Institutiile centrale sunt forme de organizare politico-sociale caracterizate prin

munca in comun si imbinarea proprietatii private cu cea comuna, de autoaparare,

de conducere si economice.
Principala institutie politica a statului medieval romanesc este domnia. Puterea
acesteia este exercitata de un domn, care detine toate atributele puterii in stat:
judecator supreme, legislator supreme, conducator supreme al armatei, acorda
privilegii si ranguri boieresti, incheie tratate international si declara razboi si
incheie pace. De asemenea, domnul are drept de preemtiune asupra intregului
fond financiar al tarii (dominium eminens).
Originea puterii domnului era considerate de natura divina, conform celor doua
formule din titulatura domnului: Io(=cel ales de Dumnezeu) si din mila lui
Dumnezeu si prin actul mirungerii. Insemnele puterii erau coroana, hlamida,
sceptrul si stindardul.
n august 1595, o oaste otoman condus de Sinan-paa a trecut Dunrea i
a naintat spre Bucureti. La Clugreni, Mihai Viteazul a reuit s obin o
victorie important asupra otirii otomane, aplicnd tactica de lupt a atragerii
inamicului n locuri neprielnice desfurrii luptei, n condiiile unei disproporii
militare. Astfel se explic alegerea fcut de voievod pentru terenul de la sud de
Clugreni, care era mpdurit, mltinos, strbtut de rul Neajlov, n care
deplasarea atacatorilor se putea face numai pe un singur drum, cu un punct
obligatoriu de trecere peste podul ngust de peste ru. n acest spaiu,
superioritatea numeric a turcilor nu a putut fi valorifcat.
Prin victoria obinut la Clugreni, Mihai Viteazul a reuit s ating
principalele obiective: a provocat pierderi importante dumanului, l-a
demoralizat, a ntrziat avansarea turcilor i a ctigat timpul necesar pentru
concentrarea forelor antiotomane.
Avnd nevoie de ntriri, Mihai Viteazul s-a retras spre muni, ateptnd
ajutor de la Sigismund Bathory. n acest timp, oastea lui Sinan-paa a intrat n
Bucureti i Trgovite i a nceput organizarea rii Romneti n paalc.
Situaia se complicase i n Moldova, unde polonii l-au nlturat de pe tron pe
tefan Rzvan i l-au nlocuit cu Ieremia Movil. Dar, n octombrie 1595, soseau
ajutorul militar al lui Sigismund Bathory, de aproximativ 23.000 de ostai, i o
mic oaste comandat de fostul domnitor al Moldovei, tefan Rzvan. Aceste
fore reunite aveau s nceap marul mpotriva otomanilor, care au fost nfrni
la Giurgiu i alungai peste Dunre.
In secolul XVI, Mihai Viteazul a incheiat doua tratate, prin care sustinea
continuarea luptelor antiotomane.Prin Tratatul de la Manastirea Dealu de la 9
iunie 1598, Mihai Viteazul incheie un tratat de alianta cu imparatul Rudolf de
Habsburg, prin care obtinea sustinere in continuarea luptei antiotomane.
Documentul diplomatic se fundamenta pe alianta celo doua state in lupta contra
turcilor definita de Liga Crestina, initiata chiar de imparatul Imperiului
Habsburgic, dar si pe victoriile antiotomane obtinute de Mihai, in luptele din anii
1594-1595 de la Targoviste, Bucuresti, Calugareni si Giurgiu.

Declanarea rscoalei antiotomane i perspectiva unui atac otoman iminent, l-a

determinat pe Mihai Viteazul s ncheie o alian cu principele Transilvaniei,
Sigismund Bathory. La 20 mai 1595, o delegaie de 12 boieri din ara
Romneasc ncheie la Alba Iulia, n numele lui Mihai Viteazul, un tratat cu
Sigismund Bathory, principele Transilvaniei. Boierii au acceptat ca Sigismund
Bathory s fie suzeranul rii Romneti n schimbul ajutorului antiotoman i al
subordonrii Bisericii Ortodoxe din Transilvania fa de Mitropolia rii Romneti.
Dei vasal al lui Sigismund Bathory, Mihai Viteazul a acceptat acest tratat,
deoarece avea nevoie de ajutor n lupta antiotoman, n condiiile n care
otomanii se pregteau s intervin aramat n ara Romneasc. n fapt,
vasalitatea rii Romneti n raport cu Sigismund Bathory trebuie neleas ca o
aciune de subordonare militar n scopul unei aciuni antiotomane comune.
Instaurarea domniilor fanariote aduce modificari substantiale in evolutia domniei. Astfel: domnul
este numit acum de catre sultan din randul fanariotilor( romani si greci in schimbul unor insemnate
sume de bani). Tronul Principatelor devine obiect de licitatie, iar durata domniei se reduce
substantial