PENTRU INLATURAREA GRABNICA Intregul popor raspunde ferm chemarii tovarasului NICOLAE CEAUSESCU, in deplina unitate, cu abnegatie si eroism @ Sa nu crutém nici un efort pentru normaiizarea general a vietii economico-sociale © intreaga natiune, ca un singur om, 0 singura vointé © Daunele sint imense, dar sti in, puterea-noastra dea le inlétura © Total pentru om, pentru viato si bundstarea tui‘aria de caracter a poporulul nostra sa manifestat Intotdenuna, cu deoseblta floeven{a, in momentele mavilor sneered Frijia 9 solidaritatea au fost pentra Ioeui tori! acestei legendare vetre earpatine a ma invincibild cu care au razbit prin toate vrijindgiile, Biruindusie. Ja acesto ile, frajia si solidaritalca inivegului nostei opor se cxprima in holaiirea si abmega fia cu ‘care Tupla, Tmuneeste si aelioneaz ontru lichidaren’gravelor wna ale eo tromurului, penta yevenirea grabnies Ia eonditille normale de activitale in toate omen Urgia adincurllor, ributnind ucigitor ta supratatd spre inima farll, Bucuresti, Spre_numerouse ‘orase si sate ale pattlel, a Intilnit inst volnja de ‘Her, hotarires implacabilé a intresii noastre nafiuni de asi sitinge rindurile in jural ‘partidulul Gat secrotarulul sit general, “ovardigul Nicolae Ceausescu, de a le urma infoemal indicajiile precise’ si ferme, indrumarlle patrunse de o nemiirginita deagoste.pen- tru lara si poporul pe eare Te condue cu verifiealainjelepelune si clarviziune, Ta Bucuresti ca sila. Zimnicea, a Alexandria ea i la ‘Turmu ‘Magurele, 1 Craiova sau. la latina, Ja. Ploiesti sat la Buriu, in sate” si. ferme, pe Stedzi si in Intfeprindest, peste tot unde selsmul sica etalat ravagitle, prezenia to- Varigulut Nicolae Ceausescu, exemplul Siu de devolament sl de daruire au in- semnat un pulernie factor stimulator Ia vasia acfiune de inlaturare a ofec- felor cutremurului, pentru normalizarea situagie: din zonele calamitate, pentru desfasurarea neintrerupta a intregii acti Vilafi economice si sociale, Abia pisind pe pamintul patriel, dupa edltoria In {a rile Afrieit, pregedintelo Nicolae Ceausescu, fovariga Elena Coauseseu s-ou indreptat direct spre acele Locuri din Capitala eare aut favut cel mai mult de suferit de pe urma Urmdrind desfapurareaoperattunilor do selcare'e supracicfltorion af de imtate- selsmulul, examinind model in care se actioneazd pentru indepartarea ruinelor, ceajarea vietimelor §1 salvarea celor ine’ i imbarbatind, indrumind. Secreta noral al partidulul a fost prezent pretutindeni, neobosit, la. locurile si- histrate, “in| Bucuresti’ sl in provincia, sau chibzuind,iimpreuns cu” cellalit tovarisi din Comitetul Politic Exe- cutiv, asupra misuriJor urgente ce se impun. In toate hotirisle luate, rizbate preocuparea prioritard a secretarulul ge~ feral al partidului — omul, grija si res pectul pentru acesta, In gedinfele sale din § martic sf din al- Idle trmitoare, Comitetul Politic Exeet Tmpartigind edinea durere a color tvifi ide. sinistra tiv al CC. al PCR. a hotivtt o serie de miisurl ce’ au in vedere, fm primul rind, salvarea eelor ramasi sub darimaturi, in- frijiren ranitior, asigurarea eonditiilor de ocuit sinistratiior. poi masuri cla~ resi “precise penira repunerea In funcjlune a intreell rejele de distri buire a energiel electrics, ca si a te- felel de falimentare eu apa si de ea Keare, ‘pentra aprovizionarea normala a populajiel, O serie de masurl au i Aetivitatea Industrial-economicd, at nia relntroducerit in eireuitul normal de producfie a intreprinderilor afectate de Belam, elt st pe aceea a intensifiedril. av Hivitijid im ualtaiile Industriale, "agricole si din celelaite ramuri economice, pentea initea daunelor provocate de’ ‘cutre- mur, Hotaririle Iuate de Comitetal Poli- He Executiy fae apel la spiritul de