UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR A

BANATULUI TIMIOARA
FACULTATEA DE AGRICULTUR
SPECIALIZAREA: AGRICULTURA

Fia tehnologic a culturilor agricole

Coordonator disciplin:
Ing. Micu Lavinia

Student:
Felea Adela
An IV,agro

TIMIOARA
2015

Cap I
Prezentarea zonei studiate
1.1.

Localitatea

Exploataia familiar este situat in localitatea Belin,judetul Timis. Belin este o comun
n judeul Timi, Banat, Romnia. Comuna Ghilad a fost nfiinat prin Legea nr.54/2004,
desprinzndu-se de oraul Lugoj. Este renumit pentru legumicultura ce se practic in aceast
comun.

1.2.Aezarea geografic.

Situata la est de centrul relativ al judeului Timi, pe DN 6, localitatea Belin, reedina

comunei cu acelai nume, se afl la o distan de 45,5 km de Municipiul Timioara si 14,5 km de
Municipiul Lugoj, oraul cel mai apropiat. Comuna Belin se ntinde pe o suprafa de 6283 ha, din
care 5670 ha reprezint terenul agricol. n componena administrativ a comunei se regsesc
localitile Belin, Babsa, Chiztu i Gruni. Relieful este reprezentat pe cca o treime din teritoriul
comunei de o zon deluroas, parte a Dealurilor Lipovei, situat la nord de Rul Bega i la est-sudest de localitatea Gruni, cu o altitudine de 180-150 m, nclinarea generala manifestndu-se de la
nord-nord-est spre sud-sud-vest, i de o zon de cmpie, parte a Cmpiei golf a Timiului, n partea
sudic a arealului, sub forma unei prispe aluvio-proluviale situat ntre Dealurile Lipovei i malul
drept al Timiului, cu altitudini cuprinse ntre 105-110 m n proximitatea localitii Chizatau i 111140 m n zona Gruni-Babsa i, ca un al treilea element, luncile Timiului i Begi

1.3.Clima.
Teritoriul din sud-vestul judeului Timi, unde se afl comuna Belin,este dominat de un
climat temperat-continental moderat, cu influene mediteraneene i oceanice, datorit faptului c se
gsete la adpostul lanului carpatic care diminueaz influena maselor de aer polar dinspre nord i
nord-est i permite ptrunderea celor maritime din sud-vest i vest. Masele de aer continental sunt
frecvente din noiembrie pn n februarie, interval n care se face simit i influena aerului polar
maritim, care, uneori, determin o umezeal pronunat i zpezi abundente. La acestea se adaug
invaziile aerului mediteranean, care produc creteri brute ale temparaturii aerului i dezghe
general, astfel nct iernile sunt relativ blnde. n lunile de primvar predomin 10 aerul temperatoceanic, care determin cantiti bogate de precipitaii iar din iulie pn n septembrie frecven
mare au masele de aer tropical, urmate de un indice mai ridicat de ariditate. Toamna are loc, din
nou, o predominare a maselor de aer polar maritim, ceea ce favorizeaz o uoar cretere a
cantitilor de precipitaii. Temperatura medie anual este de 11,1 grade Celsius, cea a iernii este, de
regul, pozitiv, de 0,3 grade Celsius, numrul mediu al zilelor de nghe este relativ mic dar acest
pericol se prelungete, de multe ori, pn n luna aprilie, iar temperatura medie a verii depete 20
de grade Celsius.
Precipitaiile medii anuale sunt de 600-700 mm, mai abundente dect n Cmpia
Romn, repartiia lunar a acestora evideniind existena unui maxim pluviometric la sfritul
primverii i nceputul verii, precum i n lunile octombrie i noiembrie. Masele de aer umed se
datoreaz mai ales deschiderii teritoriului ctre vest, numrul zilelor cu ploaie este ntre 120-140 iar
al zilelor cu ninsoare de 20-26, stratul de zpad persistnd n jur de 30 de zile.
n sezonul cald sunt frecvente i ploile toreniale. Precipitaile variaz de la an la an dar,
n general, determin condiii prielnice dezvoltrii culturilor agricole. Vnturile dominante sunt cele
din sectorul vestic; vntul de vest, cldu i umed, care provoac precipitaii abundente n lunile mai
i iunie, este determinat de anticiclonul Azorelor, iar dinspre Marea Adriatic bate Austrul,care se
simte n toate anotimpurile.

1.4.Solul.
nveliul de sol din zona este de o mare diversitate, numeroasele tipuri i subtipuri
ncadrndu-se n clasele: cernisoluri, luvisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri,. Capacitatea general de
susinere a produciei agricole este mare datorita prezentei a cernoziomurilor i a preluvosolurilor
molice.

1.5.

Sortimentul culturilor de cmp .

Tabel 11
Cultura
grau
porumb
rapita
Sfecla de zahar
orz

2013
1700
1938
100
1
360

2014
1870
1700
320
1
380

ovaz
Floarea-soarelui
Soia
Plante de nutret
cartofi
fasole
dovleac
mazare
varza
ceapa
Ardei gras
Vinete
gogoar
spanac
rosii
castravei

250
230
198
500
120
7
3
4,6
57
30
12
9
13

200
290
168
500
115
7
2.5
4,3
45
35
10
14
11

7
5
2

7
5
2,5

Cap II-Prezentarea fiei tehnologice pt cultura cartofului de toamn

Importana. Cartoful (Solanum tuberosum) este o plant erbacee din familia

solanaceelor, cu flori albe sau violete i tulpini subterane terminate cu tuberculi de form rotund,
oval sau alungit. Planta este cultivat pentru aceti tuberculi care sunt comestibili, bogai n
amidon, motiv pentru care sunt folosii n alimentaie, dar i ca furaj.

Cartofii sunt originari din America de Sud, din regiunea Munilor Anzi. n perioada
precolumbian, n zonele aflate azi n Chile, Peru, Ecuador i Columbia, se cultivau circa 200 de
specii de cartof. Dup orez, gru i porumb, cartofii reprezint a patra surs de energie alimentar.
Cartofii sunt cultivai n peste 120 de ri i sunt consumai zilnic de peste un miliard de
oameni. n 2007, recolta total de cartofi a fost de 300 de milioane de tone.

Rspndire Cartofii sunt cultivai n peste 120 de ri i sunt consumai zilnic de peste
un miliard de oameni. n 2007, recolta total de cartofi a fost de 300 de milioane de tone.

Sistematic. Soiuri
Din punct de vedere al perioadei de vegetatie soiurile de cartofi se impart in :
-timpurii( 0,1) cu perioda de vegetatie 70-90 zile : Ostara, Catelina, Roclas, Runica
-semitimpurii(0,2) cu perioada de vegetatie 90-100 zile : Sucevita, Rustic, Rozana, Eterna
N, Robusta N, Cristian, Frumoasa.
-semitarzii(0,3)- cu perioada de vegetatie 100-110 zile : Desiree, Casin, Ago, Sante NN,
Siculus N, Amelia , Cristela, Hargita, Nicoleta, Redsec, Tampu, Luisa N, Milenium N.
-tarzii (0,4)- cu perioada de vegetatie peste 110 zile.
Dintre soiurile straine mentionam :
-timpurii( 0,1) cu perioda de vegetatie 70-90 zile : Fresco N, Agatha N, Impata N, Karlena
N, Superior
-semitimpurii(0,2) cu perioada de vegetatie 90-100 zile : Escort, Kondor, Romanu, Signal
-semitarzii(0,3)- cu perioada de vegetatie 100-110 zile : Proventa ,Cosmos, Rasant
Catalogul oficial al soiurilor de cultura din romania inscrie 64 de soiuri de cartofi din care
37 create de statiunea Brasov.
Din punct de vedere al calitatii soiurile se grupeaza in :
-clasa A- pentru salata- tuberculii sunt putin fainosi, nu se sfarma la fiebere, cu consistenta
tare
-clasa B- pentru diferite preparate culinare- tuberculii putin fainosi , nu se sfatma la fierbere
sau crapa putin, consistenti
-clasa C- fainosi- se crapa in timpul fierberii , cu consistenta redusa
-clasa D- foarte fainosi, tuberculii se sfarma complet in timpul fierberii.

Particulariti biologice i cerintele fa de clim i sol

Particularitati biologice
Cartoful este o planta ierbacee anuala si se imulteste vegetativ prin tuberculi si sexuat prin
seminte.
Radacina cartofului este fibroasa , mult ramificata si cu slaba putere de patrundere in sol.
Radacina care se formeaza de pe coltii porniti in crestere sunt radacini primare. Radacinile care
pornesc din stoloni sunt radacini secundare. Dar toate sunt radacini aventive. 60% din masa de
radacini este raspandit pe stratul de sol de la 0-20cm. , 16-18% pe strutul de la 20-40cm, 17-20% pe

stratul de la 40-60cm, si munai 2-3% pe stratul de la 60-80cm. Radacinile cartofului patrund cu

