CAPITOLUL 3

INTEGRALA LEBESGUE
1. Integrarea functiilor simple
Fie (X, A, )  un spatiu cu masura nita, f : X R  o functie simpla, adica

f (x) =

n
X

(60)

cj 1Aj (x),

j=1

unde

Aj = {x X | f (x) = cj },

Ai Aj = , i 6= j,

Aj A, j = 1, n,

n
G

Aj = X. (61)

j=1

Denitie 3.1.1.

(notatie

Vom numi integral

a Lebesgue de la functia simpla f pe spatiul X
R
f (x)d(x) sau f d) suma
X

Z
f d =

n
X

cj (Aj ).

(62)

j=1

Observatie 3.1.1. Fie A X  multime masurabila, f  functie simpla masurabila.
Atunci f (x) I4 (x)  functie simpla, masurabil
a. Prin denitie
Z
Z
Z
def
f (x)d(x) = f d =
f IA d.
A

(63)

Exemplul 3.1.1. a) Fie A X, A A si IA (x)  functia caracteristica a multimii A.

Atunci

Z
IA (x)d(x) = (A).
X

b) Fie X = [a, b], A  -algebra multimilor masurabile n sens Lebesgue, = m este

masura Lebesgue, D[0,1] (x)  restrictia functiei Dirichlet pe [0, 1]. Atunci
Z

D[0,1] (x)dm(x) = 1 m({Q [0, 1]}) + 0 m({[0, 1] \ Q}) = 1 0 + 0 1 = 0.

[0,1]

44

2. Proprietatile integralei Lebesgue

Fie (X, A, )  spatiu cu masur
a nita.

Teorema 3.2.1.

(linearitatea integralei) Fie f, g  functii simple masurabile,

{, } R. Atunci

(f + g)d =
X

f d +
X

gd.
X

Demonstratie. Fie

f (x) =

g(x) =

n
X

cj IAj (x),

Ai Aj = , i 6= j,

n
G

j=1

j=1

k
X

k
G

bi IBi (x),

Bi Bk = , i 6= k,

i=1

Aj = X,

Bi = X.

i=1

Cum functia f + g primeste valoarea cj + bk pe multimea Cji = Aj Bi , avem

f (x) + g(x) =

n X
k
X

(cj + bi ) ICji (x),

j=1 i=1

unde

F
j,k

Cjk = X , si multimile Cjk sunt disjuncte. Conform denitiei integralei si aditivitatii

masurii, se obtine

n X
k
n X
k
n X
k
X
X
X
(f +g)d =
(cj +bk )(Aj Bi ) =
cj (Aj Bi )+
bi (Aj Bi ) =
j=1 i=1

n
X
j=1

Z
=

cj

k
X

(Aj Bi ) +

i=1

k
X
i=1

f d +
X

j=1 i=1

bi

n
X

(Aj Bi ) =

j=1

j=1 i=1
n
X
j=1

cj (Aj ) +

k
X

bi (Bi ) =

i=1

gd.
X

Teorema 3.2.2.

a si
Z(nenegativitatea integralei) Fie f  functie simpla, masurabil
f 0 (mod ). Atunci
f d 0.
X

Demonstratie. f 0 (mod ) nseamna ca daca cj < 0 pentru un careva j , atunci
(Aj ) = ({x X | f = cj }) = 0, prin urmare,
Z
f d 0.
X

45

Teorema 3.2.3.

Z (monotonia
Z integralei) Fie f, g  functii simple, masurabile si
f g (mod ). Atunci
f d gd.
X

Demonstratie. Se considera functia simpla masurabila h = f g si se aplica teorema

3.2.2.

Teorema
a si a f (x) b (mod ). Atunci
Z 3.2.4. Fie f  functie simpla masurabil
f d b(X).

a(X)
X

Demonstratie. Rezulta din teorema 3.2.3.

