Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Exemplu 3 Proiect
Exemplu 3 Proiect
FACULTATEA DE MARKETING
MASTER MARKETING INTERNAIONAL
Student: U Valentina,
An I, Grupa I
Bucureti 2006
CUPRINS
1. Analiza mediului de marketing
1.1 Profilul ageniei de turism iriac Travel
1.2.Mediul intern
1.3.Mediul extern
1.3.1. Micromediul
1.3.2. Macromediul
2. Obiectivele programului de marketing
3. Coninutul programului de marketing
4. Bugetul estimativ
5. Controlul i evaluarea programului
Societatea este prezent n toat ara, prin ncheierea unui numr mare de contracte cu
agenii i touroperatori din ar;
data plecrii i
biletele oferite de ageniile aeriene);
Ziua 9
Vizitarea Muzeului satului si a complexului macanic rnesc (piva)
Alte obiective turistice importante sunt:
- Forje i distilerii
- Ateliere tradiionale de tmplrie i estorie
Ziua 10
Vizitarea Cimitirului evreiesc, Biserica Nou i a Monumentului Eroilor
Plecarea spre cel mai apropiat aeroport la Baia Mare (100 km) cu transfer in
Bucuresti cu destinatia Italia.
1.3 Mediul extern
1.3.1. Micromediul
Concurena:
n Romnia exist circa 2.400 agenii de turism, 1.100 hoteluri i 3.500 de vile
i pensiuni turistice. Peste 70 % din cifra de afaceri a ageniilor de turism este realizat n
Bucureti 25 % din ageniile de turism din Romnia i au sediul n Bucureti (din totalul
de circa 2.400 de agenii de turism din Romnia, 800 sunt n Bucureti). Tot 25 % din
ageniile de turism din Romnia sunt membre ANAT (un total de circa 600 de membrii n
luna august 2004).
Aa cum se observ din datele prezentate concurena este destul de puternic att
pe piaa intern dar mai ales pe cea extern.
Pe piata intern aceasta este dat de numrul mare de traseuri (Valea Prahovei sau
chiar turul orasului Sighioara) dar n ceea ce privete calitatea serviciilor oferite
diferena nu este semnificativ.
Piaa extern se caracterizeaz printr-un numr mare de trasee oragnizate n
Germania, Austria, Franta. Majoritatea traseelor au o structur complex putnd rspunde
unei clientele foarte diverse, ca preferine, obiceiuri i nivel al veniturilor. Structurile de
primire cuprind toat gama de uniti i forme cunoscute: hoteluri, cabane, pensiuni,
moteluri, vile, apartamente mobilate, resedinte secundare, sate de vacanta, campinguri,
rulote, etc.
Clienii companiei sunt att persoane fizice, crora le ofer servicii de cazri,
voiaje, tururi, transferuri, servicii la cerere, consultana turistica, precum i servicii
destinate clienilor organizaionali (organizarea de conferinte, simpozioane, seminarii,
incentive travel, cursuri de limbi straine).
n anul 2004 s-au manifestat urmtoarele tendine principale n evoluia turismului
romnesc: turismul cu strini a cunoscut o evoluie pronunat pozitiv, marcat de
intrarea n Romnia a unui numr de 6.600 mii persoane, cu 18% mai multe ca n anul
2003. Majoritatea vizitatorilor provin din Europa (95,5%), ponderea UE n total fiind de
58,3%. Ungaria, cu 2.603 mii persoane ocup locul nti ca numr de vizitatori (39,4%)
urmat de Republica Moldova cu 1.212 mii (18,45), Bulgaria cu 375 mii, Germania cu cu
296 mii, Italia cu 230 mii, Serbia si Muntenegru cu 220 mii, Turcia cu 195 mii, Polonia
cu 132 mii, Frana cu 93 mii, Austria cu 90 mii.
n structurile hoteliere au fost cazai 1.354 mii turiti strini, cu 23% mai multi
dect n anul precedent. Numrul turitilor strini care au beneficiat de servicii hoteliere
reprezint doar 20,5% din totalul celor intrai n Romnia, restul de circa 80% fie c nu
au apelat la astfel de servicii, fie c au utilizat servicii neurmrite statistic (rude, prieteni
etc.).
Piaa actual este constituit din ceteni italieni care folosesc produsele turistice
oferite de agenie. Piaa potenial poate fi constituit din diferite persoane care au auzit
de produsele ageniei i care nu le-au ncercat pana acum; pe de alta parte se pot constitui
din clienti ai firmelor concurente care nu prezinta acelasi raport calitate-pret.
Segmentarea se face pe baza mai multor criterii. Astfel potenialii clieni au
urmtoarele caracteristici: persoane interesate de cltorii, de tradiii i culturi specifice,
dar care, nu n ultimul rnd apreciaz calitatea serviciilor oferite. Potrivit studiilor de
pia, cei mai muli dintre turitii italieni manifest preferine pentru un stil de via
concentrat pe calitatea vieii (ex. caut s triasc n localiti de mici dimensiuni,
departe de haosul marilor orae, redescoper ariile rurale) fapt ce influeneaz alegerea
destinaiilor de vacan.
