‘Transformarea unut text dialogat intr-un text narativ
Textul dialogat este format dintr-un dialog $i corespunde vorbinii directe intre doud sau mai multe personaje,
Textul narativ este o povestirea celor exprimate de cineva $i corespunde vorbiri indirecte .
Caracteristicile vorbirii directe $i indirecte
Vorbirea directa
Y ‘Sste un dialog/text dialogat
‘Ex,-Ciind ai venit Pintreabé Mihnea.
“Leni la priins, réspunde Ina,
Y Apar verbe specificea zicea spunea intreba,a
rdspunde,a anutta a mirturisia striga,
umite verbe de declaraie
uneoriverbele de declarehie Gpsese si atunci
dinamiceasé acyiunea
Y Folosio in scris linia de dialog ghilimelel, doua
puncte,semnul exclamanii sau al intreBari
Agar verbe $i pronume (a persoana Isia T-a 5g /ph
Ex, Eu ttien!”
Y Apor verbe la modul imperatio
Ex-Vino!
Y Apar substantive in cazul vocatio:
0X, 4 Bunico,e ritu sd nu ai copii?”
Y Apar cwvinte(adverbe) de genul
astdzi,ieni, mdine,acum, imediat
EAs ne intdlnim fa ora 10:00
Vorbirea indirect
YY Esteo povestire/text narativ
‘Ex-Milinea a intrebat-o pe Ina cind a venit:Ea i-a spus ci
a venit cu 0 2i in urmé,(a prins.
Y Vetbele de declarate sunt urmate de cminte
procum:cé,sé,ca sé, dacs unde care cind.
Ex la intrebat-o dacd a vent
Yu folosim niciunul dintre semnele de punctuatie
specifce valor directe.ci doar punctul la sfaritul
propoziilor.
YY Apar verbe si pronume la persoana « 11I-a sg /pl
ExSEL spuse cd tiartd
Y Verbele la modul imperatio sent ransformate in
verb la modul conjunctio
Ex, Fa spus a vind,
Y Substantivele in cazul vocatio sunt transformate
fn substantive fn dativ sau acucatio
Ex,Nopotelul ointreabid pe unica dacd este ru sa nu ai
copii
Y Se foloseseexpresilein acea zijcu o zitn
rma, urmdtoarea zi,in acel moment, pe moment
‘Est s-au injeles sf se intafneascd fa ora 10:00 in acea