Sunteți pe pagina 1din 10

SUBIECTUL DE COPERT

STRESUL
CUM I PUTEI FACE FA

M simeam ca un hamster care


alearg ntr-o roat i nu ajunge nicieri.
Lucram 16 ore pe zi i rareori aveam
un weekend liber. Eram furios pentru c
mi vedeam fetia doar cnd dormea.
Stresul m mbolnvise. (Kari, Finlanda)

ITUAIA descris de Kari nu este una singular. Potrivit unei organizaii caritabile britanice axate pe probleme de sntate mintal,
1 din 5 angajai britanici a declarat c, pe
parcursul carierei profesionale, sntatea fizic
i-a fost afectat de stres, iar presiunile de nesuportat l-au fcut pe 1 din 4 s plng la locul
de munc. Numrul prescripiilor medicale eliberate pentru antidepresive a cunoscut o cretere fr precedent pe parcursul unui singur
an din perioada actualei recesiuni economice.

Ce v streseaz?
Nesigurana financiar sau
de alt natur
Un program foarte ncrcat
Conflicte interpersonale
O experien traumatizant
Cum v afecteaz stresul?
Probleme de sntate
Epuizare afectiv
Tulburri de somn
Depresie
Deteriorarea relaiilor

Primul pas n combaterea stresului


A face unele schimbri n stilul de via constituie primul pas
n combaterea stresului, precizeaz un raport al National Institutes
of Health (NIH), din Statele Unite. ncepei cu o diet echilibrat,
sntoas, precum i cu exerciii fizice i odihn suficient. De
asemenea, limitai consumul de cafein i alcool, evitai nicotina,
cocaina ori alte droguri. Institutul mai recomand s ne lum din
cnd n cnd zile libere de la serviciu, s petrecem timp cu familia
sau cu prietenii, s nvm unele munci manuale ori s nvm
s cntm la un instrument.

Stresul activeaz un uluitor sistem al organismului uman, un sistem de reacie la situaiile de urgen. Hormonii eliberai n perioade de
stres accelereaz respiraia i ritmul cardiac i
mresc presiunea arterial. n plus, rezerve
considerabile de celule sanguine i de glucoz
ptrund n fluxul sanguin. Aceste reacii n lan
ne pregtesc pentru a nfrunta stresorul, sau
factorul care cauzeaz stresul. Dup ce factorul respectiv dispare, organismul revine, de regul, la normal. Dac el ns persist, starea
de anxietate sau de tensiune se poate croniciza, asemenea unui motor care rmne turat.
De aceea, este vital s nvm s facem fa
stresului, deoarece de aceasta depinde sntatea noastr fizic, dar i cea mintal.
Cum putei face fa stresului
Stresul n sine nu este neaprat duntor.
Iat ce a precizat Asociaia American de Psihologie: Pentru corpul uman, stresul este
asemenea tensiunii n care se afl coarda de
vioar: dac tensiunea este prea mic, sunetul emis va fi tern i aspru; dac tensiunea
este prea mare, sunetul va fi strident sau
coarda se va rupe. Stresul poate fi srutul

morii ori sarea i piperul vieii. Totul depinde


de modul n care este gestionat.
Reacia oamenilor la stres depinde n mare
msur de temperament i de starea de sntate, care variaz mult de la un individ la altul. Prin urmare, ceea ce este stresant pentru
cineva s-ar putea s nu fie i pentru altcineva.
De exemplu, pe unii programul zilnic i streseaz extrem de mult. Starea lor de tensiune este
att de mare, nct nu reuesc s se relaxeze
sau s nfrunte situaiile de urgen ce pot
aprea.
Pentru a nfrunta stresul cronic, unii se ndreapt spre alcool, droguri sau tutun. Alii
adopt obiceiuri alimentare anormale ori stau
pasivi n faa televizorului sau a calculatorului
obiceiuri ce nu rezolv problema de fond, ci,
dimpotriv, o agraveaz. Aadar, cum putem
nva s gestionm corect stresul?
Muli oameni au reuit s fac fa stresului vieii aplicnd sfaturile practice ale Bibliei.
Ar putea aceste sfaturi nelepte, care s-au dovedit utile n cazul multora, s v fie utile i
vou? S analizm ntrebarea n lumina a patru cauze comune ale stresului.
Trezii-v! mai 2014 5

