Alexandru Lapusneanul

Nuvela apare in primul numar al revistei Dacia literara(ianuarie 1840) si este considerata o nuvela
istorica de factura romantica.Caracterul de nuvela istorica este conferit de natura evenimentelor relatate
,precum si de personajul principal : o figura reprezentativa si controversata din istoria medievala a
Moldovei.Incadrarea in romantism este consecinta exploatarii in nuvela a unor elemente tipic
romantice: sursa de inspiratie(fapte de ordin istoric), natura personajului principal(personaj exceptional
in imprejurari atipice), antiteza ca procedeu compozitional.
Tema nuvelei este constituita de ambitia nemasurata a domnitorului de a mentine un mod de a conduce
agresiv, de tip totalitar. Tema este dezvoltata de.a lungul celor 4 capitole cu titluri semnificative , care
corespund momentelor esentiale din evolutia subiectului nuvelei: Daca voi nu ma vreti,eu va vreu ,
Ai sa dai sama,doamna!... , Capul lui Motoc vrem.. , De ma voi scula ,pre multi am sa popesc si
eu.
Primul capitol debuteaza cu momentul revenirii la tron a domnitorului Alexandru Lapusneanul,
moment istoric exploatat de Negruzzi in descendenta cronicilor din care se inspira.Este de remarcat
faptul ca Negruzzi renunta la respectarea cu fidelitate a adevarului istoric, compiland evenimente care
se desfasurasera la o distanta apreciabila in timp cu scopul de a amplifica dramatismul scenei.Faptele si
personajele sunt prezentate aici in maniera istoricului si mai putin in maniera creatorullui de literatura,
iar personajele sunt introduse in scena intr.o maniera teatrala, subliinindu.se in mod incipient,schitat
conflictul.
La sugestia lui Motoc,care subliniaza impotrivirea poporului,Lapusneanul raspunde cu o siguranta care
prefigureaza ambitia domnitorului:Daca voi nu ma iubiti,eu va iubesc pre voi si voi merge ori cu voia
ori fara voia voastra..Sa ma intorc?Mai de graba isi va intoarce Dunarea cursul indarat.
Conflictul de ordin politic si social se contureaza astfel pe masura ce Lapusneanul declara cu tarie
intentia de a pedepsi lacomia boierilor :Sunt alti trantori de care trebuie curatit stupul; in acelasi timp
il castiga de partea sa pe Motoc, boierul care printr.o viclenie disimulata doreste sa ramana in preajma
domnitorului.
In capitolul al doilea naratorul prefigureaza printr.o strategie anticipative parcursul noii domnii a lui
Lapusneanul :Norodul pretutindene il intampina cu bucurie si nadejde,aducandu.si aminte de intaia lui
domnie,in care el nu avusese vreme as dezvalui uratul caracter. Noua domnie a lui Lapusneanul pare a
fi un sir de pedepse crude pentru cei care I se impotrivesc.O pauza descriptiva este utilizata pentru a o
prezenta, in antiteza, pe doamna Ruxanda, infatisata ca o figura feminine supusa si infricosata de
faradelegile domnitorului.Amenintata de o vaduva,Ruxanda incearca sa.l convinga sa renunte de seria
de atrocitaticu care.i ingrozise pe bioieri,iar domnitorul ii promite un leac de frica.
Capitolul al treilea se deschide cu o scena simbolica ,in mare masura anticipative prin sugestia pe care
o contine.Boierii se afla la slujba,iar domnitorul ,impotriva obiceilui sau se infatiseaza imbracat cu
toata pompa domneasca , intr.un gest de prefacuta smerenie saruta moastele Sf. Ioan ; moment
surprins de narator cu precizia detaliuluisemnificativ : spun ca in minutul acela el era foarte galben la
fata si ca racla sfantului ar fi tresarit.Discursul donitorului este pledoarie pe tema iubirii aproapelui,

insa boierii Spancioc si Stroici,tematori,renunta precauti la ospatul oferit de Lapusneanul.Cei 47 de

boieri invitati sunt macelariti,iar capetele lor sunt asezate,din ordinul lui Lapusneanul,intr.o piramida
potrivit rangului fiecaruia,in vreme ce Motoc este cerut de multimea manipulate cu viclenie de
domnitor.Spancioc si Stroici reusesc sa fuga sis a scape de armasul trimis pe urmele lor de catre
domnitor.
Capitolul patru realizeaza un salt temporar,la o distant de 4 ani, vreme in care domnitorul renunta la
crime,dar inventeaza alte pedepse : scotea ochii,taia mani,ciuntea si sec ape care avea prepus ,insa
prepusurile lui erau parelnice ,caci nimeni nu mai cuteza a carti catusi de putin.
Dorinta de a.i prinde pe Spancioc sip e Stroici nu se implineste si ca sa.i urmareasca de aproape,
domnitorul se muta in cetatea Hotinului,unde se si imbolnaveste.In delir marturiseste ca ar vrea sa fie
calugarit,iar doamna Ruxanda,la sfatul boierilor, il proclama domn pe Bogdan.Lapusneanul moare
otravit de Spancioc si de Stroci, iar naratorul incheie nuvela in aceeasi maniera de istoric in care o si
deschide : acest fel fu sfarsitul lui Alexandru Lapusneanul,care lasa o pata de sange in istoria
Moldaviei.La monastirea Slatina,zidita de el, unde e ingropat se vede si astazi portretul lui si al familiei
sale