Teorema 3.2.5. (referitor integrala de la o func
a cu zero) Daca f este
Z tie echivalent
functie simpla masurabil
a si f = 0 (mod ), atunci

f d = 0.
X

Demonstratie. Rezulta nemijlocit din denitia 3.1.1. In adevar, daca toti coecienti
cj sunt nuli, atunci f este identic nula, iar daca cj 6= 0 pentru un careva j , atunci
(Aj ) = ({x X | f = cj }) = 0 si
Z
f d =

cj (Aj ) = 0.

j=1

Z Teorema
Z 3.2.6.
f d = gd.

n
X

Daca f, g  functii simple masurabile si f = g (mod ), atunci

Demonstratie. Se considera functia simpla, masurabila h = f g h = 0 (mod ) si

se aplica teorema 3.2.5.

Z
Z

Teorema 3.2.7. Daca f  functie simpla masurabila, atunci f d |f |d.

X

Demonstratie. Daca f  functie simpla masurabila, atunci |f | la fel simpla masurabila
si x X :

|f (x)| f (x) |f (x)|.

Conform proprietatii de monotonie a integralei
Z
Z
Z
|f |d f d |f |d
X

sau, echivalent,

Z
Z

f d |f |d.

46

Fie f  o functie simpla masurabila xata, : A R o functie numerica denita prin

Z
(A) =

f d,

(64)

A A.

Teorema 3.2.8. Functia de multimi  masura cu semn.

Demonstratie. Este clar ca () = 0. Vericam -aditivitatea functiei . Fie

A =

Aj ,

Aj A,

j=1

i 6= j,

n
F

X=

j=1

Ai Aj = , i 6= j,

f (x) =

n
P

j=1

cj IBj (x),

Bi Bj = ,

Bj .

Utilizand denitia integralei si -aditivitatea masurii , se obtine !

Z
Z
n
n
X
X
G
(A) = f d = f IA d =
cj (Bj A) =
cj Bj Ai =
A

n
X

cj

j=1

j=1

(Bj Ai )

n
X
j=1

cj

j=1

(Bj Ai ) =

n
XX
i

cj (Bj Ai ) =

j=1

XZ

f d =

i A
i

(Ai ).

Denitie 3.2.1.

Vom spune ca functia de multimi : A R se numeste absolut

continue n raport cu masura , daca pentru orice > 0 exista un numar pozitiv , astfel
ncat pentru orice E A cu (E) < se verica |(E)| < .

Teorema 3.2.9.

(continuitatea absoluta a integralei) Masura cu semn denit

a n

(64) este o functie absolut continu

a n raport cu masura .

Demonstratie. Fie f  functie simpla masurabila si c = sup |f (x)|. Daca c = 0,
xX

teorema este clara. Fie c > 0. Pentru orice > 0 punem = . Atunci, pentru (E) <
c
avem
Z
Z

|(E)| = f d |f |d c (E) < c = .

c
E

3. Integrala Lebesgue de la functii marginite

Fie (X, A, ) un spatiu cu masur
a nita, f : X R o functie masurabil
a marginita
pe X . Atunci (a se vedea teorema ??????) exista un sir de functii simple masurabile

(f
Z n )nN uniform convergent la f pe X . Vom considera sirul integralelor respective In =
fn d si vom arata ca sirul (In ) este fundamental. In adevar, cum fn f pe X, avem
X

47

 > 0 n0 N m, n > n0 ,

x X avem
|fm (x) fn (x)| <

.
(X)

Atunci, pentru m, n > n0 avem

Z
Z
Z
Z

Im In = fm d fn d= (fm fn )d fm fn d <

(X) = ,
(X)

adica (In )  sir fundamental si deci exista lim In = I .

n

Usor de vericat, ca I nu depinde de alegerea sirului (fn ), ce converge uniform pe X la

f.