dificultate in solurile grele sau tasate. Radacinile cartofului sunt sensibile la insuficienta oxigenului
si la exccesul dioxidului de carbon. Sufocarea radacinilor apare daca stratul de sol de la suprafata
este compact si nu permite accesul suficient al aerului.
Tulpina intalnim la cartof tulpini fipogee (subterane- stoluni si tuberculi), si tulpini epigee(
aeriene- vrejii). Stolonii sunt lastari ai vrejului din portiunea lui aflata in sol, ingrosati, suculenti, de
culoare alba si prin ingrosarea varfului lor rezulta tuberculii. Tulpina aeriana este ierboasa ,
suculenta, muchiata. La o singura planta se gasesc 4-8 tulpini care ramifica si dau cartofului aspect
de tufa.
Frunza elaboreaza o substanta care stimuleaza tuberizarea. Ziua scurta sau timpul in care
claritatea luminii este limitata favorizeaza formarea substantelor de tuberculizare.
Florile- culoarea corolei poate fi: alba, violet deschis sau inchis, cu nuante de albastru sau
roz in functie de soi. Marimea florilor alaturi de culoare poate fi o caracteristica de diferentiere a
soiurilor.
Fructul- este o baca rotunda cu 100-200 seminte mici.
Tuberculii- din punct de vedere botanic tuberculii sunt tulpini modificate in care se
acumuleaza mari cantitati de substanta de rezerva. La inceput au forma noduroasa si pe masura ce
cresc iau forma specifica soiului. Pe suprafata tubercului se gasesc ochii formati din rudimentul
unei frunze la subsuara caruia se gasesc deobicei trei muguri. Ei pot avea forma alungita , rotunda,
rotunda-ovala sau neuniforma. Marimea lor variaza de la soi la soi si functie de factorii de vegetatie.
Incoltirea sub notiunea de incoltire la cartofi se intelege pornirea in vegetatie a mugurilor
situati pe suprafata tuberculului. In conditii de vegetatie corespunzatoare cartofii incoltesc prin
pornirea in vegetatie de regula a mugurilor din mijloc. Mugurile crescut se numeste colt. Coltii
crescuti la lumina sunt scurti si grosi si sunt de culoare verde, galbena , maronie, etc. Coltii crescuti
la intuneric sunt alungiti , foarte mari si etiolati. Tuberculii de cartofi degenerati formeaza colti
filosi- subtiri si lungi. Coltii filosi se formeaza la lumina si intuneric. Tuberculii nu incoltesc
imediat dupa recoltare. Au o perioada de 2-4 luni de repaus vegetativ. Lungimea perioadei de repaus
depinde de soi, gradul de maturitate la recoltare, temperatura din perioada de vegetatie, temperatura
la pastrare, prezenta vatamarilor pe tuberculi cauzate mecanic sau de boli. Repausul germinativ al
tuberculilor se poate prelungi folosind substante antigerminative. TCNB stropirea frunzelor cu 30
zile inainte de recoltare cu ridrozida maleica de pana la 0,23%. In timpul pastrarii se folosesc acid
alfa naftil acetic- cartofin , Solenid pudra, Solenid solutie,Superstop-aerosol. Vigoarea mugurilor nu
este egala pe toata suprafata tuberculului, sunt mai vigurosi si pornesc primii muguri din partea
apicala( superioara) care inhiba sau chiar opresc pornirea mugurilor din jumatatea bazala. Pentru
stimularea pornirii in vegetatie s-a propus sectionarea transversala incomplecta a tuberculilor cu
cateva zile inainte de plantat. Perioada de la incheierea procesului germinal si pana la acumularea in
cantitati maxime a substantelor de tuberizare este considerat stadiu de incubatie. Acest proces este
ireversibil si prin el se explica recoltele mici ce se obtin din cartofii de samanta pastrati timp
indelungat in conditii necorespunzatoare. Substantele de tuberizare pe parcursul formarii ei
determina stadiul fiziologic al tuberculilor de cartofi si comportarea acestora in initierea unei plante
noi.astfel in :
Staduil 1 :- putin incubat tuberculul emite un singur germene = dominanta apicala. Plantat
in acest stadiu tuberculul incolteste lent iar germenele are crestere lenta . doza de substanta este
redusa.
Stadiul 2 : -doza mijlocie sau mijlociu incubat se inregistreaza incoltirea maxima si rezulta
o planta riguroasa cu crestere rapida. Acesta ar fi stadiul optim de plantare a tuberculilor.
Stadiul 3 :- doza mare de substanta, puternic incubat. Tuberculii emit germeni filosi si
ramificati care se opresc repede din crestere si tuberizeza imediat.
Stadiul 4 :- foarte avansat de incubatie, doza de substanta este maxima. Coltii
tuberculizeaza chiar inainte de plantare. Plantat in acest stadiu tuberculii formeaza stoloni si nu
rasare.

Fazele de vegetatie- intrucat unele soiuri de cartofi nu infloresc fazele de vegetatie se pot
delimita si numai dupa formarea si evolutia organelor vegetative astfel :
-faza plantat rasarit = dureaza 30-35 zile la temperatura de 7-8 0C. In conditiile tarii noastre
rasare in 18-25 zile.
-faza rasarire- inceputul tuberizarii= este faza cresterii intense a radacinilor si a partii
aeriene in aceasta faza se formeaza stolonii care se ingroasa la varf. Dureaza 10- 35 zile in functie
de soi.
-faza de tuberizare foarte intensa= se caracterizeaza prin incetarea cresterii partii aeriene a
plantei si cresterea intensa a tuberculilor. Este faza critica pentru cartofi cand pretind cea mai mare
cantitate de apa si elemente nutritive. Dureaza 25-45 zile functie de soi.
-faza de maturare a tuberculilor = se caracterizeaza prin reducerea ritmului de tuberculizare
prin migrarea intensa spre tuberculi a substantelor acumulate in frunze, prin formarea la suprafata
tuberculilor a stratului de suber ( coaja), incepe ingalbenirea tufei , uacarea frunzelor de la baza.
Degenerarea cartofului- prin degenerare se intelege un fenomen biologic complex sub
influienta caruia productia de tuberculi scade de la un an la altul putand sa ajunga chiar la disparitia
totala a unor soiuri. Este detrminata de factori climatici si factori patologici de natura virotica.
Temperatura ridicata in perioada de formare a tuberculilor determina scurtarea repausului seminal.
Plantele de cartofi sunt infectate de viroze prin intermediul afidelor sau prin contact direct intre
plantele bolnave si cele sanatoase. Pentru mentinerea potentialului de productie a soiurilor s-a
instituit un riguros sistem de producere a cartofului prin samanta :
-producerea cartofului de samanta prebaza, superelita si elita in zone inchise, teritorii
deplimitate de obstacole naturale si cordoane de protectie in care sunt asigurate cele mai bune
conditii pentru vegetatia plantelor, fara surse de infectie cu boli virotice si fara a fi transmitatoare de
viroze( Rasnov, Farmau, Suceava, Ciuc)
-continuarea procesului de productie a materialului seminal I 1 si I2 in afara zonelor inchise in
fiecare judet pe cele mai favorabile suprafete in conditii de irigare.
-practicarea pe loturi semincere a tehnologiei specifice si optime de cultivare pentru a se
putea produce plante viguroase , cu insusirea de rezistenta , de varsta la infectii in stadiul avansat de
crestere inainte de zborul maxim al afidelor.
-pastrarea cartofului de samanta la temperaturi scazute
-reinoirea cartofului de samanta anual, la 2 sau 3 ani pe zone de reinoire.
In rotatii se iau ca premergatoare in primul rand graul de toamna si plantele furajere, nu fac
parte din asolament sfecla de zahar, inul, guliile, morcovul. Toate lucrarile solului se executa in vara
si toamna anului precedent asigurandu-se astfel conditii pentru plantarea cat mai timpuriu primavara
viitoare.

