % declarnd c absenteaz mai des ,muli dintre ei prefernd distracia n locul
orelor de curs. 20 % din total motivnd lipsa de la coal fie din cauze medicale, fie
din probleme familiale.
Situaia absenteismului colar
n ceea ce privete activitile preferate n timpul liber am observat c
liceenii intervievai prefer fie activitile solitare ca: privitul la televizor (20 %),
ascultat muzic (20 %),jocul pe calculator (10 %),cititul unei cri(10 %), fie
activiti desfurate mpreun cu prietenii precum: plimbrile prin parc (10 %),
activiti sportive(10 %), vizite la prieteni (10 %), discotec(10 %) .
Activiti preferate defurate n timpul liber
Planurile de viitor au evideniat faptul c majoritatea elevilor i ar dori s
plece din Romnia (60 %) motivai probabil de veniturile prinilor care lucreaz n
strintate, doar 20 % doresc s urmeze cursurile unei instituii de nivel superior,
iar 20 % doresc s lucreze n ar .
VI. CONCLUZII
n urma studiului efectuat la grupul colar, rezultatele obinute ne conduc
spre ceea ce este afirmat n ipotez i anume c acei copii care au prinii plecai la
munc n strintate sunt predispui la insucces colar.

gestionat de FDSC
Dei din punct de vedere a situaiei materiale, familiile care au cel puin un
membru care lucreaz n rile occidentale o duc mult mai bine, se pare c tocmai
aceast siguran financiar i determin pe elevi s aib o mai mic atractivitate
fa de carte. Acest lucru se observ i din faptul c majoritatea i dorete ca dup
terminarea liceului s plece, asemenea prinilor, spre destinaii care s le ofere
ceva mai bun. Doar o mic parte i dorete s urmeze o carier profesional n
ar.
Probabil i instabilitatea locurilor de munc din ara noastr, omajul i
munca slab remunerat sunt motive care determin la aceti elevi o slab motivaie
pentru a nva ceea ce conduce automat la insucces colar.
O alt cauz care determin insuccesul colar n rndul acestor elevi este i
lipsa controlului parental. Chiar dac muli dintre ei au rmas acas cu cellalt
printe, controlul parental este mai mic deoarece printele rmas singur preia din
sarcinile printelui plecat ceea ce duce la ncrcarea celui dinainte cu mai multe
sarcini n defavoarea copiilor, iar printele plecat revine foarte rar n ar.
Consecinele sunt uor de remarcat absenteismul i notele mici fiind un
semn foarte important al scderii nivelului de nvare. Contactul aproape inexistent
dintre prini i profesori confer elevilor o aa zis libertate folosit n mod
distructiv de ctre acetia.
Pe termen lung efectele insuccesului colar se regasesc n eecul social.
Randamentul economic este sczut datorit incompetenei profesionale. Slaba
pregtire a forei de munc induce efecte n plan social precum: marginalizarea,
omajul, delincvena. Iar efecte psihologice, dificulti de adaptare, nencrederea n
forele proprii, stres, anxietate.
Puncte tari constatate:
disponibilitatea cadrelor didactice n gsirea de soluiilor pentru prevenirea insuccesului

colar;
contientizarea de ctre elevi a situaiei colare dificil n care se afl;
cunoaterea fenomenului de insucces colar.

Puncte slabe constatate
controlul parental redus;

dorina elevilor de a lucra n strintate;
motivaia slab a elevilor fa de nvtur.
Avnd n vedere cele constatate mai sus, recomandm urmtoarele:
Consilierea elevilor prin care s li se ofere acestora informaii, sfaturi, sugestii,

ndrumare astfel nct s fie redus riscul de insucces colar;
gestionat de FDSC

Identificarea precoce a elevilor cu risc de insucces colar realiznd evidene clare cu
privire la situaia familial a elevilor de ctre colile n care nva;
Crearea unor reele de socializare prin stimularea de prietenii ntre elevi care s aib o
influen benefic asupra celor predispui la insucces colar;
Stimularea participrii elevului la diferite activiti cu caracter sportiv, cultural,

social, artistic, umanitar, economic, tiinific prin care acesta s i descopere aptitudini care s
l ajute n procesul nvrii;
Motivarea cadrelor didactice de a se implica mai mult n educaia acestor copii care
resimt lipsa unuia sau ambilor prini;
Consilierea prinilor rmai n ar sau a adulilor n grija crora se afl copiii n

vederea unui ct mai bun control asupra acestora.
GHID DE INTERVIU
1. Care printe este plecat la munc n strintate?

