Povestea lui Harap-Alb

Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga este un basm cult,

publicat in revista Convorbiri Literare in anul 1877.
Basmul cult este o specie narativa ampla, cu numeroase
personaje purtatoare ale unor valori simbolice, cu o actiune ce
imbina realul cu fabulosul supusa unor actiuni conventionale,
care infatiseaza parcurgerea drumului maturizarii de catre
erou.
Coordonatele spatio-temporale sunt nedeterminate: timp
ireal (illo tempore)Amu cica era odata si spatiu nedefinit:
intr-o tara, la o margine a pamantului.
In basm, sunt prezente cliseele compozitionale. Formula
initiala-Amu cica era odata si formula finala-Si a tinut veselia
ani intregi, si acum mai tine inca; cine se duce acolo be si
mananca, iara cine nu, se uita si rabda-sunt conventii care
marcheaza intrarea si iesirea din fabulous. Formulele
mediane-Si merg ei o zi, si merg doua, si merg patruzeci si
noua, si mai merge el cat mai merge realizeaza trecerea de
la o secventa narativa la alta si intretin suspansul si curiozitatea
cititorului.
Raportul real-fabulos este prezent inca din incipit, unde
planul real se imbina cu cel fabulous. Reperele spatiale
sugereaza dificultatea aventurii eroului, care trebuie sa ajunga
de la un capat la celalalt al lumii (in plan symbolic d la
imaturitate la maturitate). El paraseste lumea aceasta,
cunoscuta si trece dincolo, in lumea necunoscuta.
Tema basmului o constituie lupta binelui impotriva raului,
unde binele va triumfa intotdeauna la final.
Motivele narrative specifice sunt: superioritatea mezinului,
calatoria , padurea labirint, supunerea prin viclesug, muncile,
demascarea raufacatorului ( Spanul ), pedeapsa, casatoria.
Titlul basmului Povestea lui Harap-Alb anunta inca de la
inceput cititorul, prin substantivul poveste , ca va asista la o
serie de evenimente, care au conturat existent unui erou numit
semnificativ Harap-Alb. Numele personajului este oximoron. El

i-a fost dat protagonistului , numit generic fiu de crai de catre

antagonist si desemneaza tocmai conditia sa debusolanta de
print, ajuns in postura umila de sclav al Spanului dup ace a
incalcat sfatul tatalui, adica o interdictie impusa de
intelepciunea poporului. Semantismul celor doi termini HarapAlb este vast. Albul sugereaza puritatea, naivitatea dar si
originea nobila a tanarului, in timp ce harap desemneaza
cularea neagra si trimite, ca semnificatie, la robie, dar si
maturizare. Amestecul de alb si negru are valoare simbolica a
impletirii raului cu binele, a stapanirii celor doua parti
caracteristice sufletului uman in echilibru, astfel incat tanarul
print sa se dovedeasca sufficient de puternic pentru a conduce
imparatia unchiului sau.
Naratiunea este realizata la persoana a III-a; naratorul este
omniscient si obiectiv, perspectiva narativa fiind de tip
obiectiva.
Modurile de expunere predominante sunt : naratiunea
imbinata cu dialogul si descrierea.
Conflictul exterior al basmlui il costituie lupta binelui
reprezentata prin fortele fiului de crai impotriva raului,
reprezentat de Span.
Conflictul interior se petrece in sufletul lui Harap-Alb , in
ceea ce priveste incalcarea juramantului si dorinta de a fi un om
mai bun.
Actiunea basmului se desfasoara linear; succesiunea
secventelor narrative este redata prin inlantuire.
Personajl principal detine pe parcursul basmului trei
identitati: mezinul Craiului, Harap-Alb si Imparat.
Caracterul de bildungsroman al basmului este reprezentat
de calatoria/drumul initiatic/a a personajului pentru a se
desavarsi spiritual si a devein un bun imparat.
Cartea primita de la Imparatul Verde, care neavand
decat fete, are nevoie de un mostenitor la tron ( motivul
imparatului fara urmasi), este factorul perturbator al situatiei
initiale si determina parcurgerea drumului (initiatic) de cel mai
bun dintre fiii Craiului (motivul superioritatii mezinului ).

Mezinul trece podul azit de urs cu ajutorul calului

nazdravan, dupa pregatirile facute la sfatul Sfintei Duminici, pe
care o miluise. Trecerea podului semnifica trecerea spre o alta
dimensiune si anume patrunderea in planul fantastic. Ajungand
in padurea labirint, fiul craiului se intalneste cu spanul, care
viclean din fire il convinge sa coboare in fantana dupa apa;
fantana este ca o grota/pestera de unde protagonistul iese cu o
noua identitate, aceea de Harap-Alb. Schimbarea numelui si a
identitatii reprezinta inceputul initierii spiritual, process care va
fi terminat de Span.
Ajunsi la curtea Imparatului Verde , Spanul il supune pe
Harap-Alb la trei probe: aducerea salatilor din Gradina Ursului,
aducerea pielii cerbului, cu cap cu tot, asa batute cu pietre
scumpe, cum se gasesc si a fetei Imparatului Ros. Mijloacele
prin care trece probele tin de miraculous. Primele doua probe
le-a trecut cu ajutorul Sfintei Duminici. A treia proba presupune
o alta etapa a initierii, este mai complexa si necesita mai multe
ajutoare. Pe drumul spre Imparatul Ros, om cu inima haina ,
intalneste donatorii (craiasa furnicilor si craiasa albinelor) si
ajutoarele ( Gerila , Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati
Lungila). Aceste ersonaje il ajuta sa treaca de probele impuse
de Imparatul Ros, pentru a-I da fata, acestea presupunand
statul in casa de arama, aici este ajutat d Gerila, ospatul
Pantagruelic, ajutat de Setila si Flamanzila si separarea macului
de nisip, ajutat de furnici.
Fata Imparatului Ros, o farmazoana cumplita (are puteri
supranaturale) impune inca trei probe pentru Harap-Alb. Aceste
trei probe sunt: gasirea fetei de imparat, dupa aceasta dispare,
ajutat de Ochila si Pasari-Lati-Lungila, identificarea adevaratei
fete de imparat, ajutat de albine. La ultima proba , calul lui
Harap-Alb si turturica fetei trebuie sa aduca trei smicele de
mar dulce si apa vie si apa moarta de unde se bat muntii in
capete. Proba fiind trecuta de cal, fat ail insoteste pe Harap-Alb
la curtea Imparatului Verde. Fata il demasca pe Span, care il
acuza pe Harap-Alb ca a divulgate secretul si ii taie capul. In
felul acesta il dezleaga de juramant, iar Spanul este ucis de cal.

Reinvierea, nunta si schimbarea statutului social (devine

imparat ) confirma maturizarea eroului. Deznodamantul consta
in refacerea echilibrului si rasplata eroului.
In basm sunt prezente numere magice: 3,12,24 semne ale
totalitatii.
Personajele sunt atat oameni cat si finite himerice cu
comportament omenesc.
Povestea lui Harap-Alb este un basm cult, cu virtuti
scenice, teatrale, care prelucreaza teme si motive ale basmului
universal, ramanand o creatie reprezentativa a unui povestitor
genial.