NESIGURAN

Niciunul dintre noi nu se bucur de siguran


absolut. Timpul i evenimentele neprevzute [ne] ajung pe toi, afirm Biblia (Eclesiastul
9:11). Cum putei face fa sentimentelor de
nesiguran? ncercai urmtoarele sugestii.
mprtii-i ngrijorrile voastre unui membru al familiei sau unui prieten n care avei
ncredere. Studiile arat c sprijinul oferit de
cei dragi constituie de cele mai multe ori o
ocrotire mpotriva tulburrilor asociate stresului. ntr-adevr, un tovar adevrat iubete
tot timpul i este un frate care s-a nscut pentru ziua necazului (Proverbele 17:17).
Nu struii cu mintea asupra unor scenarii
catastrofale. Un asemenea mod de a gndi
nu face dect s v epuizeze pe plan afectiv.
i s-ar putea ca lucrurile de care v temei s
nu se ntmple niciodat! Pe bun dreptate,
Biblia ne ndeamn: Nu v ngrijorai niciodat pentru ziua de mine, cci ziua de mine va avea ngrijorrile ei (Matei 6:34).
Folosii-v de puterea rugciunii. Aruncai-v
toate ngrijorrile asupra lui Dumnezeu, pentru c el se intereseaz de voi, se spune n
1 Petru 5:7. Dumnezeu i arat grija fa
de noi oferindu-ne pace luntric i asigurndu-ne c nu-i va prsi niciodat pe cei care
se ndreapt cu sinceritate spre el pentru a
primi mngiere i sprijin n timp de necaz
(Evrei 13:5; Filipeni 4:6, 7).

UN PROGRAM
NCRCAT

Un program zilnic aglomerat navet, munc, studiu, ngrijirea copiilor ori a prinilor n
vrst poate menine nivelul stresului foarte
ridicat. Probabil c, nici dac ai vrea, n-ai putea scoate din program vreuna dintre aceste
activiti (1 Timotei 5:8). Ce putei face deci?
ncercai s v rezervai timp pentru a v relaxa i a v odihni suficient. Iat ce sftuiete Biblia: Mai bine o mn plin de odihn
dect dou mini pline de trud i goan
dup vnt (Eclesiastul 4:6).
Stabilii-v corect prioritile i ducei o via
simpl (Filipeni 1:10). Gndii-v ce ai putea
face pentru a v simplifica viaa, probabil reducnd cheltuielile sau timpul petrecut la
munc (Luca 21:34, 35).
Kari, citat la nceputul articolului, i-a reanalizat viaa. Mi-am dat seama c aveam un stil
de via egoist, a scris el. i-a vndut firma i
a cutat un serviciu care s-i permit s petreac mai mult timp acas. El recunoate:
Nivelul nostru de trai a sczut puin, dar eu
i soia mea nu mai suntem ntr-un stres continuu ca nainte i petrecem mai mult timp cu
familia i cu prietenii notri. N-a da pacea
interioar pe care o am acum pe nicio afacere
profitabil.