Cerintele fata de clima si sol

Cerinte fata de temperatura-incoltirea tuberculilor de cartofi are loc la temperaturi de 56oC. Temperatura optima de rasarire este de 13-15oC, pentru formarea tuberculilor de cartofi este de
15-18oC, iar pentru cresterea vrejilor este de 18-200C . la temperatura solului de 260C tuberculii nu
mai cresc, la 250C stolonii nu se mai transforma in tuberculi. Cartoful nu rezista la temperaturi
scazute astfel : la 0-50C sunt distruse frunzele, la -0,80C coltii si la -10C tuberculii. Temperaturile de
-2, -30C distrug intrega planta de cartof. Brumele si ingheturile tarzii afecteaza cultura plantelor
timpurii cu tuberculii incoltiti, daca varfurile de crestere au aparut la suprafata solului. In acest caz
plantele se refac prin pornirea de noi colti din tuberculi, refacerea poate sa dureze 10-15 zile( se
pierde timpuritatea). Daca brumele apar mai tarziu cand plantele au 2-3 frunze pirderile sunt mai
reduse pentru ca plantele se refac repede prin lastari care apar la subsuara frunzei.
Cerinte fata de umiditate- secetele determina stagnarea acumularii substantelor in
tuberculi, reducerea suprafetei de asimilatie, incoltirea si puirea tuberculilor in camp. Plantele de

cartofi au cea mai mare nevoie de apa la inflorire, in aceasta perioada se cere o umiditate a solului
de 85% din capacitatea capilara pentru apa. In cursul vegetatiei ploile din luna iunie influienteaza in
primul rand productia soiurilor timpurii, cele din iulie a soiurilor semitimpurii, iar cele din august a
soiurilor semitarzii. Excesul de umiditate din sol este foarte daunator formarii tuberculilor si
cresterii. Daca insuficienta de oxigen se mentine mai mult timp tuberculiii putrezesc iar plantele
pier in intregime. La exces temporar de umiditate productioa de tuberculi se reduce la 32-78% .
Grindina poate distruge in mare masura plantele aeriene , inducand piederi de 8-32% functie de
starea de vegetatie si gradul de vatamare produs. Se pot aplica tratamente cu funcicide si rebilonare.
Cerinte fata de sol- cele mai indicate pentru cultura cartofului sunt soiurile nisipo-lutoase,
luto-nisipoase si lutoase cu capacitate mare de aerisire. In regiunile bogate de precipitatii si solurile
nisipoase asigura conditii favorabile de vegetatie. In conditii de irigare solurile usoare devin foarte
favorabile pentru culturile destinate consumului timpuriu sau de vara. Solul contribuie la realizarea
productiei cu 77%. Soluri pe care trebuie cartoful sunt aluvialele, cernoziomuri, podzolite cu textura
usoara. Se poate cultiva pe soluri care au PH = 5-7,5.
Cerinte fata de lumina are nevoie de multa lumina, nu suporta umbrirea, pentru formarea
tuberculilor durata scurta de iluminare este cea mai favorabila 10-12 h, cand durata zilei este mai
mare 14 h stolonii se transforma in lastari.
Zonarea tinand cont de perioada de vegetatie a soiurilor s-au putut delimita zonele
ecologice :
-zona foarte favorabila- sunt cuprinse regiunile muntoase din Moldova, toata Transilvania cu
exceptia campiilor, partea de est a Banatului, regiunile imediat vecine muntilor din Oltenia si
Muntenia. Se caracterizeaza printr-o clima rece si umeda. Regimul precipitatiilor de 600-800mm
anual. Temperaturi medii a lunii celei mai calde 18-19 0c si nebulozitate ridicata in tot cursul verii.
Se pot cultiva toate soiurile.
-zona favorabila cuprinde regiunea Sub carpatica din regiunea Olteniei, si Munteniei,
partea nord-vestica a Transilvaniei si podisul Moldovei. Se caracterizeaza printr-o clima mai putin
umeda . precipitatiile de 600-700mm, iar temperatura lunii iulie 19-200C.
Solurile din cele doua zone apartin podzolurilor cu textura nisipo-argiloasa, luto-argiloasa,
cernoziomurile irigate, aluviuni.
-zona favorabila soiurilor timpurii se intinde in regiunea de ses a campiei Banatului,
regiunile coline a Olteniei, Munteniei si Moldovei si campia Dunarii. Clima din aceaste zone
asigura conditi de vegetatie numai soiurilor timpurii si semitimpurii. Precipitatiile anuale cuprinse
intre 400-600mm , iar temperatura lunii iulie 20-220C.

2.1.Planta premergatoare
Asigura productii ridicate dupa grau, secara, orz, leguminoase perene si anuale, porumb,
in, fibra, sfecla de zahar, etc. Nu trebuie luate ca premergatoare specii din aceeasi familie botanica
( familia solanacee). Cartoful este premergatoare pentru grau, orz, si culturi de primavara.
La amplasarea culturii de cartofi intr-o exploatatie agricola trebuie luate in considerare :
distanta de centru de prelucrare sau depozitare( max. 12Km) , panta terenurilor sa nu fie mai mare
de 9-110 in terenuri obisnuite si de 50 in conditii de irigare, forma si marimea solei in vederea
organizarii rationale a plantatului mecanic.

