Obtinerea rasadurilor de rosii, de la semanat la

plantarea in gradina
12MAR

Pentru inceput haideti sa vedem cam ce anume inseamna rsaduri. Ei bine, pe intelesul tuturor si pe
scurt, rasadurile sunt plante tinere, la nceputul vegetatiei, obtinute in conditii specifice si care, prin
transplantare, servesc la infiintarea culturilor de legume in gradina. Prin asta se intelege perioada
cuprinsa intre aparitia primei frunze adevarate si transplantarea in gradina.
Obtinerea rasadurilor de rosii fara a beneficia de avantajele unei sere incalzite, asa cum se intampla in
cazul celor mai multi gradinari amatori, este un lucru destul de dificil, chiar daca la prima vedere nu pare.
La alegerea spatiului unde vrem sa facem aceasta operatie trebuie sa tinem cont in primul rand de
posibilitatea de a asigura o cantitate cat mai mare de lumina, dar si temperatura specifica acestei faze,
tinand cont ca tomatele sunt plante termofile (iubitoare de temperaturi ridicate) dar si pretentioase fata de
lumina.
Data de semanare a semintelor trebuie calculata in functie de perioada estimata pentru plantarea in
camp, perioada in care temperatura solului trebuie sa atinga si chiar sa depaseasca 12C, lucru care se
intampla de regula spre sfarsitul lunii aprilie prima decada a lunii mai. Asadar, stiind ca varsta la care
rasadul de rosii este bun de plantat se situeaza intre 55-60 de zile (calculate de la semanat), in functie de
zona in care locuiti si de caracteristicile meteorologice, veti putea calcula si data la care este bine sa
porniti producerea rasadurilor.

Nu cedati tentatiei de a semana mai devreme, doar de dragul de a va apuca mai repede de gradinarit.
Semanatul timpuriu, in conditii de temperaturi exterioare scazute si mai ales cu zile scurte si mohorate nu
va va aduce rezultatele dorite, ba chiar se poate transforma intr-un dezastru. Pierderile nu sunt atat de
mari din punct de vedere material, decat daca pierdeti niste seminte valoroase sau daca este vorba de o
cantitate impresionanta de rasaduri. Insa va va fi pusa greu la incercare increderea in fortele proprii si
veleitatile de gradinar. In urma unei astfel de intamplari nefericite unii dintre voi veti renunta la a va
produce singuri rasadurile, considerand ca este mai simplu sa le achizitionati din piata. Insa, daca dupa
luni de implicare si munca veti descoperi ca din acele rasaduri ies ardei iuti in loc de gogosari, sau gulii in
loc de varza, ca rosiile sunt bolnave sau de alt soi si ati muncit in zadar, cu siguranta veti dori sa va
implicati din nou in producerea rasadurile. Citind si urmand sfaturile mele si ale altor pasionati de
gradinarit sper sa aveti mai mult succes. Sigur ca astfel de informatii se gasesc peste tot pe internet,
unele articole avand chiar o tenta stiintifica, ceea ce le da mai multa credibilitate. Eu nu-mi propun sa ma
substitui specialistilor in domeniu, ceea ce vreau este sa incerc sper sa si reusesc, sa va ofer un fel de
tutorial despre producerea rasadurilor de rosii in special, bazandu-ma pe experienta mea si insotind
textele cu imagini din diferite faze ale procesului, de la semanare pana la plantarea in gradina. Aceste
notiuni se pot folosi si la obtinerea rasadurilor altor specii de legume si flori care nu se pot semana direct
in gradina, sau carora vreti sa le devansati perioada de fructificare sau inflorire. Diferente mari nu exista,
procesul fiind oarecum identic, trebuie doar sa ajustati pe ici pe colo factorii de microclimat.
De ce anume avem nevoie pentru producerea rasadurilor? In primul rand de seminte de buna
calitate, apoi de substratul de cultura si de diverse recipiente pentru infiintarea culturii. Mai avem nevoie
de cateva termometre, de un higrometru si de o stropitoare fina sau un pulverizator. Nu trebuie sa uitam
nici de asigurarea parametrilor optimi de microclimat (temperatura, umiditate), de surse suplimentare de
iluminare a rasadurilor si desigur de rezerva de spatiu si substrat de care vom avea nevoie dupa
repicarea rasadurilor. Doar in aceste conditii rasadurile vor creste in cel mai scurt timp, sanatoase si cu
maxim de randament.
Samanta
Incepem cu samanta, spunand ca puteti folosi seminte din diverse surse, insa neaparat certificate sau
verificate. Puteti cumpara semintele, alegand soiul de care aveti nevoie, sau puteti folosi seminte produse
in gradina voastra. Puteti procura seminte de la cunoscuti dar nu va recomand procurarea semintelor din
piata sau din alte surse neverificate. Va puteti trezi cu soiuri pe care nu le doriti sau cu plante bolnave.
Oricare ar fi sursa, semintele trebuie sa indeplineasca unele conditii: sa provina din soiuri valoroase si
adaptate conditiilor din zona in care locuti, sa fie libere de boli (semintele provenite dintr-o cultura bolnava
vor transmite boala mai departe, daca nu sunt tratate), sa aiba putere mare de germinare si vechimea lor
sa se inscrie in limitele proprii ale fiecarei specii in parte. Se tot vehiculeaza vechimea nu mai mare de 2
ani, generalizand pentru toate plantele, ceea ce nu este corect. Semintele de rosii, de exemplu, isi
pastreaza puterea germinativa timp de 4-6 ani, ardeii si vinetele 4-5 ani iar dovleacul, pepenele si
castravetele germineaza chiar si dupa 6-8 ani.

Dupa cum vedeti, semintele diverselor soiuri de tomate nu prea seamana intre ele.

Revenind la rosii as mai atrage atentia asupra faptului ca in ultima vreme se folosesc tot mai mult seminte
hibride. Aceste seminte provin de la soiuri rezultate in urma polenizarii incrucisate artificiale si in primul an
duc la obtinerea de plante sanatoase si viguroase, ce intra timpuriu pe rod si au productii ridicate. Nu
incercati sa strangeti seminte de la plantele hibride, deoarece fenomenul de heterozis se manifesta doar
la prima generatie de dupa incrucisare, in urmatorul an obtinandu-se plante total diferite, datorita
segregarii caracterelor.
Dezinfectarea semintelor
In multe cazuri, bolile tomatelor sunt rezultatul folosirii de seminte infestate, care pot fi purtatoare de
fungi, bacterii sau virusuri. Prin urmare, decontaminarea semintelor este o necesitate. Se presupune ca
semintele cumparate din raioanele specializate sunt deja dezinfectate. Pentru dezinfectia semintelor de
tomate acasa, puteti folosi una din urmatoarele metode:
semintele introduse intr-un saculet de tifon sunt scufundate pentru 20-30 de minute in apa oxigenata
(peroxid de hidrogen 30% diluat cu apa 1:10. Se clatesc semintele cu apa si se pun la zvantat.
semintele sunt inmuiate timp de 60 de minute in solutie 1% de permanganat de potasiu, apoi se clatesc
si se usuca. Din pacate permanganatul de potasiu nu se mai vinde sub forma de comprimate in farmacii,
dar cred ca solutii diluate se mai pot cumpara.
se scufunda semintele pentru 30 de minute in apa la temperatura de 52C. Respectati cu strictete
temperatura apei si pentru a va fi mai usor puteti folosi un termos. Dupa aceste tratamente semintele vor
fi dezinfectate impotriva diferitelor boli bacteriene si criptogame (fungice, produse de ciuperci).

Substratul

Ca substrat pentru semanat puteti folosi un amestec de mranita, pamant de telina si nisip, proportiile fiind
de 50% mranita, 25% pamant de telina si 25% nisip de rau. Dificultatea cu acest amestec consta in faptul
ca este greu de obtinut un substrat dezinfectat, fara larve sau alti agenti patogeni. Daca va hotarati pentru
aceasta varianta, pregatiti amestecul din toamna, altfel veti intampina problema din cauza zapezii, asa
cum am patit eu anul acesta. In comert se gaseste pamant pentru rasaduri imbogatit cu macroelemente,
produs de diverse firme. Este pe baza de turba si trebuie sa aiba ph-ul intre 6,5 si 7. Eu am folosit un
substrat pentru semanat si inmultire denumit Agro pe care l-am cumparat din Dedeman, pret 11 lei sacul
de 20 litri. Aduceti substratul in casa cu cateva zile inainte, pentru a ajunge la temperatura camerei.

