CE AR FI FOST, DACA AR FI FOST ?

DAR DACA N-AR FI FOST, CE AR FI

FOST ?
Florin Constantiniu
Daca Germania ar fi castigat al doilea Razboi Mondial?
Pentru est-europeni, consecintele unei victorii germane sunt mai lesne de
imaginat, intrucat ei au cunoscut urmarile victoriei celuilalt colos totalitar: Uniunea
Sovietica. Deosebirea dintre dominatia sovietica si cea nazista deriva din caracteristicile
celor doua regimuri, care au conferit fiecaruia, dincolo de elementele comune, o
individualitate specifica.
O pax germanica ar fi adus, desigur, hegemonia celui de-al treilea Reich asupra
Europei si o preponderenta germana la scara mondiala (prin refacera imperiului colonial
german, mult extins insa in raport cu cel de pana la primul Razboi Mondial). Obsedat de
necesitatea spatiului vital (Lebensraum), Hitler ar fi creat, pe langa Germania Mare a
carei intindere se configurase inca din 1941 , zone de colonizare germana in spatiile
agricole din sudul Uniunii Sovietice.
Partizan al expansiunii demografice a germanilor (sotia lui Martin Bormann,
secretarul Fhrerului si seful cancelariei Partidului National Socialist, era de acord ca
barbatul ei sa aiba relatii si cu alte femei germane, pentru a da Reichului cat mai multi
cetateni), Hitler vedea in colonizarile germane in spatiul est-european noua forma a
reluarii marsului spre Rasarit (Drang nach sten) inaintarea germanilor spre est in
Evul Mediu.
In jurul spatiului vital urma sa existe un spatiu economic (Wirtschaftsraum),
incluzand teritorii care sa satisfaca, prin livrari de produse agricole si materii prime,
necesitatile economice ale Reichului. Romania ar fi fost integrata spatiului economic, ca
furnizoare de petrol si grane. Atat in spatiul vital, cat si in cel economic, ar fi functionat o
economie dirijata, care nu excludea proprietatea privat-capitalista.
Supravegherea politieneasca s-ar fi exercitat cu rigoarea caracteristica
Gestapoului, iar opozantii dominatiei germane ar fi luat calea lagarelor de concentrare.
Solutia finala pentru problema evreiasca ar fi cunoscut un deznodamant sangeros, prin
abandonarea proiectului de a transforma Madagascarul intr-un imens ghetto. Prin
comparatie cu dominatia sovietica, se poate spune ca dominatia germana s-ar fi
caracterizat printr-un control mai putin apasator al partidului nazist in domeniul economic
si in cel cultural, dar exploatarea resurselor naturale s-ar fi facut mult mai sistematic, iar
progresul economic al spatiului vital si chiar al celui economic ar fi fost notabil.
Daca criza rachetelor din Cuba nu ar fi fost solutionata pasnic?
Dupa cum se stie, presedintele Kennedy a fost puternic influentat in conduita sa,
in timpul crizei rachetelor din Cuba, de lectura cartii Barbarei Tuchman, Tunurile din