Agenia intete un segment de pia constituit att din persoane care deja au
folosit serviciile ageniei, dar i ctre persoane care eventual au auzit de ele.
Poziionarea se evalueaza produsele concurenei i agenia pozitioneaz
pachetul ca fiind unul nu foarte scump, bazat pe vizitarea obiectivelor de mare interes
turistic, i n principal localitile agroturistice din Maramure.
Turismul n Romnia
Industria turistica explodeaz pe msur ce Romnia se apropie de aderarea la
Uniunea European. n luna ianuarie 2005, numrul cetenilor din UE care au vizitat ara
noastr a crescut cu 28% fa de ianuarie 2004. Pentru afaceri, pentru prospectare de pia
sau pentru vacane, tot mai muli europeni sesizeaz potenialul Romniei. Aproape
180.000 de vizitatori din UE ne-au trecut grania n ianuarie 2005, cei mai muli venind
din Italia, Franta, Germania, Austria i Ungaria, numrul acestora reprezentnd aproape
jumtate din numrul total de vizitatori. Interesul UE fa de ce se ntmpl n Romnia
este dovedit i de faptul c procentajul cu care a crescut numrul vizitatorilor din aceast
zon este de peste dou ori mai mare dect procentajul cu care s-a majorat numrul total
de vizitatori, i anume 13%.
Potrivit Institutului National de Statistic (INS), n primele 6 luni ale anului 2005,
numrul de sosiri ale vizitatorilor strini n Romnia a fost de circa 2,5 milioane, cu 6,7%
mai puin fa de aceeai perioad a anului precedent. Dinspre cele 25 de state ale Uniunii
Europene s-au nregistrat 1,3 milioane de sosiri, n scdere cu 9,1% fa de primul
semestru din 2004. Majoritatea turitilor care au renunat provin din ri europene
(Germania, Marea Britanie, Italia).
Principalele piee de provenien a turitilor strini sunt cele europene - Germania,
rile nordice, Frana, Italia i Marea Britanie, urmate de Japonia, SUA i Canada. Potrivit
ANAT, pe aceste piee se nregistreaz anual o cretere de 25%.
1.3.2. Macromediul
In prima faza a procesului de selectie se realizeaza un inventar riguros al tuturor
criteriilor ce pot fi luate in calculul deciziei de alegere a pietei externe.
Vecini: Franta (515km); Elvetia (718km), are si o enclava in aceasta tara: Campione
dItalia, cu 2.6km si 2051 locuitori; Austria (415km); Slovenia (218km); Marea
Adriatica; Marea Ionica; Marea Mediterana; Marea Tireniana (7456km).
Suprafata: 301.323 km
Temperatura: de la 8 grade C iarna, la 38 de grade C vara
Populatia: 57.268.578 locuitori
Presedinte : Carlo Azeglio Ciampi
Diviziuni administrative: 102 provincii, gupate in 20 de regiuni
Mediul economic
PIB :
locul 8
- total
$1550 miliarde
anumite sate din Calabria i Sicilia; i de dialecte greceti vechi n satele din
Calabria.Dei Romano-Catolicismul este religia majoritar (85% din cetenii nounscui sunt n mod normal catolici) uramt de religia protestant i cea iudaic, dar este
constatat i o cretere a comunitii musulmane imigrante.
Factori socio- culturali
Cele mai recente studii de pia au relevat c turistul italian prefer s-i petreac
vacanele n propria ar (peste 60% n populaie), cu o durat medie a unui sejur de 12.5
zile. Pornind de la aceast premis se poate realiza un profil al calatorului italian n
strintate.
Potrivit statisticilor date publicitii de Biroul Italian pentru Comer care face an
de an o ampl analiz a pieii turistice italiene, n 2003 au fost cheltuii 18.236 milioane
de euro pentru cltorii n afara granielor Italiei, o cretere cu 2,1% fa de 2002. Din
acetia 7938 milioane de euro au fost cheltuii pentru vacane n strintate, 7287
milioane euro pentru cltorii de afaceri i 10948 milioane euro pentru cltorii din
diverse motive (studii, vizite familie etc). Cu toate acestea, analiznd cheltuielile
zilnice/persoan acestea s-au diminuat cu 3% fa de 1999.
n ceea ce privete analiza outgoing ului din Italia din 1999 pn n 2003, se
nregistreaz o cretere cu 4% a numrului total de cltori i o cretere cu 12% a duratei
medii a sejurului.
