1.

Povestea pensionarului neintelept :

Un om care iesise la pensie era din ce in ce mai nelinistit.Pensia intarzaia sa vina cum de obicei se intampla,trece ceva timp pana se primeste prima pensie.Desi avea de la
cine sa se imprumute, copii cu stare, clienti fideli, nu o facuse din dorinta de a nu deranja.Ajuns la capatul rabdarii isi puse capat zilelor si chiar urmatoarea zi postasul venea cu
pensia .
Morala
Cand simti ca nu mai poti sa sti ca mai ai putin si vei invinge.
Increde-te in Cel ce poate totul, in Cel ce te-a creat, in Cel ce vede totul, in Cel ce te iubeste cu adevarat.

2.Povestea soricelului

Se spune c era odat un om care se ruga mult lui Dumnezeu. Dar, ntr-o zi, pe cnd sttea el n genunchi i se ruga, nconjurat de multe cri , un oricel a ieit dintr-o gaur,
s-a apropiat de el i a nceput s-i ronie talpa nclmintei. Omul a fcut ochii mari i a strigat furios la oricel:
- De ce m deranjezi de la rugciune?
- Mi-e foame, a rspuns oricelul.
- Pleac de aici, jivin scrboas! a strigat omul. Acum vorbesc cu Dumnezeu, m rog!
- Cum poi s vorbeti frumos cu Dumnezeu, i-a rspuns oricelul, dac nu tii s vorbeti frumos cu un oricel neputincios?
Aadar, dac vrem s ne asculte Dumnezeu rugciunea, s fim ateni cum vorbim cu oriceii, iar dac nu avem oricei prin preajm, s fim ateni cum vorbim cu semenii, cci
acetia, dac le vom vorbi urt, ne vor veni n gnd la rugciune i nu ne vor da pace.
Cum poi iubi pe Dumnezeu pe care nu-L vezi, dac nu iubeti pe aproapele pe care l vezi? (1 Ioan 4, 20)

3.Ce seamn omul, aceea va i secera.

dupa o povestire de Lev Tolstoi
Un btrnel mpovrat de ani s-a dus s locuiasc mpreun cu fiul i cu nora lui, care aveau un bieel de 4 ani. Minile btrnului tremurau tot timpul, ochii i erau nceoai,
iar paii mpleticii.
ntreaga familie mnca mpreun la mas, ns minile nesigure ale btrnului i vederea lui tot mai slbit l puneau mereu n ncurctur boabele de mazre i se
rostogoleau din lingur pe covor, cnd ntindea mna dup cana cu lapte, jumtate din lapte se vrs pe faa de mas. Fiul i nora se simeau tot mai iritai de neajutorarea lui.
Pn- ntr- o zi cnd
Trebuie s facem ceva cu bunicu, a spus fiul. M-am sturat s tot vd lapte vrsat pe mas, s tot calc pe boabe de mazre i s tot aud cum plescie i troscie n farfurie!
Aa c soul i soia au pus o msu n colul camerei, dup u. Acolo bunicu mnca singur, n timp ce ntreaga familie se bucura n jurul mesei. i pentru c bunicu reuise
s sparg vreo 2-3 farfurii, i-au cumprat un blid de lemn.
Uneori, cnd se uitau n direcia bunicului, familia putea s vad o lacrim stingher n ochii lui slbii i triti singur, dup u, bunicu i mnca bucica de pine muiat n
lapte. Cu toate acestea, singurele cuvinte pe care fiul i nora le aveau pentru el erau de mustrare cnd i cdea furculia pe covor sau cnd se mai vrsa din lapte pe mas.
Bieelul se uita cnd la bunicu, cnd la mmica i la tticu lui, fr s spun un singur cuvnt
Apoi, ntr-o sear, chiar nainte de cin, tatl a observat c bieelul meterete ceva pe covor. S-a apropiat i a vzut c ncearca s ciopleasc o bucat de lemn. Ce faci tu
acolo? , l-a ntrebat tatl duios.
Bieelul i-a ridicat ochii mari spre tticul lui i i-a rspuns la fel de duios: O, am treab, vreau s fac un blid de lemn din care s mnnci tu i mami cnd cresc eu mare A
zmbit i s-a ntors la treaba lui.
De data aceasta a fost rndul prinilor s rmn fr cuvinte. O linite apstoare s-a aternut n camer. i lacrimi mari i curate au nceput s le tremure n ochi, s li se
rostogoleasc peste obrajii care de-acum luaser culoarea sngelui vrsat pe crucea de la Calvar. Nici un cuvnt, deplin tcere, dar amndoi tiau prea bine ce au de fcut.
n seara aceea, soul l-a luat pe bunic de mn i l-a condus cu grij la masa mare din centrul camerei. Bunicu urma s mnnce la mas mpreun cu ntreaga familie n
seara aceea i n fiecare sear de-atunci nainte, pn la sfritul zilelor lui. i, dintr-un motiv sau altul, nici fiul i nici nora nu mai preau s fie deranjai dac se vrsa din lapte
pe faa de mas sau dac mai cdea cte-o furculi pe covor.
Copiii sunt ca nite radare extrem de sensibile. Ochii lor nu las nimic neobservat, urechile lor sunt ntotdeauna pe recepie, iar mintea lor prelucreaz neobosit mesajele pe
care le receptioneaz.

