1

1.1

6. FORME LINIARE. FORME BILINIARE.

FORME PATRATICE.
A. Teorie

Formele liniare sunt aplicatii definite pe spatii vectoriale peste un corp K avand
codomeniul corpul K. Formele liniare sunt de fapt functii polinomiale de gradul
intai omogene, iar formele biliniare si cele patratice sunt functii polinomiale de
gradul al doilea omogene.
Peste tot in aceasta sectiune V este un spatiu vectorial peste corpul K
{R, C}, iar B = {e1 , e2 , ..., en } este o baza in acest spatiu.
1.1.1

6.1. Forme liniare

Cele mai importante aplicatii ingineresti ale formelor liniare sunt in tehnicile de
optimizare ale unor procese.
Reamintim ca, deoarece (K, +) este un grup abelian, K este si el un spatiu
vectorial peste corpul K, operatia externa de inmultire a scalarilor din K cu vectori din K fiind chiar operatia (interna ) de inmultire din corpul K. Reamintim
si faptul ca multimea L (V, K) este un spatiu vectorial peste corpul K (adunarea
vectorilor f, g L (V, K) fiind definita prin (f + g) (x) := f (x) + g (x), iar inmultirea scalarului K cu vectorul f fiind definita prin (f ) (x) := f (x)).
Definitia 6.1.1. O aplicatie liniara f : V K se numeste forma liniara
a spatiului V (sau forma liniara pe spatiul V ). Notam spatiul vectorial al
formelor (adica L (V, K)) cu V si il numim spatiul dual al spatiului vectorial
V.
Reamintim ca forma f V este complet determinata daca cunoastem valn
P
orile f (e1 ) , f (e2 ) , ..., f (en ) K, deoarece atunci pentru orice v =
xi ei V
i=1

avem
f (v) = x1 f (e1 ) + x2 f (e2 ) + + xn f (en ) .

Scalarii f (e1 ) , f (e2 ) , ..., f (en ) K se numesc coeficientii formei f in

baza B. Cum dimensiunea spatiului K/K este 1 (deoarece sistemul {1} K
este o baza pentru spatiul vectorial K/K) rezulta ca matricea unei forme relativ
la o pereche de baze este o matrice linie cu n coloane si ca
V ' K 1n , iar dim V = n.
Definitia 6.1.2. Baza duala a bazei B. Construim, pornind de la baza B
formele ei V , i {1, 2, ..., n} prin

1 daca i = j
ei (ej ) = ij =
,
0 daca i 6= j

adica ei

n
P


xi ei

:= xi , pentru orice v =

i=1

{e1 , e2 , ..., en } este o baza pentru V . Daca

n
P

xi ei V. Sa aratam ca B :=

i=1

x1 e1 + x2 e2 + + xn en = V
rezulta ca (x1 e1 + x2 e2 + + xn en ) (ei ) = V (ei ) = 0, deci xi = 0 pentru
i {1, 2, ..., n} , adica B este un sistem de vectori liniar independent maximal.
Definitia 6.1.2. Baza B se numeste baza duala a bazei B.
n
P

Daca v =

xi ei V atunci ej (v) = xj , pentru j {1, ..., n} iar daca

i=1

f V f =

n
P

yi ei atunci f (ej ) =

i=1

n
P

yi ei (ej ) = yj . Am obtinut astfel formula

i=1

de reprezentare a unei forme din urmatoarea propozitie.

Propozitia 6.1.1. Daca B = {e1 , e2 , ..., en } este o baza in spatiul V , iar
B := {e1 , e2 , ..., en } este baza duala atunci coordonatele vectorului f V in
baza B sunt f (e1 ) , f (e2 ) , ..., f (en ), adica
f = f (e1 ) e1 + f (e2 ) e2 + ... + f (en ) en .
Avem urmatoarea formula de calcul a matricei de trecere dintre doua baze
duale.
Propozitia 6.1.2. Daca B, B1 sunt doua baze in V atunci
T
TB B1 = TBB
1

1

Fie V := R2 spatiul aritmetic

bidimensional,
Bc =


1 1
{e1 , e2 } baza canonica a acestuia si TB Bc =
matricea formei
0 1

f R2 in perechea de baze duale B , Bc . Sa determinam baza B si coordonatele formei f in baza Bc si baza B , stiind ca f (x, y) = 2x + 3y.

1

1


1 T
T
T
Din propozitia 6.1.2 avem TB Bc = TBB
=
; dar TBB
= TBB
c
c
c


1
0
TBTc B , deci TBc B = TBT Bc =
. Am obtinut baza B = {v1 = (1, 1) , v2 = (0, 1)} .
1 1
Din propozitia 6.1.1 avem f = f (e1 ) e1 + f (e2 ) e2 = 2e1 + 3e2 , deci coordonatele vectorului f in baza Bc sunt 2, 3.
Deoarece

  

1 1
2
1
fB = TB Bc fBc =
=
0 1
3
3
Exemplul 6.1.1.

rezulta ca 1, 3 sunt coordonatele vectorului f in baza B .

1.1.2
1.1.3

6.2. Forme biliniare

Formele biliniare sunt instrumente esentiale pentru definirea formelor patratice si pentru constructia spatiilor euclidiene - subiecte care vor fi studiate in
continuare.
Definitia 6.2.1. Definitia formelor biliniare. O aplicatie : V V
K se numeste forma biliniara (a spatiului V ) daca ea este liniara in ambele
variabile, adica
(i) (u + v, w) = (u, w) + (v, w)
(ii) (u, v + w) = (u, v) + (u, w)
oricare ar fi u, v, w V si oricare ar fi , K. Notam cu B (V ) multimea
formelor biliniare ale spatiului V. Daca B (V ) si
(iii) (u, v) = (v, u)
pentru orice u, v V spunem ca este o forma biliniara simetrica.
Notam cu Bs (V ) multimea formelor biliniare simetrice ale spatiului V.
Se verifica imediat urmatoarea caracterizare a formelor biliniare. Reamintim
ca B = {e1 , e2 , ..., en } este o baza spatiul V /K.
Propozitia 6.2.1. Caracterizara formelor biliniare. O aplicatie :
V V K este forma biliniara daca si numai daca pentru orice m, p N ,
pentru orice v1 , ..., vm , w1!
..., wp V si pentru orice x1 , ..., xm , y1 ..., yp K
p
p
m P
m
P
P
P
avem
x i vi ,
yj wj =
xi yj (vi , wj ) .
i=1

j=1

i=1j=1

Observatia 6.2.1. Daca B (V ) atunci

este complet determinata daca cunoastem scalarii aij := (ei , ej ),
pentru i, j {1, ..., n} (intelegand prin aceasta ca expresia analitica a
n
P
formei este determinata complet). Intr-adevar, daca v =
xi ei , w =
i=1

n
P

yj ej V , atunci folosind biliniaritatea aplicatiei avem (v, w) =

!
n
n
n P
n
n P
n
P
P
P
P

xi ei ,
yj ej
=
xi yj (ei , ej ) =
aij xi yj . Matriceal

j=1

i=1

j=1

i=1j=1

i=1j=1

avem
T
( (v, w)) = vB
B wB ,

unde B := ( (ei , ej ))i,j=1,n .

este omogena, cu gradul de omogenitate doi, deoarece (tv, tw) =
t2 (v, w) pentru orice v, w V si pentru orice t K.
3