Mai multe rspunsuri la ntrebri biblice pe www.jw.org

CONFLICTE
INTERPERSONALE

Conflictele cu alii, mai ales cele de la locul de


munc, pot fi foarte stresante. Dac v confruntai cu astfel de dificulti, avei mai multe
modaliti de a le rezolva.
Dac cineva v supr, ncercai s v pstrai calmul. Nu punei paie pe foc. Un rspuns blnd ndeprteaz furia, dar un cuvnt care provoac durere strnete mnia,
se spune n Proverbele 15:1.
ncercai s rezolvai nenelegerile n particular i n mod respectuos, acordndu-i demnitate celeilalte persoane (Matei 5:23-25).
Strduii-v s-i nelegei sentimentele i
punctul de vedere. Aceasta v va ajuta s v
punei n locul ei i, ca urmare, vei reui s
fii ncei la mnie (Proverbele 19:11). De
asemenea, vei reui s v vedei aa cum
v vede ea.
ncercai s iertai. Dispoziia de a ierta nu
este doar o calitate frumoas, ci i un bun
medicament. Potrivit unui studiu efectuat n
2001, o atitudine neierttoare mrete
considerabil ritmul cardiac i presiunea arterial, n timp ce o atitudine ierttoare reduce stresul (Coloseni 3:13).

Mai bine o mn plin de odihn


dect dou mini pline de trud
i goan dup vnt

EXPERIENE
TRAUMATIZANTE

Viaa lui Nieng, din Cambodgia, a fost marcat


de numeroase tragedii. n anul 1974, ea a fost
rnit ntr-o explozie ce a avut loc ntr-un aeroport. Anul urmtor, cei doi copii, mama i soul
ei au murit. n 2000, casa i tot ce avea au
ars ntr-un incendiu, iar trei ani mai trziu, al
doilea so al ei s-a stins din via. Copleit de
durere, Nieng a vrut s se sinucid.
Cu toate acestea, Nieng a gsit o modalitate
de a face fa situaiei. Asemenea lui Kari, ea
a studiat Biblia, iar cele nvate i-au adus att
de multe foloase, nct a dorit s-i foloseasc timpul pentru a-i ajuta i pe alii s se bucure de sfaturile practice ale Bibliei. Povestea ei
confirm rezultatele unui studiu efectuat n
2008 de civa cercettori britanici. O modalitate de a dezvolta rezisten n faa stresului, au constatat ei, este aceea de a le drui
ceva . . . altora, sfat pe care Biblia l-a dat cu
mult timp n urm (Faptele 20:35).
Nieng a dobndit i sperana sigur c, n
viitor, problemele ce provoac n prezent atta
suferin vor disprea, iar pe tot pmntul va
fi belug de pace (Psalmul 72:7, 8).
O speran real i nelepciunea de a
face fa numeroilor factori de stres ai vieii
cotidiene sunt de nepreuit i se gsesc n paginile Bibliei. Milioane de oameni au tras deja
foloase din examinarea acestei cri unice, cu
totul remarcabile. i voi putei trage foloase.
Trezii-v! mai 2014 7

TINERII

SE INTREAB A

Cum sa fac fat a stresului?

Cat de stresat esti?


Marcheaza
pe stresometrul de mai jos
nivelul de stres la care ai ajuns.

Am ajuns
la disperare

Sunt la limita

NFRUNTAREA stresului se poate asemana


cu tractarea unui container de mare tonaj.
Cu un camion puternic l-ai putea tracta pe dis

tan te lungi fara probleme, nsa nu si cu un au

tomobil. Daca ai ncerca sa faci asta chiar si

numai pe o distan ta scurta, ai risca sa distrugi



motorul ma sinii. Acela si lucru se poate ntam

pla si cu motorul tau, daca ajungi supran


carcat din cauza stresului.

Este situa tia fara ie sire? Nicidecum! Pentru

a nu ajunge la surmenaj, va trebui sa- ti u surezi


ncarcatura sau sa mare sti puterea motoru


lui. De fapt, po ti face ambele lucruri. Sa vedem cum.


Usureaz
a-ti ncarcatura

PROBLEMA: Un program suprancarcat.



Unii ma roaga sa le dau o mana de ajutor

sau pur si simplu sa stau de vorba cu ei cand am

multe lucruri de facut. Nu vreau sa dezamagesc


pe nimeni. (Karina1)


SOLU
Invat a sa spui Nu.

