Sunteți pe pagina 1din 8

PUSKAS ROBERTO BENIAMIN

AN 3 GRUPA 8 MG
MICA CHIRURGIE

REGULI DE ASEPSIE SI ANTISEPSIE


INTR-UN BLOC OPERATOR
ASEPSIA reprezint ansamblul de msuri prin care se mpiedic contactul dintre
germeni i plaga operatorie sau accidental. Deoarece se previne infecia, asepsia
este o metod profilactic
ANTISEPSIA reprezint totalitatea mijloacelor prin care se urmrete distrugerea
germenilor prezeni ntr-o plag, pe tegumente sau n mediu. Ea este o metod
curativ
ASEPSIA i ANTISEPSIA se completeaz reciproc i se folosesc simultan, alctuind
mpreun sterilizarea, care reprezint forma cea mai complet de dezinfecie.
Organismul uman se gaseste permanent intr-un mediu ambient in care isi duc existenta o
multitudine de microorganisme. Pentru mentinerea starii de sanatate, organismul uman
este intr-o continua lupta cu aceste microorganisme, lupta care, in majoritatea cazurilor,
nu este sesizata (ca expresie a sistemului imun de aparare), ajungandu-se astfel la un
echilibru. Acest echilibru poate fi perturbat fie prin scaderea mecanismelor de aparare ale
morganismului, fie prin cresterea agresivitatii microorganismelor, in ambele cazuri
ajungandu-se in final la starea de sepsa (de infectie) a organismului.
In conditiile unui act medical (in special interventii chirurgicale) suntem nevoiti sa
aplicam o serie de masuri menite sa intareasca bariera dintre mediul inconjurataor si
organismul uman. Acest lucru se poate realiza prin aplicarea metodelor de asepsie si
antisepsie, ce fac parte din grupa metodelor prin care se realizeaza dezinfectia.
I. CURENIA este metoda de decontaminare care asigur ndeprtarea
microorganismelor de pe suprafee, obiecte sau tegumente, odat cu ndeprtarea
prafului i a substanelor organice.Aplicarea corect a metodelor de curenie a
suprafeelor, obiectelor i echipamentelor poate realiza o decontaminare de 95-98%,
foarte apropiat de cea obinut prin dezinfecie. Prin activitatea de curenie se
acioneaz asupra tuturor microorganismelor. Nu nlocuiete dezinfecia ci o
completeaz crescnd nivelul de decontaminare pn la 99,9%.
II. DEZINFECTIA este procesul prin care sunt distruse cele mai multe, sau toate
microorganismele patogene (n proporie de 99,99%) cu excepia sporilor
bacterieni,. de pe obiectele din mediul inert.Dezinfecia se aplic n cazurile n care
curenia nu elimin riscurile de rspndire a infeciei, iar sterilizarea nu este
necesar.
III. ANTISEPSIA reprezinta totalitatea mijloacelor prin care se urmareste distrugerea
germenilor patogeni prezenti intr-o plaga, in mediu sau tegumente, fiind o metoda
CURATIVA.

IV. ASEPSIA reprezinta ansamblul de masuri prin care se impiedica contactul


germenilor cu plaga operatorie; este o metoda PROFILACTICA, fiind definita cel
mai bine prin STERILIZARE.

1.
2.
3.
4.

I. CURATENIA - METODE GENERALE DE EFECTUARE.


Cuprinde:
Splarea,
tergerea,
Aspirarea,
Perierea.
1. Prin splare sunt ndeprtate, prin udare, concomitent cu procedurile mecanice,
pulberile i substanele organice. Puterea de splare depinde de capacitatea de
udare. Splarea se realizeaz prin folosirea de ap cald i substane tensioactive.
Apa cald, la 35 45 C, are o putere de splare superioar apei reci, deoarece are
o putere mai mare de emulsionare i dizolvare.
2. Prin tergerea umed a suprafeelor (ex.: lambriuri, mobilier) se realizeaz
ndeprtarea microorganismelor. Se practic pentru ntreinerea cureniei n
intervalele dintre splri.
3. Aspirarea. Curenia prin aspirare este recomandabil numai cu aspiratoare cu
proces umed, a cror construcie permite curarea i dezinfecia lor i meninerea
uscat dup utilizare.