Definitia 6.2.2. Matricea unei forme biliniare. Fie B = {e1 , e2 , ..., en }

o baza in V /K si forma B (V ). Matricea B := ( (ei , ej ))i,j=1,n K nn
se numeste matricea formei biliniare in baza B.
Observatia 6.2.2. Forma biliniara este simetrica daca si numai daca
matricea ei intr-o baza oarecare este simetrica.
Exemplul 6.2.1. Fie : R R R. Atunci B (R) daca si numai daca
exista o constanta reala a astfel incat (x, y) = axy petru orice x, y R.
Intr-adevar, daca B (R) si a := (1, 1) atunci, cum este liniara in
ambele variabile avem (x, y) = x (1, y) = xy (1, 1) = axy.
Invers, daca (x, y) := axy este imediata liniaritatea in ambele variabile
pentru functia .
0 0
0
0
Exemplul 6.2.2. Fie : R2 R2
 R, ((x,y) , (x , y )) := xx + 2xy


1 2
x0 y+3yy 0 . Atunci B R2 iar Bc =
unde Bc este baza canonica
1 3
din R2 /R. Expresia analitica exprimata matriceal este

 0 


1 2
x
( ((x, y) , (x0 , y 0 ))) = x y
.
1 3
y0

Avand matricea unei forme intr-o baza, putem sa construim matricea acestei
forme intr-o baza noua folosind matricea de trecere.
Propozitia 6.2.2. Schimbarea bazei. Daca B, B 0 sunt doua baze in V /K,
B (V ) si TBB 0 este matricea de trecere de la baza B la baza B 0 atunci
T
B 0 = TBB
0 B TBB 0 .

Exemplul 6.2.3. Fie B R


astfel ca Bc =

0
0
a1 1


, unde Bc

este baza canonica din R2 /R. Sa determinam

1. a R astfel ca forma biliniara sa fie simetrica;
2. expresia analitica a formei biliniare ;
3. matricea formei biliniare in baza B = {v1 = (1, 1) , v2 = (1, 0)} .
Rezolvare.
1. Conform observatiei 6.2.2 este suficient sa impunem ca Bc sa fie simetrica.
Deci a = 1.
2. Folosind formula matriceala de la observatia
(x, y) , (x0 , y 0 )
 6.2.1,
 daca0 






0 0
x
0
x
y
R2 , avem ( ((x, y) , (x0 , y 0 ))) = x y
=
=
0 1
y0
y0
(yy 0 ) . Prin urmare expresia analitica a formei biliniare este data de
((x, y) , (x0 , y 0 )) := yy 0 .
4

3. Conform propozitiei precedente avem B = TBTc B Bc TBc B = TBTc B



 

 

0 0
1 1
1 1
0 0
1 0
=
=
.
0 1
1 0
1 0
1 0
0 0

1.1.4

6.3. Forme patratice

Formele patratice sunt folosite intr-o multime de tehnici statistice de analiza

a unor fenomene concrete. De asemenea sunt utilizate in diverse probleme de
optimizare, in special pentru a decide natura punctelor stationare. In esenta
formele patratice sunt functii omogene de gradul al doilea.
Definitia 6.3.1. Definitia formei patratice si a polarei sale. O aplicatie f : V K se numeste forma patratica (a spatiului vectorial V /K)
-scriem f Q (V ) daca exista o forma biliniara simetrica : V V K si
f (v) = (v, v) oricare ar fi v V. In acest caz mai spunem ca f este forma
patratica asociata formei biliniare simetrice , iar este polara formei
patratice f. Daca B este o baza in spatiul V /K matricea B se numeste matricea formei patratice f si se noteaza fB .
Exemplul 6.3.1. Daca este forma biliniara de la exemplul 6.2.3 atunci
forma patratica asociata ei este f : R2 R, cu expresia analitica data de
f (x, y) := ((x, y) , (x, y)) = y 2 .
Expresia polara formei patratice f isi gaseste justificarea logica in urmatoarea propozitie: unei forme patratice ii corespunde o unica forma biliniara
simetrica care este polara ei.
Propozitia 6.3.1. Constructia polarei unei forme patratice. Fie f :
V K o forma p
atratic
a. Atunci : V V K,
(v, w) :=

1
[f (v + w) f (v) f (w)]
2

defineste polara formei patratice f .

Observatia 6.3.1. Expresia analitica a unei forme patratice. Din
observatia 6.2.1 deducem ca daca B = {e1 , e2 , ..., en } este o baza in V /K atunci
forma patratica f Q (V ) este are reprezentarea analitica
 n

n P
n
P
P
f
xi ei =
aij xi xj ,
i=1

i=1j=1

unde aij = aji , pentru orice i, j {1, 2, ..., n} . Cu alte cuvinte, aplicatia
f : V K este o forma patratica daca si numai daca exista scalarii
aij K, cu aij = aji , pentru orice i, j {1, 2, ..., n} astfel incat daca
n
P
v=
xi ei V atunci
i=1

f (v) = a11 x21 +a22 x22 +...ann x2n +2(a12 x1 x2 +a13 x1 x3 +...a1n x1 xn +...+an1,n xn1 xn )
5

Aici aij = (ei , ej ) , i, j {1, 2, ..., n} , unde este polara formei patratice f.
Matriceal avem
T
(f (v)) = vB
fB vB ,

a11 a12 a1n

a12 a22 a2n

unde fB = .
..
.. .
..
.

.
a1n a2n ann
Observatia 6.3.2. Tehnica dedublarii.
presupunem
ca forma patrat Sa

n
n P
n
P
P
ica f Q (V ) are reprezentarea analitica f
xi ei =
aij xi xj in baza
i=1

i=1j=1

B = {e1 , e2 , ..., en } . Atunci f are matricea fB = (aij )i,j=1,n iar polara sa are
T
B wB , oricare
aceeasi matrice, i.e. B = fB . Prin urmare, cum ( (v, w)) = vB
ar fi v, w V , rezulta imediat ca expresia analitica a formei biliniare este
data de
!
n
n
n P
n
P
P
P

xi ei ,
yj ej =
aij xi yj .
i=1

j=1

i=1j=1

Aceasta metoda de constructie a expresiei analitice a polarei din expresia analitica a formei patratice se numeste dedublare.
Exemplul 6.3.2. Fie f : R2 R, f (x, y) := x2 2xy + 3y 2 .
1. Sa se determine polara formei patratice f.
2. Sa se determine matricea fB , unde B = {v1 = (1, 1) , v2 = (1, 1)} .




3. Fie g1 , g2 R2 . Sa se arate ca h P R2 , unde h (x, y) := f (g1 (x, y) , g2 (x, y))
si sa se determine matricea hBc unde Bc este baza canonica din R2 .
Rezolvare. 1. Folosim procedeul dedublarii. Fie Bc = {e1 = (1, 0) , e2 = (0, 1)}
baza canonica din R2 si polara formei patratice f . Atunci Bc = fBc si
a11 = (e1 , e1 ) = 1 (coeficientul lui x2 ), a12 = (e1 , e2 ) = (e2 , e1 ) = 2
2 = 1
(jumatate
din
coeficientul
lui
xy),
iar
a
=

(e
,
e
)
=
3.
Prin
urmare
Bc =
22
2
2


1 1
. Expresia analitica a formei biliniare simetrice se obtine imediat
1 3
T
0 0
din egalitatea matriceala ( (v,
 w)) = vBB
wB0 : daca v = (x, y) , w = (x , y )


1 1
x
= (xx0 xy 0 x0 y + 3yy 0 ) .
atunci ( (v, w)) = x y
y0
1 3
De aceea ((x, y) , (x0 , y 0 )) = xx0 xy 0 x0 y + 3yy 0 .