Denitie 3.3.1. Fie f : X R  functie masurabila marginita pe X , (fn )nN  un
sir de functii simple masurabile ce converge uniform pe X la f . Integrala Lebesgue de la
functia f se deneste prin egalitatea
Z
Z
def
f (x)d(x) = f d = lim In .
n

(65)

Fie f  functie masurabila marginit

a, A A.

Atunci IA (x)  functie marginit

a

masurabila si la fel este si produsul f IA .

Denitie 3.3.2.

Fie f  functie masurabil

a marginit
a, A  multime masurabil
a.

Atunci integrala Lebesgue de la functia f pe multimea A se deneste prin
Z
Z
def
f d =
f IA d.
A

(66)

Vom studia proprietatile integralei Lebesgue de la functii masurabile marginite. Aceste
proprietati sunt absolut similare celor de la functii simple.

Teorema 3.3.1.
{, } R. Atunci

(linearitatea integralei) Fie f, g  functii masurabile marginite,

Z
(f + g)d =

Z
f d +

gd.
X

Demonstratie. Fie (fn )nN , (gn )nN  siruri de functii simple masurabile, fn f,
gn g pe X . Atunci fn + gn f + g pe X . Conform denitiei 3.3.1 si linearitatii
integralei Lebesgue de la functii simple, se obtine:
48

(fn + gn )d = lim

(f + g)d = lim

= lim

fn d + lim

gn d =

Z
f d +

gn d =

fn d +

Z
X

gd.
X

Teorema 3.3.2. (nenegativitatea

integralei) Fie f  functie masurabil
a marginit
a si
Z
f 0 (mod ). Atunci

f d 0.
X

Demonstratie. Fie (fn )nN un sir de functii simple masurabile uniform convergent la
f . Cum
Z functiile fn pot  alese astfel ncat fn 0 (mod ) (a se vedea teorema
Z ??????),
avem
fn d 0. Trecand n ultima inegalitate la limita cu n obtinem f d 0.
X

Teorema 3.3.3.

Z(monotonia
Z integralei) Fie f, g  functii masurabile marginite si
f g (mod ). Atunci
f d gd.
X

Teorema 3.3.4. Daca f  functie masurabila marginita si a f (x) b pe multimea
masurabil
a A, atunci

Z
(A)

f d (A).
X

Teorema 3.3.5.

(integrala de
a cu zero) Daca f  functia
Z la functia echivalent
marginit
a si f = 0 (mod ), atunci
f d = 0.
X

Demonstratie. Rezulta din teorema 3.3.4 cu a = b = 0.

Z Teorema
Z 3.3.6.
f d = gd.
X

Daca f, g  functii masurabile marginite si f = g (mod ), atunci

Teorema 3.3.7. Daca f  functie masurabila marginita, atunci

Z
Z

f d |f |d.

Demonstratie. Fie (fn )  sir de functii simple masurabile, fn f pe X . Atunci
functiile |fn | la fel sunt simple, masurabile si |fn | |f |. Conform teoremei 3.2.7 paragrafului precedent

Z
Z

fn d |fn |d,

si ramane de trecut n ultima inegalitate la limita cu n .

49

Fie f  functie masurabila marginit

a xata si
Z
(A) = f d,
A A.

(67)

Teorema 3.3.8. Functia de multimi denita de (67) este masura cu semn.
Demonstratie. Din denitie 3.3.1 si 3.3.2 rezulta () = 0. Vericam -aditivitatea
functiei , adica daca A =

Aj , Ai

Aj = , i 6= j , atunci (A) =

Vom stabili initial aditivitatea functiei , pentru m N :

Z
m Z
X
f d =
f d.
m
F
j=1

j=1 A

Aj

j=1

(Aj ).