Recipiente
Pentru semanat puteti folosi diverse tavi din plastic sau cutii de lemn si diverse casolete sau ambalaje
reciclate. Nu e nevoie sa dati o groaza de bani pe propagatoare sau minisere. Daca va hotarati sa folositi
ambalaje de inghetata sau prajituri, aveti grija ca acestea sa fie din materiale colorate. Cele transparente
pot fi folosite, dar numai dupa ce le vopsiti pe exterior (cu vopsea lavabila) sau le imbracati intr-un
material colorat (hartie, folie etc). Asta din cauza ca radacinile expuse la lumina isi diminueaza sau chiar
isi pierd functia de absorbtie a apei si elementelor nutritive.
Pe langa asta, in vasele transparente se formeaza alge pe peretii interiori, lucru care iarasi nu este in
regula. Asadar, nici la repicare nu e bine sa folositi pahare de unica folosinta transparente, ci albe.

Indiferent de vasele folosite, primul lucru pe care il veti face va fi sa le gauriti la fund, pentru a asigura
indepartarea excesului de apa. La vasele din plastic folositi un pistol de lipit sau si mai simplu, un cui
inrosit in foc. Apoi dezinfectati tavile (merge si cu clor) si clatiti-le bine.

Semanatul
Hai, la treaba! Luati tava gaurita, dezinfectata, clatita si uscata si umpleti-o cu un strat de pamant de cel
putin 7-8 cm. Tasati usor substratul si udati-l bine cu apa la temperatura camerei. Semintele se pot
imprastia sau se pot semana pe rand, dar asta e deja treaba de chinez batran.
Totusi, daca optati pentru aceasta varianta, cu o sipca (rigla) trasati santuri cam la distanta de 2 cm. In
aceste santuri asezati una cate una semintele, la distanta de 1 cm una de alta. Pare greu dar nu e, dupa
prima mie de seminte ti se da mana :) Puteti folosi o pensa, dar la fel de bine puteti folosi un simplu pix pe
care il inmuiati din cand in cand in apa. Imprastiati semintele pe masa si cu pixul luati cate una. O sa fiti
surprinsi sa vedeti ca samanta se lipeste si sta pana o asezati la locul ei. Nu uitati sa muiati pixul in apa,
aici e toata smecheria.
Acum mai stropiti o data si semintele, folosind un pulverizator sau o stropitoare cu sita foarte fina, altfel le
veti deranja de la locul lor si e pacat dupa atata munca. Nu uitati sa etichetati randurile si tavitele. Oricat
ati incerca, in lipsa etichetelor, pana la urma tot o sa incurcati tavile. Acoperiti apoi semintele cu un strat
gros de 0,5 1,5 cm de substrat cernut, pe care il presati usor si uniform pentru a realiza contactul cu
semintele. Nu mai udati decat daca substratul este uscat. Acoperiti tava cu o foaie de sticla sau o
introduceti cu totul intr-o punga de plastic sau un sac menajer. Acum nu va mai ramane decat sa-i gasiti
un loc calduros. In aceasta faza lumina nu conteaza, poate fi multa, putina sau deloc, semintele de rosii
fiind indiferente la lumina.

Temperatura
Dupa semanat, semintele de tomate rasar atunci cand temperatura solului este mai mare de 10-12C,
insa optim pentru germinare este ca substratul sa aiba o temperatura de 24-26C. La temperatura optima
si o umiditate de 70% semintele ar trebui sa germineze in 5-7 zile. Temperatura este foarte importanta,
pentru ca la temperaturi scazute semintele germineaza mai greu iar la temperaturi mai mari plantele rasar
mai devreme, dar sunt firave si sensibile la boli. Zilnic trebuie sa aerisiti tavile prin ridicarea sticlei sau a
foliei, altfel pe substrat o sa vedeti cum incep sa se dezvolte mucegaiuri. Dupa rasarirea plantelor se
indeparteaza sticla sau folia de pe tavi. Acum este posibil ca din cauza aerului uscat cuticula semintei sa
se tina inca de frunzulitele cotiledonate sau sa le tina lipite. Stropiti usor plantele si cojile semintelor vor
cadea.
Imediat dupa rasarirea plantelor, temperatura trebuie redusa la 18-20 C ziua si 15-16C pe timpul noptii,
pe o perioada de 2-3 zile, apoi va fi mentinuta in intervalul 20C 22C. Procedand asa, energia plantei
este canalizata pentru dezvoltarea radacinii si se previne alungirea rasadului. Intre zi si noapte este bine
sa existe o diferenta de temperatura de 5C. n condiii normale de ngrijire, primele frunze adevarate
apar cam la 8-12 zile de la rasarire. Boala cea mai des intalnita n aceast etap de dezvoltare a plantelor
este caderea rasadurilor, favorizata de temperatura si umiditate ridicate.