2.2 Fertilizarea (costuri/hectar).

Pentru 1000kg tuberculi+tulpini aeriene se consuma 5kgN, 2kgP, 7-9kgK.
Azotul are o importanta pentru formarea si dezvoltarea aportului foliar al plantei de cartofi.
El este absorbit si folosit de plante pe toata perioada de vegetatie. La insuficienta azotului plantele

sunt galben verzui iar suprafata de asimilatie se reduce pronuntat,acest lucru are consecinte negative
asupra formarii stolonilor si tuberculilor. Cand insuficienta este mai pronuntata frunzele incepand
cu cele de la baza se necrozeaza si cad. Excesul de azot determina cresterea luxurianta a partii
aeriene crestere care se face in detrimentul productiei de tuberculi si se prelungeste mult perioada
de vehgetatie a cartofului determinand o intarziere a infloritului de 25-26 zile. Azotul este element
determinant pentru nivelul de productie a cartofului. Sporul de recolta a cartofului datorat
ingrasamantului cu azot sunt cuprinse intre 40-106Kg la 1Kg azot.
Fosforul are o deosebita importanta in dezvoltarea sistemului radicular, in formarea
tuberculilor, in depunerea amidonului si maturizarii tuberculilor. La insuficienta de potasiu ritmul
de crestere a plantelor de cartofi se reduce, se reduce ritmul formarii tuberculilor, iar in mijlocul
acestora se formeaza pete rosii- ruginii la inceput mai mici, apoi prin unirea lor mai mari care la
fierbere in aceasta zona devine tare si se separa de miezul fiert, marginiile foliolelor se rasuceste in
sus , limbul este mai mic si de culoare mai inchis. Suprafata de asimilatie se micsoreaza . excesul de
potasiu grabeste mult perioada de vegetatie determinand o mai rapida maturizare a plantelor si o
mai rapida formare a tuberculilor fapt care la soiurile tarzii si semitarzii se rasfrange asupra
productiei.
Potasiul este consumat in cantitati mari de catre cartofi si influienteaza pozitiv formarea
suprafetei de asimilatie , intensitatea procesului de fotozinteza si migrarea substantelor asimilate din
stoloni in tuberculi. Potasiul influienteaza pozitiv valoarea seminala a tuberculilor , rezistenta la
seceta , mana, si nanism( piticire), mareste procesul de tuberculi buni pentru samanta. La
insuficienta potasiului ritmul de crestere al plantelor este redus pana la incetare.
Pe solurile pe care se manifesta carente in magneziu acestea se administreaza sub forma de
sulfat de magneziu in solutie , in timpul vegetatiei intr-o doza echivalenta cu 24Kg/Ha oxid de
magneziu in 600 litrii de apa.
Gunoiul de grajd nu ar trebui sa lipseasca din cultura cartofului. Asigura elementele
nutritive si imbunatateste insusirile fizice ale solului , dozele se cuprind intre 20-40 tone/Ha, bine
fermentate si intrastiate uniform pe intreaga suprafata. Incorporarea se face sub aratura de vara
toamna.
In cultura irigata doza economica de azot se cuprinde intre 150-200Kg/Ha cu raportul NPK=
1 : 0,6 : 1. pentru soiurile timpurii s-a dovedit optim doza de 200Kg/Ha cu raportul NPK= 1 : 0,3 :
0,5. pentru soiurile semitarzii si tarzii doza optima de azot 300Kg/Ha cu raportul NPK= 1 : 0,6 : 0,6.
ingrasamintele de fosfor si potasiu trebuie incorporate sub aratura de baza.

2.3 Lucrrile solului (costuri/hectar)

Lucrarea baza a solului in cultura cartofului o constituie aratul la adancimea de 30cm, cu
cat se face mai timpuriu cu atat efectul pozitiv este mai mare. Calitatea araturii trebuie sa fie lipsita
de bulgari pe toata lungimea ei. De importanta deosebita este si nivelarea terenului, in prealabil
solul este lucrat cu grapa cu discuri.
In primavara pregatire a plantarii se face numai in momentul in care in urma lucrarilor
rezulta un camp bine maruntit , afanat, fara bulgari sau felii umede care prin uscare devin belgari.
Este mai putin grav daca se intarzie acesta lucrare cu cateva zile decat daca se executa pe teren
insuficient zvantat.
Pentru lucrarile solului in primavara se disting in linii mari urmatoarele recomandari :
-pe solurile nisipoase, luto-nisipoase si nisipo- lutoase executarea lucrarii cu grapa cu discuri
si urmata de combinator pentru pregatirea patului germinativ.
-pe terenurile in panta toate lucrarile se executa pe directia curbelor de nivel iar aratura
obligatoriu cu scormonitor pentru a se inmagazina toata cantitatea de apa ce cade pana la plantele
cartofului. Biloanele se construiesc cu cultivatorul echipat cu rarite cu suprafata in sectiune de 7001000 cm2 la distanta de 60-70-75cm.

Lucrarea

Perioada de
efectuare

Utilaje folosite

Numar treceri

Adancimea de
lucru (cm)

Cost

arat
grapat

Octombrie
martie

Tr + Plug
Tr + G.D.