mun- eh si ordine, de abnegatie si responsabi- Mate al tuttror cetafenitor anil, aya cum Impun cerinfele-momentului. Chemarit adresate de tovardigul Ceausescu de a se aetlona enersic, rativlate 1 tall Tesponsabitae, tnt Bul popor il raspunde, unit, prin’ fapte gralibare, In uzine, in’ fabricl, pe ogoa In Institute, ea si pe. gantierele oc devastate, $i fara Indolals, de-a Bul timpulw, vor diinui mal ales exci plele de eroism civie, de abnegatie si de- Yotament pe care le’ Snregisireazi “zilele i moptile co au urmat eutremurulul din 2 martie, St nu exista col{ al Bucurestiu- ful rinit in care simu se poatd poves! Gespre actele de adevarat eroism pe care Je-mu infaiptult membrl al Forfelor armate si Munisterulul de Interne, al girzilor pa Erlotiee, pompleril, numero cetdieni, Studenfi si tinesi, muneitori sau simpli vo~ luntari, angajaft’ cu tolii in temerare ac- fiunt de salvare a vielilor omenesti, de Fecuperare a uno? valor! materiale 3 de limitare a daunelor provocate. Ca tenacltate sl precaufie, cu inteligen- ta al calm, cu indriznesla st pricepere, Se Incenrea tot co este omeneste posibil pentru salvarea supraviejultorilor, Indifefi sangete, tp au ede SS BUD lath pentr femerari Fie si nopps de tea Tha pute fi deserts, 2 vendduce= line! Hine oienest tenn cal per Tnitasuta, avfionears une 3 problen pls at wh ee je isiateaies “Py calm, hs Tull iesponsabilitate esiowate, ts put crits alone c init 0. ABE ern Aimeni ay are sentimental eT Fatervenit wre mudifienre care 83-1 odlusele de prima necesita stil isi tindeen rapile fle are ia Lays waainea ual On face a suferitimeasepagube In vi Ghenegi st bumust materiale, dar, fot Scie @ unys eae al carud locuitor! sint Gecigh si faci Texel pentru a depisi mo Foestele erties ee astin, pentru a Hewol decvoltasis sale pe toate planuril, ‘Shoarian iinerarul ecretarului gene: nv! al pastidulur prin Bucurestiud acestor mts Bulevardele Magheru, Baleeseu S Republicii, sunda Academiei. Marile hoeutt ee aviapostent: In parter coterie ce le deelinay identitatea, Casale” gt “Seales sint Sense mermane de moles Ta fet, Blocul din spateie stajier Peco de fa Hotelal Lido, bloeul ee mazea intilai- Guinel, eo dbase Tote, minute bari qeintres Pesce Cpe strda Bee Capitelel $ : bioeut OD Dovalui, ve golf al anatiel Seca govelet, Mba iste, Af Facultare: Ge Chimie, pagubs Uexseite « suferit Cor feat National de Piri, au tos? seouse dl Emeliaie noua Uniat spitaticest! Dar fllumtu ines a sea anche! Tovturasul Nicole general at pa fovarigul Nic prevent peste te ita nieindats. ca tevarasu Beauserc a fost rimet care a patruns jn cileva rindur, i subsolcrile inguste abuse specialist pent sfuitorita: pe se 1H vorbeste mitra gsija pe “aps fmtorlachente ale uner bloc eoreelind gt sfatuinduase. eu neupra solugiior ector Ei ae salvarea frabrich sup Pretutindeni, Lume it ineo: eretavul general al p igh expriina yratiluc care 1-0 dovedeste 01 ‘Sinlle sile Yepelate pe locurile de sinsstru eb cere sé se aclioneze eu fermitate sim: im’ operalivitate pentru accelerarea 1a Cearitor de degajure si salvare x posibi- Tiler supraviefuilors, si se coneentrene in raunizate., si Jowit_ near Treat Sutin Eueurestit! na 3 Sos, tp construcbite de file iedustriate nv die masint nevte” Buctecat ebimieat intrepinders din fungtivae. Deplasiaducse ta Inieepiin Gctile 24 August ss ENLGB., sevielart Seount. ponte ep.meret is fanturor settee sunita 1 siwetivete. pi Inasurle de fast ulverot) Sarai s vonlivitatea, Maeaicia 3) uhnegale eitorilor sieau dit fe musimum Gann jelor si consiruethioy, penn reintrudicn ere pewuelies sehe-un clreuit cil comple, ss eleutele distitaitente $5 supra pane ale (iii, wal ales in resuriea sed-estics ‘in Jude\oi Prahova, au bzbuentt inecr ati gsele petrachimice