Dip curs 3

Calificarea si conflictul de calificari

Normele conflictuale au o structura f clara ( continut + legatura; pct
de leg e doar un el care materializeaza leg), ambele el st exprimate
prin notiuni juridice
..
tocmai din cauza unor diferente de interpretare a unor notiuni s-a
pus problema unei noi institutii = calificarea. Fiind o institutie f
importanta NCC in art 2558 analizeaza pe larg institutia calificarii.
Def = pt a o defini putem porni de la norma conflictuala catre starea
de fapt sau invers, de la starea de fapt (RJ) catre NC
In prima varianta : calificarea = operatiunea logico-juridica de
determinare a sensului exact si complet al notiunilor juridice care
intra in continutul sau in legatura NC pt a vedea daca un RJ se
include sau nu in acele notiuni.
A doua varianta : calificarea = interpretarea unui RJ pt a vedea in
continutul sau in legatura carei Nc intra acea relatie.
Ce se intampla cand notiunile din continutul sau legatura NC au
intelesuri diferite in sistemele de drept susceptibile de a se aplica
acelui RJ? => conflictul de calificari.
Deci, def conflictului de calificari este situatia care apare cand
notiunile din continutul sau legetc.
Ex: speta lider testamentul olandezuluiProblema a fost solutionata de instantele franceze. Un cetatean
olandez a facut in franta un testament olograf (semnat si datat de
mana testmentarului). Codul civil olandez de la acel moment
interzicea cetatenilor olandezi sa faca testamente olografe si
extindea aceasta interdictie si pt cele intocmite in strainatate.
Problema rezolvarii litigiului succesoral s-a pus in fata instantelor
franceze ce au avut de rezolvat problema calificarii notiunii de
testament olograf. S-a constatat ca dr olandez si dr francez dadeau
interpretari diferite notiunii de testament olograf. Astfel, dr francez
considera test olograf ca fiind o problema de forma, de exteriorizare
a vointei testatorului si prin urmare fiind o probl de forma era supus
legii locului unde s-a intocmit testamentul. In schimb, dr olandez
califica notiunea de test olograf ca fiind o probl de capacitate a pers
fizice. Potrivit NC franceze, fiind o probl de capacitate urma sa fie
supusa legii nationale a testatorului ( = olandeza )
In functie dp cum se facea calificarea urma sa depinda si Solutia pe
fond; astfel :
Daca se facea calificarea dp legea franceza ..

Daca aceeasi instanta franceza califica drept o problema de

capacitate ar fi aplicat tot NC franceza, dar cea privind capacitatea
pers fiz care ar fi trimis pe fond la legea olandeza care ar fi invalidat
testamentul.
Rezolvarea: problema se rezolva in functie de felul in care rezolvam
conflictul de calificari. Dp lex fori o solutie, dp legea franceza- alta
solutie. => in functie de interesele instantei franceze.
Efectele calificarii
Produce doua efecte in fct de elementele NC; continut sau legatura
Cand calificam in functie de continutul Nc, modul de solutionare
deter si in final Solutia pe fond
Pe de alta parte cand obiectul calificarii e reprezenat de legatura
NC, modul de solutionare a conflictului de calificari nu influenteaza
Nc, dar in final ajuta la identificarea sistemului de drept si In final
influenteaza Solutia pe fond.
Pt a raspunde la dilemma care e sistemul de drept dupa care se
face calificarea? exista o regula : calificare se face dupa legea
instantei sesizate art 2558, alin(1) cand det legii aplicabile
depinde de calificarea ce urmeaza a fi data unei institutii de drept
sauunui RJ se ia in considerare calificarea stabilita de legea
romana.=> regula este calificarea se face dupa lex fori. Argumente :
1.Nc sunt cele ce urmeaza a fi calificate; prin urmare avand in
vedere ca Nc apartin lui lex fori e firesc ca insasi calificarea acelor
norme sa se faca dp sistemul de drept din care provin normele.
- aceluia ii apartine interpretarea caruia a edictat normele de drept.2.numai legea forului e cunoscuta in mom in care se face calificarea
pt ca legea aplicabila pe fond se va aplica legea doar dupa ce norma
conflictuala a trimis la ea.
Exceptia : calificarea se va realiza dp alta lege decat legea instantei
sesizate
- in caz de retrimitere, calificarea se va face dupa legea straina
care a retrimis.
- Natura mobiliara sau imobiliara a bunurilor se determina
potrivit legii locului unde acestea se afla sau sunt situate.
- In cazul in care avem institutii jd necunoscute legii forului vor
fi calficate ( nu reglementate! ) dp sistemul de drept care le
cunoaste sau recunoaste acele institutii.
Retrimiterea
Notiunea de retrimitere e strans legaata de existenta unui posibil
conflict in spatiu al NC. Acest conflict consta in sit in care sistemele
de drept susceptibile de a se aplica contin Nc care au puncte de
legatura diferite.

