Drept international privat romanesc- curs 4

Aceeasi problema este calificata diferit in sistemele de drept => scopul calificarii
e cel de a ne ajuta correct sistemul de drept din cel al lui lex fori; sa vedem in
continutul carei Nc intra raportul juridic.

Aplicarea legii straine ca lex causa

In situatia in care NC romana sau NC straina in cazul retrimiterii, trimite la

dreptul roman acesta se va aplica acelui raport juridic, instanta sesizata
comportandu se din acel moment ca si cand acel raport juridic ar fi unul de drept
intern.
In situatia in care insa NC a trimis la un anumit system de drept strain iar acesta
prin Norma sa conflictuala a primit trimiterea sau NC a trimis direct la dreptul
material strain, instanta romana ( a forului ) va fi in situatia de a aplica legea
straina ca lex cause pt raportul juridic dedus in fata sa.
Cand Nc a trimis la dreptul strain intelegem prin dreptul strain toate izvoarele
acelui drept; a.i. se poate intampla uneori ca instanta romana ca instanta sesizata
sa aplice un system de drept strain bazat eminamente pe jurisprudenta sau pe
cutuma; daca jurispr sau cutuma sunt princ izvoare de drept ale sistemului de
drept strain aplicabile raportului juridic.
Aplicarea dr strain insa, va ridica pt instanta seszata anumite probleme.
1. titlul cu care se aplica dreptul strain In Romania
generic tb sa stim ca dreptul strain e aplicabil fie ca element de fapt, fie ca
element de drept. Prin urmare, sunt sisteme de drept care considera dr
strain la care norma lor conflictuala a trimis, un el de fapt si vor fi sisteme
de drept strain care considera normal or conflictuala element de drept.
Sistemul nostrum de drept considera dreptul strain la care norma
conflictuala a trimis drept un element de drept. Consecinta imediata ete
faptul ca dreptul strain vor fi aplicate de catre instantele romane cu
acelasi titlu, cu aceeasi forta, cu aceeasi importanta ca si dreptul national.
Altfel spus, instanta romana se va comporta fata de norma materiala
straina la fel cum se comporta in relatia cu norma materiala romana.
Consecinte : avand in vedere cele spuse, cine poate invoca legea straina in
fata autoeitatilor forului? R: datorita calitatii dreptului strain de a se
aplica ca un element de drept, legea straina va putea fi invocata fie de
catre partea interesata, fie de instanta romana din oficiu. Prin urmare, se
intalnesc pe acest teritoriu cele doua principia specifice proedurii romane
principiul disponiblitatii si principiul rolului activ al instantei. Atunci
cand norma conflictuala romana este imperativa devine obligatoriu pt
instanta romana sa aplice norma materiala straina la care NC romana a
trimis. In sistemele de drept care considera dr strain ca fiind un element
de fapt, invocarea legii straine se va realiza doar la solicitarea partii
interesate, instanta nationala neavand obligatia ca din oficiu sa apliice
legea straina.
I. cine trebuie sa dovedeasca continutul legii straine?
R: in sistemele de drept care considera legea straina un elemenet de fapt
=> sarcina probei revine exxclsiv partii care a invocat.
In sistemele de drept care considera L straina un element de drept =>
sarcina probei se va imparti intre instanta si partea care a invocate legea
straina ca aplicabila acelui raport juridic.
Este evident ca instanta romana sesizata va trb sa depuna toate
diligentele pt aflarea continutului si intelesului concrete si complete ale
legii straine. Prin urmare, pt realizarea acestui demers instanta romana
va trebui sa administreze orice mijloc de proba pe care il considera
adecvat pt aflarea legii straine.
Daca in dreptul roman exista o prezumtie (jud cun legea ) in sensul ca
judecatorul e prezumat intotdeauna .. spre deosebire de aceasta
prezumtie nu exista o astfel de prez ref la cun unei legi straine.
Dincolo de diligentele pe care tb sa le depuna instanta, un rol f imp poate
sa l aiba partea care solicita aplicarea legii straine. In acest sens instanta
de jud poate obliga partea sa dovedeasca continutul legii straine pe care o
invoca. Tot legat de continutul legiistraine f imp e ca instanta va trb sa
interpreteze legea straina intordeauna dupa sistemul de drept din care
provine acea norma materiala. In ceea ce priv competenta si normele
procedurale ele apartin intotdeauna instantei sesizate.
Tot legat de se naste o problema in leg cu mijloacele de proba pe care
instanta poate sa le fol pt a dovedi continutul legii straine. Art 2562 (1)
prevede faptul ca continutul legii straine se stabileste de instanta
judecatoreasca prin atestari obtinute de la organelle statului care au
edictat , avizul unui expert, sau alt mod adecvat
Mijloacele de proba pot fi : directe sau indirecte
Directe: culegeri de norme juridice sau de jurisprudenta
Indirecte: cele procurate de instanta fie de la autorit de stat competente
din statul strain, fie de la diferite organisme ale statului respectiv aflate in
Romania
Astfel, ca mijl de proba provenite de la autorit statului strain pot fi
exemple certificatele eliberate de min de justitie din statul strain, diferite
certificate de cutuma provenite de la notary sau camera de comert din
staul sstrain si evident din alta parte ar putea fi certificate eliberate de
ambasade consulatele statelor respective din Romania.