1
2

30
15 20

120 lei
100 lei

total

220
2.4 Smna i semnatul

Inmultirea din seminte a cartofului are importanta in campurile de selectie. Tuberculii de

cartofi pentru plantare nu trebuie sa fie infectati de viroze sau alte boli. Deasemenea se cere ca in
timpul pastrarii tuberculii de samanta a cartofilor sa nu incolteasca, incoltirea mai devreme de 2 luni
inainte de plantare reducand capacitatea de productie.
Pregatirea cartofului de samanta pentru plantare :
A.sortarea tuberculilor pentru samanta si calibrarea acestora constituie masura esentiala pentru
realizarea densitatii optime a culturii. Daca din recolta obtinuta nu se poate obtine material de
plantare necesar( 55-60 cm) se recurge la sectionarea tuberculilor in doua. Tuberculii din soiurile
la care ochii se concentreaza spre partea apicala se sectioneaza numai longitudinal. Sectionarea
tuberculilor la o cantitate mare de samanta se poate face mecanic cu o masina care este prevazuta cu
dispozitive care trateaza tuberculii sectionati cu praf de creta. Sectionarea manuala asigura material
de plantare de calitate superioara sub aspectul prezentei ochilor si a numarului de ochi pe fiecare
portiune. Plantarea tuberculilor sectionati manual se executa dupa 5-6 zile
B.Incoltirea tuberculilor inainte de plantare are o deosebita importanta pentru cultura de cartofi
destinata consumului extracimpuriu si timpuriu si chir pentru consumul de vara. Prin incoltirea
tuberculilor de cartofi se asigura o grabire a rasaririi plantelor, formarea mai timpurie a tuberculilor
cu cel putin 10 zile, plantarea timpurie si marirea productiei. Deasemenea in timpul incoltirii se
poate observa starea sanatatii tuberculilor si valoarea lor vegetativa permitand eleminarea din
materialul de samanta a tuturor tuberculilor care manifesta degenerare. Tuberculii incoltiti rezista la
temperaturi scazute. Icoltirea tuberculilor de samanata trebuie realizata la lumina si la temperaturi
de 12-180C ziua si 10-120C noaptea. Coltii ce se obtin in conditii de lumina naturala sau artificiala
sunt pigmentati, scurti de 1,5-2cm, si robusti. Aceste conditii se realizeaza in incaperi luminoase ,
cu posibilitati de aerisire, in bordee prevazute cu geamuri in acoperis sau chiar in santuri special
amenajate la suprafata solului. Daca se utilizeaza lumina artificiala se folosesc pivnitile in care se
face pastrarea peste iarna a tuberculilor in ladite pentru incoltire. In tehnica ce se aplica pentru
realizarea incoltirii cartofilor :
-pentru preincoltirea tuberculilor se tin in gramezi de circa 40cm inaltime la intuneric la
temperaturi de 15-180C timp de 8-10 zile
-cand se constata formarea de colti de 1-2mm incepe incoltirea propriuzisa in conditii de lumina
naturala sau artificiala. Pentru aceasta tuberculii se aseaza in ladite din scandura , lungi de 60cm,
late de 40-50cm, adanci de 12cm si prevazute cu picioare la capete. Laditele se aseaza in stive cate
10-15 , fiecare ladita incarcandu-se cu cate 15-20Kg de tuberculi.
Tuberculii incoltiti se transporta in camp in aceleasi ladite realizandu-se economie la
manipulare si evitandu-se ruperea coltilor. In timpul procesului de incoltire se elimina toti tuberculii
cu colti filosi. Se schimba pozitia laditilor in stive din 7 in 7 zile pentru a se obtine o incoltire
uniforma si se mentine in incapere o umiditate ridicata a aerului prin asezarea unor vase cu apa sau

