Teoria statului

Statul nu poate fi analizat separat de notiunile de putere si de drept. (fiind un obiect

de studio pluridisciplinar)
Statul reprezinta cea mai importanta institutie politica a unei societati. Importanta si
necesitatea statului pentru organizarea si conducerea societatii rezulta cu prisosinta
din caracterul sau istoric, forma sa depinzand de transformarile sociale si istorice
care s-au produs de-a lungul timpului.
Statul este un instrument de organizare si conducere sociala prin care grupurile
sociale si-au promovat interesele si in care si-a gasit expresia concentrata intreaga
societate.
Conceptul de stat este susceptibil de multiple definitii in fct de epoca istorica luata
drept reper si de pozitiile doctrinaire de pe care este analizat.
Toate defintiile conceptului de stat pornesc de la ideea ca fiintele umane se asociaza
sub forma statului in vederea satisfacerii unui scop comun , diferenta dintre ele
facandu-se in ceea ce priveste precizarea acestui scop;
Evolutie : cuv status = starea unui lucru ;situatie a unei pesoane care face parte
dintr-o comunitate cu care are in comun un set de valori si care ii confera anumite
dr si oblig.- Machiavelli.
Aristotel : omul este o fiinta sociala zoon politikon- care nu poate exista in afara
comunitatii.
Se disting cel putin patru mari curente de idei cu privire la stat : perspectiva
teologica, filosofica ,sociologica , tehnic-juridica insa cea care ne intereseaza in mod
evident, juridica.
*perspectiva juridica a notiunii de stat
-concept interdisciplinar dr public intern + dr public international. In sens restrans,
statul= forma org a puterii publice.
- subiect de drept s-au emis diverse teorii cu prv la stat, iar punctul lor comun este
acela ca toate caracterizeaza statul prin capacit sa juridica, aptitudinea de a fi
subiect de drept in dif rap jd.
-putere politica organizata puterea este el essential pt intelegerea conceptului de
stat in sens jd . differenta guvernanti-guvernati ; guvernantii sunt si vor fi mereu cei
mai puternici. Astfel statul e definit ca o persoana morala publica, in sensul de
centru organizat de interese legitime si juridic protejate.
-institutie Maurice hauriou- statul se fundamenteaza pe ideea de putere, o putere
de constrangere . el considera ca statul a aparut intr un process istoric prin care

guvernatii isi dau seama ca trb sa se supuna guvernantilor , care, isi asuma
raspunderile si sarcina conducerii. La final , se ajunge la aparitia unei institutii care
este statul.
- ordine jd kelsen considera ca statul este o ordine jd, un sistem de norme jd , o
comunitate instituita prin drept. Statul nu poate exista in afara dr, si nici invers de
aceea st absurde teoriile prin care se da o anterioritate statului fata de drept. In
calitate de comunitate creata prin drept, statul se compune din cele trei elemente
clasice , ca elemente constitutive. In calitatea de comunitate juridical , statul are si
o capacitate juridical , el fiind o pers jd. => statul este o ordine jd relative
centralizata, limitata in domeniul sau de validitate, temporal si spatial, supus in mod
imediat dreptului international si eficient in ansamblu si in general.
*etapele formarii statului : aparitia statului in sens modern si evolutia sistemului
juridic.
Aparitia statului in sens modern :
1. statul feudal-relatia de dependenta intre supusii aflati pe terit determinat si
monarh devinde din ce in ce mai rigida.aceasta relatie de dependent a fost numita
de Machiavelli . stat. in timp ce activitatea legata de aceasta entitate a fost
denumita politica, prin analogie cu cuv polis din grecia antica.suveranul impune
dreptul , insa el nu este supus regulilor juridice. statul feudal se caract prin
faramitare feudal si dorinta de unitate politica.
2.absolutist- concentrarea puterii la nivel central; suveranul absolut produce si
impune dreptul, dar el nu este supus regulilor juridice. statul devine tot mai
teritorializat, populatia sedentarizata, doctrinele nationaliste sedimenteaza
populatia. Exercitarea puterii devine o preocupare constanta, constitutia si legile
devin expresii formale ale statului .
3.de drept si national- apare principiul nationalitatilor, stabilirea frontierelor statului
dpdv cultural si national. Se formeaza natiunea si statele nationale. Apare sensul
clar al suveranitatii de stat legat de natiune si cetatenie si apare democratizarea
puterii politice.
4.de drept si social- expansiunea puterii politice si a democratiei. Apar noi generatii
de drepturi , evolueaza sistemul politic si apare domnia legii. Constitutionalismul si
constitutionalizarea sistemului politic. Apare garantarea drepturuilor sociale si
economice. Statul isi asuma noi sarcini in economie si in politicile sociale.