august, care prezinta izbucnirea primului Razboi Mondial ca pe o criza scapata de sub
control. A evita cele petrecute in 1914, cu consecinte infinit mai grave decat atunci
avand in vedere arsenalul nuclear al superputerilor , a fost obiectivul sau fundamental.
Este de presupus ca, in cazul in care URSS nu si-ar fi retras rachetele din Cuba
si ar fi ales calea confruntarii militare, Kennedy nu ar fi pus in aplicare doctrina
represaliilor masive, adoptata de predecesorul sau, Eisenhower, doctrina care ar fi dus la
o apocalipsa nucleara, cu imense costuri umane si materiale.
Chiar daca doctrina ripostei flexibile, preconizata, inca din 1959, de generalul
Maxwell D. Taylor, nu se bucura, in 1962, de notorietatea si adeziunea de mai tarziu,
exigentele politico-strategice ar fi impus-o administratiei Kennedy. Razboiul dintre NATO
(SUA) si Tratatul de la Varsovia (URSS) ar fi avut cred eu un caracter limitat, cu
riposte graduale, destinate sa limiteze pierderile.
Este de presupus ca, de indata ce consecintele umane si materiale ale loviturilor
nucleare ar fi devenit realitate, cele doua parti s-ar fi asezat la masa tratativelor. In ce ma
priveste, nu cred ca s-ar fi ajuns atunci, in 1962, la ceea ce, potrivit lui Clausewitz, se
numeste folosirea extrema a violentei. Chiar in conditiile unei confruntari care ar fi
depasit pragul nuclear, se manifesta cred eu o constrangere rationala care impiedica
partile combatante sa ajunga la sinucidere. Atat Kennedy, cat si Hrusciov erau suficient
de rationali pentru ca, dupa un schimb de lovituri nucleare, sa inteleaga ca miza aflata in
joc nu merita devastarea nucleara a tarilor lor.
Daca Apollo 11 ar fi ajuns pe Marte?
Mircea Oprita
Faptul era posibil, dar posibilul are de facut aici un efort imens pana sa se
suprapuna in mod convingator peste plauzibil. In evantaiul virtualitatilor, o redistribuire a
sarcinilor pe tabla de sah a jocurilor cosmice nu este de neluat in seama.
Cu atat mai mult cu cat America ne-a dovedit, in repetate randuri, cat de
interesata este ea de zborul martian, iar pasii facuti in directia acestui obiectiv de ampla si
indelungata strategie n-au fost pana astazi nici putini si nici de mica insemnatate.
Admitand ca promotorii teoriei conspiratiei au dreptatea lor, ca televiziunile ne-au jucat pe
degete si in 1969, ca pe Luna n-au debarcat Armstrong si Aldrin, ci eventual concurenta
sovietica (Konstantin Tiolkovski si Arkadi Gaidar), sa ne indreptam privirile spre Marte. Si
ce altceva vedem acolo, decat scenarii?
1. Apollo 11 pleaca la 16 iulie 1969 cu racheta Saturn V pe o traiectorie calculata
in asa fel incat sa intersecteze orbita planetei Marte. Lansarea decurge excelent, dar,
doua zile mai tarziu, Michael Collins, cel ce urma sa piloteze modulul de comanda
circummartian, transmite la baza mesajul alarmant ca Saturn V si-a consumat rezerva de
combustibil fara sa poata inscrie nava pe orbita stabilita. NASA face public comunicatul
pregatit pentru caz de esec al lansarii si deces al echipajului, care oricum nu mai are mult
de trait.

