Obligatiile Romaniei din documentele internationale privind schimbarile climatice

Schimbarea climei, in general, este generata atat de factorii interni, si anume de modificarile
care apar in interiorul sistemului climatic, cat si de factori externi, naturali, cum sunt variatiile energiei
emise de soare, eruptiile vulcanice, variatiile parametrilor orbitali ai pamantului s.a., cat si de factori
antropici, rezultati din activitatile umane.
Prin semnarea si ratificarea de catre Romania a Conventiei privind schimbarile climatice prin
legea nr 24/1994 si a Protoculului de la Quioto, 203/2001, Romania si asumat angajamentul intr-o
prima faza de a reduce pana in 2012 cu 8% emisiile de gaze cu efect de sera, fata de anul 1989 si in
prezent cu 18% pana in anul 2030.
Prin adoptarea Conventiei cadru Romaniei i-au revenit urmatoarele obligatii principale:
1) sa elaboreze, sa actualizeze periodic si sa publice inventariile nationale de emisii de gaze
antropice, avand in vedere sursele acestora;
2) sa incurajeze aplicarea si transferul de tehnologii, de practici si procedee care permit controlul
reducerii si prevenirii emisiilor de gaze cu efect de sera;
3) sa adopte politici nationale si sa ia masuri de precautie pentru a preveni sau a atenua cauzele
schimbarilor climatice si a limita efectele lor;
4) sa faciliteze si sa dezvolte programe de educare si sensibilizare a publicului s.a.
Prin semnarea si ratificarea protocolului de la quoto, Romaniei i-a revenit printre obligatii urmatoarele:
-

sa emita emisiile de gaze in procentele asumate;

sa realizeze un sistem national pentru estimarea emisiilor antropice de gaze

sa puna la punct si sa actualizeze Registrul National de Emisii de Gaze cu Efect de Sera

Potrivit art 6 din Ptotocol, orice parte inclusa in anexa 1 la Conventia privind schimbarile

climatice, poate transfera sau achizitiona de la oricare parte la protocol unitati de reducere a emisiilor
de gaze cu efect de sera, prin proiecte rezultate din mecanismul mplementarea in Comun.
Pentru Romania aceasta inseamna retehnologicare si in special in sisteme de caldura
-

evitarea sau recuperarea emisiilor de gaze cu efect de sera provenite din depozitarea deseurilor

reducerea consumului final de energie in cladiri publice si private si in procese industriale

impadurirea unor suprafete de teren

reabilitarea unor termocentrale

Cadrul legislativ existent in tara noastra in acest domeniu cuprinde:

a) acte normative specifice problemelor legate de schimbarile climatice;

b) legislatia de mediu cu caracter general
c) legislatia sectoriala specifica domeniului energetic, transporturilor si agriculturii
Obiectivele tuturor activitatiilor din domeniu se gasesc in prima strategie nationala privind
schimbarile climatice adoptata in anul 2005 si reactualizata din 5 in 5 ani, precum si in planul de
actiune elaborat pentru atingerea obiectivelor acesteia.
Pe plan european, un instrument de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera, prevazut si in
strategia noastra nationala, este directiva 2003/87 a parlamentului european si a consiliului, conceputa
pentru a sprijini stetele membre UE in atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de dioxid de
carbon, in procentele prevazut in angajamentele asumate.
! Art 17 din Protocol prevede comertul de credite de emisii de gaze cu efect de sera. El
reprezinta abilitatea a doua entitati, care pot fi doua state sau 2 persoane fizice sau juridice apartinand
statelor diferite, care trebuie sa isi reduca emisiile de a tranzactiona intre ele o parte din creditele de
emisii, redistribuind repartitia lor in orice moment.
La baza comertului cu credite de emisii sta faptul ca nu conteaza de unde provin emisiile de
gaze si ca urmare nici unde se reduc. In acest fel efectul comertului cu credite de emisii asupra climei
este neutru atata timp cat emisiile globale cu emisii de sera sunt limitate la nivel global prin
angajamentele asumate ca urmare a ratificarii protocolului de la Quiotto.
Directiva 2003/87 transpusa in lgegislatia nationala prin hotararea de guvern nr 780/2000
privind transmiterea schemei de organizare a certificatelor . cu efect de sera.*
Incepand cu ianuarie 2007, pentru centralele care desfasuara activitati prevazute intr-o anexa la
conventia cadru a natiunilor unite si care genereaza emisii de gaze cu efect de sera, operatorul trebuie
sa obtina autorizatia privind emisiile de gaze cu efect de sera de la agentia judeteana privind protectia
mediului, in a carei raza teritoriala se afla amplasamentul. Astfel, un operator care administreaza sau
detine o instalatie care intra sub incidenta schemei de comercializare, avand alocat un numar de