(68)

Fie (fn ) un sir de functii simple, fn f . Atunci conform teoremei 3.2.8
Z
m Z
X
fn d =
fn d.
m
F
j=1

j=1 A

Aj

(69)

Trec
and n (69) la limita cu n , se obtine (68).
Cum pentru orice m N

A=

Aj =

j=1

m
G

Aj

j=1

(A) =

(Aj ) +

j=1

!
G

=
A
j

j=m+1

j=m+1

Aj

Aj

!
(70)

j=m+1

Vom estima ultimul termen din (70). Cum

k N a.. pentru m > k

j=m+1

utilizand aditivitatea functiei , se obtine

m
X

P
j=1

(Aj ) = (A) < +, pentru > 0

(Aj ) < , unde c = sup |f (x)|. Pentru asa m avem:

c
xX
j=m+1

G
X

f d
|f |d c
Aj = c
(Aj ) < c = ,
c

F
j=m+1

j=m+1

Aj

de unde

lim

j=m+1

50

!
Aj

= 0.

j=m+1

Trec
and la limita n (70) cu m , se obtine -aditivitatea functiei . Asadar,

 masura cu semn.

Teorema 3.3.9.

(continuitatea absoluta a integralei) Masura cu semn denit

a n

(67) este o functie absolut continu

a n raport cu masura .

Teorema 3.3.10. Daca f R([a, b]), atunci ea este integrabila si n sens Lebesgue,
n plus

Zb
(L)

Zb
f (x)dx = (R)

f (x)dx.
a

Demonstratie. A se vedea, de exemplu, [???].

Teorema 3.3.11. (Lebesgue) Functia f , marginita pe [a, b], este integrabila Riemann,
atunci si numai atunci cand multimea punctelor ei de discontinuitate are masura Lebesgue
egala cu zero.

Demonstratie. A se vedea, de exemplu, [???].

4. Integrala Lebesgue de la functii nemarginite nenegative
Fie (X, A, ) spatiu cu masur
a nita, f  functia masurabil
a pe X , a.p.t. nita si
nenegativa pe X . Pentru N N denim functia fN prin

f (x), daca f (x) < N,

fN (x) =
N,
daca f (x) N.
Este clar, ca fN M(X) si lim ({f N }) = 0.
N

Cum pentru orice N N

fN  functie masurabila marginita, fN este integrabila

Lebesgue. In plus, deoarece

x X : f1 (x) f2 (x) f3 (x) ...

conform teoremei 3.3.3

Z
f1 d

Z
f2 d

exista limita (nita sau innita)

f3 d ...
X

Z
lim

fN d.

N
X

51

(71)

Denitie 3.4.1. Vom spune ca functia f este integrabila n sens Lebesgue (sumabila),
 asa caz integrala Lebesgue de la functia f se deneste prin
daca limita (71) este nita. In
egalitatea

Z
f (x)d(x) =

def

f d = lim

fN d.

Dac
a limita (71) este innita, punem

f d = +.

Teorema 3.4.1. Fie {f, g} M(X),

0 f (x) g(x) (mod ) pe X si g  functie

sumabila. Atunci f  sumabila si

Z
f d

Demonstratie.

gd.
X

Din conditiile teoremei rezulta fN (x) gN (x) (mod ) pentru

N N. Atunci

Z
fN d

gN d
X

Z
de unde rezulta ca lim

Z
gd < +,
X

fN d este nita si trecand la limita cu N , obtinem

N
X

inegalitatea din enuntul teoremei.

Fie f  functie sumabila pe X, A X multime masurabil
a si IA (x)  functia caracteristica a lui A. Atunci f IA M(X) si cum

0 f (x) IA f (x),
conform teoremei 3.4.1 f IA  functie sumabila.

Denitie 3.4.2. Daca A X multime masurabila si f IA este o functie sumabila pe
X , integrala Lebesgue de la functia f pe multimea A se deneste prin
Z
Z
Z
f (x)d(x) = f d = f IA d.
A

Teorema 3.4.2.

