Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dana Tomescu
Conform doctrinei cretine, fiinele
omeneti au ieit din graia divin atunci
cnd Eva a cedat tentaiei diavolului,
nclcnd porunca divin de a nu mnca
fructul oprit din arborele cunoaterii
binelui i rului. Aa s-a nscut PCATUL
ORIGINAR, i odat cu acesta
condamnarea fiinelor pmnteti la o
via de TRUD (pentru procurarea
hranei) i DURERE (pentru perpetuarea
speciei).
Mijlocul secolului al XVIII-lea, odat cu
revoluia n chirurgie i obstetric adus
de introducerea oficial a anesteziei
generale cu eter, vine s rup tradiia
impus de religie cum c fiina
omeneasc trebuie s suporte durerea ca
o ispire a pedepsei divine pentru
pcatul originar. Se nate astfel o lupt
ntre adepii doctrinei religioase cretine
Primul Anestezist?
Plan
1.
2.
3.
4.
Istoric
Definiie
Pregtirea pentru anestezie
Monitorizarea
5. Anestezia generala
1.
2.
3.
4.
Inducia
Meninerea
Trezirea
Incidente, accidente
6. Anestezia regional
Substane anestezice locale
Tehnici de anestezie regionalAnestezia prin infiltraie
Anestezia de contact
Anestezia regional intravenoas
Blocajul de nerv periferic
Blocajul de plex nervos
Blocajele regionale centrale
Incidente, accidente
Istoric
Timpuriu, in secolul XII, substante precum
hashishul, opiumul, matraguna, alcoolul,etc.
erau utilizate pentru a usura durerea si
permite interventii chirurgicale simple
Practica drogarii oamenilor inainte de a-I
opera a fost intrerupta in evul mediu
Istoria moderna a chirurgiei si anesteziei
este interesanta prin faptul ca actul chirurgical
se facea initial fara anestezie
Anestezistul secolului
trecut isi tinea pacientul
deasupra unui cavou
deschis
Dr.Wesley Bourne
Anestezia
Anestezia -definitie
Pierderea tuturor senzatiilor si reactiilor fata de mediul
inconjurator
ANESTEZIA
GENERALA
LOCOREGIONALA
IE
EZ
NO
LG
HIP
AA
ZA
Componentele anesteziei
MENTINEREA
HOMEOSTAZIEI
RELAXARE
MUSCULARA
PRINCIPII GENERALE
Examen (consult) preanestezic;
Stabilirea riscului anestezico-chirurgical
(ASA)
Stabilirea momentului optim al interventiei.
Examenul preanestezic(II)
B. Examenul clinic al pacientului
Examen general
Focus :
Cai respiratorii (IOT);
Capital venos;
Conformatia coloanei (ALR).
Obez / pitic
Arsuri
Trauma
faciala
Retrognatie (Dentures)
Antec
anafilaxie
Stridor
Corp strain
Mallampati
Clasa I = intubatie usoara 99%
Clasa IV = intubatie dificila 99%
laringoscopia
3.
4.
Se vizualizeaza
pilierii , palatul
moale si uvula
Se vad pilierii si
palatul moale, iar
uvula este ascunsa
sub baza limbii
Se vede doar
palatul moale
Nu se vede nici
palatul moale
D. Boli asociate:
Eventual cu impact direct asupra actului anestezic;
Altele.
E. Tratamente in curs
Medicatia de cord;
Medicatie psihotropa;
Anticoagulant / antiagregante
! Prescrierea continuarii / discontinuarii
Riscul anestezic
In tarile vestice mortalitatea
in populatia generala
la tineri <<<
incidenta stopului
atribuita anesteziei
1/ 20 000 proceduri (1 )
(3)
1. Warden JC, Borton CL, Horan BF. Mortality associated with anaesthesia in New South Wales, 19841990. Med J Aust 1994; 161:58593.
2. Hawkins JL, Koonin LM, Palmer SK, et al. Anesthesiarelated deaths during obstetric delivery in the United States, 19791990. Anesthesiology 1997; 86:27784.
3.Cohen MM, Duncan PG, Pope WD, et al. The Canadian four-centre study of anaesthetic outcomes: II. Can outcomes be used to assess the quality of anaesthesia care? Can J
Anaesth 1992;39(5 Pt 1):4309.
4. Boelle PY, Garnerin P, Valleron AJ. A sequential procedure to test the progressive decrease of rare adverse events. ComputBiol Med 1996; 26:51323.
Definitie
Mortalitate asociata
0,1%
II
0,2%
III
1,8%
IV
7,8%
VI
Donatorul de organe
9,1%
AG / ALR
! Preferinta pacientului
Explicarea sumara a strategiei si a riscului
Aparatul de anestezie
Monitorizarea 1
observarea atent a funciilor vitale prin evaluare
periodic sau continu.
interrelaiile complexe care exist ntre
anestezist, bolnav i echipamentul folosit
("eternal triangle")
urmrirea funcionrii adecvate a aparaturii de
anestezie;
urmrirea efectelor drogurilor anestezice i a
profunzimii anesteziei;
urmrirea i controlul funciilor vitale;
asigurarea ngrijirii pre-, intra- i postoperatorii a
bolnavului.
