Aflatoxinele sunt micotoxine produse de dou specii de Aspergillus,

o ciuperca care se gaseste in special zonele cu climat cald i

umed. Deoarece aflatoxine sunt cunoscute a fi genotoxic i
cancerigen, expunerea prin alimente trebuie s fie ct mai mic
posibil.
Aflatoxinele pot aprea n produsele alimentare, cum ar fi arahide,
treenuts, porumb, orez, smochine i alte alimente uscate, mirodenii
i uleiuri vegetale brute, i boabele de cacao, ca rezultat al
contaminrii fungice nainte i dup recoltare.
Mai multe tipuri de aflatoxine sunt produse n natur. Aflatoxina B1
este cea mai comun n produsele alimentare i printre cele mai
puternice aflatoxinelor genotoxice i cancerigene. Acesta este
produs att de Aspergillus flavus i Aspergillus
parasiticus. Aflatoxina M1 este un metabolit principal de aflatoxin
B1 n oameni i animale, care pot fi prezente n laptele de la
animale hrnite cu furaje contaminate aflatoxin B1.
Cadrul UE
Uniunea European a introdus msuri pentru a reduce la minimum
prezena aflatoxinelor n diferite produse alimentare.Nivelurile
maxime de aflatoxine sunt prevzute n Regulamentul (CE) nr
1881/2006 al Comisiei. Produsele care depesc nivelurile maxime
nu ar trebui s fie introduse pe pia n UE. Directiva 2002/32 / CE
stabilete nivelurile maxime de aflatoxine B1 n materiile prime
furajere.
Metode de eantionare i de analiz pentru controlul oficial al
micotoxine, inclusiv aflatoxine, sunt stabilite n Regulamentul nr
401/2006 al Comisiei. Acest lucru asigur c aceleai criterii de
eantionare destinate controlului de coninut micotoxine n
produsele alimentare se aplic aceleai produse de ctre autoritile

competente din ntreaga faptul c anumite criterii de performan,

cum ar fi recuperare i precizie UE i, sunt ndeplinite.
n 2008, Codex Alimentarius a stabilit un nivel maxim de 10 pg / kg
aflatoxine totale n gata pentru consum migdale, alune, fistic i la
un nivel mai ridicat dect cel prezent n vigoare n UE (aflatoxine
totale detinute de 4 pg / kg). n prezent, Comisia European i
statele membre discut alinierea legislaiei UE pentru aceste nuci cu
decizia Codex Alimentarius. n plus, discuiile vor avea loc s se
alinieze la noile niveluri maxime propuse pentru toate fructe cu
coaj tare.

Legislaia UE privind Aflatoxins- Comisia European

Codex Alimentarius
Activitile EFSA
n 2007, Comitetul tiinific al EFSA pentru contaminanii din lanul
alimentar (CONTAM) prevzut managerii de risc cu baza tiinific
necesar pentru a decide cu privire la propunerea de Codex
Alimentarius privind stabilirea nivelurilor maxime de aflatoxine n
gata pentru consum migdale, alunele i fisticul mai mari dect cei n
prezent n Europa.
ntr-un aviz adoptat n ianuarie 2007, Grupul CONTAM a
concluzionat c sporirea actuale nivelurile maxime ale UE din 4 pg /
kg aflatoxine totale n aceste trei nuci pn la 8 sau 10 pg / kg
totale detinute de afatoxins ar avea efecte minore asupra expunerii
alimentare estimate, cancerul risc i marja calculat de
expunere. Grupul a concluzionat de asemenea c expunerea la
aflatoxine din toate sursele alimentare ar trebui s fie ct mai
sczute posibil deoarece aflatoxine sunt genotoxice i cancerigene.
oreover, datele au indicat c reducerea expunerii totale prin
alimentaie la aflatoxine ar putea fi obinut prin reducerea