Lumina
Chiar daca rosiile sunt plante termofile, cu cerinte ridicate fata de temperatura, cele mai mari probleme in
obtinerea rasadurilor de calitate apar din imposibilitatea asigurarii cantitatii de lumina care sa duca la o
dezvoltare corecta a rasadurilor. In casa, un astfel de loc poate fi deasupra caloriferului in dreptul unei
ferestre orientate catre sud, sud-est sau sud-vest. Alte orientari sunt de evitat pentru ca, in lipsa luminii
suficiente plantele se vor alungi (etiola). Lumina provine dintr-o singura parte si e normal ca plantutele sa
se incline spre sursa de lumina. Atata timp cat plantele nu sunt etiolate acest lucru nu trebuie sa ne
ingrijoreze si se poate corecta prin simpla rotire a vaselor o data la 2-3 zile. Mai trebuie sa stiti ca intre
lumina si temperatura trebuie sa existe o corelare. Astfel, daca in zilele insorite temperatura poate fi mai
ridicata, in zilele noroase temperatura trebuie scazuta cu 4-5C, la fel ca si noaptea.
Pentru a beneficia de o cat mai mare cantitate de lumina, puteti apela la un truc: asezati in laterala tavii
(in spate, pe partea opusa geamului) cartoane albe sau invelite in folie de aluminiu, din cea folosita in
bucatarie. Veti obtine in acest fel un fel de reflector, care va redirectiona razele soarelui inapoi spre
plante.

Udarea
Udarea se face intotdeauna cu moderatie si cu apa la temperatura camerei. Daca aveti posibilitatea
folositi apa de ploaie sau zapada topita. Apa se adauga in tavita gradat si se completeaza pe masura ce
este absorbita de substrat. Apa nu trebuie sa stagneze in tavita si nu se recomanda nici udarea in ploaie,
cu stropitoarea, in acest fel fiind facilitata aparitia bolilor fungice (produse de mucegaiuri). Folositi apa de

la robinet doar dupa ce ati lasat-o o zi la temperatura camerei, pentru sedimentarea sarurilor si
evaporarea clorului. Udati doar cand substratul este zvantat, la 3 4 zile. Oricum, plantele va vor arata
daca sufera din lipsa apei si e mai periculos sa uzi prea mult decat mai putin. NU uitati de umiditatea
aerului. Daca aerul e prea uscat, asa cum se intampla frecvent in spatiile incalzite cu calorifere, asezati
tavite cu apa sau prosoape ude pe calorifer. Daca umiditatea este prea ridicata, aerisiti camera repede,
fara a supune plantele curentilor reci de aer.
Repicatul
Legat de repicat trebuie sa fac o precizare. Am auzit de multe ori intrebarea: se repica sau nu se repica
rasadurile? Raspunsul e simplu: repicatul reprezinta lucrarea de transplantare provizorie a rasadurilor din
tavitele unde plantele sunt dese. Acest lucru se poate face in aceleasi tavite dar la distante mai mari sau
in recipiente individuale, cu scopul asigurrii spaiului de nutriie corespunztor i a unei cantitati de
lumin mai mari. Asadar, daca ati semanat de prima data in pahare sau alveole, doar cate o samanta, nu
veti repica ci veti lasa plantuta sa se dezvolte in continuare in acelasi loc. Cu cat e paharul sau ghiveciul
mai mare, cu atat e mai bine.
Repicatul are loc cam la 10 zile de la rasarire, mai exact la aparitia primelor frunze adevarate si se face
cu scopul de a stimula dezvoltarea sistemului radicular. Cu o seara inainte de repicare substratul se uda
bine. Plantele se separa cu grija pentru a nu afecta radacinile. Se selecteaza plantele sanatoase, bine
dezvoltate si uniforme ca dimensiune si se replanteaza imediat, pentru ca radacinile sa nu sufere. Cu un
plantator (si aici pixul face minuni) sau cu degetul se face o groapa in substrat si se introduce planta,
presand apoi pamantul in jurul radacinilor. Plantutele se replanteaza putin mai jos decat initial, fara a
ingropa frunzulitele cotiledonate. Pentru repicat se foloseste acelasi substrat ca si la semanat daca este
din comert, sau un amestec format din turba 50%, mranita 25% si pamant de telina 25%, cu adaos de
azot , fosfor si potasiu. Dupa repicat plantele se uda si se umbresc usor, scazand si temperatura, pentru
a preveni ofilirea plantelor.

