Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
galben, starc purpuriu, tiganus, lopatar, codalb, erete de stuf, vulturi si soimi. Cea mai
mare parte a populatiei europene de pelican comun (Pelicanus onocrotalus) si pelican cret
(Pelicanus crispus). In Delta se gasesc circa 60% din populatia mondiala de cormoran
mic (Phalacrocorax pygmeus) si 50% din populatia mondiala de gasca cu gat rosu
(Branta ruficollis)! Delta Dunarii reprezinta una din cele mai intinse zone umede din
lume, in special ca habitat al pasarilor de apa... Inca nu v-am convins?!
5. FAUNA In Delta Dunarii sunt aproape 3.000 de specii de vietuitoare (nu
includem pasari) iar renumele vanatorilor Deltei a depasit demult granitele tarii. Exista
specii de animale si insecte care nu se regasesc nicaieri in lume cum ar fi fluturi cu
anvergura aripilor de pana la 18 cm !!! In afara acestora puteti intilni caine enot,
mistreti, iepuri de cimp, cai salbatici, pisice salbatice, caprioare, asini, oi, lupi, tapi,
ondatre, vidre si altele.
6. FEERIA PESCARILOR Este aproape imposibil sa ajungeti in Delta Dunarii
si sa nu pescuiti si Dvs! Desi bogatiile Dunarii si in deosebi ale Deltei au fost puternic
afectate de braconieri si de management inadecvat, acest teritoriu mai pastreaza amintirea
vremurilor de belsug. Multi proprietari de vile si hoteluri au organizat crescatorii de peste
pentru a restabili valorile Deltei. In prezent peste 80 specii de peste se regasesc in Delta
Dunarii! Biban, Salau, Stiuca, Sturioni, Somn, Babusca, Lin, Platica, Rosioara, Caras,
Crap sunt numai unele din speciile care pot fi pescuite. Cei norocosi pot avea parte de
stiuca si chiar de somn! Se spune ca in Delta s-a pescuit somn de 400 kg... Mentionam ca
fiecare unitate de cazare din Delta, fie ca este vila sau hotel, dispune de centre de inchiriat
si de cumparat echipament si unelte de pescuit!
7.IMPORTANTA DELTEI DUNARII - Delta Dunarii este unica delta din
lume declarata in intregime rezervatie a biosferei. In anul 1990 Guvernul Romaniei a
declarat Delta Dunarii Rezervatie a Biosferei, hotarare confirmata prin Legea nr. 82/1993
privind constituirea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, modificata si completata prin
Legea nr. 454/2001. Conform Conventiei RAMSAR Delta Dunarii este una din cele mai
intinse zone umede din lume, in special ca habitat al pasarilor de apa. Delta Dunarii a fost
inclusa in reteaua internationala a rezervatiilor biosferei, in cadrul programului Omul si
Biosfera MAB UNESCO. De asemenea a fost inclusa in Lista Patrimoniului Universal
Cultural si Natural UNESCO. In prezent Delta este impartita in 3 tipuri de zone: zone cu
regim de protectie integrala, zone tampon si zone economice.
8. OAMENII DELTEI - O simpla mentionare a numelui marelui sportiv Ivan
Patzaichin ar trebui sa spuna multe. Nascut si crescut in Delta intr-un mediu natural
extraordinar, acest om a reusit sa devina Cel Mai Mare Campion Mondial de Canoe,
facind cunoscut si invidiat numele Romaniei! Vestigiile arheologice confirma existenta
oamenilor in regiunea Deltei inca din secolele VII-VI inainte de Cristos. Un aspect unic
al oamenilor de astazi ai deltei sunt traditiile si obiceiurile lor, conservate in timp. Stiati
ca majoritatea oamenilor deltei sunt rusi-lipoveni, care pastreaza o cultura si religie
deosebita de a romanilor din restul tarii? Oameni calzi si receptivi, care stiu sa si lucreze,
dar sa se si distreze! Sarbatorile le patreaza pe rit ortodox-bizantin, iar mesele le fac cu
meniu specific pescaresc, retetele fiind pastrate cu sfintenie. In acest moment in Delta
Dunarii nu sunt decat 25 de asezari umane.
Marea Neagra
Marea se intinde pe o suprafata de 413.000 km. Cel mai adanc punct se afla la
2466 m sub nivelul marii. Mareele sunt in general de mica amploare (cca. 12 cm).
Salinitatea apei este in larg de 17-18 la mie, fata de 24-34 la mie in alte mari si oceane. In
zona litoralului romanesc salinitatea scade si mai mult, in mod obisnuit fiind intre 7 si 12
la mie.
Face parte din categoria ecosistemelor statatoare de apa sarata. Din punct de vedere al
salinitatii Marea Neagra se imparte in:
zona de suprafata;
zona de adancime;
Sub aspect biocenotic gasim trei zone:
zona litorala;
zona pelagica;
zona abisala;
Temperatura apei variaza la suprafata: vara pana la 29 de grade celsius, iarna ajunge la 0
grade celsius. Lumina patrunde in largul marii la o adancime de 150-200 m. Oxigenul
este inexistent la adancime [co2,h2s]Curentii au intensitate redusa pe verticala si mai
mare pe orizontala; iarna sau in timpul unor variatii ale starii vremii, pot aparea valuri
care ating 5-10 m. Biocenoza: alge inferioare, alge verzi, brune rosii. Animalele sunt
reprezentate prin viermi, moluste, pesti iar in atmosfera apropiata pasari si pescarusi.
Biotopul pontic
Biotopul pontic poate fi impartit in 6 etaje principale:
1. Etajul supralitoral - acesta este format din zonele de tarm acoperite ori stropite de
valuri in mod ocazional. Zona prezinta o umiditate accentuata, inundabilitate, o cantitate
in general mare ori macar semnificativa de materii organice aduse de valuri sau de
origine locala. De obicei materiile organice se afla in descompunere, formand depozite
rau mirositoare. Flora este formata mai ales din anumite forme de alge - rar licheni - ca
matasea broastei si altele similare, cu rezistenta la variatii de mediu si hidrofile. Cu o
frecventa mai redusa se intalnesc si angiosperme, mai ales in partea dinspre uscat a
etajului supralitoral. Fauna include numeroase crustacee, insecte si viermi, bacterii aerobe
si - mai putin - anaerobe. Mare parte din aceste vietati se hranesc din depozitele de
materie organica. O parte mai mica este formata din mici pradatori. La acestea trebuie
adaugate vietatile pasagere, in special pasarile de mare.
2. Etajul mediolitoral - ce cuprinde zona de spargere a valurilor (intre cca. 0 si -0,5 m
altitudine). Dupa substratul solului se imparte in zone pietroase si respectiv nisipoase ori
maloase. Zonele medioliterale pietroase adapostesc organisme capabile a rezista
perioadelor scurte de uscare si care se pot fixa bine de substrat. Aici intra unele specii de
alge si scoici. La ele se adauga vietuitoare care vin periodic din etajul supralitoral sau
infralitoral. In anumite conditii si in acest mediu apar depozite de materie organica,
facand legatura cu biotopul prezentat mai sus. Cele mai cunoscute vietuitoare ale etajului
3
mediolitoral pietros sunt bancurile de midii si stridii. Etajul mediolitoral nisipos cuprinde
in special animale capabile de ingropare rapida in substrat.
3. Etajul infralitoral - aflat la adancimi de 0,5 pana la 12 (maximum 18) metri. Este
zona cea mai favorabila vietii, in care se afla majoritatea speciilor de plante si cea mai
mare parte a biomasei organismelor multicelulare.
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate