CONTAMINAREA

ALIMENTELOR CU
MICOTOXINE
Student : Serban Alina Georgiana
Grupa:746
Facultatea:
Ingineria Sistemelor Biotehnice
 CE SUNT MICOTOXINELE?

Micotoxinele sunt substane naturale, ce apar ca produi

secundari n urma dezvoltrii ciupercilor parazite la plante
i la produsele depozitate i utilizate apoi n hrana
oamenilor i animalelor. Ele sunt substane toxice ce
prezint riscuri semnificative pentru sigurana alimentaiei
cotidiene.
 DEZVOLTAREA MICOTOXINELOR IN
PRODUSELE ALIMENTARE

Micotoxinele se dezvolta pe o mare varietate de

produse alimentare inainte, in timpul si dupa recoltare.
Principalele produse agricole sensibile la contaminarea
cu mucegaiuri si producerea de micotoxine sunt:
cerealele, fructele, nucile, boabele de cafea, orezul si
plantele oleaginoase.
 APARIIA MICOTOXINELOR N
PRODUSELE ALIMENTARE

Micotoxinele pot aparea in produsele agricole in

cursul prelucrarii sub forma de uleiuri, unturi, snacksuri,
produse de panificatie, produse de patiserie etc. prin
macinare, morarit.

Factorii care determina dezvoltarea micotoxinelor

sunt: umiditatea, temperatura, pH-ul mediului i durata
depozitarii.
 EFECTELE MICOTOXINELOR
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

Micotoxinele sunt toxice pentru animale si oameni.

Toxicitatea lor este destul de mare si astfel cantitati
foarte mici pot influenta starea de sanatate a
organismului.
Aproape toate micotoxinele sunt citotoxice si pot
produce spargerea membranelor celulare si sa impiedice
sau sa influenteze sinteza ADN, ARN si a proteinelor.
Dintre cele mai importante pot fi :
 EFECTELE PATOGENICE/TOXICE ALE
MICOTOXINELOR

Ochratoxina A

Animale: (efecte toxice)

Efectul primar al OTA la toate animalele de ferma consta in
nefrotoxicitate;
La pasari si porci, tubii proximali sunt in primul rand afectati,
iar rinichiul este palid si marit in volum;
Nefropatia porcina micotoxica;
Efect teratogenic, carcinogenic, imunosupresiv;
 Oameni :
Este suspectata n etiologia nefropatiei umane si a tumorilor
aparatului urinar;
Multe studii au aratat implicarea ochratoxinei A in aparitia maladiei
Nefropatia Endemica Balcanica care a fost depistata in anumite
regiuni din Bulgaria, Croatia, Serbia si Romania;
Boala se caracterizeaza prin afectarea bilaterala a rinichilor, o rata
crescuta a mortalitatii datorita uremiei;
Inducerea cancerului la oameni a fost confirmata si de Agenia
Internationala de Cercetari asupra Cancerului (IARC)
 FUMONISINELE

Au fost izolate din speciile Fusarium: F. moniliforme sheldon

(veticillioides), F. proliferatum, F. nopiforme si F. Mygamar
Speciile Fusarium ataca mai ales porumbul, graul, orzul si orezul
Fumonizine cu efect toxic asupra organismului uman sunt
urmatoarele: FB1, FB2, FB3 si FB4
Fumonizina B1 induce cancerul primar (carcinom esofagian -
Africa de Sud (regiunea Transkei) si China) la om, iar la animalele
domestice cauzeaza diferite boli specifice acestora (edem pulmonar
la porcine, encefalomalacie la cabaline)
FUMONISINELE
 PATULINA

Patulina este un metabolit secundar produs de o serie de

specii de fungi, n general Penicillium, Aspergillus i
Byssochlamys, dintre care Penicillium expansum este probabil
specia cea mai rspndit. Patulina a fost descoperit drept
contaminant n multe fructe, legume, cereale i alte alimente
mucegite, cu toate acestea sursa major de contaminare
constituind-o merele i produsele din mere.
 Fermentaia alcoolic a sucurilor de fructe distruge patulina
i, prin urmare, produsele fermentate, cum ar fi cidrul i
cidrul de pere, nu conin patulin. Cu toate acestea, patulina a
fost descoperit n produse fermentate crora li s-a adugat
suc de mere dup fermentare. Se cunoate faptul c acidul
ascorbic determin dispariia patulinei din sucul de mere, dei
condiiile optime pentru inactivare nu au fost stabilite pe
deplin. Patulina este relativ termostabil, n mod special la
pH acid. S-a dovedit c tratamentele pe termen scurt la
temperaturi nalte (150C) duc la o reducere cu 20% a
concentraiei de patulin. Cu toate acestea, numai procesarea
termic nu este suficient pentru a asigura un produs liber de
patulin.
 SPECII DE MUCEGAIURI CU
POTENIAL TOXICOGEN

Aspergillus flavus

Este rspndit n natur i poate fi izolat de pe semine de

porumb, orz, alune, orez, cartofi, mazre, mere, finuri, lapte
praf. Aspergillus flavus are o afinitate deosebit pentru
alune i semine oleaginoase. n condiii necorespunztoare
de pstrare, ca urmare a contaminrii nainte de recoltare,
se poate produce mucegirea masiv a boabelor de porumb,
alune, semine oleaginoase cu importante pierderi
economice. Aspergillus flavus crete ntr-un domeniu larg de
temperatur (12-48C).
 ASPERGILLUS NIDULANS
Se ntlnesc n sol, resturi vegetale, diferite semine depozitate, pe
pine. Poate elabora toxina sterigmatocystina (nidulina).
 ASPERGILLUS VERSICOLOR

Este ntalnit n sol, pe resturi vegetale n descompunere,

cereale, finuri, furaje, semine oleaginoase, produse
insilozate, produce micotoxina sterigmatocystina cu efect
hepatotoxic.
 PENICILLIUM EXPANSUM
Este un mucegai psihrofil (poate crete la 6C, crete viguros la
0C). Se dezvolt optim la 28C. Temperatura maxim de
dezvoltare este de 35C. Necesit pentru germinare un aw de
0.82-0.83. Nu necesit prezena unor cantiti mari de O2
pentru a se dezvolta. Este prezentat n mod frecvent la mere i
pere la care produce putrezirea brun. A fost izolat i de pe
cpuni i tomate. Apare pe cereale mai puin frecvent dect
alte specii ale genului. Foarte rspndit pe alimente cum sunt
carnea i produsele din carne. Produce micotoxine de tipul
patulinei i citrininei.
 CONCLUZII

Trebuie s avem mare grij la ce consumm, mai ales copii.

n hrana copiilor, n special a celor de 2-4 ani, micotoxinele
chiar i n doze, concentraii mici au urmri cum ar fi:
provoac inhibarea formrii ADN-ului i ARN-ului,
blocheaz meioza n nmulirea haploid, acest lucru a dus
la ntrzierea mult n cretere i dezvoltare a copiilor.
Micotoxinele pot induce mutaii pe linie reproductiv a
descendenilor acestor copii, existnd pericolul s se nasc
cu malformaii i invaliditi.
Micotoxinele devin o problem pentru sigurana
alimentar extrem de grav i grea, i trebuie tratate cu
maximum de responsabilitate.