Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
HDS Semiologie
HDS Semiologie
Hemoragia digestiva
superioara
Spectru etiologic si tablou clinic
Diagnostic pozitiv
1) HEMATEMEZA
reprezinta exteriorizarea prin varsatura a hemoragiei digestive.
Sediul hemoragiei este cert la nivelul tubului digestiv proximal( deasupra unghiului Treitz al
duodenului)
In acest caz , sangele varsat poate fi :
-rosu
-rosu brun cu cheaguri
-in zat de cafea, culoarea depinzind de timpul cat sangele a stationat in stomac si a luat
contact cu acidul clorhidric.
Hematemeza are un indice de gravitate crescut comparativ cu melena , deoarece indica o
pierdere de sange >1000 ml.
2) MELENA
Este exteriorizarea prin scaun a hemoragiei digestive.
Clinic, se observa scaune negre , lucioase, ca pacura datorate transformarii hemoglobinei in
hematina.
Melena poate indica chiar si o pierdere de 50- 60 ml. sange.
In cazul in care cantitatea de sange pierdut este mai mare , melena poate dura pana la trei zile.
3)HEMATOCHEZIA
constituie o pierdere rectala de sange, partial sau deloc modificat.
In cazul in care este consecinta unei HDS , indica o pierdere masiva de sange de > 1000ml.
FRECVENTE
-ulcer gastric,
-ulcer duodenal
-varice esofagiene,
-sindrom Mallory-Weiss
-ulcere Dieulafoy,
-ectazii vasculare,
-gastropatia portal-hipertensiva,
-ectazii vasculare antrale,
-neoplasme,
-esofagite,
-eroziuni gastrice
RARE
-ulcer esofagian,
-duodenit eroziv,
-fistula aorto-enteric,
-hemobilie,
-surs pancreatic,
-boala Crohn,
-cauze nedeterminate
2. Gastritele erozive
-sunt cazuri de HDS in proportie de 15% din cazuri
-endoscopic se evidentiaza :
-hemoragii subepiteliale
-denudari plate/usor depresate care realizeaza aspectul de eroziuni sau ulceratii
acoperite cu membrane hematice (stigmat al unei HDS recente) sau acoperite cu membrane
fibrinoase, inconjurate de un inel eritematos
b.Alcoolul
-duce la aparitia de gastrite erozive si HDS
-leziunile mucoasei depind de:
- cantitatea de alcool
- concentratia acestuia
-durata expunerii
c. Stresul
-duce la aparitia de gastrite erozive
-apare la pacientii in stare critica din serviciile de terapie intensiva.
Endoscopic se vizualizeaza:
-ulceratii multiple mari, situate la nivelul corpului gastric si al fornix-ului
-mortalitatea la acesti pacienti creste pana la 50-80%
-La mecanismul producerii acestor leziuni concura mai multi factori:
-ischemia mucoasei
-diminuarea secretiei de mucus si bicarbonate
-cresterea secretiei de acid clorhidric si pepsina
-retrodifuziunea ionilor de hidrogen
4. Duodenita
- constituie cauza de HDS in aproximativ 9% din cazuistica
Apare:
- in conditii de stress
- dupa administrare de AINS
- in infectii, ischemii, insuficienta renala
- in cadrul bolii ulceroase, concomitent cu ulcerul duodenal (boala Moynifan)
5. Esofagita
- reprezinta cauza a 2-8% din HDS
- in general este consecinta refluxului gastro-esofaginal
- HDS este intalnita doar in formele de esofagita severa, iar endoscopic se
vizualizeaza ulceratii esofagiene extinse sau ulcere esofagiane.
6. Sindromul Mallory-Weiss
- este incriminat in 5-15% din cazurile de HDS
- apare in urma unor varsaturi repetate sau a sughitului rebel, fiind mai frecvent la
barbate si la pacientii cu hernie gastrica transhiotala
- in 75-90% din cazuri sangeroase cu aceasta etilogie se opreste spontan
Endoscopic apare o laceratie (ruptura) a mucoasei situata la nivelul jonctiunii eso-gastrice
cu lungime cuprinsa intre 3-5 cm si latime de 2-3 mm.
