1

IZOIMUNIZARILE SANGVINE FETO-MATERNE

Izoimunizarea = reactia imunologica din partea unui individ la un antigen

apartinand altui individ din cadrul aceleiasi specii .Ca urmare a izoimunizarii
sangvine feto-materne poate apare maladia hemolitica a fatului si a
nou-nascutului caracterizata prin :
Hiperhemoliza
Anemie hemolitica
Hiperbilirubinemie si icter
Eritroblastoza si hepatosplenomegalie compensatorie
IZOIMUNIZAREA IN SISTEMUL RH
Incompatibilitatea Rh in timpul sarcinii exista la gravida cu Rh negativ ,
avand sotul cu Rh pozitiv.
Izoimunizarea Rh apare la gravida cu Rh negativ cu fat cu Rh pozitiv.
Etiopatogenie
Pe suprafata eritrocitului exista un sistem antigenic Rhesus .Acesta este
definit de 3 cupluri de antigeni :C/c, D/d, E/e ( de fapt , genei d nu-i
corespund anticorpi, de aceea fenotipic se defineste ca absenta D).
Antigenul D (Ag D) este cel mai puternic d.p.d.v.imunologic si in functie de
acesta individul este definit Rh pozitiv sau Rh negativ , dupa cum Ag D este
sau nu prezent.
Mecanismul de producere a izoimunizarii
Izoimunizarea implica prezenta anticorpilor specifici.Principiul este
urmatorul: mama are Rh negativ ( - ), fatul are Rh pozitiv ( + ).In mod
fiziologic, o cantitate foarte mica de hematii fetale traverseaza bariera
placentara incepand de la sfarsitul lunii a 2-a de sarcina .
Hematiile fetale circulante in sangele matern sunt distruse de sistemul
reticulo-endotelial matern , fapt ce determina eliberarea AgD aflat pe
hematiile fetale.AgD de origine fetala vine in contact cu sistemul imun
matern care ii inregistreaza structura antigenica .La un contact ulterior cu
AgD , sistemul imun matern produce Ac initial Ig M care nu pot traversa
bariera placentara si apoi Ig G care traveseaza bariera placentara .
La primul contact cu AgD , cantitatea de hematii cu Rh + este prea mica
pt.a determina un raspuns precoce ; o noua sarcina cu un fat cu Rh +
determina un contact intre AgD de origine fetala si sistemul imunitar matern
care are dj in memorie structura AgD.Raspunsul imunitar este de aceasta
data precoce si productia de Ac este rapida.
Circumstantele in care sistemul imunitar matern vine in contact cu cu
hematii cu Ag D(Rh +) sunt:

Transfuzia de sange cu Rh + la o persoana cu Rh Transfuzia feto-materna mama cu Rh - , fatul cu Rh + ; exceptional

transfuzia poate fi materno-fetala : mama cu Rh + , fatul cu Rh
Trecerea masiva a hematiilor fetale cu Rh + in circulatia materna are loc in
tipul unor manevre din timpul sarcinii (chiuretaj uterin , tratament chirurgical
al sarcinii ectopice ), in timpul nasterii naturale(perioada aII-a si a III-a ) si al
cezarienei .
Efectele la fat si nou-nascut
Dintre Ac materni anti-Rh (d) , numai cei din grupa Ig G trec placenta si se
fixeaza pe hematiile fetale cu Rh + .In consecinta acestea sunt sechestrate si
distruse in splina fatului de sistemul reticulo-endotelial.Consecinte : anemia.
Complicatiile fetale
Anemie discreta
Anemie grava cu hepato-splenomegalie
Mortea in uter
Moartea nou-nascutului
Consecinta hemolizei fetale este cresterea bilirubinei fetale care este
eliminata prin placenta , piele, plamani, transmembranar in lichidul
amniotic.
Diagnostic
Determinarea gr.sangvin si Rh la prima consultatie prenatala ; la
gravida cu Rh - se determina si la sot gr.sangvin si Rh ; daca sotul
are Rh + , se indica gravidei testul COOMBS indirect care
evidentiaza prezenta Ac anti- Rh in serul matern ; exista mai multe
circumstante :
Ac absenti se reface testul la sfarsitul trim .II (la 28 saptamani )
si apoi inca o data daca testul a fost negativ , in ultima luna de
sarcina
Ac prezenti 2 situatii:
Titrul este scazut (1/8-1/16 pana la 1/32)-pot fi considerati
Ac reziduali de la un contact matern anterior cu Ag
Rh(sarcina, transfuzie ); titrul Ac antiRh se urmareste in
dinamica , in functie de valorile obtinute
Titrul este crescut la prima determinare > 1/32 se face
monitorizare in dinamica cu terapie impusa de rezulatele
dozarilor , de varsta gestationala si de starea fatului
Ecografia pune dg.de varsta gestationala
Amniocenteza se determina curba bilirubinei (BR) din lichidul
amniotic ; in sarcina normala BR este in cantitate foarte mica in
lichidul amniotic ; se poate determina si raportul lecitina

/sfingomielina care da informatii despre maturitatea pulmonara

fetala (normal= 2; < 1,5 =prematuritate pulmonara )
Funicolocenteza (cordocenteza ) ecoghidata se determina direct
constantele fetale :proteinele, Ht, Hb, BR; intre 28-34 saptamani
prin funiculocenteza se poate face exsangvinotransfuzia intrauterina
cu sange O I , Rh
Profilaxie
Interzicerea administrarii de sange Rh + la persoane cu Rh
Determinarea gr.sangvin si Rh la toate gravidele
La gravidele cu Rh si sot Rh + se face testul Coombs indirect
pt.evidentierea Ac anti-Rh in serul gravidei
Daca nu se identifica Ac antiRh pana la sfarsitul sarcinii si daca nounascutul are Rh + , in primele 72 ore de la nastere se face
imunoprofilaxie prin administrare de gammaglobulina antiD = 200-500
g i.m.
Tratament
Daca nasterea are loc inainte de 34 saptamani este necesara
profilaxia fetala a prematuritatii pulmonare cu CORTIZON
Nasterea are loc dupa 34 saptamani pe cale naturala sau prin
cezariana
Imediat dupa nastere se determina gr.sangvin, Rh, Ht, Hb si BR la
nou-nascut :
Nou-nascutul cu hidrops primul gest este declamparea
cordonului prin sangerare 100 ml; se corecteaza anemia cu
masa eritrocitara izogrup , izoRh; se face
exsangvinotransfuzie la nou nascut prin cateterizarea venei
ombilicale manevra este eficienta atunci cand BR scade la
50% din valoarea initiala
Nou-nascutul cu Rh + a carui mama are Rh si Ac antiRh + :
conduita depinde de valorile Ht, Hb, BR
Fototerapie
Exsangvinotransfuzia se face la cateva ore dupa nastere pt.a permite
acomodarea cardio-circulatorie si respiratorie a nou-nascutului
IZOIMUNIZAREA IN SISTEMUL ABO
In cazul in care mama are grupa O si fatul A, B sau AB , sistemul imunitar
matern poate produce Ac anti-Ag A si /sau B de pe hematiile fetale
.Consecintele fetale si neonatale nu sunt importante si pot trece
neobservate.

Maladia hemolitica a nou-nascutului nu este grava si icterul apare tardiv ,

in a 4-a sau a 5-a zi dupa nastere.Datorita maturitatii hepatice , conjugarea
BR este posibila si de aceea in cele mai multe cazuri nu mai este necesara
exsangvinotransfuzia.
Aceasta izoimunizare apare foarte rar.