numrului de alimente puternic contaminate care ajung pe pia i

reducerea expunerii la surse de alimentare contaminate, altele
dect migdalele, alunele i fisticul.
n iunie 2009, Comisia European a solicitat EFSA s evalueze
efectul asupra sntii publice a unei creteri a nivelului maxim de
aflatoxine totale de la 4 pg / kg pn la 10 pg / kg permis pentru
fructe cu coaj tare dect migdalele, alunele i fisticul (de exemplu,
nuci de Brazilia i caju). Acest lucru ar facilita aplicarea nivelurilor
maxime, n special n ceea ce privete amestecurile de nuci.
Grupul a concluzionat c sntatea public nu ar fi afectat negativ
de creterea nivelurilor de aflatoxine totale de la 4 pg / kg pn la 8
sau 10 pg / kg pentru toate fructe cu coaj tare. Cu toate acestea,
grupul a reiterat concluziile anterioare cu privire la importana
reducerii numrului de alimente puternic contaminate care ajung pe
pia.
Pentru a estima expunerea la om n aceste dou evaluri, EFSA a
luat n considerare datele privind evenimentele prezentate de 20 de
state membre i a prilor tere n 2006, precum i datele privind
consumul alimentar obinute din GEMS / Food consumul Clustere
Diete ale Organizaiei Mondiale a Sntii, pe baza pe datele
Organizaiei pentru Alimentaie i Agricultur.
n iunie 2009, EFSA a lansat o cerere de propuneri pentru a studia
creterea potenial a aflatoxin B1 n cereale n UE, ca urmare a
schimbrilor climatice. Proiectul va aduna i analiza datelor privind
aflatoxin B1, n scopul de a construi modele predictive, pentru a
defini scenarii i de a crea hri subliniind potenialul de
contaminare viitoare a culturilor de cereale.Rezultatele vor ajuta sa
informeze orice lucrare viitoare n acest domeniu de ctre EFSA i s
dea o indicaie de potenial contaminare a alimentelor n curs de
dezvoltare de micotoxine n UE din cauza schimbrilor climatice.

GEMS / consumul de alimente Diete Cluster - Organizaiei

Mondiale a Sntii
Hrana pentru animale
n 2004, CONTAM Panel EFSA a adoptat, de asemenea, un aviz cu
privire la aflatoxin B1 ca o substan nedorit n hrana
animalelor. Comisia a solicitat EFSA a determina nivelurile de
expunere de aflatoxin B1 pentru animale de lapte, n special vaci
de lapte, peste care transporta peste de la hran la lapte ar duce la
niveluri inacceptabile de aflatoxin M1. CONTAM Grupul a
concluzionat c nivelurile maxime actuale de aflatoxin B1 din furaje
furnizate nu numai o protecie adecvat mpotriva efectelor adverse
asupra sntii n specii de animale int, dar mpiedicat i
concentrare nedorit a metabolitului aflatoxina M1 din lapte. Printre
recomandrile sale, Grupul a ncurajat de monitorizare a prezenei
de aflatoxin B1 n furaje importate i aflatoxina M1 din lapte
lactate.

Aflatoxina este o substanta cancerigena produsa de niste ciuperci

microscopice care infecteaza alimentele atunci cnd acestea sunt depozitate
in conditii neigienice.
Cel mai des aflatoxina este intalnit in cafea, arahide, porumb, alune i
condimente.