7. Malformatii vasculare
- Angiodisplaziile
- Boala Rendu-Osler-Weber
- Memobilia
- Ulcerul Dienlaloy
- Fistulele aorto-enterice
a) Angiodisplaziile
- reprezinta malformatii venoase caracterizate prin dilatatii cu pereti subtiri ale
venelor si capilarelor mucoasei si submucoasei
- manifestarea lor dpdv clinic este tardiva (>60 de ani); frecvent se asociaza cu
stenoza aortica si cu IRC.
Totusi originea congenitala a acestor malformatii nu poate fi exclusa.
Endoscopic apar
-mici leziuni eritematoase plate sau usor elevate
-margini circulare/ stelate
-inconjurate de un halou pal
-diametre de aproximativ 5mm
-la compresie fie se albesc, fie sangereaza
Daca endoscopic nu se poate sustine diagnosticul de angiodisplazie, se poate efectua
angiografie.
b. Boala Rendu-Osler-Weber
este o boala congenitala, cu transmitere autozomal dominanta.
Pacientii prezinta:
-malformatii vasculare musculo-cutanate si viscerale
-teleangiectazii
-malformatii arterio-venoase
-aneorisme
In 40% din cazuri-in special la pacienti aflati in decada a4-a sau a5-a de viata-apar HDS.
c) Hemobilia
-reprezinta sangerarea de la nivelul tractului biliar, cu exteriorizare digestiva,cel mai
frecvent sub forma de melena.
- originea sangerarii poate fi hepatica, veziculara sau din caile biliare extrahepatice
secundara unei comunicari intre tractul biliar si vasele sanguine.
Apare in urma unui:
-traumatism hepatic
-cancer al vezicii biliare
-cancer al cailor biliare
-anevrism
-sau a unei parazitoze
d) Ulcerul Dieulafoy
-apare secundar unei malformatii vasculare (o artera dilatata, tortuoasa) care se trombozeaza si
perforeaza mucoasa gastrica.
-Clinic apare hemoragie digestive masiva, in plina sanatate, neinsotita de alte simptome
digestive.
Endoscopic- ulceratie abia vizibila sau doar un vas sangerand situat in 1/3 superioara a
peretelui posterior gastric.
e) Fistulele aorto-enterice
- constituie o cauza rara de HDS, ce apar in anevrismele aortice, mai ales dupa protezarea
acestora
- in acest caz hemoragiile sunt masive ,adesea fatale
8) Cancerele
cauza mai putin frecventa de HDS
endoscopic, cancerul gastric avansat apare sub forma de
- leziune polipoida,conopidiforma,friabila,ulcerata
-ulcer malign
- infiltrativa, rigida (care nu se destinde la insuflarea cu aer), cu mucoasa friabila,
adesea ulcerata
-are marigini neregulate, nodulare, burjonate
9) Varicele esofagiene
-constituie 20 %din HDS
-apar datorita unei hipertensiuni portale (presiunea in vena porta mai mare de 10-20mm
coloana Hg)
Ruptura varicelor esofagiene este datorata:
-cresterii bruste de tensiune (efort de ridicare,tuse)
-ascitei mai ales in cazul unei instalari rapide a acesteia
-modificarilor de volum plasmatic
-reducerii coagulabilitatii
In 90% din cazuri rupture varicelor esofagiene are loc la nivelul ultimilor 5 cm supracardiali
(deoarece aici lipseste tesutul celular lax si exista un raport intim intre arborele variceal si
epitieliul esofagian)
Gravitatea HDS prin rupture de varice esofagiene este mare,mortalitatea in cursul primului episod
hemoragic depasind 30%.
Endoscopic:
-varice de grad mare (III sau IV)
- coloratie albastra a varicelor
- semne rosii pe suprafata varicelor, (red color sign); ,marci, rosii (red wale marketing) sau
,puncte rosii ca cireasa, (cherry red spot)
- zone hematochistice, coloratie rosu difuz
- eroziuni variceale (situate in special in treimea superioara)
Diagnosticul pozitiv de HDS se pune pe baza tuturor celor expuse mai sus.
Paraclinic, investigatiile cele mai importante sunt cele imagistice, de electie fiind endoscopia
3.Arteriografia
- are indicatie in angiodisplazie sau in hemobilie.