TIE:

Ma descurc

Stres? Ce-i aia?

In telepciunea este cu cei mode sti, spune


Biblia (Proverbele 11:2). Modestia, care presu
pune printre altele acceptarea limitelor, ti va

da puterea de a spune Nu cand sarcinile pe


care le ai sunt prea grele.

Fire ste, nu po ti spune Nu oricand de

exemplu cand parin tii ti amintesc de respon


sabilita tile pe care le ai n casa. Daca nsa le

permi ti tuturor sa adauge la povara ta, n cele


din urma vei claca. Pana si cele mai mari ca

mioane au o limita de ncarcatura.

Sfat: Daca ti-e greu sa refuzi pe cineva n mod

direct, ncearca sa spui ceva de genul: Hai ca

vorbim mai tarziu. Apoi, nainte de a da un ras1 Unele nume din acest articol au fost schimbate.

puns definitiv, ntreab


a-te:

Imi

permit sa investesc timp si energie n aceasta activitate?.

PROBLEMA: Amanarea.

Daca o sarcina pare dificila, o aman. Dar



apoi ma ngrijorez pentru ca nca o am de facut.

Cand, n sfarsit,
de treaba, trebuie sa
ma apuc

ma grabesc, iar asta ma streseaza. (Serena)


SOLUTIE:
Apuca-te de treaba cat mai repede,

chiar daca nu termini atunci.

Nu fi ti delasatori n activitatea voastra, ne


sfatuie ste Biblia (Romani 12:11). A te achita de

o sarcina dificila este


din start un lucru greu.
A sadar, de ce sa ti ngreunezi
situa tia am a
nand sarcina respectiva? Nu ai face decat sa- ti

prelunge sti agonia, ca sa spunem a sa.

Gata cu harababura! Daca trebuie


rascolesti
maldare ntregi de lucruri ca

sa gasesti
caietele
haine curate sau

de scoal
a, nu faci decat sa te stresezi

si mai mult. Ca sa ai o dimineat a mai

linistit
a, rezerva-ti cinci minute nainte

de culcare pentru a-ti pune lucrurile n


ordine

Pentru a gasi o motiva tie, fa o lista de sar

cini. Rezolv
a sarcinile mai dificile n etape mai


mici. Imi plac enorm listele, spune o tanara

pe nume Carol. De obicei, pun n cap de lista

CE SPUN ALTI TINERI

Patricia: Cand sunt stresata, sportul cum ar fi joggingul,


mersul cu bici

cleta sau gimnastica ma ajuta sa ma linistesc.


In plus, le vorbesc despre

sentimentele mele parintilor


sau celei mai bune prietene, persoanele n


care am ncredere si care ma nteleg.
Sprijinul lor mi-e de mare ajutor.

Zachary: Am
de a ma ngrijora
observat
ca am tendinta

peste
masur
a,
ceea ce ma streseaza si mai mult si nu face decat sa nrautateasc
a

situatia.
Prin
urmare,
ncerc
s
a
v
ad
lucrurile
n
ansamblu
si
m
a ntreb:

Cum sunt problemele mele n comparatie


cu
ale
altora,
care,
poate,


nu au nici macar ce sa manance sau un acoperis deasupra capului?

Gregory: Agenda ma ajuta sa fac fat a stresului cotidian, pentru ca sunt



mai organizat
si la zi cu tot ce am de facut. Astfel nu raman niciodata n

urma. In functie
de timpul pe care-l am la dispozitie,
accept sau refuz n
mod politicos si cu sinceritate unele sarcini.



Hailey: Daca stiu
ca am treaba, mi fac o planificare cu o seara nainte,

notand ora la care trebuie sa finalizez activitatile


respective. De exemplu,



cand fac curatenie
n casa, mi fixez obiectivul de a termina bucataria la o

anumita ora, dormitoarele doua ore mai tarziu si asa


mai departe. Asta

chiar da rezultate!

Trezi ti-va! noiembrie 2012

19


S U B I E CT U L DE CO P E RTA

CUM PUTE TI INVINGE

SURMENAJUL

NIL era extenuat. Isi luase un nou loc de munca deoare


ce acesta
prestigiu si un venit
i promitea mai mult

mai mare. Insa acum ajunsese sa lucreze pana seara tarziu

si chiar si la sfarsit
de saptamana, ceea ce nsemna uneori


80 de ore de munca pe saptamana. La serviciu, mediul

era haotic, spune el, iar toata responsabilitatea era pe ume

rii mei. Mi-am zis: Ce am facut? Daca nu schimb ceva n viata


mea, sunt un om mort. Anil ajunsese la surmenaj.

Surmenajul cauzat de locul de munca nseamna mai

mult decat o stare de oboseala si stresul obisnuit


pe care-l

implica munca de zi cu zi. Se caracterizeaza prin epuizare


cronica, nsotit
a de sentimente puternice de frustrare si

de neputint a. Cei ce sufera de surmenaj au tendinta


sa

se detaseze
afectiv de munca lor, si pierd motivatia

si dau

mai putin
randament. In plus, studiile l asociaza cu nume

roase probleme de sanatate n plan fizic si emotional.

Cum se ajunge la surmenaj? Un factor des ntalnit l

constituie volumul exagerat de munca. Din cauza presiunilor de ordin economic, unii angajatori le pretind angajatilor

sa lucreze mai multe ore, uneori pentru bani mai putini.


In

prezent, tehnologia i tine


pe unii n contact permanent cu

munca, estompand astfel linia de demarcatie


dintre mun

ca si viata
privata. In cazul altora, nesiguranta
locului de

munca, lipsa de control asupra muncii prestate sau senti


mentul ca sunt tratati nedrept pot contribui la aparitia
sur

menajului. Stabilirea gresit


si conflictele cu
a a prioritatilor

colegii de munca pot duce si ele la surmenaj.

Uneori, noi nsine


suntem cauza acestuia. Pentru a-si atin
ge unele obiective profesionale sau pentru a se bucura de

un salariu mai mare, unii si ncarca viata


cu tot mai multa

munca. Ajung sa-si ia mai multe angajamente decat pot sa

respecte, ndreptandu-se astfel vertiginos spre surmenaj.

Daca ati ajuns surmenati din cauza locului de munca, ce

puteti face pentru a iesi din aceasta stare? Cu sigurant a,


daca va simti ti prinsi ntr-o situatie


vi se va parea
fara iesire,

imposibil sa faceti schimbari. Totusi,


va invitam sa analizati

patru sugestii care v-ar putea fi de ajutor. S-ar putea sa con

statati ca aveti mai multe optiuni


decat v-ati imaginat.


2. SIMPLIFICATI-V
A VIATA

1. EVALUATI-V
A PRIORITATILE

Ce este cel mai important pentru voi?

Multi oameni ar pune n capul listei relatiile

familiale si o buna sanatate. Daca sunteti


surmenati,
acestea vor avea probabil de suferit.

Stabilindu-va clar prioritatile,


va pregatiti

sa luati decizii grele, dar si sa acceptati


unele compromisuri. De exemplu, probabil


observati ca locul de munca va extenuea

za. V-ati putea gandi: Nu pot sa-mi schimb

locul de munca si nici sa lucrez mai putin;

am nevoie de bani!. E-adevarat, cu totii

avem nevoie de bani. Dar de cati avem ne

voie n realitate? Si
cat de mult sacrificam
pentru ei din lucrurile pe care le pretuim
cel

mai mult?
Nu cedati presiunilor de a adopta prio

ritatile
celor din jur. Prioritatile
angajatoru

lui difera probabil de ale voastre. Unii aleg sa

puna munca pe primul loc n viat a, dar asta

nu nseamna ca trebuie sa faceti si voi la fel.

Pentru a reduce stresul si a castiga


timp

pentru lucrurile pe care le pretui


ti cu adeva
rat, ati putea lua n calcul posibilitatea de a


lucra mai putin,
ati putea ncerca sa va con

vingeti angajatorul sa va reduca din res

ponsabilitati sau ati putea stabili ca trebuie


sa va schimbati locul de munca. Indiferent


de hotararea luata, va fi necesar probabil


sa va schimbati stilul de viat a si,


implicit, si
tuatia
financiara. Acest lucru nu este impo

sibil si s-ar putea sa nu fie nici atat de greu

pe cat credeti.

In multe t ari, societatea de consum pro

moveaza ideea ca fericirea depinde de venit


si de bunurile pe care le detinem.
Realitatea

este nsa cu totul alta. Un stil de viat a mai

simplu poate
aduce mai multa libertate si
satisfactii.
In vederea unei asemenea schim


bari, straduiti-v
ti cheltuielile si
a sa mic

sora

sa economisiti bani. Incercati sa reduceti

sau chiar sa eliminati datoriile. Discutati de


spre necesitatea de a face aceasta schimbare cu membrii familiei si cereti-le
ajutorul.

PRINCIPIU
AVAND HRAN A SI

BIBLIC:

ACOPERAMANT, VOM FI MULTUMI


TI CU

ACESTEA (1 TIMOTEI 6:8).

PRINCIPIU BIBLIC: CHIAR DACA CINEVA


ARE DIN BEL SUG,
VIATA
LUI NU DEPINDE DE

LUCRURILE PE CARE LE ARE (LUCA 12:15).

Trezi ti-va! septembrie 2014 5

3. INVATA
TI CAND TREBUIE
SA SPUNETI NU MUNCII

Daca aveti un volum de munca nerealist

sau va confruntati la serviciu cu o problema

persistenta, discutati despre situatia


voas

tra cu angajatorul. Daca este posibil, oferiti-i

solutii
care sa satisfaca atat necesitatile

voastre, cat si ale lui. Asigurati-l


de devota

mentul vostru fat a de locul de munca si ex


plicati-i
ce sunteti dispusi sa faceti,
dar spu
neti-i
n mod clar si ferm si ce nu puteti
face.

Ganditi n perspectiva si fiti realisti.


Daca

vreti sa lucrati mai putin,


angajatorul se va

astepta
probabil sa acceptati un salariu

mai mic. Anticipati riscuri precum amenin


tarea
cu pierderea locului de munca si fiti

pregatiti sa reactiona
ti.

Nu uitati totodata

ca perspectivele de a gasi alt loc de munca


sunt mai mari daca sunteti nca angajati.

Chiar daca ajungeti la un acord cu


angajatorul privind programul de lucru,

luati n calcul posibilitatea ca, mai tarziu,

sa fiti supusi din nou la presiunea de a pre

lua mai multe sarcini. Ce va poate ajuta sa



ramaneti fermi? Respectarea angajamente

lor luate fat a de angajator. Aceasta va va

da libertatea de a-i cere angajatorului sa ac

tioneze
n acelasi fel fat a de voi si sa nu

va dea mai mult volum de munca decat cel


stabilit.

PRINCIPIU BIBLIC:
IN VORBIREA VOASTRA,
DA-UL VOSTRU S A INSEMNE DA SI
NU-UL
VOSTRU, NU (MATEI 5:37).

AU INVINS SURMENAJUL

Wayne si Marie sunt un cuplu casatorit si au putin

peste 30 de ani. Ei locuiesc n Statele Unite.

Cum ati ajuns sa fiti


surmenati?

Wayne: Aveam mai multe

afaceri si intrasem n datorii


pana peste cap. Voiam sa



dezvolt afacerea noastra n

asa
fel ncat sa ducem o via

t a confortabila si sa obtinem

profituri muncind mai putin.

