Factori si procese pedogenetice din zona temperati Vol. IV, lagi, 1998 RAIONAREA PEDOGEOGRAFIC4 A DEPRESIUNII GIURGEU Vladimir PEREPELITA, Nicolae BACAINTAN Oficiul de Studii Pedologice si Agrochimice Brasov Depresiunea Giurgeu, cunoscuti si sub numele de Depresiunea Gheorgheni, este situatd in partea central-estici a Carpafilor Orientali. De la inceputul anilor saizeci, cand a fost publicati prima hart% pedologicl a Depresiunii Giurgeu (Cucuti, 1964), nu a mai fost publicati decat o singuri lucrare pedologica privind doar aceasta depresiune (Perepelifi, Bacdingan, 1981). Dupa elaborarea acestei din urma lucrari au fost executate noi studii pedologice detaliate (la scari mai si foarte mari) de c&tre OSPA Brasov, ICPA Bucuresti si OSPA Harghita. O sintezi a studiilor pedologice existente in anul 1988 a fost realizati de Perepeliji (Harta solurilor Depresiunii Giurgeu, sc. 1:50000, manuscris) Depresiunea Giurgeu are o forma alungiti pe directia NNV-SSE, intinzdndu-se pe o distanja de 50 km de-a lungul cursului Superior al Muresului: lirgimea maxima este de 22 km, pe directia E-V, in dreptul orasului Gheorgheni. Altitudinea minima este de 640m, la iesirea Muresului din depresiune, iar cea maximi de 900-980m, la contactul cu Munfii Gurghiu- Harghita si cu Munfii Giurgeu. Caracteristicile fizico-geografice ale depresiunii, prezentate in lucriile citate si in altele, au fost sintetizate de Swizewski (1987). in raionarile pedogeografice ale RomAniei apirute recent (Buza, Florea, 1983; Barbu, 1988) Depresiunea Giurgeu apare ca un district depresionar al regiunii carpatice. Pe harta solurilor Depresiunii Giurgeu (Perepeliti, 1988, manuscris) am separat mai multe unititi pedogeografice. Aceste unit&ti de baz (cele mai mici unitafi ale raionarii pedogeografice), rezultate din reuniunea unor unitigi de sol (speci) asem&ndtoare, le-am denumit subsectoare. Ele se caracterizeazi prin dominarea unui subtip sau a unei varietifi de sol, ori a doua subtipuri sau a doua variet3ti de soluri, sunt legate de o anumit’ forma de relief118, V.Perepelita N Backinjan dominant, dar nu exclud participarea semnificativa (peste 10%) a altor subtipuri sau variet’fi. Spre exemplu: subsectorul luvisolurilor albice pseudogleizate gi al solurilor brune luvice pseudogleizate si al solurilor brune luvice pseudogieizate (N1, care ocupa terasele si glacisurile de la nord de subcetate) cuprinde si areale intinse cu soluri brune eumezobazice andice si andice-litice, situate maj ales pe glacisul de racord spre Munfii Gurghiu si pe frunfile teraselor; subsectorul solurilor negre acide gleizate gi al solurilor brune eumezobazice molice-litice (SE3, care ocupa partea nordica a conului Belcinei), cuprinde si soluri negre acide tipice si litice, precum si soluri brune eumezobazice litice; subsectorul solurilor gleice mlistinoase si al licovistilor tipice (SE2, care ocupa sesul aluvial de la nord de Joseni) include, pe Langa soluri gleice tipice si molice si ldcovisti mlastinoase si turboase, areale dispersate cu soturi aluviale, soluri pseudogleice si soluri brune luvice (pe grinduri si martori de eroziune). Modul de distribusie a subsectoarelor pedogeografice, dominarea unor anumite materiale parentale si soluri, a determinat gruparea subsectoarelor in trei sectoare distincte: (1) sectorul nordic (N), al luvisolurilor albice si al solurilor brune luvice, (2) sectorul sud-estic (SE), a} solurijor brune luvice si al solurilor gleice, (3) sectorul sud-vestic (SV), al luvisolurilor albice si al solurilor brune argiloiluviale (Fig. 1). in sectorul nordic, cel mai intins, domina solurile evoluate (uvisoluri albice, soluri brune luvice}, dezvoltate pe cuverturile fine superficiale care acopera mai ales terasele lacustre, terase alcatuite din materiale vulcanogene variate, sedimente preponderent in regim lacustru. Pe giacisul de sub Muntii Gurghiu, puternic fragmentat, se intalnesc frecvent soluri brune eumezobazice andice. Sectorul sud-estic se caracterizeaz4 prin suprafeje intinse cu soluri argiloiluviale (mai ales soluri brune luvice) cu caracter melanic gi cu soluri hidromorfe (mai ales soluri gleice). Domina categoric materialele parentale provenite din roci metamorfice (sisturi cristaline, roci metamorfice magmatice, cu rare intercalafii de calcare si dolomite cristaline). Prezenfa unor roci metamorfice magmatice (sienite si diorite) explicd in bund masura arealele cu soluri negre acide (in SE4), iar prezenja calcarelor si dolomiteler cristaline- arealele (restranse) cu lacovisti (in SES). Sectorul sud-vestic, cel mai restrans, se caracterizeizd prin dominarea luvisolurilor albice pe glacisul slab fragmemtat de sub Munjii