1 1
1
2. Din propozitia 6.2.2 avem fB = B = TBTc B Bc TBc B = TBTc B
1 3
1


 

1 1
0 2
2 2
=
.
1 1
2 4
2 6

1
1

3. Deoarece g1 , g2 sunt doua forme liniare rezulta ca exista constantele b11 , b12 , b21 , b22
R astfel ca g1 (x, y) := b11 x + b12 y si g2 (x, y) := b21 x + b22 y. Atunci
6


=

h (x, y) = f (b11 x + b12 y, b21 x + b22 y) =
(b11 x + b12 y) 2 (b11 x + b12 y) (b21 x + b22 y) +
2
3 (b21 x + b22 y) = b211
2b11 b21 + 3b221 x2 + 2 (b11 b12 b11 b22 b21 b12 + 3b21 b22 ) xy+


2
2
2
a unei forme patratice iar
b12 2b12 b22 + 3b22 y este expresia analitica

b211 2b11 b21 + 3b221
b11 b12 b11 b22 b21 b12 + 3
matricea sa in baza canonica este hBc =
b11 b12 b11 b22 b21 b12 + 3b21 b22
b212 2b12 b22 + 3b222

Am vazut ca daca f Q (V ) atunci f

n
P


xi ei

i=1

pentru orice vector

n
P

n
P

aii x2i + 2

i=1

n
P

aij xi xj ,

i,j=1
i<j

xi ei V . Cazul in care cea de-a doua suma din aceasta

i=1

expresie analitica este nula pentru orice vector din V , deci daca aij = 0 pentru
i 6= j, este esential in aplicatii.
Definitia 6.3.2. Daca matricea formei f Q (V ) in baza B = {e
 1n, e2 , ...,en }
P
are forma diagonala atunci expresia analitica a formei f (adica f
xi ei =
i=1

n
P

aii x2i )
i=1

se numeste forma canonica a formei patratice f .

Se pune problema existentei unei forme canonice pentru o forma patratica

data f , deci a unei baze in care f are forma canonica. Raspunsul este afirmativ:
orice forma patratica admite o forma canonica, iar metoda lui Gauss ne indica
si o tehnica de depistare a ei.
Teorema 6.3.1. Determinarea formei canonice prin metoda Gauss.
Fie f Q (V ) o forma patratica nenula. Atunci exista o baza in care f are
forma canonica. Algoritmul de constructie este urmatorul. Presupunem
 n
ca,
P
data fiind baza B = {e1 , e2 , ..., en } , f are reprezentarea analitica f
xi ei =
n
P

aii x2i
i=1

+2

n
P

i=1

aij xi xj si presupunem ca exista i 6= j astfel ca aij 6= 0. Avem

i,j=1
i<j

doua cazuri posibile:

1. daca exista i {1, ..., n} si aii 6= 0 grupam toti termenii care contin
variabila xi si formam un patrat perfect cu acestia.
2. Daca aii = 0 pentru orice i {1, ..., n} atunci reducem problema la cazul
1. astfel: deoarece exista aij 6= 0 cu i 6= j schimbam variabilele punand
02
xi = x0i + x0j si xj = x0i x0j (in acest caz xi xj = x02
i xj si se poate
aplica cazul 1.).
Aplicand succesiv algoritmul descris ajungem in cele din urma la o suma
n
n
P
P
de patrate, i.e. f (v) =
bii yi2 , unde v =
xi ei , adica la forma canonica.
i=1

i=1

Legatura dintre vechile coordonate si noile coordonate ale vectorului arbitrar v

ne da matricea de trecere de la baza B la baza Bo in care f are forma canonica,

deoarece stim ca vB = TBBo vBo .


Exemplul 6.3.3. Fie f Q R3 , f (x, y, z) = xy + yz + zx. Sa se reduca
la o forma canonica si sa se indice o baza in care are forma gasita.
Rezolvare. Aplicam metoda lui Gauss. Daca Bc = {e1 , e
2 , e3 } este baza

0 21 12
canonica din R3 matricea formei in aceasta baza este fBc = 21 0 12 .
1
1
0
2
2
Trebuie sa aplicam cazul 2 (deoarece a11 = a22 = a33 = 0). Cum a12 6= 0
luam x = x1 + y1 , y = x1 y1 , z = z1 . Atunci f (x, y, z) = x21 y12 + 2x1 z1 si
aplicam cazul 1; formam un patrat perfect cu termenii care-l contin pe x1 si
2
obtinem forma canonica f (x, y, z) = (x1 + z1 ) y12 z12 = x22 y22 z22 , unde
xy
x2 = x1 + z1 , y2 = y1 si z2 = z1 . Cum x1 = x+y
2 , y1 =
2 , z1 = z, obtinem
xy
x+y+2z
,
y
=
,
z
=
z.
Matriceal,
daca
B
=
{v
,
x2 =
2
2
1 v2 , v3 } este baza in
2
2
care v = xe1 + ye2 + ze3 = x2 v1 + y2 v2 + z2 v3 , avem

1
x2
1
x
2
2
vB = y2 = 12 12 0 y = TBBc vBc .
z2
z
0
0 1

Deci matricea de trecere de la baza B la baza Bc este TBBc =

1
2
1
2

1
2
12

1
0 ,
1

1 1 1
1
1 1 1 . Prin urmare baza in care f are forma
iar TBc B = TBB
=
c
0 0
1
canonica f (x, y, z) = x22 y22 z22 este B = {v1 = (1, 1, 0) , v2 = (1, 1, 0) , v3 = (1, 1, 1)}.
Daca
dorim sa verificam
rezultatul, tinem seama de faptul ca, pe de o parte fB =

1 0
0
T
0 1 0 si, pe de alta parte, fB = TBB
f T
. Dar TBTc B fBc TBc B =
c Bc BBc
0 0 1
1

0 21 12
1 1 1
1
1 0
12
0
2
1
T
1 0 1 1 1 1 = 1 1 0 1
0 =
TBB
2
2
2
2
c
1
1
1 1 1
0 0
1
1
0 1
0
2
2

1 0
0
0 1 0 , ceea ce trebuia demonstrat.
0 0 1
O alta tehnica de aducere la forma canonica este furnizata de urmatoarea
teorema. Din pacate ea nu se poate aplica in orice caz.
Teorema 6.3.2. Determinarea formei canonice prin metoda Jacobi. Fie f Q (V ) o forma patratica a carei matrice in baza B = {e1 , e2 , ..., en }

este

fB =

a11
a12
..
.

a12
a22
..
.

a1n

a2n

a1n
a2n
..
.

ann

Daca determinantii construiti dupa regula nord-vest


 a11



 a12
 a11 a12 



,

:=
1 := |a11 | , 2 := 
 ..
n
a12 a22 
 .

 a1n

a12
a22
..
.
a2n

a1n
a2n
..
.
ann

sunt nenuli, atunci exista o baza Bo = {v1 , v2 , ..., vn } in care f are forma canonica
 n

P
1 2 1 2
n1 2
f
yi vi =
y1 +
y2 + +
y .

n n
1
2
i=1
In diferite aplicatii este important de stiut daca o forma patratica isi conserva
semnul. Teorema de inertie si metoda lui Gauss dau informatii despre aceasta
problema.
Teorema 6.3.3. Teorema de inertie. Fie V /K un spatiu vectorial si f :
V K o forma patratica. Numarul termenilor pozitivi (si numarul termenilor
negativi) din forma canonica a lui f este acelasi, indiferent de metoda prin care
forma patratica a fost adusa la forma canonica.
Definitia 6.3.3. Fie f Q (V ) , unde V /R este un spatiu n-dimensional.
Daca intr-o forma canonica a formei patratice f numarul de termeni pozitivi
este p, numarul de termeni negativi este q, iar o = n p q (numarul de
coeficienti nuli), vom numi tripletul (p, q, o) signatura formei f . Daca
1. f (v) > 0, v V (adica n = p) spunem ca f este pozitiv definita;
2. f (v) < 0, v V (adica n = q) spunem ca f este negativ definita;
3. f (v) 0, v V si exista w V astfel ca f (w) = 0 spunem ca f este
semidefinita pozitiv;
4. f (v) 0, v V si exista w V astfel ca f (w) = 0 spunem ca f este
semidefinita negativ;
5. v, w V astfel ca f (v) < 0 si f (w) > 0 spunem ca f este nedefinita.