de ti Bracl sf Tetealen, la vatiiviia ~ le laboratorul fosiitutulud de petro! st xa ve Ploiesti, S-au produs avarii la eambi- fhatul peteochimle Vale Caluyreised, lt Intreprinderea de piese turnate de la Cim=— — @ Tovardsul Nicolae Ceausescu ~ permanent pe frontul salvarii ‘oamenilor © Eroism si abnegatie, ordine si cipling ~ cu toate forfele in actiune @ Jara intreaga — unita in munca si hotdrire pentru depasirea grelei incereari ina st Ia schelele petroliere. La Ploiesti Sa prabusit_ un. camin de nefamilistt eu 360 de iocuri, ‘nregisteindu-se 15 moril. ‘Mari pagube ‘sau produs la Craiova, tunde 956 cludivi de loeuinge sint grav avac te, {a foape 300 necesita. repar rafit’ capitale, deteriordri serioase sufe~ Find Muze? de Arti, Casa Bunlel, Muzeul Olteniei, Univessiiatea si altele, Jn judetui Dimbovita, un numa de inte prinderi industriaie sa fost afectate prin Sconterea din functiune a instalatillor de alimentare cu ensngie eleclsied, apa si gaz metan. Este cazai combinatulul de oleluri ile inteeprinderii de pie- sleet al unor intreprt {une propsnem, cei nu putem ine afisa. un tablou ‘complet al _dezastrelor Ri desi din Gaies Tneslasea Dar, orl eft ar fi ele de mari, mal puteral activity ta e ingrisiminie ed ste hotérirea de a Je Tichida urm chimnice Turnu Mixorete, fa schela de ex- de a munel cu abnegatfe pentru vindeca’ 84 dat asigurdri tovarigului Nicolae tractie Videle, distrugerea ‘Zirmnieel mare 72a tnilor si pentru retaccre Ceausescu ea, Impreund ea intresuacuiv cheat principatele daune inregstvate In _lmediat dupa sedinta Comitetutul Potitie @ Parti, eu ‘oli comunistit din judete, eu Sava brincipalele daune inregistrate tn 5 Tay ins marie, In cadeul toa eles oli oamenil apt de munes. vor face tet sckchea dar eethlane a Geek teetahati a cobferinte cu primit seeretart ai Comitele- Yor lupla ew abnesatie, 21 3! noapte, pen Scoaterea difi Tunetiune @ unor install, a lor jiidetene de partic, tov tru inliturarea neintivziata “a trmariior rave plerderi, unele nerecuperabile, etiam toate Zone incense’ surilor recentei sedinje a Comitetului Poli- special in oragul Bivlad, LaLa, ndustriale, Pal cele mal puternie afectate de cutremur, a” fe peewee See a see EO rapoarie excele asupra stArit popue poporul mostra sicql poata coatiaua efor lalici sinistrate gi a pagubelor pricinuite. furile In largul frontal momell constr oblectivelor ediitare st econamiee din cen- _ tive trele urbane, din modiul sural. Seetelarul _Aceste efortust continad, iar vezultatele al paclidului a indicat si se actio- Tor sint evidente. Objective industriate Sere energie in toate udefele, si se mo. avariate reintel in funcliune, Dilizeze toate fortele umane si materiale Reintrerupt, Familiilor sinisttate It se ast- aeereee wateratee Sit mat eacbaica ae are Bust operatlv cazaren gi ajutoate, Aprovi Honaren se desiigoora tn rtm susjin. 1 ‘nicilor calamity asigurarea bunel apro- jaifires wmedieay oes este Viziondei a populsiiel, adupastirea cetor eq intregului ear) Medisocsanlter, a imasi fara emin, acordarea ingeijivit me- inte. fovardgulat. "Nicolae Ceausescu ca lieale color gare au nevoie, repunecea in populafia sinistrata ade nu numat imbsr= eireuitul productiy a unititiior afcetate, batare i Infeleapté indrumare. Adue spe- Primi seeretari ai Comitetelor hudefene rangi, adue incredere in eapacitatea loeuic ‘torilor {Srit de a ridiea, in looul Zostelar ‘uine, construe{il_ mai frumoase, mai trai- nice. ‘La Alexandria, unde peste 290 de fase au devenit inutlizabile, seeretaral ge- nneral al partidulul a hotirit ea contol orayulul $4 fie i intregime reconstiuit Ta Zimnices, unde peste 80 Ia suld din Aondul loeativ a devenit de neintocult, far unitafile economice si sociale au avut fntit de