certificate de emisii, are dreptul sa emita pe parcursul unei perioade date un numar de tone de dioxid de
carbon egal cu numarul de certificate alocate, putandu-se afla in una din urmatoarele situatii:
1) sa emita sub limita plafonului alocat, caz in care poate vinde liber pe piata certificate;
2) sa emita peste limita plafonului alocat, caz in care, fie cumpara certificate de pe piata, fie isi
restrange activitatea;
3) emite in limita plafonului cat nici nu vinde si nici nu cumpara certificate de emisii de gaze cu
efect de sera. *
Autorizatia este valabila atata timp cat datele care au stat la baza ei nu s-au modificat.
Revizuirea autorizatiei se poate face in una din urmatoarele situatii:
1) la schimbarea operatorului;
2) cand survin modif cu privire la natura, regimul de functionare sau capacitatea instalatiei;
3) cand survin modificari ale metodologiei de monitorizare a instalatiei.
Autorizatia pentru emisii de gaze se suspenda pentru nerespectarea prevederilor pe care le
cuprinde dupa o notificare prealabila prin care se poate acorda un termen de pana la 30 de zile pentru
indeplinirea obligatiilor si se mentine pana la eliminarea cauzelor pe care au determinat-o, dar nu mai
mult de 6 luni. Pe perioada suspendarii, desfasurarea activitatii este interzisa.
Tot din anul 2007, 1 ianuarie, Ministerul Mediului elaboreaza Planul Natuonal de Alocare a
certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera care se adopta prin hotarare de guvern si se comunica
comisiei europene.
Conform planului, certificatul de emisii de gaze cu efect de sera reprezinta dreptul pe care il are
un operator care administreaza sau detine o instalatie ce intra sub incidenta schemei de comercializare
de a emite intr-o perioada determinata o tona de dioxid de carbon.
Agentia Nationala pentru Protectia Mediului prin Registrul National de Emisii emite numarul
total de certificate de emisii la nivelul intregii tari.
Certificatele de emisii sunt transmisibile in conditiile prevazute de lege si pot fi anulate in orice
moment la solicitarea persoanei care le detine.
Inca din anul 2002 Romania transmite secretariatului conventiei privind schimbarile climatice
Inventarul National al Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera

Pe baza acestui inventar se elaboreaza ulterior si Ghidul de Monitorizare a Emisiilor de Gaze cu

Efect de Sera.

Protectia atmosferei pe plan international

A facut initial obiectul jurispridentei internationale.

Hotararea data de Curtea Internationala s-a referit la un litigiu dintre SUA si Canada in legatura cu o
poluare masiva a aerului facuta de o topitorie a Canadei situata la granita cu SUA. Hotararea data la
acel an a cuprins si o serie de principii care ulteriaor a fost preluate si dezvoltate de catre state in
documentele internationale incheiate.
Declaratia de Principiu asupra Luptei Impotriva Poluarii Aerului adoptata de Consiliul de
Ministrii al Consiliului Europei in anul 1968.
Declaratia cuprinde reglementari fundamentale care au o viziune de ansamblu asupra poluarii
atmosferice, recomandand statelor sa adopte sanctiuni severe impotriva oricarei persoane care ar polua
aerului intr-o maniera nociva si, in acelasi timp, pentru reducerea poluararii existente, a recomandat
statelor membre 3 metode care au fost implementate in toate legislatiile nationale si anume:
1)

instalatiile susceptibile de a cauza o crestere sensibila a poluarii aerului sa nu

poata functiona fara eliberarea in prealabil a unei autorizatii speciale de mediu;

2)

instalatiile care, considerate izolat, nu sunt de natura sa duca la cresterea poluarii

aerului, dar care, fie din cazua densitatilor sau din alte motive se ajunge la acest
lucru sa fie doata cu filtre de depoluare si sa functioneze dupa un orar redus.

3)

Vehiculele cu motor si aparatele fapricate in serie care utilizeaza combustibil prin

a caror ardere rezulta emisii poluante, sa fie supuse periodic unor revizii tehnice.

Concentia de le Geneva din 1979 privind poluarea atmisferica transfrontiera pe distante

lungi a stabilit in acest domeniu urmatoarele principii:

1) prrotejarea omului si a mediului inconjurator contra poluarii atmosferice, in care scop partile se
obliga sa reduca si sa previna, pe cat este posibil, poluarea atmisferica transfrontiera pe distante
lungi;
2) combaterea introducerii substatelor poluante pentru aer prin consultari, schimbul de informatii,
masuratori si activitati de cercetare stiintifica;
3) acordarea la cerere a unor consultatii la intervale scurte de timp de catre partea in al carui
teritoriu se afla sursa de poluare, partii care a suferit un prejudiciu de pe urma acesteia.
Conventiei I s-a adus de-a lungul timpului 8 protocoale, fiecare referindu0se la prevenirea si
reducerea unei anumite substante poluante.
In 1985, la Viena s-a adoptat conventia privind protectia stratului de ozon, care reprezinta un
document cadru ce a pus bazele schimbarii moderne, in scopul protejarii nu numai a staratului de ozon,
ci si a ozonului aflat la mare altitudine.*
Doi ani mai tarziu, la aceasta conventie s-a adus protpcolul de la Montreal privind substantele
care epuizeaza stratul de ozon, caruia I s-a adus si lui 3 amendamente la Londra, Copenhaga si Bejing.
Fata de conventia de la Viena, protocolul de la Montreal are prevederi mai complexe, indicand 2
grupe de substante a caror productie trebuie controlata la nivel international si anume
cloroflorocarbonic si haloric
In anul 92 s-a adoptat la Rio conventia privind schimbarile climatice. Obiectivul final al acestui
document este de a realiza stabilirea concentratiei gazelor cu efect de sera la un nivel care sa previna
imixtiunile periculoase ale omului in sistemul climatic. Un asemenea nivel trebuie atins intr-o periaoda
suficient de mare pentru a permite ecosistemelor sa se adapteze natural la scimbarile de clima, sa ofere
garantia ca productia de alimente nu va fi amenintata si sa asigure dezvoltarii economice posibilitatea
de a actiona intr-o maniera sustinuta.
La aceasta conventie s-a adus protocolul de la Quotto, care in prima parte intareste obligatia
statelor parti de as reduce emisiile de gaze cu efect de sera conform angajamentelor asumate, iar in
partea a 2a prevede mecanismele flexibile de tranzactionare a dreptului de emisie intre statele membre.
Aceste mecanisme flexibile sunt:
-

Implementarea in comun;

Mecanismul de Dezvoltare Durabila

Comertul cu credite de emisii

Apa

Clasificarea apelor

1)

Din punct de vedere a administrarii lor, apele se imapart in : ape internationale,

ape teritoriale si ape nationale.

Apele internationale sunt cele cu privire la care statul nostru este riveran cu alte state, cele care intra
sau trec prin granitele tarii, precum si cele cu privire la care interesele unor state straine au fost
recunoscute printrateate si conventii internationale.
Apele teritoriale, denumite si maritime interioare sunt cele cuprinse in protiaune dintre tarmul
tarii noastre spre larg, a caror intindere si delimitare sunt stabilite prin legea nationala. Legea marina
prevede 12 mile marine.
Apele nationale sunt fruviile, raurile, canalele si lacurile navigabile interioare, precum si apele
raurilor si de frontiera de la malul roman, pana la linia de frontiera stabilita prin tratate si conventii
internationale.*
2)

Dupa asezarea lor, sunt: ape subterane si ape de suprafata, acesttea din urma
putand fi de interes general, stabilite prin hotarare de guvern si de interes local.

3)

Dupa destinatia economica concreta intalnim: ape destinate satisfacerii nevoilor

umane, ape folosite in agricultura si ape cu destinatii speciale folosite pentru
navigatie, producerea energiei electrice, pescuitului, plutaritului, etc.

In functie de aceste destinatii si de rolul pe care il au, potrivit criteriilor economiei politice, raporturile
juridice de folosire a apei sunt diferite astfel:
-

cand apa este destinata nevoilor populatieim, potrivit crtireriilro economiei politice, apa apare
ca obiect de consumatie individuala, iar raporturile juridice care se nasc, se mofifica sau se stng,
dupa caz, raporturile sunt asemanatoare celor din contractul de vanzare-cumparare sau din
contractul de comodat dupa cum apa este livrata cu titlu oneros sau gratuit.

Apa destinata agriculturii este, dupa criteriile economiei politice, obiect al muncii, iar
raprorturile juridice care se nasc, mod, sting dupa caz sunt asemanatoare celor din contractul de
furnizare sau de locatiune de bunuri mobile.

Cand apa are destinatii speciale, dupa aceleasi crterii, apa apare ca mihlic de productie, iar
raporturile juridice care se nasc sunt asemanatoare celor din contractul de furnizare.

5) Din punct de vedere al pescuitului si al protectiei fondului piscicol, apele nationale si terirotiale
ale servesc pentru cresterea, inmultirea si pescuitul pestelui, al maniferelor acvatice si al
crustaceelor si se impart pe bazine piscicole. Bazinele piscicole pot fi naturale sau artificiale.

Poluarea apei in general

In 1961 a avut loc la Geneva prima conferinta internationala privind situatia poluarii apelor in Romania
care a definit poluarea apei ca fiind modificarea directa sau indirecta ca compozitiei sau starii apelor
unei surse oarecare ca urmare a activitatii omului in asa masura incat apele devin mai putin adecvate
tuturor sau numai unora din folosintele pe care le pot capata in stare naturala.
In mod asemanator, in taran nostra, legea apelor 107/1996 cu mofi si cpmplet ult, defineste
pluarea apei ca fiind: introducerea directa sau indirecta de catre om a unor substante, a caldurii sau a
unor energii care pot dauna sanatatii umane, calitatii ecosistemelro acvatice si terestre, pot aduce
pagube materiale proprietatii sau crea obstacole in realizarea sericiilor de folosire a componentelor de
mediu.
Pluarea apei poate fi naturala sau antropica, cea antropica poate fi de natura fizica.