(Pentru cine e dispus sa vada aici rodul unei imaginatii macabre, precizez ca si in
cazul controversatei descinderi pe Luna exista pregatit un comunicat de acest fel,
vizandu-i pe Armstrong si Aldrin, iar in cazul mai vechi al lui Iuri Gagarin, rusii redactasera
chiar doua comunicate indoliate, fata de unul singur optimist. Ceea ce e in masura sa ne
convinga de faptul ca lucrurile in Cosmos nu sunt deloc simple si netede, iar cei de la
bazele de lansare se pregatesc intotdeauna pentru orice.)
2. Intrucat, din fericire, scenariul anterior a fost simulat pe computer, aratand clar
limitele rachetei Saturn V in situatia transferului echipajului de pe ruta spre Luna pe una
sensibil mai lunga, putem da filmul inapoi si relua lansarea.
Apollo 11 pleaca doi ani mai tarziu, la 9 septembrie 1971, cu riscul de a-l face pe
presedintele Kennedy sa se rasuceasca in mormant de obida, dar cu o racheta Saturn V
imbunatatita, care inscrie corect expeditia pe traseul interplanetar. Trei luni trec greu, cu
diverse observatii de rutina si simulari facute in modulul de comanda si in modulul
martian, dar la 2 ianuarie 1972, cand planeta Marte incepuse deja sa se vada ca o luna
mai mica pe cerul sumbru din hublouri, unul dintre motoarele folosite pentru corectia
traiectoriei se blocheaza, fapt ce impune nevoia unei reparatii urgente.
Edwin Buzz Aldrin, care, in alte conditii, ar fi fost un excelent pilot de modul
lunar, iese in spatiu sa efectueze reparatia si nu se mai intoarce, ratand astfel ocazia de a
fi un tot atat de bun pilot de modul martian.
In aceste conditii, nava trece la o buna distanta pe langa Marte, iar in decembrie
1972, cand inclusiv stocul de alimente destinat drumului de intoarcere e pe sfarsite,
comandantul Armstrong transmite spre Pamant un set de observatii asupra inelului lui
Saturn, precum si convingerea ferma a echipajului ca va rata si aceasta spectaculoasa
planeta. NASA reia comunicatul indoliat si-l difuzeaza pe toate canalele. Conform unui
plan care s-ar fi aplicat si in cazul debarcarii nenorocoase pe Luna, comunicatiile cu nava
urmeaza sa fie taiate, iar un cleric incredinteaza inca de pe acum celui Atotputernic
sufletele astronautilor, asa cum se procedeaza la inmormantarile persoanelor disparute in
largul oceanului.
Daca zborul ar fi fost descoperit 1.000 de ani mai devreme?
Ion Hobana
Daca nasul Cleopatrei ar fi fost mai mic, fata Pamantului ar fi aratat altfel.
Aceasta cugetare a lui Blaise Pascal se afla la originea unui fascinant exercitiu
intelectual, jocul de-a Ce-ar fi fost daca. In secolul al XIX-lea, el a dat nastere unei noi
forme de expresie istorico-literara, numita, de catre filosoful Charles Renouvier, Ucronie
(Utopia in istorie). Lucrarea lui cu acest titlu, aparuta in 1857, fusese precedata, cu mai
bine de doua decenii, de prima ucronie avant la lettre, care a facut sa tresalte inimile
nostalgicilor Imperiului: Napoleon si cucerirea lumii. 1812-1832. Istoria monarhiei
universale.
Autorul, Louis Geoffroy, isi imagina ca, in loc sa se retraga din Moscova
incendiata, pierzandu-si armata la trecerea Berezinei, Napoleon se indreapta spre Sankt-

Petersburg si ii zdrobeste pe rusi la Novgorod. Urmeaza o suita de stralucite izbanzi

politice si militare, Imparatul devenind monarh universal.
Reteta a fost aplicata, ulterior, la numeroase momente cruciale ale istoriei.
Sa ne intrebam si noi ce-ar fi fost daca:

Hanibal ar fi nimicit legiunile romane si ar fi intrat in Cetatea Eterna; maurii ar

fi devenit stapanii Spaniei;

Invincibila Armada n-ar fi fost distrusa de furtuna, iar trupele spaniole ar fi

debarcat in Anglia; Byron ar fi devenit regele Greciei; generalul Lee ar fi invins la
Gettysburg si Sudul ar fi castigat Razboiul de Secesiune;