Calirea rasadurilor
Calirea rasadurilor este un proces foarte important pentru obtinerea de rasaduri de buna calitate si consta
in obisnuirea treptata a rasadului cu noile conditii in care va continua sa creasca din momentul in care
ajunge in gradina. Pentru asta, cu vreo doua saptamani inainte de data plantarii in gradina, este
obligatorie scoaterea rasadurilor afara, pentru perioade scurte la inceput si apoi pentru perioade din ce in
ce mai lungi. Practic, in prima zi veti scoate tavile cu rasaduri afara doar pentru 2 3 ore si intr-un loc
umbrit. Faceti asta intr-o zi in care temperatura este de peste 12C. Incet-incet, expuneti plantele si la
soare, dupa 2-3 zile ajungand la o jumatate de zi de expunere la soare. Incercati sa asezati rasadurile
intr-o pozitie estica, expunandu-le soarelui de dimineata care este mai bland decat cel din miezul zilei. In
tot acest timp aduceti rasadurile inapoi in casa peste noapte. Fiti deasemeni pregatiti sa duceti rasadurile
in casa in orice moment daca temperaturile scad brusc, ninge sau bate vantul. Dupa o saptamana
rasadurile ar trebui sa fie destul de obisnuite pentru a rezista la soare intreaga zi. In ultimele zile lasati
rasadurile afara si peste noapte, eventual protejate cu folie.
Plantarea in gradina
Dupa 55-60 de zile de la semanat plantele ajung la inaltimea de 10-15 cm si au 4-5 frunze bine
dezvoltate. Acesta este momentul cand, in functie si de temperaturile exterioare, plantele pot fi

transplantate in gradina. Acest lucru se face de regula de la jumatatea lunii aprilie, in zonele sudice, pana
la jumatatea lunii mai. Plantarea in gradina este recomandat sa se faca atunci cand luna este in
descrestere iar solul are o temperatura de peste 15C.
Aceasta operatie este indicat sa se faca intr-o zi noroasa sau seara pentru a preveni ofilirea plantelor.
Rosiile se planteaza pe randuri orientate pe directia est-vest la distanta de 35-50 cm intre plante prin
ingroparea tulpinei pana la nivelul primei frunze, deci mai mult decat in alveola sau pahar. Acest lucru
este posibil si recomandat datorita faptului ca rosiile vor dezvolta radacini adventive si pe aceasta
portiune. In cazul in care rasadurile au fost etiolate, pentru a nu ingropa radacina prea adanc puteti face
un mic santulet in care veti planta rosia putin inclinata, lasand afara doar portiunea pe care o doriti. Rosia
este o planta care iubeste soarele direct asa ca ati face bine sa-i gasiti in gradina un loc insorit. Sunt de
evitat pozitiile supuse vanturilor si cele umbrite. La umbra, spatiile internodale sunt mai lungi, frunzele se
dezvolta mai mult insa productia de fructe scade semnificativ. Temperatura minima de crestere a plantei
este de 12-13C iar cea optima este de 20-22C. Temperatura optima pentru inflorire este de 20C. In
functie de conditiile meteo specifice zonei si de soiul folosit, de la transplantare si pana la culegerea
primelor fructe sunt necesare 10-12 saptamani.
Pana atunci insa mai este mult, si eu voi reveni cu fotografii pe masura ce voi avea noutati. Am semanat
pe data de 7 martie, in penultima zi de luna in crestere. Nu ca as fi tinut in mod deosebit, dar asa s-a
nimerit si abia atunci am primit semintele.