1.2

B. Probleme rezolvate

1.3

PROBLEME REZOLVATE

1. Forma liniar
a f a spatiului R4 /R are, n baza canonica, matricea 1 2 3 4 .
S
a se determine dimensiunea nucleului acestei forme.
Solutia 1: Din matrice stim ca f (1, 0, 0, 0) = 1, f (0, 1, 0, 0) = 2, f (0, 0, 1, 0) =
3 si f (0, 0, 0, 1) = 4, deci f (x, y, z, t) = x 2y + 3z 4t. (x, y, z, t)
ker f x 2y + 3z 4t = 0 care este un ,,sistem cu o ecuatie si 4
necunoscute. Rangul matricei sistemului este 1, deci vom avea 3 necunoscute secundare, prin urmare spatiul solutiilor, ker f , va avea dimensiunea
3.
Solutia 2: Cum f nu este aplicatia nula, dim Im f = 1, prin urmare
dim ker f = dim R4 dim Im f = 4 1 = 3.


2. In spatiul R2 /R consideram forma liniara f
R2 a carei matrice n
baza B = {v1 = (1, 1) , v2 = (0, 2)} este 2 4 . Se cere:
(a) expresia analitic
a a formei f ;
(b) dimensiunea nucleului formei f ;
(c) duala bazei B si exprimarea formei f n aceasta baza.
Solutie
i. Din matrice stim f (1, 1) = 2 si f (0, 2) = 4. Atunci f (0, 1) =
1

2 f (0, 2) = 2, apoi f (1, 0) = f (1, 1) + f (0, 1) = 4. In fine,

f (x, y) = xf (1, 0) + yf (0, 1) = 4x + 2y.
ii. (x, y) ker f 4x+2y = 0 y = 2x (x, y) Span{(1, 2)},
deci dim ker f = 1.
iii. Fie B 0 = {f1 , f2 } baza duala a bazei B = {v1 , v2 }. Atunci f1
este forma liniara care satisface f1 (v1 ) = 1 si f1 (v2 ) = 0, iar
f2 este forma liniara care satisface f2 (v1 ) = 0 si f2 (v2 ) = 1.
Putem proceda ca mai sus, sau, echivalent, exprima vectorul
arbitrar (x, y) n baza B: (x, y) = x (1, 1) + x+y
2 (0, 2),
apoi f1 (x, y) = x f1 (1, 1) + x+y

f
(0,
2)
=
x,
iar
f2 (x, y) =
1
2
x+y
x f2 (1, 1) + x+y

f
(0,
2)
=
.
2
2
2
Este usor de vazut ca f (x, y) = 2f1 (x, y) + 4f2 (x, y), deci matricea lui f n baza duala a lui B coincide cu matricea lui f n
baza B.


3. Forma B R3 este definita prin ((x1 , x2 , x3 ) , (y1 , y2 , y3 )) = x1 y1 +
2x2 y2 + 4x3 y3 5x3 y1 2x2 y3 . Sa se determine matricea sa n
a. baza canonic
a;
b. baza {(0, 1, 1) , (1, 0, 1) , (1, 1, 0)} .
Solutie: Matricea formei biliniare n baza B = {v1 , v2 , v3 }, notata []B ,
are pe linia i coloana j elementul
(vi , vj ), i, j {1,
2, 3}.




a. Avem (1, 0, 0), (1, 0, 0) = 1, (1, 0, 0), (0, 1, 0) = 0, (1, 0, 0), (0, 0, 1) =
10







0, (0, 1, 0), (1, 0, 0)
= 0, (0, 1, 0), (0, 1, 0) =
2, (0, 1, 0), (0, 0, 1) =

2, (0, 0, 1),
(1, 0, 0) = 5,
(0, 0, 1), (0, 1, 0) = 0, (0, 0, 1), (0, 0, 1) =
1 0 0
4, deci []B = 0 2 2.
5 0 4
Observati c
a elementul aij al matricei lui n baza canonica este tocmai
coeficientul lui xi yj , ceea ce permite scrierea directa a matricei lui n
aceast
a baz
a.






b. Avem (0, 1, 1), (0,
1, 1) = 4, (0, 1, 1), (1,
0, 1) = 3, (0, 1, 1), (1,
1,
0)
=


3, (1, 0, 1), (0, 1, 1)
= 4, (1, 0, 1), (1, 0, 1)
= 0, (1, 0, 1), (1, 1, 0) =


4, (1, 1, 0),
(0, 1, 1) = 0,
(1, 1, 0), (1, 0, 1) = 1, (1, 1, 0), (1, 1, 0) =
4 3 3
3, deci []B = 4 0 4.
0 1 3
Observatie: Odat
a calculata matricea lui ntr-o baza B, matricea ei
t
ntr-o a doua baz
a, B 0 , poate fi determinata si cu formula []B 0 = TBB
0
[]B TBB 0 .

1 0 0
0 1 1
4 3 3
0 1 1
In cazul nostru, []B = 1 0 1 0 2 2 1 0 1 = 4 0 4.
5 0 4
1 1 0
0 1 3
1 1 0
4. S
a se arate c
a functia : R2 R2 R definita prin ((x, y) , (x0 , y 0 )) =
0
0
xx + 3x y + 3yx0 2yy 0 este o forma biliniara a spatiului R2 /R si sa se
scrie matricea ei n baza canonica. Este aceasta forma simetrica? Care
este matricea lui n baza B = {v1 = (1, 1), v2 = (1, 1)}?


1 2
2
5. Forma biliniar
a a spatiului vectorial R /R are matricea
n baza
3 4
B Care este forma sa analitica daca
a. B este baza canonica;
b. B = {(1, 1) , (2, 0)} .
Solutie: a. Dac
a not
am cu e1 = (1, 0), e2 = (0, 1) din baza canonica, avem,
din matrice, c
a (e1 , e1 ) = 1, (e1 , e2 ) = 2, (e2 , e1 ) = 3, (e2 , e2 ) = 4.
Ca si la aplicatiile liniare unde valorile pe vectorii unei baze determinau
n mod unic aplicatia liniara, o aplicatie biliniara poate fi determinata
dac
a se cunosc valorile ei pe

perechile (ei , ej ) de vectori dintr-o baza. Astfel, avem (x, y), (x0 , y 0 ) = (xe1 + ye2 , x0 e1 + y 0 e2
) = x(e1 , x0 e1 +
0
0
0
0
0
y 0 e2 ) + y(y,

x e10 + y e2 ) = x x0 (e1 , e1 ) + y0 (e1 , e2 ) + y0 x0 (e2 , e1 ) +
0
y (e2 , e2 ) = xx (e1 , e1 ) + xy (e1 , e2 ) + x y(e2 , e1 ) + x y (e2 , e2 ).