prin stropirea tuberculilor. Incoltirea se poate realiza cu bune rezultate si in solarii daca acestea sunt
asigurate cu o sursa de caldura . in spatiile in care se face incoltirea se controleaza temperatura si se
face zilnic aerisirea pentru a impieadica alungirea coltilor. Pana la plantare acestea nu trebuie sa
depaseasca lungimea de 1.5- 2cm, sa fie grosi , sa nu li se inegreasca varfurile( lipsa de aer si
intoxicare cu monoxid de carbon) si sa pastreze culoarea caracteristica soiului. Daca la data
plantarii se mai gasesc tuberculi neincoltiti acestea se elimina. Incoltire dureaza 20-45 zile in
functie de conditiile de incoltire.
C.Stimularea formarii de radacini se practica numai in scopul de productii foarte timpurii. Cu
circa 10 zile inainte de plantare tuberculii de cartofi se stratifica in rumegus de lemn, mranita si
nisip in proportie egala in cosuri de nuiele. Tuberculii se aseaza pe un singur rand unii langa altii,
iar intre fiecare rand de tuberculi se interpun 5cm de material umed. Cosurile se aseaza apoi in
aceleasi conditii in care s-a facut incoltirea. Formarea de radacini este stimulata daca in apa
deumectare a straturilr se adauga 60g superfosfat si 30g de sare patasica calculate pentru 10 litrii
apa.
D.Epoca de plantare cartoful se planteaza timpuriu. Coltii pornesc in vegetatie si cresc la
temperaturi de 6-70C. Plantarea timpurie atrage cresterea productiei si o serie de alte aspecte
importante ca : stoloni mai scurti, tuberculizarea mai timpurie, tuberculi mai uniformi ca marime.
Prin plantarea imediata dupa ce terenul s-a svantat si se lucreaza fara sa se batatureze si fara bulgari
se realizeaza cele mai mari productii. De regula conditiile de plantare a cartofului se inregistreaza la
jumatatea lunii martie in zonele de sud si camp a Banatului, in ultima decada a lunii martie in zona
colinara, si la inceputul lunii aprilie in zona foarte favorabila din punct de vedere a temperaturii
zona montana si depresiuni submontane. Cartoful incoltit, destinat consumului extratimpuriu si
timpuriu , se planteaza in zona nisiporilor din Oltenia intre 5-15 martie si pana la 25 marite in restul
bazinelor specializate . durata de plantare a cartofului trebuie sa fie cat mai scurta.
E.Densitatea culturii- nu marimea tuberculilor de samanta determina productia de cartofi ci
densitatea de plantare, productia fiind in corelatie cu numarul de tulpini la Ha. In consecinta
tuberculii mari in comparatie cu tuberculi mai mici produc un numar mai mare de tulpini si deci
densitatea de plantare este mai mare. Cea mai mare productie de tuberculi se obtine la o densitate de
230-280mii de tulpini principale la Ha. Se recomanda urmatoarele densitati in functie de fractiile ,
de calibrare a tuberculilor, cuiburi la Ha :
-30-45mm = 70mii cuiburi la Ha
-45-55-60mm= 55-60mii cuiburi la Ha
Aceste densitati sunt admise in culturi neirigate si la iun nivel mediu de fertilizare.
Densitatea creste pentru prima fractie la 75-80mii cuiburi la Ha in cadrul unei fertilizari optime. In
cazul in care se folosesc la plantare tuberculii taiati densitatea de plantare creste la 70-80mii neirigat
si 75-85mii irigat.
F.Cantitatea de tuberculi la Ha. la folosirea unor tuberculi in grosime de 45-50mm, la o
densitate de 60mii cuiburi la Ha este necesara o cantitate de samanta de 2,7-3 tone. La aceasta
cantitate mai trebuie sa se adauge inca cel putin 10%, cantitate care constituie pierderi in timpul
manipularii si pastrarii materialului de plantare.
G.Distanta intre randuri- obisnuit la distanta dintre randuri 70-75cm. Se practica insa si distanta
de 50-60cm pentru soiurile extratimpurii si timpurii. In conditii de irigare distanta optima este 60-70
cm.
H.Adancimea de plantare- cartoful se planteaza la adancimea de 6cm intelegand prin aceasta
dinstanta de la locul unde este asezat tuberculul pana la suprafata solului. Pentru tuberculii mici si
sectionati adancimea este de 4cm. In general cartoful se acopera prin bilon. Daca stratul de la
suprafata solului este uscat tuberculii trebuie plantati putin mai adanc pentru a fi siguri ca ei se
gasesc in stratul cu sol cu umiditate suficienta.
I.Tehnica de plantare :
-in cazul semimecanizat se deschid rigole cu cultivatorul echipat cu role de rarita, iar pe fundul
rigolelor se aseaza manual tuberculii la distanta pe rand stabilita. Rigolele se acopera cu pamant
manual, cu sapa sau cu rarita trecand printre randuri si rasturnand pamantul in rigole peste tuberculi

realizand in acelasi timp pe rand un bilon de marime mijlocie. Pe solurile nisipoase dupa acoperirea
tuberulilor terenul ramane plan.
-plantarea mecanica se face cu masina de plantat cartofi incoltiti MPCI 6 sau cu maisna de plantat
rasad cu echipament pentru plantat cartofi incoltiti. Pe cele mai mari suprafete cartoful se planteaza
mecanic cu tuberculi neincoltiti sau preincoltiti cu masina 4SABP 62,5.

Smna
Lucrarea de semnt
Total cost

Cost
2800 kg x 1=2800 lei
100 lei
2810 lei

2.5 Lucrrile de ngrijire

La plantatul fara bilon in aceasta situatie pana la rasarirea coltilor( 20-30 zile) grapatul
culturii este cea mai importanta lucrare prin ea realizandu-se afanarea solului, combaterea crustei si
combaterea buruienilor rasarite sau in curs de rasarire. Pana la rasarire se executa 2-3 grapari :
prina- imediat dupa plantare ; a doua- imediat ce se observa formarea crustei ; a treia- la inceputul
rasaririi. Graparea se face cu GCR cu coltii orientati inapoi fata de directia de inaintare a
agregatului. In cultura cartofului prasilele sunt lucrari de combatere a buruienilor si lucrari de
bilonare( musuruire care este obligatorie pentru aceasta specie). Prasilele se executa cu cultivatorul
echipat cu cutite sageata mare si rarita cu aripi reglabile. Prin reglarea aripilor de la rarita si a
vitezei de inaitare a tractorului se reglaeza si marimea bilonlui. Bilonarea incepe cu prima prasila
cand plantele au 15-20cm in inaltime, adancimea de lucru a cutitelor este mare de 8- 10cm, iar
bilonul redus ca inaltime pentru a nu se acoperi tufele. Viteza de lucru a tractorului la aceasta prasila
este mica de 4-5Km /h. Cutitele sageata si rarita distrug buruienile dintre randuri, iar pe rand
buruienile sunt distruse prin asfixiere de pamantul aruncat prin bilonare. Dupa 10-14 zile se executa
a doua prasila cu bilonul mai mare decat primul. Cu aceasta este obligatorie si o prasila manuala pe
rand cu care se completeaza bilonarea. La inceputul infloritului( nu mai tarziu) se executa ultima
bilonare cu bilon mare. Dupa aceasta ultima lucrare buruienile care mai apar se plivesc manual.
La plantatul cu bilon- in acest caz grapatul inainte de rasarire se inlocuieste cu o prasila
oarba, lucrare ce se executa cu cultivatorul echipat cu cutite speciale in forma de si rarite pentru
musuroire. Dupa rasarire cand plantele au 10-15cm se refac biloanele cu ajutorul cultivatorului
echipat cu cutite sageata si rarita efectuandu-se si o prasila manuala. In continuare se mai executa
doua lucrari de intretinere si refacere a biloanelor cu cultivatorul.
Ingrijire culturii cu folosirea ierbicidelor- in tehnica de cultivare a cartofului folosind
iebicide in combaterea buruienilor este obligatorie plantarea cu biloni. Erbicide recomandate :
Gesagard( 2-8Kg/Ha), Sencor( 0,75-2,5 Kg/Ha) Afalon( 2-8Kg/Ha), Dual 500( 3-7 l/Ha)+Gesagard(
2-6Kg/Ha), Lasso( 3,5-8Kg/Ha)+ Gesagard( 2-6Kg/Ha), Lasso( 3,5-8Kg/Ha)+ Sencor( 0,52Kg/Ha). Ierbicidele mentionate se administreaza pe intreaga suprafata intre perioada de plantat si
rasarit concomitent cu operatia de rebilonare. Sencorul este singurul ierbicid care se poate
administra si dupa rasarire pana cand plantele au 10-12cm. Pe terenurile infectate cu pir sau costrei
dupa rasarirea cartofilor indifereant de faza de crestere , dar in momentul in care costreiul are 1535cm sau pirul tarator si pirul gros au 10-15cm se administreaza unul dinurmataoarele erbicide :
Fusilade super , Galant, Targa( in cantitate de 2-3 litri/Ha la Costrei sau 4-6 litrii/Ha la Pir). Nu este
exclus in timpul vegetatiei lucrari manuale selective dupa cum nici smulgerea eventualelor buruieni
care apar mai tarziu in a doua parte a verii.