a) mama
b) tata
c) amndoi
b) anul trecut
c) de mai mult de un an
2. Cnd a plecat?
a) anul acesta
3. Ct de des vine n ar?
..
4.Cu cine locuieti n prezent?
5. n ce msur ajui la treburile casnice?
6. Cum a fost starea ta de sntate dup plecarea printelui/prinilor?
7.Cum consideri c este situaia material a familiei dup plecarea printelui/

prinilor la munc n strintate?
a) mai bun
b) la fel
c) mai rea
8. Cum sunt notele de acum fa de vremea cnd printele/prinii era/erau n ar?

a) mai mari
b) la fel
c) mai mici

gestionat de FDSC
9. Lipseti mai des de la coal dect o fceai cnd printele/prinii era/erau

acas? Dac da, de ce?
10.Care este activitatea preferat n timpul liber?
11.Pentru viitor ce planuri ai?
Date demografice: -vrsta:

-clasa:
-sex:
Bibliografia:
1) Maria Emilia Sorescu, Ioan Beril, Asistena social Sistem i profesie, Editura
Universitaria, 2005 (Tipografia Universitii din Craiova)

gestionat de FDSC

Ra Port Atelier

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ra Port Atelier

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bdul. Decebal Nr.

Proiect: Durabilitatea serviciilor sociale furnizate de ONG: o conditie necesara pentru

Proiect finantat de Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European FOND ONG

Excluziunea sociala este un proces multidimensional de ruptura sociala care determina

Proiect finantat de Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European FOND ONG

Protecia copilului prin prevenirea instituionalizrii copilului i dezvoltarea de servicii

Proiect finantat de Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European FOND ONG

3. FONPC (Federaia organizaiilor neguvernamentale care lucreaz n domeniul

Proiect finantat de Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European FOND ONG

Proiect finantat de Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European FOND ONG

Prevenirea abandonului copiilor sub doi ani mpreun cu UNICEF

Educaie antreprenorial pentru copii i adolesceni

Proiecte de mentoring, de dezvoltare personal prin art

Prevenirea migraiei ilegale i a traficului de copii

Centrul Prietenia din Popeti

EveryChild partener britanic (50%)

Consiliul Local Cluj-Napoca (7%)

Persoane fizice i juridice (20%)

Ministerul Muncii i Solidaritii Sociale (6%)

Venituri proprii (6%)

Proiect finantat de Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European FOND ONG

Obiectivul specific al proiectului este acela de a crea premisele reintegrarii psiho-sociale a

Proiect finantat de Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European FOND ONG

Beneficiarii indirecti ai proiectului sunt familiile copiilor aflati in mediul stradal si

Crearea unui serviciu integrat de susinere a unei alimentatii sntoase, suport

Coagularea solidaritii sociale prin crearea unui parteneriat om bogat om srac

Servirea mesei de pranz la Cantina de Ajutor Social Turda

Sustinerea copiilor de catre cadrele didactice specializate, in vederea

Domeniul II: Voluntariat i implicare civic

4 campanii anuale de strngere de fonduri (Fii i tu Mo Crciun, Ajut-l s mearg la

Proiect finantat de Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European FOND ONG

Cei prezenti la atelier au propus urmatoarele:

Cresterea capacitatii ONG-urilor din domeniul protectiei copilului, membre FONPC, de a

Proiect finantat de Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European FOND ONG

Obiectiv de dezvoltare organizationala

Cresterea capacitatii FONPC de a oferi retelei sale de membri, servicii de instruire in

In procesul de realizare al strategiei s-a pornit de la definiia incluziunii sociale si anume:

Proiect finantat de Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European FOND ONG

Nu tim care sunt

Participantii la atelier au adoptat ca si procedura de lucru analiza Swot, la propunerea

Capacitatea limitat a FONPC pentru a

Resursele umane/financiare ale federaiei de a

Proiect finantat de Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European FOND ONG

Exist beneficiari / copii= interes

Exist structuri/ instrumente de promovare

Distribuie inegal a ONG-urilor n teritoriu

Reea naional (suntem muli i rspndii)

Capacitate redus de absorie a fondurilor

Nu se cunosc bunele practici

Unele dintre organizaii au o vizibilitate mare

Lipsa resurselor umane/financiare

Relaii cu vectori de imagine / receptori

Legtur inconstant/inconsecvent cu mediu

FONPC este un actor/partener viabil, de

Nu exist cultura implicrii mediului politic n

Recunoaterea internaional a FONPC Lipsa implicrii

Nu exist cercetri/analize ca s fundamentm

Nu exist o baz de date cu serviciile ongurile

Disponibilitatea autoritilor de colaborare / Trendul monopolist al statului

a Nu mai exist solidaritatea comunitar

Exist un draft de lege pentru externalizarea

Ignoran a nivelul societii

Proiect finantat de Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European FOND ONG

Deschiderea presei locale fa de subiecte