(linearitatea integralei) Fie f, g  functii sumabile nenegative,

R
R
R
{, } R+ . Atunci f + g este sumabila si (f + g)d = f d + gd.
X

Demonstratie. A se vedea, de exemplu, [1]. Fie f  functie nenegativa, sumabila pe
X si xata, A A si (A) =

f d.

52

Teorema 3.4.3. (continuitatea absoluta a integralei) Functia de multimi este absolut
continua n raport cu masura .

Demonstratie. Din denitia 3.4.1 rezulta ca pentru > 0 N N astfel ncat
Z
0

(f fN )d =
X

f d
X

fN d < .
2

. Atunci pentru A A cu (A) < avem

2N
Z
Z
Z
Z

= .
0 (A) = f d = (f fN + fN )d = (f fN )d + fN d + N
2
2N
Punem =

Teorema 3.4.4. Functia de multimi este masura.

Demonstratie. A se vedea, de exemplu, [1].
5. Integrala functiilor nemarginite
Fie (X, A, )  un spatiu cu masur
a nita, f  functia numeric
a masurabil
a, a.p.t. nita,
denita pe X ,

f+ (x) = max{f (x), 0} =

f (x) = min{f (x), 0} =

|f (x)| + f (x)
,
2
|f (x)| f (x)
.
2

Este clar, ca f+ (x), f (x) sunt functii masurabile nenegative, a.p.t. nite si

f (x) = f+ (x) f (x),

|f (x)| = f+ (x) + f (x)

(72)

Denitie 3.5.1. Functia f se numeste integrabila n sens Lebesgue (sumabila), daca
 asa caz integrala Lebesgue se
ambele functii f+ (x) si f (x) sunt integrabile Lebesgue. In
deneste prin

Z
f d =

Teorema 3.5.1.
 asa caz
sumabila. In

Z
f+ d

f d.
X

Functia masurabil

a f este sumabila, daca si numai daca |f | este

Z
Z

f d |f |d.

53

Demonstratie. Necesitatea. Fie f  functie sumabila. Rezulta functiile nenegative f+
si f sunt functii sumabile. Atunci, conform linearitatii integralei Lebesgue de la functii
nenegative, functia |f | = f+ + f este sumabila si
Z
Z
Z
|f |d = f+ d + f d.
X

Sucienta. Fie |f |  functie sumabila. Cum f+ (x) |f (x)|, f (x) |f (x)|, conform
teoremei 3.4.1, functiile f+ si f sunt sumabile, prin urmare si f este sumabila. In plus,
Z
Z
Z
Z
Z
Z

f d f+ d f d f+ d + f d = |f |d.

Denitie 3.5.2. Fie A X multime masurabila, functia f IA sumabila pe X . Atunci
functia f IA se numeste sumabila pe A si
Z
Z
def
f d =
f IA d.
A

S
 i n cazul integralei Lebesgue de la functii nemarginite raman valabile teoremele despre linearitatea integralei Lebesgue, continuitatea absoluta a integralei si -aditivitatea
integralei.

6. Trecerea la limita sub semnul integralei Lebesgue

Fie (X, A, ) un spatiu cu masur
a nita.

Teorema 3.6.1. (Lebesgue) Fie:

1) sirul (fn ) de functii sumabile convergente n masur
a la functia f ;
2) exista asa o functie sumabila nenegativa g , astfel ncat n N : |fn (x)| g(x).
Atunci f este sumabila si

Z
fn d =

lim

n
X

Demonstratie.

Cum fn

f d.
X

f , conform teoremei Riesz exista un subsir

(fnk ) : fnk f (mod ). Din conditia 2) |fnk (x)| g(x). Trecand la limita cu k , se
obtine |f (x)| g(x) (mod ) si prin urmare, f este sumabila.
Pentru > 0 consideram multimile

En () = {|fn f | },

Fn () = {|fn f | < }.
54

Atunci

Z
Z
Z
Z

n = fn d f d |fn f |d =
X

Z
|fn f |d +

En ()

|fn f |d

(73)

Fn ()

Cum

|fn (x) f (x)| |fn (x)| + |f (x)| 2g(x) (mod )

din (73) se obtine

Z
n 2

(74)

gd + (X).