Irigarea- cartoful reactioneaza la irigat mai bine decat oricare alta planta de cultura. Cel mai
mare consum de apa se inregistreza in faza de imbobocit- influrire maxima, dupa care consumul din
faza de vegetatie inflorire-ingalbenirea fiziologica a frunzelor bazale. In cultura cartofului sunt
favorabile udarile la intervale mai scurte, mai ales in faza de crestere a tuberculilor, pe aceasta cale
asigurandu-se reducerea temperaturii in sol, la suprafata solului si la nivelul partii aeriene. Stresul
hidric, consecinta a intarzierii udarii, afecteaza calitatea tuberculilor prin incoltirea si puirea lor.
Excesul de umiditate este deosebit de daunator si determina lipsa sau insuficienta oxigenului in sol
la care tuberculii se opresc din crestere, isi reduc continutul in amidon si vitamina C, aspectul
comercial si rezistenta la pastrare. Tehnici de udare la cartof prin aspersiune si prin brazda.
Udarile la cartofi se repartizeaza pe doua faze de vegetatie :
-formarea tuberculilor in zona de stepa( S,V,E ) se efectueaza 3-4 udari prin aspersiune
sau 2-3 udari prin brazde cu norme de udare cuprinse intre 400-650 mm in functie de textura solului
si metoda de udare, intervalul intre udari este de 10-12 zile.
-cresterea tuberculilor- 4-5 udari cu norme de udare de 300-350mm, numarul de udari se
reduce la 3-5 in silvostepa din Nord, 4-7 zona de padure de stejari din Sud si 0,4 in functie de
textura solurilor in zona de padure de fag din Nord, intervalul intre udari este de 6-8 zile.
Pentru cartoful timpuriu irigarea are mai mica importanta pentru ca acesta se recolteaza
inainte de instalarea secetei. Pe solurile nisipoase din sudul Olteniei si in anii foarte secetosi se
administreaza si la cartoful timpuriu 2-3 udari cu norme 500-750 m3/Ha.

Costuri in combaterea buruienilor

Denumire erbicid
Sencor 70 WG 0,5 kg7ha
Agil 100 Ec 1 l/ha
Total

Cost
98 lei
170 lei
268 lei

Combaterea bolilor. . Cele mai periculoase boli sunt mana (Peronospora manushurica) si
arsura bacteriana (Pseudomonas glycinae) dar si septorioza,putregaiul si bacterioza.
Denumire fungicid
Dythane M 45

Cost
30x3

Total

90 lei
Combaterea dauntorilor

Dinte daunatori trebuie mentionati:paianjenul rosu (tetranicus urticae) care produce defolierea
prematura si se combate prin tratamente cu Sintox 25 in doza de 2 l/ha; musca cenusie a culturilor
(Hylemia sp.), care ataca cotiledoanele in timpul germinatiei, sau la rasarire si se combate cu Lindatox 3,
peb+Lindan, 5+3 in doze de 25-30 kg/ha, inainte de pregatirea patului germinativ.
Denumire insecticid
Sintox 25
Lindatox 3
Total

Cost
120 lei
90 lei
210 lei

2.6.Recoltare -costuri hectar

Momentul optim de recoltare este cand frunzele s-au ingalbenit si cazut de pe plante, peste
70% din pastai au culoarea bruna, iar semintele capata culoarea specifica soiului si au umiditatea de 16%.
Recoltarea cu pierderi minime este determinata de nivelarea terenului, realizarea unor culturi
cu densitate normala, fara plante cazute si cu insertia primelor pastai la 10-12 cm de sol. Se pot obine
producii de peste 4000kg/ha.
Pentru a recolta un hectar de soia se realizeaza un cost de 100 de lei.

2.7.Eficienta economica
Cheltuieli
Productie kg=3600x 1 leu

1984 lei
3600 lei

Profit / hectar

1616 lei