Monitorizarea 2
Monitorizare standard*:
simpla
fara riscuri
pt screening
costuri mici
creste siguranta actului
medical
Monitorizare avansata:
management monitoring
pt pacientul la risc sau
chirurgie la risc
indicatii specifice
cu evaluarea
risc/beneficiu
trebuie sa duca la
imbunatatirea
prognosticului
in general scump
Monitorizarea standard
Monitorizarea Ecg
Pulsoximetria
TA non-invaziva
Capnografia
Temperatura
Diureza
Monitorizarea standard
anestezia general
Monitorizarea standard
anestezia regional
supravegherea clinic continua de ctre anestezist
frecvena respiratorie
pulsul- pulsoximetria SpO2
presiunea arterial noninvaziv
electrocardiograma
Monitorizarea avansata
Anestezia generala
ETAPE
0. +/_ premedicatie
1. Inductia
2. Mentinerea
3. Trezirea
Premedicatia
Scop : anxioliza
BENZODIAZEPINE :
Anxioliza
Amnezie
Hipnoza
+/- antiemetice
+/- antisecretorii
INDUCTIA
realizarea somnului anestezic
inhalatorie
intravenoasa
hipnoza, amnezie
+/- intubatie oro-traheala (IOT)
Inductia inhalatorie
Inductia intravenoasa
Hipnotic = realizarea somnului anestezic
benzodiazepine
barbiturice
propofol
etomidat
ketamina
Preoxigenare
Abord venos
Toate materialele / aparatele pregatite si verificate
Laringoscopul
Masca laringiana
Alinierea axelor!!!
perna Popitz =flexie
cervicala si usoara
extensie atlantooccipitala. Flexia aliniaza
axul farige- laringe.
Extensia mai mare a
capului =adevarata
sniffing position.
Hipnoza, amnezia
Intravenos
benzodiazepine
barbiturice
propofol
etomidat
ketamina
Inhalator:
Gaze anestezice-protoxid de azot
Anestezice halogenate (halotan, enfluran,
isofluran, desfluran, sevofluran)
MENTINEREA
Perioada cuprins ntre faza de anestezie
chirurgical necesar efecturii actului
operator i trezire
Tehnicile anestezice:
monoanesteziile - inhalatorii sau intravenoase
anesteziile combinate - pe pivot volatil,
intravenoase totale
Medicatia folosita in AG
Droguri administrate pe cale inhalatorie:
Gazoase : protoxid de azot;
Volatile : halotan, izofluran, sevofluran, desfluran
Hipnoza, amnezia
Trebuie mentinuta pe tot parcursul
interventiei/ anesteziei
Intravenos
Inhalator
Analgetice
Scaderea sau inhibarea senzatiei
dureroase
Clase:
Papaver somniferum
Non-opioide
salicilati
NSAIDs (antiinflamatori non-steroidiene)
paracetamol
adjuvanti
In bratele lui Morpheus
Depresie respiratorie
Constipatie
Retentie urinara
Supresia tusei
Greata
Euforie/disforie
Sedare
Mioza
pre si postsarcinii (atentie la hipotensiune)
Cresterea presiunii intracraniene (secundar cresterii CO2)
Relaxantele musculare
Actioneaza la nivelul jonctiunii neuromusculare;
interfera cu transmisia la nivelul placii neuro-motorii
actionand post-sinaptic
depolarizante:
succinilcolina
nedepolarizante:
D-tubocurara,
galamina,
pancuronium, vecuronium, rocuronium, mivacurium,
atracurium, cisatracurium
TREZIREA
Perioada de revenire de la starea de
somn anestezic la starea de contient cu
revenirea reflexelor vitale de protecie
Antagonizare droguri utilizate;
Metabolizare si eliminare spontana.
Anestezia loco-regonala
Eliminarea senzatiei dureroase dintr-o
anumita regiune a corpului fara pierderea
starii de constienta
Anestezia de contact
exclusiv la nivelul mucoaselor
cu substane aplicate pe acestea sub
form de gel, spray sau soluii, afectnd
tot etapa de recepie a stimului nociceptiv
Indicaiile sunt n oftalmologie,
stomatologie, sau ca adjuvant pentru
efectuarea unor manevre (intubaie vigil,
sondare vezical, gastric etc.)
Anestezia subarahnoidian
Se realizeaz prin injectarea n spatiul
subarahnoidian (dintre arahnoid i
piamater) unde exist lichid cefalorahidian
(L.C.R)., a substantei anestezice locale
prin intermediul unui ac fin prevzut cu un
mandren.
Rahianestezia
Perioada postoperatorie
Pn n postoperator bolnavul va fi nsoit de medicul
anestezist care va supraveghea funciile vitale, liniile
venoase i starea clinica a acestuia
Monitorizare postoperatorie:
TA
ECG in 2 derivatii (DII si V5)
SpO2
Diureza
Drenaje