Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Capitolul I Natura Dreptului International Public
Capitolul I Natura Dreptului International Public
Dreptul international public ansamblul de norme juridice care reglementeaza raporturile ce se stabilesc in
cadrul societatii internationale
Societatea internationalaeste formata din state, purtatoare de suveranitate care isi asuma in mod
nemijlocit anumite drepturi si obligatii in raporturile dintre ele
Principala caracteristica a societatii internatiomale consta deci in natura sa poliarhicaputerea este
repartizata intre diferitele sale care o compun
Raporturile ce se stabilesc in cadrul societetii internationale sunt relatii internationale
- STATELE principalele subiecte ale dreptului international sunt purtatoare de suveranitate si nu pot fi
decat subiecte egale
Procesele de elaborare de catre state se desfasoara in cadrul unor organizatii si conferinte internationale
Functia principala a dreptului internatiomal este aceea de a prescrie reguli de conduita necesare functionarii
ordonate a unei anumite societati, interna sau internationala. Caracterul obligatoriu este acceptat de entitatile
care le-au elaborat
Acordul de vointa al statelor ca temei al fortei obligatorii a dreptului international se impune sa distingem
multipla manifestare a acestuia:
statele membre datorita intereselo lor comune accepta in principiu faptul ca au un corp de reguli obligatorii
este absolut indispersabil pentru a le ordona conduita
statele sunt apoi de acord sa elaboreze in comun si sa adopte norme concrete de comportament in cele mai
dicerse domenii ale relatiilor dintre ele
rolul fondator mi se limiteaza insa la adoptarea normelor ci se extinde si la interpretarea si aplicarea
acestora
- Natura consensuala a dreptului international are in vedere acceptarea prezumata a statelor membre ale
societatii internationale a ansamblului de reguli
- Realizarea acordului de vointa al astatelor asupra diverselor norme de drept international este un proces
complex
Doua elemente fundamentale :
-universalizarea participarii subiecteloe de drept international la formarea normelor de drept ca urmare a
aprocesului de decolonizare
-universalitatea interdependentelor dintre natiuni ca urmare a progreselor stiintei si tehnologiei
- Dualismul sec XIX-lea si la inceputul sec XX. In lumina acestei doctrine dreptul intern si dreptul
international ar reprezeenta doua sisteme juridice care actioneaza pe planuri diferite cu domenii diferite de
aplicare si fara comunicare intre ele avand izvoare distincte si destinatari deosebiti: indivizii in dreptul
intern si statele in dreptul international
- Monismul considera dreptul ca pe o structura unitara compusa din norme obligatorii indiferent daca
acestea sunt adresate indivizilor statelor sau altor entitati asimilare acestora