4.Maiestru si furnica
La poarta unei mnstiri de la poalele Himalayei btu un pelerin:
- Doresc s vorbesc cu cel mai mare om din acest aezmnt, fur primele lui cuvinte, n loc de bun ziua.
Clugrii l msurar din cap pn-n picioare fr s spun un cuvnt i-l duser la maestrul lor, care era adncit n citirea unor scrieri. Fr s- i ridice ochii l ntreb:
- Cu ce te pot ajuta?
- Vreau s-i fiu discipol, maestre, s devin un om mare aa cum eti tu! i pre de o jumtate de or i vorbi despre dorin ele sale.
Maestrul l ascult i dup ce termin i spuse:
- Fiule, tcerea i va ascui auzul i-i va nfrumusea cuvintele. Vorbele multe i cheltuiesc energia atunci cnd nu spun nimic. Vrei s-mi fii discipol?
- Da!
- In curtea interioar, lng fntn, este o piatr mare; te rog s mi-o aduci cci vreau s-mi fac un altar din ea.
Pelerinul se uit spre curte i vzu un bolovan foarte mare.
- Glumesti? Nici zece oameni nu o pot ridica dar eu
Maestrul plecase deja, trndu-i papucii pe lespezile de piatr. Pelerinul rmase trist. Se aez dezamgit pe scrile templului..
Niciodat nu voi putea s fiu discipolul acestui mare om i zise n gnd.
Oftnd, cu capul plecat, ncepu s se gndeasc cum ar putea s ridice minunea de piatr mare ct un munte. Ochii i czur pe o furnic ce se oprise din drumul ei chiar n
fata piciorului su cara dup ea o greutate de dou ori mai mare. Se oprise n faa obstacolului i nu tia ce s fac. O privi curios i vzu c, dup o mic ezitare, furnica
mpreun cu greutatea sa se urc pe picior i-l travers de-a latul, continundu- i drumul.
Ar fi putut s-mi ocoleasc piciorul, dar ea nu nu s-a dat napoi din calea obstacolului cu ndrzneal l-a dep it ct putere la o furnic! gndi uimit pelerinul i se
adnci i mai mult n tristee.
Treceau zilele i pelerinul i fcuse obicei s urmreasc cum acioneaz fiecare vietate n faa obstacolului adic a piciorului su i nici una nu avea curajul furnicii. i mai
observ c toate greutile crate de furnic depeau cu mult mrimea trupului ei firav.
ntr-o zi, maestrul l vzu plngnd. Se aez lng el, i-l ntreb cu blndee:
- S-a ntmplat ceva, dragul meu?
- Maestre, i furnica este mai mare dect mine. Sunt att de mic!!
- M bucur s te aud spunnd asta. Eti pe drumul cel bun!
nainte de a apuca s mai spun ceva, maestrul era deja departe. Pelerinul se gndi zile la rnd cum s fac s ridice piatra i n acela i timp se gndea i la furnic, la puterea
ei.
Voi reui voi reui pentru c mi doresc din tot sufletul s fiu discipolul maestrului.
i-n acelai timp i dori s fie furnic, s aib curajul i fora ei. ntr-o zi se duse n fata pietrei, o privi cu aten ie cteva secunde, respir profund de trei ori, se interioriz pre
de cteva clipe, desprinse braele ncet, ncet, ca i cnd ar zbura i mbrind-o, ridic piatra i o a ez n fa a camerei maestrului.
Vznd toate acestea, maestrul rse cu poft i-i spuse:
- Ai nvat?
- Da, maestre, am aflat multe observnd. In primul rnd am aflat c maestru poate s- i fie oricine, chiar i o furnic, dac e ti capabil s nelegi lec ia oferit. In al doilea rnd,
s nu-i fie team de nici un obstacol, accept-l, intr n el, fii una cu el contientizndu-l, l po i trece cu bine. In al treilea rnd, puterea unei fiin e nu st n for a mu chilor
ei, ci n Sine; concentrndu-m asupra Sinelui, devenind una cu el, greutatea pietrei nu a mai fost un obstacol pentru mine; am putut s-o ridic, de i era de dou ori mai grea
dect mineIn al patrulea rnd, s nu judeci pe nimeni dup mrimea lui, ci dup fapta lui furnica este o vietate att de mic, dar foarte puternic. i-n al cincilea rnd, s
crezi s crezi n Dumnezeul din tine, i atunci puterea ta va fi fr limite! Dar toate acestea nu a fi putut s le nv dac nu aveam o motiva ie, un scop al vie ii: s fiu precum
maestrul meu.
- Daca vei reui s fii mereu ca i furnica, atunci ai neles unul dintre secretele vieii:
nu exist obstacol pe care s nu-l nvingi att timp ct eti cu sufletul curat i centrat n Inim. For a din tine poate muta i mun ii, iar credin a ta i va fi cluz.
Bine ai venit printre discipolii mei!
Intr-un oras din Umbria, Italia, traia un om care se plangea intr-una de necazurile vietii lui. Intrucat era crestin , isi spunea cu amar ca are o cruce prea grea de purtat.
Intr-o noapte , inainte de a merge la culcare , el s-a rugat lui Dumnezeu sa ii schimbe povara pe care o ducea pe umeri.