II. DEZINFECIA
2. DEZINFECIA PRIN MIJLOACE FIZICE
Dezinfecia prin cldur
- Cldura uscat: flambarea i incinerarea.
1 Flambarea este utilizat n laborator; flambarea instrumentelor medicochirurgicale n recipiente cu alcool este interzis - fiind ineficace!
2. Incinerarea se utilizeaz pentru obiecte contaminate, fr valoare i pentru deeuri
cu potenial contaminant, septice, de la sli de operaie i sli de tratamente, pentru piese
anatomice rezultate din intervenii chirurgicale, pentru cadavrele animalelor de laborator.
- Cldura umed: pasteurizare i fierbere
3. Pasteurizarea: este o metod de dezinfecie a lichidelor, la temperaturi cuprinse
ntre 55 - 95C. Dup expunere, de durat variabil n funcie de rezistena germenilor,
sunt distruse 90 95% din microorganismele patogene.

4. Dezinfecia prin splare la temperatura de 60 - 95 C (dezinfecie termic) este un


proces complex la care, pe lng aciunea cldurii umede, se adaug i aciunea
detergenilor sau a altor substane, ct i aciunea mecanic de splare. Acest procedeu se
folosete la splarea i dezinfecia lenjeriei, veselei, sticlriei de laborator,
instrumentarului.
5. Fierberea n ap la temperatura de 100C sau utilizarea aburului de 100C
realizeaz distrugerea n decurs de 10-20 minute a formelor vegetative ale
microorganismelor patogene, precum i a unor forme sporulate mai puin rezistente la
temperaturi ridicate.
Fierberea alimentelor este una din metodele curente de prevenire a bolilor
transmisibile cu poart de intrare digestiv. n anumite cazuri, pentru prevenirea acestor
boli, apa de but se consum fiart, rcit i aerat.
Fierberea la temperaturi ntre 100 - 110C se poate obine prin adaosul unor substane
care ridic punctul de fierbere (ex. adaosul de carbonat de sodiu, pentru fierberea
lenjeriei).
Dezinfecia prin cldur umed, cu fierul de clcat, completeaz decontaminarea
lenjeriei, distrugerea formelor vegetative a bacteriilor, n 5 - 10 secunde i a sporilor, n
50 secunde.

Dezinfecia cu raze ultraviolete


Indicaii: dezinfecia suprafeelor netede i aerului n boxe de laborator, sli de
operaii, alte spaii nchise, pentru completarea msurilor de curenie i dezinfecie
chimic.
Dezinfecia prin mijloace chimice
n unitile medicale dezinfecia se realizeaz, n principal, prin utilizarea unor
substane dezinfectante chimice.
Un produs etichetat ca detergent dezinfectant nu este similar cu un produs etichetat ca
dezinfectant. Detergentii-dezinfectanti, in concentratiile de utilizare recomandate de
producator, sunt produse a caror principala actiune este cea de curatare. Dezinfectia se
realizeaza cu produse etichetate ca dezinfectanti.
.
Clasificarea dezinfeciei (adaptat dup CDC).
Aceast clasificare se bazeaz pe tipul de microorganisme patogene distruse i are n
vedere timpul de contact necesar substanelor dezinfectante pentru a distruge
microorganismele. Dup aceste criterii, dezinfeciei se clasific pe patru nivele:
- Sterilizare chimic
- Dezinfecie de nivel nalt
- Dezinfecie de nivel intermediar
- Dezinfecie de nivel sczut
1. STERILIZARE CHIMIC
Realizeaz distrugerea tuturor microorganismelor i a unui numr mare de spori
bacterieni.

Timpul de contact necesar al substanei chimice cu substratul tratat este de cteva ore.
Este obligatorie respectarea recomandrilor productorului referitoare la timpul de
contact i condiiile de realizare.
2. DEZINFECIA DE NIVEL NALT
Realizeaz distrugerea tuturor microorganismelor, cu excepia unui numr mare de
spori bacterieni.
Timpul de contact necesar al substanei chimice cu substratul tratat trebuie s fie de
cel puin 20 minute.
CLASE CHIMICE DE SUBSTANE DEZINFECTANTE I DEZINFECIA
CHIMIC
1. FENOLII
Fenolul i derivaii fenolici (fenoli)
Fenolul a fost prima substan ntrebuinat n dezinfecie. Actualmente nu se mai
utilizeaz ca atare, ci sub forma de derivai fenolici, care au proprieti antibacteriene
superioare fenolului.
n comparaie cu alte substane dezinfectante, fenolii sunt mai ieftini i stabili n
soluie. Pentru a le crete solubilitatea n ap se aditiveaz cu un detergent sau un spun
compatibil.
Folosirea fenolilor este limitat doar pentru dezinfecia mediului (suprafee, aer).
2. HALOGENII: compui care elibereaz clor, brom sau iod
Aceste dezinfectante, care acioneaz prin eliberarea clorului, sunt ieftine i
eficiente, nu sunt toxice la concentraii mici i au un spectru larg de utilizare, att n
mediul spitalicesc, ct i pentru uz gospodresc.

ANTISEPTICE
Antisepticele sunt preparate ce dein proprieti antimicrobiene limitate, sau care
distrug microorganismele, sau inactiveaz virusurile de pe esuturile vii (piele sntoas,
mucoase, plgi). Antisepticele nu sunt sterilizante, dar reduc temporar de pe piele i
mucoase numrul de microorganisme.
Antisepticele se deosebesc de dezinfectante prin:
- concentraia de utilizare a substanei chimice
- timpul de contact.
Utilizarea antisepticelor pentru a elimina, distruge sau inactiva microorganismele
prezente pe piele sau mucoase permite:
- realizarea ngrijirilor aseptice,
- reducerea transmiterii germenilor, de la bolnav la bolnav, prin intermediul
minilor,
- tratarea infeciilor locale cutanate si mucoase.

STERILIZAREA este forma cea mai completa de dezinfectie


Sterilizarea este operaiunea prin care sunt eliminate sau omorte microorganismele,
inclusiv cele aflate n stare vegetativ, de pe obiectele inerte contaminate, rezultatul
acestei operaiuni fiind starea de sterilitate (conform EN 556 = starea unui produs liber
de microorganisme viabile
Toate dispozitivele medicale i materialele care urmeaz a fi sterilizate trebuie curate
prin metode fizice i dezinfectate chimic nainte de a fi supuse unui proces de sterilizare
standardizat.
Toate instrumentele chirurgicale, materialele textile i alte obiecte sau soluii care
ptrund n esuturile sterile sau sistemul vascular, inclusiv instrumentele stomatologice,
trebuie s fie sterile (instrumente / obiecte critice).
n unitile de asisten medical sterilizarea se poate realiza prin :metode fizice- abur
sub presiune (sau abur la temperatur i presiune ridicat/scazut), cldur uscat, metode
chimice- oxid de etilen, sterilizanichimici: formaldehid si abur la temperaturi joase
si presiune subatmosferic.
n stadiul actual al datelor tiinifice, sterilizarea cu vapori de ap saturai sub presiune
trebuie s fie metoda de elecie, dac dispozitivul medical suport aceast procedur
ASEPSIA, ca metoda profilactica, include urmatorii timpi ai unei interventii chirurgicale:
a. -spalarea mainilor chirurgilor
b. -protejarea acestora cu manusi sterile
c. -dezinfectia campului operator
d. -sterilizarea instrumentarului, campurilor si materialelor necesare in
momentul operatiei
e. -pastrarea sterila a plagii operatorii
Asepsia se realizeaza printr-o serie de mijloace fizice si chimice:

Mijloace fizice
o Mecanice
o Caldura
Umeda
Uscata
o Radiatii

Mijloace chimice
o Formol
o Glutaldehida
o Etilenoxidul

MECANIC se actioneaza pentru pregatirea materialelor si instrumentarului in vederea


sterilizarii. Se utilizeaza spalarea si curatarea mecanica (perii, apa, sapun, detergenti in
concentratii 1-2%, solutii dezinfectante).

CALDURA este utilizata sub doua forme:


- uscata
- umeda
CALDURA USCATA este reprezentata prin :