Cel mai important este c, odat alimentele infectate, nu mai poat fi distrus
nici mcar prin fierbere, iar organismul uman este incapabil s elimine
aceast substanta toxica.
Aflatoxinele, sunt micotoxine produse de ciuperci din genul Aspergillus
(mucegaiuri), n special de Aspergillus flavus i Aspergillus parasiticus.
Aflatoxinele principale: B1 (cea mai toxic), G1, M, sunt prezente n
substraturile colonizate de micromiceta Aspergillus , dar ele sunt, de
asemenea, excretate n laptele animalelor expuse, sub form de compui
hidroxilai M1 sau M2 care au o toxicitate mai mic.
Aspergillus flavus se dezvolt pe furajele din arahide.
Aflatoxinele sunt termostabile. Ele prezint o activitate toxic, mutagen,
teratogen i cancerigen. Aflatoxina B1 este un toxic hepatic i
precarcinogen, care inhib sinteza de ARN mesager i induce formarea de
tumori primitive ale ficatului (carcinom
hepatocelular).
n mai multe ri subdezvoltate, cum
sunt Taiwan, India, Kenya aflatoxinele
pot provoca mbolnviri acute la
oameni (aflatoxicoze) care se
manifest prin dureri abdominale,
vom, edem pulmonar, convulsii, com
i uneori chiar moartea prin edem
cerebral; apar leziuni la nivelul ficatului, rinichilor i inimii.
Aflatoxina M1 a existat dintotdeauna in lapte si nu este periculoasa atata
vreme cat nu depaseste limita admisa. Ce se intampla cand se incalca
limitele, de unde provine ea si ce efecte are asupra organismului?
Ce este aflatoxina si cat este de periculoasa?

Este o toxina produsa de sporii ciupercilor din genul Aspergillus flavus si

Aspergillus parasiticus. Aceasta se dezvolta in semintele oleaginoase,
produse secundare de la fabricarea uleiului (srot, tarate), arahide, cereale si
produse de origine animala (branzeturi fermentate, preparate de carne, etc.).
Formarea mucegaiului in furaje (aflatoxina B) este favorizata de medii cu
umiditate si temperatura ridicate si lipsa ventilatiei.

Laptele, branzeturile, ouale si carnea pot contine aflatoxine ca urmare a

consumarii de catre animale si pasari a acestor furaje contaminate.
De asemenea, trebuie sa stim ca dupa ce un animal a consumat furaje
contaminate cu aflatoxina B si pana la formarea aflatoxinei M1 in lapte,
aflatoxina B sufera un proces de diluare si ajunge pana la 25% din toxicitate.
Prin urmare, aceasta toxina ar fi periculoasa pentru organismul uman doar
daca s-ar gasi in lapte in doze foarte mari, lucru care ar fi letal si pentru
animal.
In Romania si in Europa, limita maxima admisa de aflatoxina este de 0,05
parti/milion/litru, comparativ cu limita maxima pe care o au Statele Unite ale
Americii, de 0,5 parti/milion/litru, a declarat vicepresedintele ANSVSA,
Vladimir Manastireanu.
Aflatoxina devine periculoasa pentru organism atunci cand se ingereaza o
cantitate de 100 de ori mai mare decat limitele admise, explica Presedintele
Romalimenta, Sorin Minea, la sedinta Consiliului stiintific care a avut loc la
sediul ASNVSA.
"Se banuieste ca, in urma ingestiei unei cantitati de aflatoxina de 100 de ori
mai mari decat limitele admise - de vreo 100 de litri de lapte pe zi - bauta de o
singura persoana timp de 20 de ani, ar exista sanse ca acea persoana sa se
imbolnaveasca.
Daca beti 10 pahare de aflatoxina pe zi, sansele de a va imbolnavi sunt zero.
Aflatoxina a fost descoperita in 1965, deci pana in 1965... In Romania si in
Europa au inceput sa se faca analize destul de recent.
Cantitatea admisa in America este de 10 ori mai mare decat cea din Europa si
nu am auzit niciun american sa moara de cancer de la aflatoxina. Este doar o
supra-protectie europeana", a precizat Sorin Minea, citat de Money.ro.
Alte pareri total opuse despre efectele aflatoxinei
Cel mai complet studiu de nutritie, numit "Studiul China", realizat de medicul
T. Colin Campbell (un cercetator stiintific de reputatie internationala, profesor
la catedra de biochimie si nutritie a Universitatii din Virginia) scoate la iveala
faptul ca aflatoxina este cancerigena, dupa cum reiese in urma
experimentelor efectuate pe cobai soareci. De asemenea, acelasi medic a

demonstrat ca dezvoltarea cancerului este influentata de cantitatea de

produse de origine animala pe care le consumam.