In cazul de fat
a obtinem (x, y), (x0 , y 0 ) = xx0 + 2xy 0 + 3x0 y + 4yy 0 .
Observatie: Alternativ, se poate afla expresia analitica a formei biliniare

cunosc
and matricea sa n baza B si aplicand direct formula: (x, y), (x0 , y 0 ) =
(x y)B []B t (x0 y 0 )B , unde (x y)B reprezinta matricea linie formata
cu coordonatele lui (x, y) n baza B. Astfel, n baza canonica, avem
(x y)B = (x y) deci obtinem imediat expresia analitica a lui calculand

11


  0


1 2
x
(x, y), (x0 , y 0 ) = (x y)
= xx0 + 2xy 0 + 3x0 y + 4yy 0 .
3 4
y0
b. Not
and v1 = (1, 1), v2 = (2, 0), avem, din matrice, ca (v1 , v1 ) = 1,
(v1 , v2 ) = 2, (v2 , v1 ) = 3, (v2 , v2 ) = 4. Exprimam vectorii arbitrari
(x, y) si (x0 , y 0 ) n baza B: (x, y) = a(1, 1) + b(2, 0) conduce la sistemul

a + 2b = x
sadar, un vector arbitrar
cu solutia a = y, b = yx
2 . A
a
=y


xy
(x, y) are n baza B coordonatele (x y)B = y
.
2


0
Proced
and ca mai sus, obtinem ca (x, y), (x0 , y 0 ) = yv1 + xy
2 v 2 , y v1 +


0
0
xy
x0 y 0
0

v2 = yy 0 (v1 , v1 ) + y x y
(v1 , v2 ) + xy
2
2
2 y (v2 , v1 ) +
20
0
0
0
x0 y 0
x

y
x

y
x

y
x

y
(v2 , v2 ) = yy 0 + 2y
+3
y0 + 4

=
2
2
2
2
2
1
1
xx0 + xy 0 yy 0 .
2
2
Observatie: Dup
a ce stabilim coordonatele
 unui vector arbitrar (x, y)
xy
, putem aplica direct formula
n baza B, anume (x y)B = y
2




y0


x

y
1
2
x0 y 0 =

(x, y), (x0 , y 0 ) = (x y)B []B t (x0 y 0 )B = y

3 4
2
2
xx0 + 12 xy 0 12 yy 0 .


2
2
6. Aflati expresia analitic
a a formei biliniare



: R R R
daca (1, 0), (1, 1) =
1, (1, 1), (1, 2) = 2, (2, 1), (1, 0) = 3, (0, 1), (1, 0) = 4.
Este ntotdeauna posibila determinarea expresiei analitice a unei forme
biliniare : R2 R2 R daca se cunosc valorile acesteia pe patru
perechi de vectori din R2 ?

a b
Solutie: Dac
a not
am cu
matricea lui n baza canonica, avem
c d







(1, 0), (1, 0) = a, (1, 0), (0, 1) = b, (0, 1), (1, 0) = c, (0, 1), (0, 1) =
d, iar valorile date
ale lui se traduc

prin:


1 = (1, 0), (1, 1)
= (1, 0), (1, 0)
+ (1, 0), (0, 1)
= a + b,


2 = (1, 1), (1,
2) = (1, 0), (1,
2) + (0, 1), (1, 2)
=

(1,
0),
(1,
0)
+


2 (1, 0), (0, 1) +
(0, 1), (1, 0) + 2

(0, 1), (0, 1) =
a + 2b + c + 2d,
3 = (2, 1), (1, 0)
= 2 (1, 0), (1, 0) + (0, 1), (1, 0) ,
4 = (0, 1), (1, 0) = c.
1
3
9
Rezolv
and acest sistem, gasim a = , b = , c = 4, d = .
2
2

4
Prin urmare, expresia analitica a lui este (x1 , x2 ), (y1 , y2 ) = 21 x1 y1 +
3
9
2 x1 y2 + 4x2 y1 4 x2 y2 .
In general se obtine un sistem liniar, cu patru ecuatii si patru necunoscute. Se pot da usor exemple n care acest sistem este incompatibil (caz
n care nu exist
a o asemenea forma biliniara) sau compatibil nedeterminat
(caz n care exist
a o infinitate de forme biliniare cu proprietatile date, prin
12

urmare ea nu poate fi determinata).

7. Determinati a, b
R astfel ncat forma biliniara : R2 R2 R,
(x1 , x2 ), (y1 , y2 ) = x1 y1 + 2x1 y2 +
ax2 y1 + bx2 y2 sa fie simetric
a.


Solutie: Trebuie ca (y1 , y2 ), (x1 , x2 ) = (x1 , x2 ), (y1 , y2 ) , (x1 , x2 ), (y1 , y2 )
R2 , adic
a x1 y1 + ax1 y2 + 2x2 y1 + bx2 y2 = x1 y1 + 2x1 y2 + ax2 y1 + bx2 y2 ,
x1 , x2 , y1 , y2 R. Identificand coeficientii (egalitatea celor doua polinoame din R[x1 , x2 , y1 , y2 ] revine la egalitatea coeficientilor), deducem ca
a = 2, b R arbitrar.
La aceeasi concluzie
fi putut ajunge rapid examinand matricea lui
 am 
1 2
n baza canonic
a,
. este simetrica daca si numai daca matricea
a b
ei, n orice baz
a este simetrica (adica este egala cu transpusa sa).
8. Scrieti forma p
atratic
a f asociata formei
biliniare simetrice daca:
(a) : R2 R2 R, (x1 , x2 ), (y1 , y2 ) = x1 y1 +3x1 y2 +3x2 y1 +9x2 y2 ;
(b) : R1 [X] R1 [X] R, (aX + b, cX + d) = ac 2ad 2bc.
Solutie:


def
(a) f : R2 R, f (x1 , x2 ) = (x1 , x2 ), (x1 , x2 ) = x21 + 6x1 x2 + 9y22 ;
def

(b) f : R1 [X] R, f (aX + b) = (aX + b, aX + b) = a2 4ab.

9. Determinati polara formei patratice f : R3 R, f (x1 , x2 , x3 ) = x21 +
2x1 x2 + 3x1 x3 + 4x22 + 5x2 x3 + 6x23 .


Solutie: Pentru a determina expresia lui (x1 , x2 , x3 ), (y1 , y2 , y3 ) , putem
folosi una din formulele
f (u + v) f (u) f (v)
f (u) + f (v) f (u v)
=
, n care ter(u, v) =
2
2
menii din membrul drept sunt cunoscuti, ceea ce permite determinarea,
n principiu facil
a, dar deseori laborioasa, a lui (u, v).
In loc de aceasta, putem deduce expresia analitica a lui prin ,,dedublare, adic
a g
andindu-ne din ce provine fiecare termen. Astfel, fiind
extrem de usor de v
azut cum se poate obtine f pornind de la , sa ncercam
s
a facem demersul invers. Sa analizam fiecare termen din f si sa vedem
din ce termen(i) provine. Constatam ca, n general, termenii de forma ax2i
provin dintr-un termen axi yi din , n vreme ce un termen de forma xi xj
provine din adunarea unor termeni de forma bxi yj si cxj yi , cu b + c = a.
Ins
a simetric
a, deci coeficientii lui xi yj si xj yi trebuie sa fie egali. Prin
urmare un termen de forma xi xj n expresia lui f provine din adunarea
termenilor a2 xi yj si a2 xj y
i . In concluzie, gasim:
(x1 , x2 , x3 ), (y1 , y2 , y3 ) = x1 y1 + ( 22 x1 y2 + 22 x2 y1 ) + ( 32 x1 y3 + 23 x3 y1 ) +
4x2 y 2 + ( 52 x2 y3 + 52 x3 y2 ) + 6x3 y3 = x1 y1 + x1 y2 + x2 y1 + 23 x1 y3 + 23 x3 y1 +
4x2 y2 + 25 x2 y3 + 52 x3 y2 + 6x3 y3 .
10. Reduceti la forma canonica formele patratice de mai jos, precizand si cate
o baz
a n care se obtin:
(a) f : R2 R, f (x, y) = x2 + 6xy
13