flambare
incinerare
sterilizarea prin aer cald

Pregatirea inventarului moale


Campurile pentru operatii, mese, comprese, halate, masti, se sterilizeaza in casolete
metalice de diverse dimensiuni prin autoclavare 2,5 atm 40 min. Dupa ce au fost utilizate
cu exceptia celor de unica folosinta (comprese) se triaza, se spala cu detergenti specifici
ce indeparteaza petele de natura biologica, se usuca si apoi se resterilizeaza.
Pregatirea personalului pentru interventia chirurgicala
La nivelul blocului operator, personalul medico-chirurgical este obligat sa poarte
echipament specific blocului operator (bluza/pantalon), avand posibilitatea sa se schimbe
de echipamentul purtat in restul spitalului intr-o zona de filtru. Acest echipament este
folosit in ziua respectiva, apoi se recicleaza.
Chirurgul trebuie sa-si pregateasca tinuta, constand in bluza/pantalon, boneta, saboti si
protectii pentru acestia din materiale plastice sau hartie speciala.
Dezinfectia mainilor se realizeaza in mod clasic prin spalare cu apa sterila si sapun timp
de 15 minute, fragmentat in 3 etape cu clatirea si indepartarea sapunului intre acestea
dupa cum urmeaza: 5 min mana plus antebrat, 5 min mana plus 2/3 distale antebrat, si 5
min numai mana, pe toata aceasta perioada mainile trebuie sa stea intr-un plan superior
(vertical) fata de planul articulatiei cotului (folosind curgerea progravitationala a apei de
la nivelul mainilor si antebratelor).
Odata cu perfectionarea compozitiei detergentilor, spalarea mainilor operatorului se face
cu solutii antiseptice care realizeaza sterilizarea in circa 3-5 min, fara sa irite
tegumentele. Dupa terminarea spalarii, chirurgil isi usuca mainile cu ajutorul unui camp
steril, apoi se scoate din casoleta masca, care este fixata de catre asistenta, fara sa atinga
mainile chirurgului. Halatul steril nu trebuie sa atinga hainele decat pe interiorul sau.
Dupa imbracarea halatului urmeaza imbracarea manusilor sterile asa incat mana nu
trebuie sa atinga fata exterioara a acestora.
Pregatirea campului operator

Locul unde se va efectua viitoarea incizie va fi ras i pregtit mecanic printr-o baie
general n preziua operaiei
Bolnavul va fi mbrcat ntr-un halat steril. n sal tegumentul se va antiseptiza
apoi peste regiunea viitoarei incizii se aplic un cmp ce conine n centru o fereastr
acoperit cu o folie de plastic transparent, folie ce ader la tegumente.
Inaintea oricarei interventii chirugicale tegumentele trebuie curatate, apoi dezinfectate cu
ajutorul unui antiseptic bactericid.
Curatarea mecanica a tegumentelor incepe in seara dinaintea interventiei, printr-o baie
generala si imbracarea in lenjerie curata. Dupa baie regiunea unde urmeaza sa se faca
incizia se dezinfecteaza cu tinctura de iod sau septozol si se panseaza steril. Dupa ce
pacientul este asezat pe masa de operatie si anesteziat, se pregateste campul operator: se
dezinfecteaza tegumentele, apoi se izoleaza regiunea cu campuri sterile, lasand la vedere
doar locul inciziei.
In ultimii ani campul operator este acoperit cu o folie de plastic, care se incizeaza odata
cu tegumentul.
STERILIZAREA APEI PENTRU SPLAREA CHIRURGICALA -la o presiune de
sterilizare de 1,5 bari i un timp de sterilizare de 30 minute.
Conductele pentru aducerea apei sterile de la autoclave la spltoare trebuie s
ndeplineasc urmtoarele condiii:
a) distana maxim de la autoclav la punctul de distribuie nu va depi 20 m
b) sunt admise numai conducte fr mufe
c) eliminarea oricrei posibiliti de contaminare a apei sterile prin stagnarea n
sistemul de distribuie (cu interzicerea coturilor n U sub nivelul conductei)
d) apa steril pentru splarea chirurgical se prepar n ziua utilizrii ei.
Blocurile operatorii pot fi dotate cu propriul nucleu de sterilizare, unde sunt sterilizate
instrumentele i materialele numai pentru necesitile blocului operator.
La autoclav se pot steriliza:
-inventarul moale
-seringi
-tuburile de dren
-mnui de cauciuc
-sonde de diverse tipuri
-instrumentar pentru chirurgia clasic i laparoscopic
Controlul sterilizrii se poate face prin mijloace fizice (termometru), chimice ( modificri
de culoare a unor substane la anumite temperaturi), biologice ( bacili distrui la anumite
temperaturi ).
naintea oricrui act operator, chirurgul:
- nu panseaz plgi septice
- nu efectueaz TR sau TV
Mna trebuie s fie ngrijit, s aib unghiile tiate scurt i s nu aib plgi.

La blocul operator, n compartimentul de filtru, chirurgul i schimb


echipamentul cu unul steril i cu nclminte ce va fi utilizat numai n blocul operator.
Antiseptizarea minilor chirurgului se face prin splare cu ap steril, spun i lufe timp
de 15 minute. n ultimii ani, odat cu perfecionarea antisepticelor, acestea au nceput s
fie din ce n ce mai utilizate, avnd avantajul de a asigura o bun sterilizare a
tegumentelor ntr+un timp foarte scurt ( 1-2 minute ).