En ()

. Cum integrala Lebesgue este absolut continue n

2(X)
Z

gd < .
raport cu masura , vom gasi asa un > 0 astfel nc
at din (E) < sa avem
4
Pentru > 0 punem =

Cum fn f , rezulta ca n0 N astfel nc

at pentru n n0

(En ()) = ({|fn f | }) < .

Atunci pentru n n0 din (74) rezulta

n < 2

+ = ,
4 2

adica, n 0, n .

Teorema 3.6.2.

(lema Fatou) Fie (fn ) un sir de functii masurabile nenegative, ce

converge n masur

a la functia f . Atunci
Z
Z
f d lim
fn d.
n

Demonstratie. A se vedea, de exemplu, [2].

Teorema 3.6.3. (Bepppo Levi) Fie (fn ) un sir crescator de functii masurabile nenegative si f (x) = lim fn (x). Atunci
n

Z
fn d =

lim

n
X

f d.
X

55

(75)

Demonstratie. Cum (fn )  sir crescator, rezulta

fn d

 sir crescator, prin

nN

urmare, exista limita (nita sau innita) a acestui sir numeric. Conform lemei Fatou
Z
Z
Z
f d = lim
fn d = lim
fn d.
(76)
n

In plus, cum fn (x) f (x) avem

Z
fn d

f d,
X

de unde trecand la limita cu n , se obtine

Z
Z
lim
fn d f d.

(77)

Din (76) si (77) rezulta (75).

7. Integrala Lebesgue-Stieltjes
Fie g : [a, b] R o functie crescatoare, continue la stanga. Atunci g deneste pe

-algebra multimilor boreliene ale segmentului [a, b] o masura nita  g  masura LebesgueStieltjes. Integrala Lebesgue generata de aceasta masur
a se numeste integrala LebesgueStieltjes si se noteaza

Zb

Zb
f (x)dg (x) =

Zb
f dg =

f (x)dg(x).
a

In particular, daca g este functia salturilor, g  masura discrita si integrala LebesgueStieltjes se reduce la suma

Zb
f (x)dg(x) =

f (ck ) 4g (ck ),

unde ck  punctele de discontinuitate ale functiei g , 4g (ck )  saltul functiei g n ck . Daca
functia g BV ([a, b]), continu
a la stanga, atunci g(x) = (x) (x), unde ,  functii
crescatoare, continue la stanga si integrala Lebesgue-Stieltjes de la functia f se deneste
prin egalitatea

Zb

def

Zb

f (x)dg(x) =
a

Zb
f (x)d(x)

f (x)d(x).
a

56

Teorema 3.7.1.

Zb

functia g , (R S)

Fie f C([a, b]). Atunci exista integrala Riemann-Stieltjes de la

f (x)dg(x) si are loc egalitatea

a

Zb
(R S)

Zb
f (x)dg(x) = (L S)

f (x)dg(x).
a

Demonstratie. A se vedea, de exemplu, [1].

57

Bibliograe
[1] .., .., .. .  : , 1990.
[2] .. .  : , 1989.
[3] .. .  .: , 1953.
[4] .., .. .  .:
, 1989.
[5] .. .  .: , 1965.
[6] ... .  .: , 1976.
[7] . . .  : ,
1990.
[8] . .  .: , 1974.
[9] . .  .: , 1983.
[10] W.Rudin. Analiza reala si complexa.  Bucuresti: Theta, 1998.
[11] Nicolescu M. Analiza Matematica III.  Bucuresti: Ed. Tehnic
a, 1960.
 abac. Analiza reala.  Bucuresti, 1988.
[12] M. S
[13] Chicu G. Probabilitati si procese stocastice.  Bucuresti, 1979.

58