Obiectivul meu era sa reduc


stresul, dar rezultatul a fost
exact contrariul.

Mai multe raspunsuri la ntrebari biblice pe www.jw.org

Cum v-au afectat toate


acestea?

Wayne: Am realizat ca lucruri


le pentru care munceam atat
de mult haine mai frumoa
se, o casa mai mare si vacan
te
mai scumpe nu ne fa
ceau fericiti.
Ma simteam

secatuit pe plan afectiv si nu


mai aveam nicio motivatie.

4. DATI UN NOU SUFLU VIETII

Chiar daca la locul de munca nu va confruntati cu probleme majore, aveti probabil


parte de stres, interactiona
ti cu oameni di

ficili sau ntampinati situatii


neplacute. Prin

urmare, rezervati-v
a suficient timp pentru

a va odihni si a va relaxa n mod echili


brat. Nu uitati ca destinderea nu trebuie

sa fie costisitoare pentru a va aduce o ade


varata nviorare voua si familiei voastre.

Cautati domenii de interes si lega


ti prie

tenii n afara locului de munca. In plus, nu

va definiti n functie
de tipul si volumul

muncii prestate. De ce este ntelept


sa pro


Marie: Starea sanatatii
mele a
avut de suferit. Si
rela
tia

noas

tra conjugala a avut de suferit.

Nu ne mai ntelegeam
bine.

Cum v-ati simplificat viata?

Wayne: Ne-am analizat obiec


tivele si stilul de viat a. Am redus cheltuielile afacerii noastre. Aveam un birou foarte
modern, la care am renuntat.

Mi-am schimbat pretentiile


le

gate de masin
a. Am pus ba-

cedati astfel? In cartea Your Money or

Your Life se facea urmatoarea remarca:

Ceea ce esti
depase
ste
cu mult ceea ce

faci pentru a-ti castiga


banii. Daca identi

tatea voastra si respectul de sine depind


n primul rand de munca desfasurat
a, va va

fi greu sa reduceti importanta


pe care o are

aceasta n viata
voastra.

PRINCIPIU
BIBLIC:

MAI BINE O
MAN A
PLIN A DE ODIHN A DECAT DOU
AM
AINI

PLINE DE TRUDA SI
GOAN A DUPA VANT
(ECLESIASTUL 4:6).

Puteti deci face schimbarile necesare


pentru a combate surmenajul? Da! Anil,

mentionat
la nceputul articolului, a reusit.

El spune: Am luat legatura cu fostul meu

angajator si l-am ntrebat daca ar fi dispus

sa ma reangajeze. Raspunsul lui a fost afir


mativ. Mi-a fost rusine
sa dau ochii cu fostii

colegi, mai ales dupa ce le spusesem


c
a

gasisem pasuni
mai verzi. In plus, salariul

meu a scazut considerabil. Dar am castigat

pacea mintii,
am putut sa petrec mai mult

timp cu familia, dar si sa ma ocup de lucru


rile pe care le consider cu adevarat importante.

zele unei mici afaceri si am



avut grija sa nu o dezvolt. Am
redus facturile si cheltuielile.

Marie: Sa ne simplificam via


ta
nu a fost atat de greu pe

cat am crezut. Am nceput sa

mancam mai rar n oras si

mai des acasa. Ne-am facut

obiceiul sa iesim
la plimbare,


iar starea noastra de
sanata

te s-a mbunatatit.
In cele din

urma, am nceput sa lucram

cu jumatate de norma si sa
facem voluntariat.
Care au fost rezultatele?

Marie: Viata
noastra nu s-a

mai axat pe castigarea


bani
lor. Ne-am canalizat atentia

spre lucruri mai importante,

iar relatia
noastra a devenit

mai stransa.

Wayne: Avem o viat a mai usoa

ra. Suntem mult mai fericiti.

Trezi ti-va! septembrie 2014 7