In acea noapte , a visat ca Dumnezeu l-a adus in fata unui mari cladiri si i-a spus : Ai curaj , intra si schimba-ti povara . Omul a deschis cu sfiiciune usa , a pasit inauntru si a
descoperit o multime de cruci de toate formele si marimile , toate purtand numele proprietarilor lor. Mai intai , si-a ales o cruce de marime mijlocie dar , cand a vazut inscris pe
ea numele unui bun prietn de-al sau , a asezat-o inapoi.
In cele din urma, cu permisiunea lui Dumnezeu , si-a ales cea mai mica cruce pe care a putut-o gasi.Spre marea lui mirare, pe ea era scris propriul sau nume.
O poveste de Paulo Coehlo

5.Vitica si boul Fabula de Esop

O vitica, plina de marete si curate idealuri, a vazut odata cum un bou se trudea la plug, si l-a criticat, plina de verva, reflectand asupra nefericitei sale vieti de munca neincetata.
Putin timp dupa aceea, la o sarbatoare a recoltei, stapanul boului l-a eliberat pe acesta din jug, dar a prins-o pe vitica in chingi si a adus-o la un altar pentru a fi sacrificata in
onoarea acelui mare eveniment.
Boul, vazand ce se intamplase, a ranjit larg, si i-a spus viticii: Pentru a-ti da viata pe altarul zeilor ai fost lasata pana acum sa iti duci viata in lenevie, nepasare si fasoane.
Morala 1: Viata lenesilor este cel mai adesea pusa la mezat.
Morala 2: Lenevia este cel dintai obicei la care renunta un om care vrea sa se desavarseasca.
6.GAINA SI RANDUNICA Fabula de Esop
Odata, o gaina a dat peste ouale unei vipere si si le-a asezat langa propriile ei oua, clocindu-le cu o mare dragoste materna.
O randunica cu mintea agera a vazut ce se intampla se si i-a zis, Mai oratanie prostanaca, chiar nu ii dai seama ce faci? Din ouale straine pe care le clocesti se vor ivi niste
creaturi rele, ce se vor hrani numai tine , ci si din trupul fraged al puilor tai.
Morala 1: Daca cultivi rautate, nu va dura mult pana va insfaca mari bucati din sufletul si trupul tau.
Morala 2: Raul crecut la sanul ta devine propriul tau rau.
Morala 3: Daca cresti rau un copil, acesta nu isi va duce aminte de bunatatea ta, ci de felul rau in care l-ai adus intru lume.