(b) f : R3 R, f (x, y, z) = x2 + 2xy + 3y 2 + 4xz + 5z 2 + 6yz

(c) f : R3 R, f (x, y, z) = 2x2 + 2y 2 + 2z 2 2xy 2yz 2zx
(d) f : R3 R, f (x, y, z) = x2 + y 2 + 4z 2 2xy 4yz + 4zx
(e) f : R3 R, f (x, y, z) = 4x2 yz.
Solutie:
a) Complet
am f (x, y) = x2 + 6xy la un patrat adunand 9y 2 ; obtinem
2
2
2
2
2
0 2
0 2
f (x, y) = x
 +06xy + 9y 9y = (x + 3y) (3y) = (x ) (y ) unde, de
x = x + 3y
exemplu,
(Nu este singura alegere posibila: am fi putut
y 0 = 3y.
0
de pild
a alege y = 3y, cu care am fi obtinut o alta 
baza n care se
x = x0 y 0
realizeaz
a forma p
atratica.) Obtinem de aici imediat ca
y = 31 y 0 ,
de unde vectorii din baza n care se realizeaza forma canonica se afla citind
coeficientii lui x0 , respectiv y 0 : v1 = (1, 0), v2 = (1, 31 ).
Desigur, atunci c
and am explicitat x si y n functie de x0 si y 0 am inversat
n fapt matricea sistemului:
 0 
1
x
=
y0
0
adic
a

 
  
3
x
x
1

=
3
y
y
0
  
1
x
=
y
0

3
3

1  0 
x
y0

  0
1
x
1
y0
3

b) Consider
am un ,,p
atrat de pornire, de exemplu x2 , si pornim gruparile
de la acesta (pornind gruparea de la 3y 2 sau de la 5z 2 s-ar fi obtinut alte
baze, dar aceeasi form
a canonica). Consideram toti termenii n care apare
x: x2 + 2xy + 4xz = x2 + 2xy + 2z) si i completam la un ptrat, anume
ad
aug
and (y + 2z)2 .
Avem f (x, y, z) = x2 +2x(y +2z)+(y +2z)2 (y +2z)2 +3y 2 +5z 2 +6yz =
(x+y+2z)2 y 2 4yz4z 2 +3y 2 +5z 2 +6yz = (x+y+2z)2 +2y 2 +z 2 +2yz.
Scopul acestei manevre a fost sa ,,scapam de variabila x. De aici nainte
avem de grupat la ptrate o forma patratica de numai doua variabile, y, z,
anume g(y, z) = 2y 2 + z 2 + 2yz. Iarasi, alegem un patrat, consideram toti
termenii n care apare respectiva variabila, apoi completam la un patrat.

1
Putem scrie fie g(y, z) = 2y 2 + 2yz + 21 z 2 + 12 z 2 = ( 2y + 12 z)2 + ( z)2
2
(dac
a pornim cu gruparea de la termenul y 2 ), fie, mai comod, g(y, z) =
z 2 +2yz +y 2 +y 2 = (z +y)2 +y 2 (daca pornim gruparea de la termenul z 2 ).
Vom alege, desigur, cea de-a doua varianta pentru ca ea duce la calcule
mai frumoase.
2
2
2
0 2
Am g
asit asadar f (x,
y,0 z) = (x + y + 2z) + (z + y) + y = (x ) +
x
=
x
+y
+2z

y0 =
y
+z Inversand eventual matricea
(y 0 )2 + (z 0 )2 , unde
0
z = y
.
sistemului (sau, mai bine n cazul de fata constatand succesiv ca y = z 0 ,
z = y 0 z 0 , apoi x = x0 y 2z = x0 z 0 2(y 0 z 0 ) = x0 2y 0 + z 0 )
14


x = x0 2y 0 +z 0
y=
z 0 O baza n care se obtine forma canonica
obtinem

0
0
z= y
z .
este deci B = {(1, 0, 0), (2, 0, 1), (1, 1, 1)}.
(c) Probabil c
a unii dintre voi si amintesc de demonstratia inegalitatii
x2 + y 2 + z 2 xy + yz + zx n care se nmultea cu 2, se trecea totul ntr-o
parte si se folosea c
a f (x, y, z) = (x y)2 + (y z)2 + (z x)2 0, unde f
este chiar forma p
atratica din exercitiul de fata. Dispunem, n aparenta,
de o foarte elegant
a scriere a lui f ca suma de patrate, scriere pe care, daca
nu o stiati din clasa a IX-a, o puteati descoperi acum. Notand x0 = x y,
y 0 = yz, z 0 = zx, constatamca nu putem scoate
de aici x, y, z n functie
1 1 0
1 1 nu este inversabila. Care
de x0 , y 0 , z 0 pentru c
a matricea 0
1 0
1
este explicatia? Ei bine, scrierea aceea eleganta a lui f ca suma de patrate
nu respect
a o conditie necesara, pe care tehnica ,,epuizarii succesive a cate
unei variabile o asigura: cantitatile de sub patrate trebuie sa fie independente. Ori la noi x0 + y 0 + z 0 = 0.
S
a l
as
am deoparte scrierea ,,eleganta si sa aplicam algoritmul.
f (x, y, z) = 2x2 2x(y + z)+2y 2 2yz+2z 2 = 2x2 2x(y + z) + 21 (y + z)2

3 2
1
3 2
2
2
2
2
1
1
2 (y + z) + 2y 2yz + 2z = ( 2x 2 y 2 z) + 2 y 3yz + 2 z =
q

( 2x 12 y 12 z)2 + ( 32 y 32z)2 .
Remarcati c
a forma canonica are signatura (2, 0, 1) si nu (3, 0, 0) cum parea
s
a indice ,,scrierea eleganta.
q

Vom alege x0 = 2x 12 y 12 z, y 0 = 32 y 32z si z 0 = ax + by + cz

cu a, b, c alese cu singura restrictie ca matricea sistemului obtinut sa fie
inversabil
a. Pentru comoditate, alegem z 0 = z. (Alte alegericonduc la
alte baze, la fel de bune.) Atunci obtinem succesiv z = z 0 , y = 23y 0 + z 0 ,
x = 12 x0 + 16 y 0 + z 0 , deci o baza n care se obtine forma canonica este

B = {( 12 , 0, 0), ( 16 , 23, 0), (1, 1, 1)}.