suferit, tovarigul Wieolae Ceausescu, inconjurat de sute si gute de oameni, se adreseazi in termeni calzi, _eonvingiitor, Infatisind perspectiva ridieisit din ruine unui nou sl modern orag al Rominlel so cialiste. Accleagi intilnish pitrunse de dea- xoste 51 projuire reciproct, in alte orage, la Slatina, 1a Turn Magurele, la. Craiova. Peste tot, barbs si fomei, studentt sh ti neti, milllari si-au manifestat dragostea fala de secretarul general al partidulul, holivfrea lor ferma ca, impreuni eu intre- ul popor, sisi aduci plenar coniribuiia sul 9 In. munieipsul fast deteriorate hale atul Culturi, sili de teatru si cinema, cimine studentesti gi de netami= Tisti. Numersase objective industelale au fost afectate si in Galati, unde, ea uernare a Intreruperit energlet electriee, pe plat forma combinatulut sideruraie a fost bruse oprita activitatea unor importante instalatii, eeea ce a provocat avaril, In ja= siclu! Baya, au fost avarlate 930 de locu- Ife. Intro Serie de grase gi alle contre urbane imporiance, av fost nimtette sue sute de om mawe numar de cetsjasi fu rlmas tard avapost, sl-au plerdut bunu- pur sisimplyyea 2 amiTile im plins stra Tn snijlocul locuitoritor din Zinnteea toeJa refacerea. vielii normale osapului si Sedefulut lor. Intreaga tard tsi are privives ajintita spre Capitalg, solidaritates najiunll pases forme emotienante sl grai~ tare. Mesajele de incure- fare gi simpatie Isi intretale dramusite cu ‘convoaiele Oe mayinl Incircate cv allmen- {e'si ulllnje. St pretutindeni, cuvintat de fordine est iniensificares manell, cresterea Droductivitagi. Jn aceste momente givle,_umantsmul ‘care cildizeste intreaga politica @ pertidu- lui si statulul nostra so reflects, cu putere, fn masurile energiee si prompte luate pen= tru a veni Ta alutwul. persoancior sinis- trate, » tuturor celor care au suferit de pe rma cutremurulul, Societatea noastr socialistd, poporul Intreg, ca 0 mare fami- ie, Vine In sprifinal celor loviti de urgia ain nouptea de 4 mastic. © pecietate pen- fru care omal este Sunul eel mat do pref Sei mobilizeaah tate forjele, penetra ed gceutatile temporare s& poats fi rapid de- iste La propuneres ' tovargulut Nicotae Ceausescu, Comitetul Police Execute 8 decis ca cetijenli care au locuit ia bloeu- nile prabusite s& prisneasc& imediat toes ino te biccurile nod, dotate gratuit, pre- cum qi bulnurl de folesinta personalé. De fasemenca, s-a deci suplimeniarea plabt- Tn constructilior de locuinte in Capital i fn orasul Zimnicea, reparavea operativis atit a locuinfelor, eit si a intreprinderitor $1 Institullilor afectate. Comitetul Potitic Executiv cheamh toste organele si otsa- nizafidle de parlid s1 de stat, oxganizatilte de Tash si odstesil, pe fof oamienti mun~ ii Si-si incordeze gi mini mult puterlle si sé-p1 intensifice eforturile pentru ea in- ‘reaga sctivitate ceonomico-socialé din patvin noastrii wisi weia eff mal cating ccursa! normal, peaet ca, to minimum de PENTRU iNLATURAREA GRABNI imp posibil. si dispard orice fel de ume ale ealamititii ce ss abstut supra (ert oastze, "asiguriadurse asifel inaintarea ‘Viguroasi $f neabaluta s poporulu neste ge calea "socialismulut ¢1 comunisenatui, Hessul ferm 1 Romdnie! spre buniteare, progres si elvilizalie. Tara intrensa musi ruta oforturite pentea ca, depstind apeste momente grele 88 pliyenstd cu hoiarire pe dramul ardtat de partid, do seeretarul sia genoral. Unit g1 solldar, reatizind o eseziune ce neclindit, poporull romain este ferm notarit sh munecasc, eu enersie si inteligenia, Pentru ca, urmind indicatile tovardsult Nicolae Ceaueseu, ale eanduceisi de par- £6, sh fniaiare male daune provacate de. euirermur, si rela rittmul vw al- muri in Se anolizeass, ta fata Tocutut, Wnaeplint Pea sarétnslor stabitive