Hitler ar fi invadat Marea Britanie, in loc sa atace Uniunea Sovietica. Sunt

scenarii intemeiate pe faptul ca, deseori, Istoria a fost modelata de geniul,
determinarea si momentele de inspiratie ale personalitatilor sale, fara a nesocoti
rolul intamplarii. Putem sa extrapolam acest joc la alte domenii? Ar fi putut, de
pilda, sa zboare un aparat mai greu ca aerul cu o mie de ani mai devreme decat a
facut-o cel construit de fratii Wright, deci in 903?
Evul Mediu n-a dus lipsa de minti iscoditoare, dar stadiul de atunci al stiintei si
tehnicii exclude un raspuns afirmativ. Isprava din 1903 a reprezentat incununarea unui
lung sir de experiente, devenind posibila datorita inventarii motorului cu ardere interna in
ultimii ani ai secolului al XIX-lea. Ceea ce nu inseamna ca vehicule imaginare n-ar fi
brazdat vazduhul acelui timp revolut, ceva mai tarziu.
Samarangana-Suthradara, text sanscrit din prima jumatate a secolului al XI-lea,
este consacrat indeosebi problemelor arhitecturii si urbanismului. Capitolele 31 si 59 se
refera insa la diferite masini si dispozitive, printre care se numara vimanele, aparate de
zbor propulsate de un motor cu mercur, capabile sa navigheze in atmosfera pe distante
mari. Iar in romanul in versuri Cleomades, menestrelul Adenet prelucra, la sfarsitul
secolului al XIII-lea, povestea calului de abanos din O mie si una de nopti.
Nu este armasarul cu sapte aripi din basme, ci un simulacru care deasupra si
dedesubt/ avea niste cuie de otel;/ prin manuirea acestor cuie,/ el putea fi facut/ sa
zboare in sus si in jos,/ in dreapta si in stanga. Sa pretuim asa cum se cuvine aceste
marturii ale ingeniozitatii celor de dinaintea noastra si sa nu ne pierdem apetitul pentru
jocul de-a Ce-ar fi fost daca.
Daca ar fi venit americanii si Romania nu ar fi ajuns in sfera de influenta
sovietica?
Adrian Cioroianu, istoric, redactor Dilema Veche, senator
Daca ar fi venit americanii, Ion Antonescu ar fi fost condamnat la moarte (si,
cum nu ar fi depus cerere de gratiere din mandrie, ar fi fost executat), dr. Petru Groza s-ar
fi aliat cu socialistii si ar fi intrat in primul guvern postbelic ca ministru al Agriculturii, regele

Mihai ar fi fost obiectul mai multor atentate organizate de sovietici de-a lungul anilor 50,
frontiera cu URSS ar fi fost tot pe Prut si ar fi devenit una dintre granitele calde
(provocari, schimburi de focuri de arma, schimburi de spioni etc.) ale Razboiului Rece. In
1947 sau 48, o reforma scolara ar fi impus studiul limbii engleze din clasa a II-a primara
si ar fi urmat protestele unei bune parti a intelectualitatii romane, in frunte cu
Sadoveanu si Blaga, care ar fi spus ca nu trebuie neglijate limbile franceza sau germana.
Refuzand din principiu tot ce este obligatoriu, tinerii elevi romani ar fi boicotat
engleza si ar fi invatat in secret, pe sub banci, limba latina! Tot in anii 50, mai multi
romani cu afaceri in domeniul petrolului ar fi impus linia politica dominanta si ar fi
influentat guvernele. La inceputul anilor 60, Sergiu Nicolaescu ar fi inceput o serie de
filme cu un James Bond 007 in varianta romaneasca, cu spioni, tinere femei seminude,
arme sofisticate etc. In rolul principal: Iurie Darie (primele trei filme), apoi Florin Piersic
(urmatoarele patru), apoi Adrian Pintea (in doua filme) etc.
Disc-jockey-ul Cornel Chiriac nu ar mai fi ajuns, evident, in Germania (Radio
Europa libera ar fi avut sediul la Moscova si nu la Mnchen), motiv pentru care ar fi fost
gazda unui show de succes la Televiziunea Romana (un fel de Saturday Night Live), in
care, spre finalul anilor 60, ar fi aparut chiar Beatles-ii, veniti intr-un miniturneu la
Bucuresti, Iasi si Timisoara. Exista versiunea ca spionajul sovietic ar fi incercat sa-l
rapeasca pe John Lennon dintr-un hotel din Iasi, dar o brigada de contraspionaj
romaneasca, dirijata de junele capitan Mihai Pacepa, i-ar fi dejucat planurile.
Sindicatele romane ar fi fost relativ puternice, iar in fruntea lor, foarte activ, ar fi
fost, de-a lungul anilor 70 si 80, un socialist pe nume Ion Iliescu, el insusi in conflict
deschis cu veteranul sindicatelor procomuniste, mai varstnicul Nicolae Ceausescu. Ziarul
Romania libera (organul opozitiei de stanga din tara noastra) ar fi tinut in mod vizibil
partea primului. In 1988, alegerile prezidentiale ar fi fost castigate, surprinzator, de un
(inca) tanar istoric de arta, pe nume Andrei Plesu. In fine, cea mai prolifica scriitoare a
Romaniei ar fi fost Rodica Ojog-Brasoveanu; de-a lungul anilor 70-80, ea ar fi scris mai
multe romane avand ca tema (va continua la raspunsul urmator).
Daca Imperiul Roman nu s-ar fi prabusit niciodata?
Daca Imperiul Roman nu s-ar fi prabusit niciodata, provincia Dacia
(romanizata) ar fi devenit o placa turnanta a comertului si a traficului de tot felul (marfuri,
persoane, hasis si opiu, cai si arme din Orient) aici, la periferia imperiului. Astfel, romanii
ar fi devenit niste comercianti prin excelenta, rivalizand doar cu grecii si evreii. Cu
mijloacele timpului, ei ar fi fost carausii Europei: de-a lungul secolelor IV-X, Marea
Neagra si Mediterana ar fi fost strabatute de mii de vase romanesti.
Legendar ar fi ramas un capitan de vas din secolul VIII, pe nume Traianus
Basaescus Euxinus, care, la finele unei aventuroase cariere, ar fi ajuns pretor al
provinciei Dacia.
Trecerea la crestinism a Daciei (o data cu majoritatea provinciilor imperiale) s-ar
fi facut in anul 830. In jurul anului 1000, provincia ar fi fost teatru de lupte intre armata
confederata imperiala si o alianta de triburi migratoare venite dinspre Nord-Est (germani,