(d) f (x, y, z) = (x + y + z)2 . Alegem x0 = x + y + z, apoi y 0 , z 0 aproape la
nt
amplare; trebuie doar ca matricea sistemului care i exprima pe x0 , y 0 , z 0
n functie de x, y, z s
a fie inversabila. Daca alegem y 0 = y, z 0 = z, avem
0
0
0
0
x = x y z , y = y , z = z 0 , deci o baza n care se obtine forma canonica
este B = {(1, 0, 0), (1, 1, 0), (1, 0, 1)}.
(e) f (x, y, z) = 4x2 2yz = (2x)2 2yz, dar acum nu mai avem patrat de
la care s
a continu
am gruparea. (Aceasta problema poate aparea la nceput
sau oric
and pe parcursul aplicarii algoritmului.) Vom face niste schimbari
auxiliare care s
a produca patrate: alegem un termen de forma xi xj (aici
yz), iar variabilele implicate le scriem xi = yi + yj , xj = yi yj , celelalte
variabile r
am
an
and neschimbate. n locul termenului xi xj vom avea acum
yi2 yj2 , prin urmare vom avea acum patrat de la care sa continuam aplicarea algoritmului. La sfarsit, revenim la variabilele initiale.
Pun
and y = y1 + z1 , z = y1 z1 , avem f (x, y, z) = (2x)2 + 2y12 2z12 =
15

(2x)2 + ( 2y1 )2 ( 2z1 )2 = (2x)2 + ( 12 y + 12 z)2 ( 12 y 12 z)2 .

Not
am x0 = 2x, y 0 = 12 y + 12 z, z 0 = 12 y 12 z; obtinem x = 21 x0 ,
y = 12 y 0 + 12 z 0 , z = 12 y 0 12 z 0 , deci o baza pentru forma canonica
1
1
1
1
1
este B = {( , 0, 0), (0, , ), (0, , )}.
2
2
2
2
2

1.4

C. Exercitii

1. Fie f : R3 R, f (x, y, z) = x y + 2z. Sa se arate ca f este o forma

liniara a spatiului R3 /R si sa se determine dimensiunea imaginii sale.
Raspuns. 1.
2. Forma liniara f a spatiului R3 /R are, in baza canonica, matricea 1
Sa se determine dimensiunea nucleului acestei forme.

2 .

Raspuns. 2.


3. In spatiul R2 /R consideram forma liniara f
R2 a carei matrice in
baza B = {v1 = (1, 1) , v2 = (0, 1)} este 2 1 . Se cere:
(a) expresia analitica a formei f ;
(b) dimensiunea nucleului formei f ;
(c) duala bazei B si exprimarea formei f in aceasta baza.
Raspuns. a. f (x, y) = 3x y; b. 1. c. B = {v1 = e2 , v2 = e1 e2 } ,
f = 2v1 v2 (unde cu {e1 , e2 } am notat baza canonica din R2 /R).
4. Fie V /K un spatiu de dimensiune n. Sa se determine dimensiunea spatiului dual V .
5. Sa se determine a, b, c R astfel incat functia f : R3 R, definita
prin f (x, y, z) = (a 1) x2 + (a + b)xy+ (b + 1) y 2 + ax+ by + cz sa fie o
forma liniara a spatiului R3 /R , apoi sa se determine matricea sa in baza
canonica.


Raspuns. a = 1, b = 1, c R; [f ] = 1 1 c .
6. Fie f o forma liniara a spatiului R3 [x]/R,care are matricea [f ] = 1
in baza canonica.

(a) Sa se scrie forma analitica a aplicatiei f.

(b) Sa se determine nucleul formei f si dimensiunea sa.


(c) Sa se afle matricea acestei forme in baza 1, 2 + x, 3 + x2 , 4 + x3
prin doua metode.


2
3
Raspuns.
a.
f
a
+
bx
+
cx
+
dx
=
a + 2b + 3c



+ 4d. b. kerf =

2
3
b (2 + x) + c 3 + x + d 4 + x | b, c, d R ; 3. c. 1 0 0 0 .
16

7. Fie V /K un spatiu, B = {e1 , e2 , ..., en } o baza a sa si f : V K o

functie. Sa se arate ca f V daca si numai daca exista n elemente
a1 , a2 , ..., an K astfel ca f (v) = a1 x1 + a2 x2 + ... + an xn , pentru orice
vector v = x1 e1 + x2 e2 + ... + xn en V.
8. Sa se construiasca baza duala bazei B cand:
(a) B = {13} din spatiul R/R;
(b) B = {(1, 3), (1, 1)} din spatiul R2 /R;
(c) B = {1 + x, 1 x} din spatiul R1 [x]/R.
9. Fie forma f R1 [x] definita prin f (a + bx) = a 2b. Sa se exprime f in
baza duala bazei:
(a) canonice;
(b) {1 + x, 1 x} .
10. Forma liniara f : M2,1 (R) R are matricea 2
 1
0

. Sa se scrie:
1 , 1

1 in baza B =

(a) expresia analitca a formei f ;

(b) coordonatele formei f in baza duala B .



Raspuns. a. f ab = 3a b; b. 2, 1.





11. Sa se arate ca f R2 [x] | f x + x2 = 0 = f 1 + x + x2 este subspatiu vectorial al spatiului dual R2 [x] si sa se determine dimensiunea
acestuia.
Raspuns. 1.
R
12. Fie I : R2 [x] R functia definita prin I (f ) = f (x) dx. Sa se arate ca
I R2 [x] si sa se scrie aceasta forma in duala bazei canonice.
Raspuns. I = ( ) e1 +

()2
e2
2

()3
e3 .
3

13. Sa se arate ca orice forma liniara este ori triviala ori surjectiva.
14. *Fie I : R2 [x] R forma definita la problema 12, si x0 , x1 , x2 , x3 [, ]
patru numere distincte. Sa se arate ca exista a0 , a1 , a2 , a3 R pentru care
I (f ) = a0 f (x0 ) + a1 f (x1 ) + a2 f (x2 ) + a3 f (x3 ) .Generalizare. (Aceste
reprezentare a formei I constituie fundamentul teoriei integrarii numerice).
15. *Fie f, g doua forme netriviale ale spatiului R3 /R. Sa se arate ca exista
c R astfel ca f = cg daca si numai daca cele doua forme au acelasi
nucleu.

17

16. *Fie V un spatiu real de dimensiune n si f o forma liniara nenula a sa. Sa

se arate ca exista o baza {e1 , e2 , ..., en } in V astfel incat f (x1 e1 + x2 e2 +
... + xn en ) = x1 , oricare ar fi x1 e1 + x2 e2 + ... + xn en V.
Indicatie. Se alege baza astfel incat f (e1 ) = 1, f (e2 ) = 0, ..., f (en ) = 0.
17. Sa se arate ca functia : R2 R2 R definita prin ((x, y) , (x0 , y 0 )) =
2xx0 + xy 0 yy 0 este o forma biliniara a spatiului R2 /R si sa se scrie
matricea ei in baza canonica. Este aceasta forma simetrica?


2 1
Raspuns.
.
0 1


2 1
18. Forma biliniara a spatiului vectorial R2 /R are matricea
in
0 1
baza B = {(1, 1) , (1, 1)} . Sa se determine forma sa analitica.
Raspuns. ((x1 , x2 ) , (y1 , y2 )) = 21 x1 y1 + 12 x1 y2 + x2 y1 .
19. Fie V un spatiu real de dimensiune n. Sa se arate ca multimea formelor
biliniare B (V ) se poate inzestra cu o structura canonica de spatiu vectorial
real si ca B (V ) ' Rnn .
20. Fie V un spatiu real de dimensiune n. Sa se arate ca multimea formelor
biliniare simetrice Bs (V ) este un subspatiu liniar al spatiului B (V ). Care
este dim Bs (V )? Este adevarata afirmatia Bs (V ) ' Q (V )?