7.Gaina cu oua de aur Fabula de Esop

Un taran si nevasta-sa se bucurau de o vreme de o gaina ce scotea la iveala, in fiecare zi, cate un ou de aur.
Cei doi au ajuns astfel sa se gandeasca ca acea orataniei avea o multime de aur in burta ei, si pusi sa se imbogateasca peste noapte, i-au taiat gatul fara nici o mila ori ezitare.
Dupa ce i-au dspicat pieptul, au descoperit, cu mare uimire, ca maruntaiele ei nu erau cu nimic deosebite de cele ale altor gaini. In acest fe, crezand ca vor avea o mare avere
peste noapte, taranul si nevasta-sa au trebuit sa sufere de mica avere daruita da gaina zi de zi.
Morala:
Bucura-te de fericirea mica dar adevarata a fiecarei zile, fara a incerca, pe necugetate, sa-ti schimbi in si mai bine viata intr-o singura si necugetatata zi.

8.MIESTRIA CREIONULUI

Un copil i privea bunicul scriind o scrisoare. La un moment dat, l ntreb:

- Bunicule, ce scrii acolo? Scrii o poveste care ni s-a ntmplat nou? Sau poate e o poveste despre mine
Bunicul se opri din scris, zmbi i-i spuse nepotului:
- E adevrat, scriu despre tine. Dar mai important dect cuvintele, este creionul cu care scriu. Mi-ar plcea s fii ca el, cnd vei fi mare.
Copilul privi nedumerit creionul, fiindc nu vzuse nimic special la acesta.
- Dar e la fel ca toate creioanele pe care le-am vzut n viaa mea!
- Totul depinde de felul cum priveti lucrurile, rspunse bunicul. Creionul are cinci caliti, pe care dac reueti s le menii, vei fi totdeauna un om care triete n bun pace cu
lumea.
Prima calitate: Poi s faci lucruri mari, dar s nu uii niciodat c exist o Mn care ne conduce paii. Pe aceast Mn o numim Dumnezeu i El ne conduce totdeauna
conform dorinei Lui.
A doua calitate: Din cnd n cnd trebuie s m opresc din scris i s folosesc ascuitoarea. Asta nseamn un pic de suferin pentru creion, dar pn la urm va fi mai ascuit.
Deci, s tii, dac supori unele dureri, ele te vor face mai bun.
A treia calitate: Creionul ne d voie s folosim guma pentru a terge ce este greit. Trebuie s nelegi c a corecta un lucru, nu nseamn neaprat ceva ru. Ceea ce este
bine, este faptul c ne meninem pe drumul drept.
A patra calitate: La creion nu este important lemnul sau forma lui exterioar, ci mina de grafit din interior. Tot aa, i tu pune accent mai mult pe ce se ntmpl nluntrul tu,
dect pe exterior.
i, n sfrit, a cincea calitate: Creionul las ntotdeauna o urm. Tot aa, s tii c ceea ce faci n via, va lsa urme. Dragul meu, ncearc s fii contient de fiecare fapt pe
care o faci.
Sper c v-a plcut povestea. Cred c fiecare dintre noi avem de nvat din cele cinci caliti ale creionului.
Domnul s v binecuvnteze!

9.Gaina si randunica ( fabula de Isop )

Odata, o gaina a dat peste ouale unei vipere si si le-a asezat langa propriile ei oua, clocindu-le cu o mare dragoste materna.
O randunica cu mintea agera a vazut ce se intampla se si i-a zis, Mai, chiar nu ii dai seama ce faci? Din ouale straine pe care le clocesti se vor ivi niste creaturi rele, ce se vor
hrani nu numai din tine , ci si din trupul fraged al puilor tai.
Morala 1: Daca cultivi rautate, nu va dura mult pana va insfaca mari bucati din sufletul si trupul tau.
Morala 2: Raul crecut la sanul ta devine propriul tau rau.
Morala 3: Daca cresti rau un copil, acesta nu isi va duce aminte de bunatatea ta

10. Vitica si boul

O vitica, plina de marete si curate idealuri, a vazut odata cum un bou se trudea la plug, si l-a criticat, plina de verva, reflectand asupra nefericitei sale vieti de munca neincetata.
Putin timp dupa aceea, la o sarbatoare a recoltei, stapanul boului l-a eliberat pe acesta din jug, dar a prins-o pe vitica in chingi si a adus-o la un altar pentru a fi sacrificata in
onoarea acelui mare eveniment.
Boul, vazand ce se intamplase, a ranjit larg, si i-a spus viticii: Pentru a-ti da viata pe altarul zeilor ai fost lasata pana acum sa iti duci viata in lenevie, nepasare si fasoane.
Morala 1: Viata lenesilor este cel mai adesea pusa la mezat.
Morala 2: Lenevia este cel dintai obicei la care renunta un om care vrea sa se desavarseasca.