vikingi, bulgari, mai apoi tatari etc.). Vreme de cinci secole, Dacia ar fi cazut prada
instabilitatii politice si unor dese razboaie.
Ca limita a imperiului la granita de Rasarit, Dacia ar fi fost direct influentata de
ascensiunea taratului rus rival. Din punct de vedere cultural, la noi ar fi fost un centru al
culturii catolice (prima universitate, cea de la Napoca, ar fi existat din 876), in continua
competitie cu ortodoxia rusilor. Dacii ar vorbi si azi un soi de latina modernizata (si
relativ impura, din cauza termenilor germanici si saxoni).
In conflictul mondial din 1898-1905, care a plecat de la un atentat ce a avut loc in
oraselul Dierna (Orsova), pe Dunare, s-ar fi infruntat Imperiul Roman si Taratul Rus, iar in
1903 Republica Americana ar fi intrat in razboi de partea Romei. Ar fi urmat apoi un veac
de pace. Intr-un roman al Rodicai Ojog-Brasoveanu, exista ca personaj si un scriitor dac,
autor (prin 1975) al unui roman de fictiune in care descrie ce s-ar fi intamplat daca
Republica Americana ar fi cucerit pe la mijlocul secolului XX partea rasariteana a
Imperiului Roman si ar fi ajuns in conflict cu taratul rus renascut.
Luna nu s-ar fi format?
Alexandru Mironov
Un astronom v-ar raspunde ca, in primul rand, asta ar fi un dezastru cosmic: sar deranja echilibrulSistemului Solar si ar fi perturbata traiectoria Pamantului. Un
geofizician v-ar semnala disparitia mareelor, urmata, probabil, si de deranjarea motorului
hidraulic al planetei, adica a marilor curenti oceanici. Ceea ce i-ar face pe meteorologi sa
prognozeze haos curat in curentii atmosferici. Si cine stie ce-ar mai calcula seismologii ca
s-ar putea intampla sub scoarta terestra atunci cand in formidabila lege newtoniana F= K
x m1 x m2/r2 ar fi schimbati parametrii (m1- masa Terrei, m2- masa Lunii, r- distanta
dintre cele doua corpuri ceresti; K- constanta universala a gravitatiei).
Observati, nu spun nimic despre indragostiti si nimic despre poeti... Dar profit de intrebare
pentru a va informa asupra unei teorii care a facut mare valva prin anii 60 ai secolului
trecut, lansata prin cartea Lumi in coliziune, de catre americanul Imanuel Velikowsky.
Specialist in limbi vechi, daruit cu pasiune de arhivar, bun cunoscator al astronomiei si
matematicilor, Velikowsky a lansat ipoteza ca Luna este un dar relativ nou facut Terrei
de catre o explozie gigantica a unei planete aflate, candva, pe o orbita postmartiana!
Planeta s-a dezagregat, spune Velikowsky, a lasat in urma sa pulberea de asteroizi care
se roteste acum in jurul Soarelui intre Marte si Jupiter, o bucata imensa a fost zvarlita
intre Mercur si Terra actuala planeta Venus , o alta s-a aciuat in jurul planetei
noastre. Fireste, cu toate zbuciumarile seismice pe care le-a nascut acest biliard,
vanzoleli inregistrate de istoria nescrisa a Terrei sub forma potopului stravechi (de care
vorbesc Biblia si alte legende), a formarii Marii Negre (fusese, inainte de intamplarea
cosmica, un lac cu apa dulce, de genul Baikalului sau Aralului; un cutremur teribil a rupt
Bosforul si Dardanelele, legand-o de Marea Mediterana), a aparitiei Deltei Dunarii (stiati
ca nu-i mai veche de 10.000-15.000 de ani?). Uitata acum, cartea lui Imanuel Velikowsky
merita insa amintita fie si numai pentru parfumul deosebit al aventurilor celeste pe care

