In anul 1780 a fost infiintata la Oradea Academia de Drept, care este una dintre cele mai vechi institutii de

invatamant superior din Romania. Prin Decretul Regal din 4 mai 1874, Academia a fost transformata in Facultatea
de Drept, cursurile avand o durata de 4 ani, in cadrul facultatii functionand 8 catedre: Drept Roman, Drept Penal,
Procedura Civila, Drept Civil, Drept Comercial si Cambial, Drept Financiar, Drept Public si Drept Canonic.
Academia de Drept din Oradea a avut o importanta deosebita in viata culturala romaneasca, personalitati de
prestigiu studiind si activand aici, printre care: Alexandru Roman, membru al Academiei Romane, initiatorul
Societatii de lectura a fundatiei romane studioase, prima societate studenteasca romana cu caracter national,
Eugeniu Sperantia, fondatorul primului curs de Filozofie a Dreptului, George Sofronie, stralucit profesor de Drept
International, etc. Dintre cei mai renumiti absolventi ai Academiei de Drept din Oradea amintim pe Emanuil
Gojdu - fost deputat, dr. Aurel Lazar - fost ministru, Gheorghe Pop de Basesti, intemeietor al Partidului National
Roman, organizatorul pedagogiei romane in Ardeal, Vasile Mangra, episcop ortodox, dr.Gh. Plopu - prim
presedinte

de

sectie

la

Inalta

Curte

de

Casatie

din

Romania.

In anul 1934, datorita conditiilor istorice, Facultatea de Drept din Oradea a trecut in cadrul Facultatii de Drept din
Cluj-Napoca.
Planul de invatamant cuprinde pentru fiecare an discipline fundamentale obligatorii, discipline optionale si
discipline

facultative.

Incepand cu anul universitar 1997-1998 facultatea a aderat la Sistemul European al Creditelor Transferabile
(ECTS), in concordanta cu care s-a elaborat planul de invatamant si care este menit sa asigure studentilor
posibilitatea de a studia si in alte centre universitare din tara si din strainatate. Facultatea de Drept a fost
acreditata

din

anul

1999.

In cadrul cursurilor se insista pe aprofundarea cunostintelor privind legislatia europeana, tocmai pentru aceasta
fiind introdusa o disciplina obligatorie - Dreptul Comunitar. Se pune accent pe aceasta problema deoarece
integrarea in structurile Uniunii Europene presupune realizarea unei compatibilitati atat la nivelul legislatiilor tarilor
candidate cu cele membre ale Uniunii Europene, cat si la nivelul specialistilor din acest domeniu.