Gurghiu-Harghita (la sud de raul Bacta) si a solurilor brune argiloiluviale asociate uneori cu soluri brune eumezobazice andice, pe conurile proluviale recente; materialele parentaleRaionarea pedogeografic’ a depresiunii Giurgeu ale solurilor sunt de natura andezitict, dar de varst& si cu o granulometrie diferita. ‘Aceasti grupare pedologica reflect natura diferiti a materialelor parentale ale solurilor, originea si/sau varsta diferité a formelor de relief si, ca urmare, pretabilitatea si favorabilitatea variati a terenurilor agricole. Depresiunea Giurgiu se caracterizeazi prin dominarea argiluvisolurilor si a solurilor hidromorfe. in consecinfa, principalii factori limitativi ai producfiei agricole sunt excesul de umiditate, acidifierea si; local, volumul edafic redus. La aceste limitiri, de natura pedologica, se adaug’ cele de natura climatic eRaionarea pedogeograficd a depresiunii Giurgeu 119 Harta unitijilor pedogeografice din Depresiunea Giurgiu ‘Simbol | Simboturiie ‘Denumirea sectorului/subsectoralui Forma de relief sector/ solurilor caracteristica subsector| caracteristice N | SP+BPpz | Subsectoral nordic, al luvisolurilor abice si al |terase si glacisuri solurilor brune Juvice Ni_]SPp2+BDpe| Subsectorul luvisolurilor albice pseudogleizate si al | terase (dominant solurilor brane luvice pseudogleizate lacustre) si glacis N2_|BPp2+Bapz | Subsectorul solurilor brane Tuvice pseudogieizate sf id al solurilor brune argiloiluviale pseudogleizate N3__|BPpz+SPpz] Subsectorul solurilor brune pseudogleizate si al id luvisolurilor albice pseudogleizate N4 |GCm!+SAgz Subsectorul solurilor gleice mlastinoase si al tunca Muresului solurilor aluviale gleizate SE BP+GC Sectorul sud-estic, al solurilor brune luvice si al | conuri proluviale solurilor givice i sesuri aluviale SEI BPpz | Subsectorul solurilor brune luvice pseudogleizate } conuri proluviale vechi si terase SE2 |GCmI+LCu] Subsectorul solurilor gleice mliistinoase si al | ses aluvial Lacovistilor tipice SE3_ [NOgz+BMm| _ Subsectorul soluriior negre acide gleizate si al es aluvial, con o-ls suiurilor brune eumezobazice molice-litice proluvial vechi ‘SE4 [BPpz+BDmo] Subsectorul solurilor brune luvice pseudogleizate cu | con projuvial “pz orizont B melanic si al solurilor brone argiloiluviale recent molice-pseudogleizate SES BMti ‘Subsectorul sohurilar brune eumezobazice tipice ‘con proluvial recent ‘SE6 | SPpz+Bppz } Subsectorul luvisolurilor albice pseudogleizate si al | _ con proluvial solurilor brune luvice pseudogleizate vechi ‘SET GCmi Subsectorul solurilor gleice mlastinoase Junca Muresului sv SP+BD Sectorul sud-vestic al luvisolurilor albice si al conuri proluviale solurilor brune argiloiluviale si glacis SVI ‘SPpz ‘Subsectonul Tuvisolurilor albice pscudogleizate glacis SV2_ [BDpz+BMan| ‘Subsectorul solurilor brune argiloiluviale ‘conuri proluviale pseudogleizate si al solurilor brune eumezobazice recente L andice120 V.Perepelifa N.Bacainjan PEDOGEOGRAPHICAL GROUPING OF GIURGEU DEPRESSION Summary Pedological studies on large scale made in Giurgeu Depression (Easter Carpathians) in the last years, enabled the drafting of a detailed soil map o fthe whole depression (classified at tower taxonomic categories), This soil map is the basis of a pedogeographical grouping of Giurgeu Depression, with several subsectors. They are conceived as basic units (the smallest) of the pedogeographical grouping and they are characterized by the domination of a soil subtype (or phase) (of two soil subtypes (or phases). The way of distribution of the pedogeographical subgroups in the depression and the domination of some soils, determined their grouping in three sectors: (1) the northen sector (N), of albic luvisols and of brown luvic soils, (2) the south-est sector (SE). of brown luvic soils and of gleyic soils and (3) the south-westem sector (SW), of albic luvisols and of brown argilic soils (the soils names is simply translated from romanian). These three sectors constitute the pedogeographical district of Giurgeu Depression from Carpathian region BIBLIOGRAFIE Barbu N. (1988), Les unités pédo-géographiques de la Roumanie, Rev.Roum.Géol., Géophys., Géogr., Géographie, tome 32. Buza M., Florea N. (1983), Regiunile pedogeografice, in Geografia Romaniei, I, Ed.Academiei, Bucuresti. Cucuti A. (1964), Cercetdri pedologice in depresiunile Gheorgheni si Ciuc, D.S.Com.Geo., vol.L/2, Bucuresti Prepelifi V., Bacdinfan N. (1981), Contribugii la studiul solurilor Depresiunii Giurgeu (sectorul Izvoru Muresului-Subcetate), Publicatiile SNRSS nr.19 E, Bucuresti. Swizewski C. (1987), Depresiunea Giurgeu, in Geografia Romaniei, WW, Ed.Academiei, Bucuresti.