1 1
21. Forma biliniara a spatiului vectorial R2 /R are matricea
in baza
2 1
canonica.
(a) Sa se calculeze ((x, 0) , (1, 2)) si ((x, y) , (x, y)) .
(b) Care este matricea formei in baza {(1, 1) , (1, 2)} .
2
2
Raspuns.

 a. ((x, 0) , (1, 2)) = 3x, ((x, y) , (x, y)) = x + 3xy + y . b.
5 2
.
4 1

22. Fie V /K si V 0 /K doua spatii vectoriale de dimensiune n. Sa se arate ca

B (V ) ' B (V ) .
R
23. Fie : R2 [x] R2 [x] R definita prin (f, g) = f (x) g (x) dx.
(a) Sa se arate ca B (R2 [x]) .
(b) Sa se determine matricea formei in baza canonica din R2 [x].


(c) Sa se determine matricea formei in baza 1, 1 x, x x2 , x2 1 .
24. Consideram
forma B (R1 [x]) a carei matrice in baza canonica {1, x}


2 1
este
.
0 1
18

(a) Sa se gaseasca expresia analitica a functiei .

(b) Sa se arate ca functia f : R1 [x] R definita prin f (a + bx) =
(a + bx, 1 + x) este o forma liniara a spatiului R1 [x]/R si sa se determine o baza a nucleului sau.
Raspuns. a. (a + bx, a0 + b0 x) = 2aa0 + ab0 bb0 . b. e.g. {1 + 3x}.
25. Fie V /K un spatiu, B (V ) spatiul formelor biliniare, B (V ) si v V .
(a) Sa se arate ca v1 , v2 V , unde v1 (u) = (u, v) si v2 (u) =
(v, u) pentru orice u V.
(b) Sa se arate ca matricea formei biliniare este simetrica daca si numai
daca v1 = v2 , pentru orice vector v V.
26. Fie V /K un spatiu, iar B (V ) spatiul formelor biliniare.
(a) Sa se arate ca Bs (V ) B (V ) , unde Bs (V ) daca si numai daca
forma B (V ) este simetrica.
(b) Sa se arate ca Ba (V ) B (V ) , unde Ba (V ) daca si numai daca
forma B (V ) este antisimetrica, i.e. (v, u) = (u, v) pentru
orice u, v V .
(c) Fie K = R. Pentru orice B (V ) definim s (u, v) = 21 ( (u, v) + (v, u))
si a (u, v) = 21 ( (u, v) (v, u)) pentru orice u, v V. Sa se arate
ca s Bs (V ) si ca a Ba (V ) .
(d) Sa se arate ca B (V ) = Bs (V ) Ba (V ) , daca V este un spatiu real.


27. Forma B R3 este definita prin ((x1 , x2 , x3 ) , (y1 , y2 , y3 )) = x1 y1
x2 y2 +2x3 y3 +x3 y1 2x2 y3 . Sa se determine matricea sa in baza {(1, 1, 1) , (1, 1, 1) , (1, 1, 1)} .

1 3 3
Raspuns. 1 1 1 .
7
3 5
28. Sa se determine numerele naturale n pentru care spatiile reale B (Rn ) si
n
R2 sunt izomorfe.
Raspuns. n {2, 4} .


29. Forma B R3 este definita prin ((x1 , x2 , x3 ) , (y1 , y2 , y3 )) = x1 y1
x2 y2 + 2x3 y3 + x3 y1 2x2 y3 .
(a) Sa se arate ca functia f : R3 R definita prin f (x) =

(x, x),
pentru orice x R3 este o forma patratica, i.e. f Q R3 .
(b) Sa se scrie matricea formei patratice f (in baza canonica).
(c) Sa se construiasca polara formei patratice f.

19


1
0
2
1 1 . c. ((x1 , x2 , x3 ) , (y1 , y2 , y3 )) = x1 y1
1
1 2
2
x2 y2 + 2x3 y3 21 (x1 y3 + x3 y1 ) (x2 y3 + x3 y2 ) .


30. Sa se arate ca urmatoarele functii din Q R3 admit formele canonice
indicate si sa se stabileasca signaturile lor.

1
Raspuns. .b. 0

(a) x21 + x22 + 3x23 + 4x1 x2 + 2x1 x3 + 2x2 x3 = y12 + y22 y32 ;
(b) x21 2x22 + x23 + 2x1 x2 + 4x1 x3 + 2x2 x3 = y12 y22 y32 ;
(c) x21 + x22 + 2x23 + 2x1 x2 + 2x1 x3 + 2x2 x3 = y12 + y22 ;
(d) x21 x22 x23 + x1 x2 + x1 x3 + x2 x3 = y12 y22 y32 .
Raspuns. a. (2, 1, 0) , nedefinita; b. (1, 2, 0) , nedefinita; c. (2, 0, 1) , pozitiv
semidefinita; d. (0, 3, 0) , negativ definita.
31. Folosind metoda Gauss sa se stabileasca signatura formelor patratice:
(a) x21 + 5x22 4x23 + 2x1 x2 4x1 x3 ;
(b) 4x21 + x22 + x23 4x1 x2 + 4x1 x3 3x2 x3 .
Raspuns. Nedefinite.


32. Fie S = (x, y) R2 | ((x, y) , (1, 1)) = 0 , unde este polara formei
patratice f : R2 R, f (x, y) = x2 2y 2 + 4xy. Sa se arate ca S ' R.
33. Sa se determine signatura formei patratice f : R3 R, f (x1 , x2 , x3 ) =
x21 + ax22 + 5x23 + 2x1 x2 4x1 x3 , unde a R.
Raspuns. (3, 0, 0) , daca a > 5; (2, 0, 1) daca a = 5; (2, 1, 0) daca a < 5.
34. Folosind metoda Jacobi sa se scrie
R 2 forma canonica a formei patratice q :
R1 [x] R definita prin q (f ) = 0 f (x) dx.
Raspuns.

1 2
2

+ 12 2 .

35. Sa se indice o baza in care f Q R4 are forma canonica:
(a) f (x1 , x2 , x3 , x4 ) = x1 x2 + x2 x3 + x3 x4 + x4 x1 ;
(b) f (x1 , x2 , x3 , x4 ) = 3x21 + 2x22 x23 2x24 + 2x1 x2 4x2 x3 + 2x2 x4 .
Raspuns. De exemplu: a. y12 y22 , cu transformarile de coordonate
x1 = y1 y2 y3 , x2 = y1 + y2 y4 , x3 = y3 , x4 = y4 ;deci noua
2
2
baza este{(1, 1,
1
 0, 0) , (1, 1, 0, 0) , (1, 0,1 1, 0) , (0,
1, 0,11)}3. b. 3y

y2 +
17 2
3 2
6
.
3 y3 17 y4 ; (1, 0, 0, 0) , (0, 0, 1, 0) , 3 , 1, 2, 0 , 17 , 17 , 17 , 1


36. Sa se determine a R astfel incat forma patratica f Q R3 , f (x1 , x2 , x3 ) =
2x21 + x22 + x23 + 2x1 x2 + 2ax2 x3 + 2x3 x1 sa fie pozitiv definita.
Raspuns. a (0, 1) .
20

37. Sa se verifice legea de inertie a signaturii prin metoda Gauss, respectiv,

3
cu
metodaJacobi pentru forma patratica f : R R care are matricea
3 2 1
2 2 1 .
1 1 1
38. Fie V un spatiu vectorial real, V dualul sau si W := V V spatiul
produs.
(a) Care sunt operatiile -interna si externa - pe W ?
(b) Care este dimensiunea spatiului W ?
(c) Aratati ca W ' Rnn .
(d) Fie : W W R, ((u, f ) , (v, g)) = g (u) + f (v) . Aratati ca
este o forma biliniara simetrica.

21