11.O poveste de Paulo Coehlo

Intr-un oras din Umbria, Italia, traia un om care se plangea intr-una de necazurile vietii lui. Intrucat era crestin , isi spunea cu amar ca are o cruce prea grea de
purtat.
Intr-o noapte , inainte de a merge la culcare , el s-a rugat lui Dumnezeu sa ii schimbe povara pe care o ducea pe umeri.
In acea noapte , a visat ca Dumnezeu l-a adus in fata unui mari cladiri si i-a spus :
Ai curaj , intra si schimba-ti povara .
Omul a deschis cu sfiiciune usa , a pasit inauntru si a descoperit o multime de cruci de toate formele si marimile , toate purtand numele proprietarilor lor. Mai intai ,
si-a ales o cruce de marime mijlocie dar , cand a vazut inscris pe ea numele unui bun prietn de-al sau , a asezat-o inapoi.
In cele din urma, cu permisiunea lui Dumnezeu , si-a ales cea mai mica cruce pe care a putut-o gasi.Spre marea lui mirare, pe ea era scris propriul sau nume.

12.Trandafirul din interior (sursa internet)

Un om a plantat un trandafir, plin de speran a nceput s-l ude, i nainte ca acesta s nfloreasc l-a examinat. A observat mugurul care avea s ias curnd, dar a observat
i spinii de pe tulpin i s-a gndit: Cum poate o floare att de frumoas s provin dintr-o plant att de plin cu spini ascuii? ntristat de acest gnd, a uitat s mai ude
trandafirul, i chiar nainte s nfloreasc, trandafirul a murit.
Aa se ntmpl i cu multi oameni. n fiecare suflet exist un trandafir. Calitile pozitive plantate n noi la natere, se dezvolt pe pmntul cu spinii greelilor noastre. Muli
dintre noi cnd ne uitm la noi nine, vedem doar spinii, defectele. Devenim disperai de gndul c nimic bun nu este n noi. Neglijm s udm binele din noi, i este posibil ca
acesta s moar. Nu suntem contieni de potenialul nostru.
Unii oameni nu vd trandafirul din interior i au nevoie de alii ca s le arate. Una din cele mai frumoase caliti de care poate dispune o persoan, este aceea de a trece peste
spinii celuilalt i de a gsi trandafirul. Aceasta este una din caracteristicile iubiriis priveti o persoan, s cunoti defectele sale i s-o accepi n viaa tan tot acest timp
recunoscnd nobleea sufletului su. Ajut-i pe ceilali s-i nving defectele. Dac le artm trandafirul din ei, i vor nvinge spinii. Numai atunci vor reui s nfloreasc de

mai multe ori.

Morala: Cel mai bun prieten este acela care mi arat defectele.