n 2003 situaia cltoriilor n strinatate avnd ca scop turismul (leisure) a fost
urmtoarea:
Nr crt Tara (destinatia)
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
Franta
USA
Spania
Germania
Marea Britanie
Austria
Elvetia
Grecia
Egipt
Romania
Croatia
Olanda
Belgia
Irlanda
Japonia
China
Cheltuiala
Cheltuiala/
(milioane euro)
persoana/euro
calatoriei (zile)
medie
1.929
1.922
1.455
1.182
836
805
750
593
428
426
277
233
201
198
192
141
437
2.008
740
419
943
332
278
604
706
496
254
549
502
1.053
2.469
1.921
6,6
18,8
12,1
7,5
15,5
5,3
5,2
10,7
8,4
15,3
6,7
7,2
7,5
17,9
14,5
21,3
(euro)
67
107
61
56
62
63
54
57
84
32
38
77
66
59
170
90
zilnica
n ultimii ani, mult mai muli italieni caut stiluri de via concentrate pe calitatea vieii:
10
11
12
Politica de produs
n domeniul produsului, modalitile de a atrage clieni sunt date de criteriile pe
care trebuie s le ndeplineasc, criterii legate de siguran, coninut ecologic,
autenticitate, specificitate. Astfel, prestatorului de servicii i revine sarcina de a identifica
coordonatele comportamentului de consum al turitilor pentru a rspunde la cel mai nalt
nivel preferinelor lor. Diferenierea i diversificarea produsului turistic se impune pentru
meninerea unui turism operativ i competitiv att pe plan intern ct i extern.
n acest sens se contureaz urmtoarele direcii strategice:
- Sporirea atraciei turistice prin originalitate i inedit
- Definitivarea unui numar de produse turistice rurale pentru piaa extern,
bine puse la punct;
- Organizarea la scara mai larg a unor conferine, manifestri, reuniuni, etc
- Diversificarea ofertei turistice prin promovarea unor produse unicat
Politica de pre
n ceea ce priveste politica de pre, conducerea firmei iriac Travel a adoptat o
strategie a tarifelor n funcie de durata sejurului si a serviciilor/facilitatilor suplimentare
oferite.
Politica de distribuie
Distributia vizeaza legaturi directe cu consumatorii potentiali prin intermediul
Internetului.
Activitatea de distributie a produsului turistic din statiune prezinta o importanta
foarte mare, de modul cum este acest distribuit depinzand reusita actiunii de lansare si
promovare a produsului pe piata din Italia.
Politica de promovare
Obiectivele strategiei promotionale sunt cresterea notorietatii si imbunatatirea
imaginii produselor romanesti, a turismului rural pe mai multe cai
Ca metode de promovare a produsului turistic Tur in Maramures pe piata din
Italia am recurs la urmatoarele:
Promovare prin Internet prin AdWords, serviciu oferit de Google.com si care consta
in indexarea cat mai bine a siteului firmei, in special a sectiunii dedicate produsului si
hosting de banner publicitar pe domeniul Google.de
Campanie de e-mail indreptata catre o baza de date cu agentii de turism din Italia prin
care se doreste penetrarea pietei prin intermediul agentiilor locale
Brosuri si flyere distribuite prin intermediul Ambasadei Romaniei din Italia, proiect in
colaborare cu Ministerul Turismului
Politica de personal
Calificarea resurselor umane din acest sector este prioritara in conditiile in care
cresterea numarului de turisti straini este in continua crestere. Pentru a putea face fata
cerintelor si exigentelor unui turism de calitate, pentru fidelizarea turistilor, pentru
atragerea unor noi segmente de piata se impune identificarea unor noi surse de finantare
13
pentru realizarea periodica a unor astfel de cursuri si asta pentru ca majoritatea celor care
lucreaza in acest sector, nu sunt calificati profesional pentru activitatea pe care o
desfasoara, deoarece ei provin din alte sectoare de activitate.
Astazi, exigentele unui turism modern, de o buna calitate, nu mai poate fi facut de
personal necalificat, dupa metode si norme invechite, sau la bunul plac al prestatorului.
n conditiile in care turismul romanesc trebuie sa se alinieze legislatiei europene
iar calitatea pachetelor de servicii turistice trebuie creasca este normal sa avem in vedere
factorul uman, care este hotarator in asigurarea calitatii serviciilor in domeniul
turismului.
4. Bugetul de marketing
In vederea stabilirii bugetului promotional, intreprinderea va utiliza metoda
obiectivelor (determinarea sumelor necesare corespunzator obiectivelor promotionale
avute in vedere).
5. Controlul si evaluarea programului
Evaluarea si controlul demersului de marketing se fac prin intermediul unor
instrumente de control cum ar fi cercetarile de marketing, cu ajutorul carora se determina
impactul determinat de actiunile intreprinse. Cercetarile de marketing se efectueaza atat
la nivel calitativ cat si la nivel cantitativ, ele reprezentand instrumentele de control
general atat a interventiilor de nivel cognitiv,afectiv cat si conativ.
14
Bibliografie
15