chinate indepliniiis oblectivelor tasave a Prostamal sduptat de Congresal al XI-te fal pastisuiui, Spivital de organtzare, a ‘mobilizare, de voncenteare a eforturitor nite ale niturora, voinja nestrimutata. a arma cu fidelitate 91 eficicata, pas ct Pas, nouielile s iadieatite partidulul, al Tovacdsului Nicolae Ceausescu, sint tot att ‘oq garan{ii ef Daporal taste ie3i mai Jnlatit, dun seeasth incercave, cd Bucu estiul gi Romania vor ridica, yi mat sus Stachela bundstaci si frumase}it, « progre alti material i spiritual at ibteegl na tum: Bucuresit de ziarisiii strain earacterizate actiunile locuitoriior ain Capitaia Rombntes, care. zi $i noapte, continud munen penira Hehidarea. eo secintelor cuivemurutul*, transmite a enjia TASS. Toate fortele Roméniei Socioliste sini Goneentvete epre Tiehida- rea consecinielor cutremurulei Gavea de ajvior Snieeratvion — rete feasd eorespondentul riaruiul Pray da", Popularia Cepttaiel manifest mult uray gl diselpling, In pofida pegubelor serlonse provocmte de calemitatea pus- Hitoare $1 @ numdrule insemnat de wwietime umane, in ores se menfén tinis- tea si ordines, Toate tnatituriile si Din relatarile corespondentilor straini Calamitatea care s-a abatut asupra Bucurestiului si allor regiuni ale Romi~ ipl s adus in Capitaia fant sute de aiarist, teimisi ai anor ziure ql sucletatl p tacio gi televiaione din humeroase tari. Haspe tale caret seritimente de simpatie si compasiune ist gisese fexptesii, ttumisti special affati in Capitala (acii_noastre i ‘cespre imensele paslube provocate ‘le solsm, despre micutile energies luate in vedetea inliturant ummarilor sinistrulut 7 Tn colo ee urmeazd. reproducera pasaje din citeva cerespondenje transwlse din URSS. — Barbajle, compa, rezis- tonta #1 daruire de aine’— astiet pot fi nd sntereszlu opinies publice, Yelunite $i elocvente insmit ample relatars wreprinderite iueronzé normal’. fm parlapind impresiile dintr-o eildto~ Fie efectustd ta Craiova sé ta Zhan feicea, corespontentiy agenjicl TASS telateazd despre marile pagube ma- Tertale Integisiraie in. aceate zone, addugind, insé, od totus, pupulatia dovedeste o mare Stapinire de sine, bedrbajie si disciplina, dorinia de a re- face cit mot grabnie orajete diseruse, Nw se poate sam so observe $1 alece- bas eit de omantcat $1 de diseiplinat se desiisoara activitaten pentru lichi- Garea consecingelor seisimutui” ITALIA — Zierul La Stampa”, seo- Hind 4m evidenga, calinal 1 responsabi- Riatea eu care poporl roman a facut Jai distrugdtorului _seism, sorte Seeea ve tmresioneazé, in primal ring este atsfudinea demnd & oamenivor. In ma gragulut a primis 0 lonitura groaz ‘ied, Cu toate acesteu, to nici doud or upd euiremur. 0 fost reluaid aistriba {ree cuveniutnt electric 3, la Inmmina 78 Flectoarelor, @ imeeput sa se Tnerez penira indepirtarea davimdturitor. A Hirudineg bucuvestorlior impresioneatd fuer o Tamentare, doar o mutd duver colecting. 9 mare Wofie de civtsm", In Jormindu-gi, la rindul stu, cititor Uespre amptoarea" dezastvutal, »ztard GEUnica veluteasd: Pe masurd ¢ free orele dupé vioientul evtrertur inert seara, care a 2puduit o parle al Gs mare a veritortutsi Romanicl, apa fox precise “sot mat car’ proportil dietrigertior prorocate, Viekime ome esti tau inregietrat sn toate orasel Sjectats de eurremur. Dineolo de crag! oul Bilan; al rictimelor omeast, Da Gubele economalce presintd $f ele 0 am Bloure impresionantd. Se apreciacé. ¢ laceste pagube Te depagese pe acelea ~ ta rindul lor dezeseruoase — provocd a ‘un loo, de smundafiile din 1970 ws LoGOsLAVIA — Batts rimroa exemple de aéruire ji eformri nema Iniilaite, Wransmiee corespondental ents Tantug, iar sotidariiaten ceta SRilor din tatreaga fard tn eeordarea ¢ Giwtor persoanetor ealamitare. 2 ai