Un alt mijloc de proba agreat pt dovedirea ar fi expertiza

In cazul in care o instanta romana doreste, poate sa solicite un expert.
Cel mai imp lucru e legat de forta probanta. Toate aceste mijloace de
proba sunt assimilate mijloacelor de proba din dreptul intern a.i pana la
urma totul ramane la latitudinea instantei. Instanta va fi cea care va
considera care din mijloacele de proba are forta probanta suficienta.
In leg cu instanta p-zisa nu va lua leg direct cu min din strainatate sau
ambasada statului strain din Romania, ci va trb sa ceara sprijinul min de
justitie din ro care va lua leg cu instit specializate din strainatate prin
intermediul min de ex al af din ro.
.

Raspunsul la aceasta solicitare trebuie sa fie obiectiv si impartial urmand

sa contina texte de lege dar si lucrari doctrinare sau comentarii explicite.
 Statul solicitat poate refuza informatiile atunci cand interesle sale sunt
afectate de litgiul care a ocazionat formularea cererii sau atunci cand
considera ca acele informatii ce I sunt solicitate ar fi de natura sa I
afecteze securitatea sau suveranitatea sa.
In princ potrivit conventiei raspunsul va fi formulat in limba statului
solicitant.

O alta problema specifica apare in sit in care apare imposibilitatea

dovedirii legii straine. Codul civil roman in 2562(3) in cazul
imposibilitatii de a stabili intr un termen rezonabil continutul legii straine
se va aplica leea romana text preluat din legea 105. Ce e in plus
:termenul rezonabil = instanta tb sa dovedeasca ca a depus toate
diligentele pt a afla continutul legii straine; simplele dificultti pe care le ar
intampina instanta nu st suficiente pt a justifica aplicarea instantanee .
legea romana se va aplica doar ca un subsidiar pt legea straina la care
legea rom a trimis.
Argumentele pt care ar tb sa se aplice : - litigiul nu poate
- in cazul in care nu am putut dovedi continutul legii straine la care
norma romana a trimis, se va aplica legea romana. Cine e ales
instanta, in principiu a ales si dreptul.
- E f important de retinut ca instanta judecatoreasca e cea care va
explica ce inseamna termen rezonabil
Ce se intampla in cazul in care instanta judecatoreasca fie aplica gresit legea
straina, fie o interpreteaza gresit si implicit o va aplica gresit?
Deci, care sunt caile de atac la indemana partilor in cazul gresitei interpretari sau
aplicari ale legii straine.
Partea care va considera ca instanta a aplicat gresit legea straina va avea la
indemana aceleasi cai de atac pe care le ar avea si in cazul gresitei aplicari sau
interpretari a legii romane. Sunt : apelul, caile extraordinare ( recursul,
contestatia in anulare, revizuirea ).
In schimb, in ceea ce prv o cale de atac pe care codul de proc o recunoaste si
anume RIL- inclus in categ dispoz privind asigurarea unei practici judiciare
unitare aceasta cale de atac nu va fi la indemana partilor in cazul unei gresite
aplicari sau interp a legii straine.

Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine

Art 2564 legea straina va fi inalturata daca incalca ordinea publica de dip
Daca legea straina a devenit competenta prin fraudarea legii romane.