paginile ei le degaja. Cu o precizare: lumea buna a stiintei nu a spus nici da, nici nu la
indraznetele ipoteze ale filologului-astronom.
Nu ar fi disparut dinozaurii?
dr. Zoltan Csiki, paleontolog, Universitatea Bucuresti
Dinozaurii au dominat toate ecosistemele terestre timp de peste 150 de milioane
de ani. In tot acest rastimp, mamiferele, care au aparut in acelasi timp cu primii dinozauri,
au trait in umbra acestora, nefiind capabile sa ii concureze in mod serios. Din punctul de
vedere al niselor ecologice reprezentate, mamiferele au ramas blocate in cea de
insectivore minuscule, doar putine specii ajungand sa se adapteze la alte moduri de viata
(omnivor, carnivor), in timp ce erbivorele mezozoice au apartinut exclusiv grupului
dinozaurilor (sauropode, hadrozauri, ankylozauri, ceratopsieni) sau altor grupuri de
reptile. Disparitia dinozaurilor a deschis larg calea mamiferelor, care au evoluat in
ritm rapid si au ocupat toate nisele ecologice ramase goale, de la erbivore de toate taliile,
la pradatorii de top.
Pornind de la aceste date, putem explora (imaginar) ipoteza Ce s-ar fi intamplat
daca dinozaurii nu ar fi disparut? Ocupand in continuare toate nisele ecologice
importante si adaptandu-se (au facut-o deja cu succes in Cretacicul tarziu) plantelor noi,
cu flori (angiospermele) recent aparute, erbivorele ar fi continuat sa
domneasca peste savanele si stepele Paleogenului. Iar dintre carnivore, numeroase
grupe au facut deja sau erau pe cale sa faca pasul catre un mod de viata mai activ,
sustinut de un metabolism intens (endotermia), ele avand corpul acoperit de par sau de
pene pentru a-l proteja impotriva fluctuatiilor exterioare de temperatura. La unii dinozauri
pradatori, de talie mica, au aparut si adaptari pentru un mod de viata nocturn, cum ar fi
vederea stereoscopica, adaptare la vizibilitate redusa prin cresterea importantei centrului
vizual al creierului, precum si alte adaptari printre care un mod de viata social, ingrijirea
cuibului si a puilor, cresterea dimensiunii creierului sau manevrabilitatea degetelor de la
brate multe dintre acestea fiind intalnite azi si la primate. Este posibil de imaginat ca
acesti mici pradatori sa fi evoluat, in lipsa unor concurenti, in felul in care acest lucru a
fost imaginat de catre Russel si Sguin in 1982, rezultand un dinosauroid cu trasaturi
umane.

http://www.descopera.ro/stiinta/930633-ce-s-ar-fi-intamplat-daca#ar-fi-venit-americanii-siromania-nu-ar-fi-ajuns-in-sfera-de-influenta-sovietica