13.Povestea Licuriciului si a Buburuzei

A fost odata ca niciodata, intr-o padure oarecare, o Buburuza care a intalnit un Licurici.
Buburuza si Licuriciul s-au indragostit si au hotarat sa ramana impreuna pentru totdeauna Numai ca, si-au dat seama ca in padure erau o multime de obstacole, lipsite de
importanta pentru altii, dar care pe ei i-ar putea desparti o crenguta, o pietricica, o frunza
Si atunci, Buburuza si Licuriciul au hotarat sa se tina tot timpul de mana, pentru ca nimic sa nu-i poata desparti Se plimbau impreuna prin padure si erau foarte fericiti
Dar intr-o zi, Licuriciul a constatat ca Buburuza disparuse
Nu mai stia daca el a lasat-o din mana sau daca ea i-a dat lui drumul mainii, dar asta nici nu conteaza in Povestea noastra. Conteaza numai ca Licuriciul, singur si trist, a cautat
Buburuza sub fiecare frunza, sub fiecare crenguta, dar nu a gasit-o.
Licuriciul era din ce in ce mai trist si i se parea ca padurea nu mai are nici un gust, nici un sens, nici un farmec
Si cum se plimba Licuriciul foarte trist, s-a intalnit cu o Furnica.
Licuriciul i-a povestit Furnicii ce i se intamplase, iar Furnica i-a spus:
- Licuriciule, poate daca ai stralucii tare, tare, Buburuza te-ar vedea, oricat de departe ar fi si s-ar intoarce la tine
- Stii ca ai dreptate? a spus Licuriciul. Eram asa de trist, incat am uitat sa stralucesc!
Morala Povestii
De cele mai multe ori, tristetea si panica ne coplesesc in asa masura incat uitam cat de valorosi suntem, nu ne mai permitem sa stralucim, ca atunci cand aveam motive sa o
facem.
Daca nu mai avem valorizarea exterioara, daca nu ne este satisfacuta nevoia de a fi utili, ne consideram lipsiti de valoare.
Uneori, durerile provocate de esecuri, de nereusite, ne imbraca intr-o culoare lipsita de stralucire.
Ne cufundam in apatie, in victimizare, refuzand, de cele mai multe ori, fara sa ne dam seama, sa mai fim vazuti de persoanele dragi de lang noi

14.Povestea unui baietel

n timp ce un om isi schimba roata la maina nou, baietelul lui de 4 ani a luat o piatra ascuit si a inceput sa zgrie aripa mainii. Mnios, barbatul a luat mna copilului i l-a
lovit peste ea de multe ori, fr s-i dea seama ca avea n mn o cheie.
La spital, copilul si-a pierdut toate degetele din cauza numeroaselor fracturi. Cnd si-a vzut tatal copilul a intrebat cu ochii plini de durere: Tati, imi vor crete degetele la
loc?.
Barbatul a ramas impietrit de durere; s-a intors la masina si a lovit-o de mai multe ori. Devastat de propriile lui fapte stand in fata masinii s-a uitat la zgarieturi; baietelul
scrisese: TATI, TE IUBESC.
Mnia si Dragostea nu au limite; alege-o pe cea din urma pentru a avea o viata minunata Lucrurile sunt pentru a fi folosite, iar oamenii pentru a fi iubiti.
Dar problema lumii de astazi este ca Oamenii sunt folositi si lucrurile sunt iubite in timpul acestui an, sa fim atenti si sa ne amintim: Lucrurile sunt pentru a fi folosite, iar
oameniii pentru a fi iubiti.

15.Btrnica i vizita lui Dumnezeu

Era odat o btrnica creia Dumnezeu i promisese c o va vizita astzi.
Ea nu se art deloc modest la auzul acestui lucru. Mtur i terse praful prin cas, gti bucate delicioase i pregti masa. Apoi se aez s-l atepte pe Dumnezeu. Deodat
cineva btu la u. Numaidect btrna sri s-i deschid ua, dar cnd vzu c afar era doar un biet ceretor spuse: Nu, pentru Dumnezeu! Du-te unde vrei astzi. Tocmai l
atept pe Domnul, nu te pot primi la mine!. i-l ls pe ceretor s plece cu mna goal. Dup ctva timp btu din nou cineva la u. Acum btrna deschise ua mai repede
dect prima dat. Dar pe cine vzu ea afar?
Pe nimeni altul dect pe un btrn zdrenros. Astzi l atept pe Dumnezeu. Nu m pot ocupa de tine, spuse ea i-i nchise ua n nas. Dup cteva ore mai btu cineva.
Cnd btrna se repezi s-i deschid, vzu din nou un ceretor slab i zgribulit care o rug insistent s-i dea un col de pine i un loc de dormit sub acoperiul casei ei.
Hai, las-m n pace! l atept pe Dumnezeu! Nu te pot primi la mine! i btrnul trebui s mearg mai departe, iar btrna se puse din nou s atepte.
Timpul trecea or dup or. Se fcu sear i Dumnezeu nc nu venise. Btrna deveni din ce n ce mai ngrijorat. Unde o fi rmas Dumnezeu? Sau unde s-o fi rtcit? n
cele din urm btrna se duse la culcare i imediat adormi. Dumnezeu i apru btrnei n vis i-i spuse: De trei ori am btut astzi la ua casei tale i de trei ori M-ai refuzat.