Fata de vechea reglementare din legea 105/1992 art 2565 din ncc mai vb si
despre inlaturarea exceptionala a aplicarii legii

Dispoz alin 1 nu st aplicabile in cazul legilor privind starea civila sau capacitatea
persoanei precum si atunci cand partile o aleg pt ca partile stiu cel mai bine care
e legea cu care raportul are legaturile cele mai stranse.
Ordinea publica de dip ca prima cauza de inlaturare de la aplicarea legii straine
Def : ordinea publica de dip roman e formata din ansamblul principiilor
fundamentale de drept ale statului roman aplicabile in raporturile juridice cu
element de extraneitate.legea straina incalca ordinea publica de dip roman si
atunci cand contravene principiilor fdt ale DUE si dr fdt ale omului.

Sub aspect procedural ordinea pb de DIPR se materializeaza prin exceptia

Continutul notiunii de ordine publica

Princ fdt ale dip
Ale ue
Si ale dr fdt ale omului

pe de alta parte insa, legiuitorul insusi poate stabili anumite norme juridice a
caror incalcare constituie un temei pt invocarea ordinii publice de dipr si implicit
un temei pt inlaturarea de la aplicare a legii straine care ar fi fost normal
comptenta sa se aplice. Ordinea publica se exprima pe plan procedural prin
exceptia de ordine publica. Aceasta este o exceptie de fond care poate fi invocate
in princ pana la prima zi de infatisare de catre oricare parte interesata sau si de
catre instanta din oficiu cand considera ca e necesar.
Tb precizat faptul ca atunci cand exceptia de ordine publica e admisa pt ca s a
constatat faptul ca legea straina intra in contradictie cu unul din princ enuntate ,
consecinta va fi ca dispozitiile legii straine care au intrat in contradictie cu aceste
principii nu vor fi aplicate pe terit romaniei . aceasta situatie nu va afecta in
niciun caz legea straina in continutul ei, ea urmand sa se aplice oriunde
altundeva. Sinngura exc fiind ..
Din def si aceste trasaturi ale ordinii publice putem analiza anumite ch ale ordinii
publice de dipr. Dpdv spatial ordinea pb are un ch national. Ordinea publica se
interpreteaza prin prisma sistemului de drept roman. Altel spus, fiecare system
de dr are propriile sale regl imperative care formeaza ordinea pb de dipr al
statului respective.
Dpdv temporal ordinea pb de dipr are intotdeauna un ch actual. Se va tine cont
de princ de ordine pb din mom pronuntarii unei hot, nu de princ anterioare

Regula era ca norma materiala straina se va aplica pt ca cea . avand acest ch

de exceptie,de aici se deduc anumite consecinte. Fiind o exceptie, ordinea pb e de
stricta interpretare.

*Comparatie ordinea pb de dipr ordinea pb de drept intern roman

asemanari :
-ambele isi extrag continutul din princ de drept ale statului roman.
- ambele cenzureaza aplicarea unei legi cu precizarea ca ordinea pb de dipr
cenzureaza aplicarea unei legi straine conntrare princ fdt ale dr roman, pe cand
ordinea pb de drept intern roman cenzureaza legea partilor .
deosebiri:
*se analizeaza pct de vedere sau perspectiva sferelor de aplicare sau din
perspectiva scopului *
- are ca scop .. contrare acestor princ fdt sau altfel spus ordinea pb in dreptul
intern limiteaza autonomia de vointa a partilor; in schimb, ordinea pb de dipr are
ca finalitate impiedicarea aplicarii pe terit statului roman a efectelor unei legi
straine, altfel normal competente, prin urmare ea exprima de fapt lim aplicarii
unei legi straine in tara forului.
- dif dintre cele 2 instit jd ar fi data de sfera lor de aplicare, astfel putem spune ca
ele au sfere dif de aplicare . din acest pct de vedere spunem ca ordinea pb de
drept intern areo sfera mai larga de aplicare decat ordinea pb dee dipr. Nu tot
ceea ce este de ordine pb in cazul unor raporturi de drept intern va fi si de ordine
pb in cazul in care este vb despre ..
statele in legislatia lor interna sunt mult mai stricte

in rap de dipr statul nu se mai manifesta cu aceeasi fermitate in ceea ce vizeaza

de fapt impunerea propriilor norme de ordine pb