Este conflict in spatiu pt ca normele conflictuale respective coexista

in spatiu
Pt a vorbi de retrimitere, conflictul NC este unul negativ => exista
conflicte de NC positive si negative.
Pozitiv atunci cand fiecare NC trimite la propriul system de drept
NEgativ : niciun din NC nu trimite la propriul system de drept. Fie
trm la celalalt, fie trm la un system de drept al unui stat tert. Prin
urmare, prima conditie pt existenta retrimiterii e aceea a existentei
unui conflict negative de NC. Aceasta cond e necesara, dar nu si
suficienta pt a fi in prezenta retrimiterii.
A 2 a cond: NCa sistemului al instantei sesizate sa trimita la intreg
sistemul de drept strain.
Exista sisteme de drept care considera ca NC .
Art. 2559 alin(1)prevede : legea straina cuprinde dispoz de drept
material inclusive NC; aka se trimite la intreg sistemul de drept.
sistemul nostru de drept accepta faptul ca se trm la intreg
sistemul de drept strain.
In concluzie, pt existenta retrimiterii tb indeplinite cele 2 cond
( conflict neg + NC ale forului sa trm la intregul system de
drept strain adica atat norme mat cat si NC )
Def retrimiterii:
Retrimiterea este acea situatie juridica aparuta in cazul in care Nc a
forului trimite la un system de drept strain in intregul sau, asadar
inclusive la normele sale conflictuale, iar sistemul de drept strain
prin intermediul propriilor NC fie primeste trimiterea, fie trimite
inapoi la dreptul forului sau mai departe la legea unui stat tert.
Retrimiterea este o operatiune ce are loc exclusive in mintea
judecatorului. Nu tb confundata cu o declinare de comp!
Speta lider speta Forco
Un cetatean bavarez a trait in franta cel mai mult timp unde nu a
dobandit nici cetatenia si nici domiciliul legal avand doar un
domiciliu legal in franta. A murit lasand o imp succesiune mobiliara,
iar rudele colaterale dp mama au intentat in fata instantelor
franceze o actiune in revendicarea succesiunii .
Fct de cetatenia defunctului
conform careia succesiunea mobiliara e supusa domiciliului de
fapt al defunctului. => dreptul francez a trimis la dreptul bavaresz
in ansamblul sau, dar acesta nu a primit trimiterea, ci a retrimis la
Solutia pe fond difera in fct de sistemul de drept care se aplica
astfel:
Cf normelor materiale franceze sfera rudelor e mai restransa decat
in dr bavarez a.i. rudele colaterale nu erau considerate succesori

=>> succ devenea vacanta si urma a fi culeasa de statul pe terit

caruia se aflau bunurile.
Din def retrimiterii=> si formele retrimiterii : de gradul
I=simpla/trimitere inapoi ( Nc retrimite la dreptul forului) si de
gradul II=complexa/tr mai departe (sit in care NC straina nu
primeste trimiterea si retrimite mai departe la un system de drept al
unui stat tert )
Retrimiterea in dr romanesc (2559)
Legea straina la care NC a trimis cuprinde dispoz de drept material,
inclusiv normele C.
Daca L straina (NC din legea straina) retrimite la dr roman sau la
dreptul altui stat se aplica legea romana daca nu se prevede in mod
expres altceva.
sistemul ns de drept admite retrimiterea de gr I. totodata
rexulta ca in dr roman nu e admisa retrimiterea de gr II.
Argumente pt neadmiterea retrimiterii de gr II : ar fi existat
riscul unor retrimiteri successive.
Potrivit acestui text de lege, retrimiterea facuta de NC straina
catre un system de drept al unui stat tert ramane fara efect pt
ca alin(2) din 2559 zice ca indif ce va spune NC straina se va
aplica tot norma materiala romana.
Art 4 din 105/92.
Retrimiterea facuta de .. la legea unui stat tert este fara efect. =>
nu se preciza ca se aplica legea romana ceea ce era mai correct.
Adica se aplica norma materiala a statului la care s a facut
trimiterea initiala.
Argumente pt retrimiterea de gr I:
- trm facuta de NC romana la un system de drept este o oferta
facuta acelui system de drept si nu o obligatie. Prin urmare
daca acel system accepta prin Nc si nu retrimite ..
- alt argument tine de unitatea sistemului de dr strain atunci
cand spunem ca NC romana a trimis la sistemul de dr strain,
acel system tb privit in ansamblul sau.
- Admitand retrimiterea de gr I se da satisfactie ambbelor
sisteme de dr in prezenta oferindu le posibilitatea de a si folosi
propriile NC
Argumentul pt neadmiterea retrm de gr II: s ar ajunfe la retrm
successive
Exceptii = situatiile in care consideram ca NC a trimis doar la
normele materiale straine. alin(3)
In cazul in care partile au ales legea straina aplicabila ( ex situatia
unui contract) sau chiar daca ele nu au prevazut expres in contract

acest lucru se considera intotdeauna ca partile s au referit la normle

materiale din statul respective.