16.Dragostea mamei
Un baiat de 16 ani a facut o calatorie in strainatate Dupa un timp, cand sa intors acasa la aeroport il astepta mama lui cu lacrimi de bucurie in ochi. Cand a ajuns si-a strans
baiatul in brate cat de tare a putut deoarece i-a fost foarte dor de el.
Baiatul insa i-a spus: mama stiu ca ma iubesti mult, dar daca ma strangi asa de tare in brate in fata atator oameni ca pe un copil mic ma faci de rusine!
Cu aceste vorbe a ranit-o foarte tare pe mama lui care se gandea ca fiul ei nu se bucura din tot sufletul ca o revede.
Dupa alti 6 ani fiul ei a plecat iar intr-o calatorie in strainatate si desi avea deja 21 de ani, mama lui a mers cu el la aeroport sa il conduca sa isi ia ramas bun de la el.
Dar de data aceasta nu si-a imbratisat fiul ci s-a intors cu spatele plangand foarte tare si zicandu-i doar atat: Ramas bun fiule si sa ai grija de tine.
Dupa o vreme, cand baiatul s-a intors din calatorie mama lui nu il mai astepta in gara Cand a ajuns acasa a gasit pe masa un buchet de flori si langa flori o scrisoare de la
mama lui
Curios a deschis-o si a inceput sa o citeasca, iar dupa ce a terminat a cazut jos plangand si distrus era cel mai urat si rau moment din viata lui.
Iata ce scria in scrisoare:
Fiul meu drag, cu 6 ani in urma, cand te-ai intors acasa, aveam lacrimi de bucurie in ochi si te-am strans cu drag in brate, dar cand tu vei citi randurile acestea eu voi fi deja
in cimitir intr-un mormant pentru ca am murit de cancer
Cand ai plecat ultima data nu te-am mai starns in brate, ci ti-am intors spatele ca sa nu te fac de rusine in fata oamenilor strangandu-te in brate ca pe un copil mic dar am
plans foarte tare pentru ca am stiut ca te voi vedea pentru ultima data.
Te iubesc foarte mult si ma voi ruga Domnului pentru tine iar dragostea mea va veghea intotdeauna asupra ta!
Cu mult drag, mama
17. Pasaj extras din cartea Cu Dumnezeu in subterana de Richard Wurmbrand
Intr-o Duminica, propunandu-i sotiei mele sa mergem la o slujba de seara in biserica, a izbucnit in lacrimi; voia sa vada un film.
-E-n ordine! i-am spus. Vom merge la film, fiindca te iubesc!
Dupa ce am iesit de la film ne-am dus la o cofetarie si am mancat o prajitura. Dupa asta i-am spus:
-Acum du-te la culcare. Vreau sa caut o fata si s-o duc la un hotel.
-Ce-ai zis?
-E destul de simplu.Tu du-te acasa. Vreau sa gasesc o fata si s-o duc la un hotel.
-Cum poti sa spui asemenea lucruri?
-Dar m-ai determinat sa merg la cinema si ai vazut ce a facut eroulde ce n-as face si eu la fel? Daca maine si in zilele urmatoare vom merge la astfel de filme, vom urma pilda
pe care ele ne-o dau; dar daca vrei sa fiu un sot bun, vino tu cu mine din cand in cand la biserica.
Ea a reflectat asupra acestei intamplari, apoi, binisor, fara sa spuna nimic, m-a insotit din ce in ce mai des la biserica. Totusi, inca mai tanjea dupa distractii, iar cand vroia sa
mearga undeva, o intovarasam si eu. Intr-o seara ne-am dus la un chef. Aerul era plin de fum. Perechile dansau si se dragosteau in vazul lumii. Deodata sotia mea s-a simtit
dezgustata de toate si a zis: Hai sa plecam! Imediat! Am spus: De ce sa plecam? De-abia am venit! Am ramas pana la miezul noptii. Din nou mi-a cerut sa plecam acasa si
din nou am refuzat. La fel si la 1 si la 2 noaptea. Numai cand am vazut ca era total scarbita de toate acestea, am fost de acord sa plecam. Am iesit afara in aerul receSabina
a zis: Richard, ma duc chiar acum la pastor acasa sa-i cer sa ma boteze. Va fi ca si cum as face baie dupa toata murdaria asta! Am ras si i-am spus: Ai asteptat atata timp,
poti sa mai astepti si pana maine dimineata. Lasa-l pe bietul pastor sa doarma.