Sunteți pe pagina 1din 91

NESECRET

1 din 51

ROMNIA NESECRET
MINISTERUL APRRII NAIONALE Exemplar nr.
UNIVERSITATEA NAIONAL DE APRARE CAROL I
Colonel Aurel DAMSA

REZUMATUL
TEZEI DE DOCTORAT
TEMA: RSPUNDEREA DISCIPLINAR A MILITARILOR
DIN ARMATA ROMNIEI N OPERAII
MULTINAIONALE SI DE STABILITATE
CONDUCTOR DE DOCTORAT
Colonel (r) prof. univ. dr. Ion DRAGOMAN
Tez elaborat vederea obinerii
titlului de DOCTOR Stiine Militare
si Informaii
BUCURESTI - 2012
NESECRET
NESECRET
2 din 51

Pagin alb
NESECRET
NESECRET
3 din 51

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT


INTRODUCERE .............................................................................................................................................
................. 5
CAPITOLUL 1 DISCIPLINA SOCIAL SI RSPUNDEREA
JURIDIC .............................................................. 8
1.1. DISCIPLINA SOCIAL SI ORDINEA DE
DREPT.............................................................................................................. 8
1.1.1. Necesitatea ordinii legale si a disciplinei cetenesti funcionarea societilor
organizate ....................... 8
1.1.2. Importana disciplinei realizarea eficacitii aciunilor serviciilor
publice ................................................ 9
1.1.3. Controlul si sanciunile sociale ca mijloace de meninere a disciplinei si a ordinii
sociale ......................... 10
1.2. RESPONSABILITILE AUTORITILOR SI AGENILOR PUBLICI
............................................................................... 11
1.2.1. Rolul si importana jurmtului deplinirea funciilor
statale ............................................................... 11
1.2.2. Deontologia statutele
profesionale ............................................................................................................ 12
1.2.3. Codurile naionale de conduit
etic............................................................................................................. 13
1.2.4. Comportamentul deontologic statutele juridice internaionale si
comunitare .......................................... 14

1.3. FUNDAMENTELE RSPUNDERII JURIDICE


................................................................................................................ 15
1.3.1. Concept si
principii ...................................................................................................................................... 15
1.3.2. Elemente si
condiii ...................................................................................................................................... 62
1.3.3. Cauze care exclud caracterul ilicit al faptei si cauze care ltur rspunderea
juridic ............................ 65
1.3.4. Formele rspunderii
juridice ......................................................................................................................... 17
CAPITOLUL 2 RSPUNDEREA DISCIPLINAR A MILITARILOR-FORM A RSPUNDERII
JURIDICE
............................................................................................................................................................................
............. 18
2.1 PRINCIPII SPECIFICE ALE RSPUNDERII DISCIPLINARE ALE MILITARILOR
................................................................. 18
2.1.1. Etica si deontologia profesional a
militarilor ............................................................................................. 18
2.1.2. Consecine juridice ale statutului militarilor asupra relaiei dintre datoririle disciplinare si
pregtirea
operaional a militarilor conform regulamentelor
ostsesti.................................................................................. 20
2.1.3. Ordinele ilegale ale superiorilor ca limit a rspunderii juridice a
militarilor ............................................ 21
2.1.4. Forme specifice ale rspunderii juridice a
militarilor ................................................................................ 102
2.2. PROCEDURI DE MENINERE A DISCIPLINEI MILITARE
............................................................................................ 122
2.2.1. Comanda si controlul disciplinar. Ci de atac potriva deciziilor de sancionare si reabilitarea
disciplinar ........................................................................................................................................................
..... 23
2.2.2 Elementele specifice ale abaterii de la disciplina militar si cumulul rspunderii disciplinare a
militarilor
cu alte forme ale rspunderii
juridice ................................................................................................................... 129
2.2.3. Cercetarea disciplinar si aplicarea sanciunilor
disciplinare ..................................................................... 25
2.2.4. Rolul poliiei militare, al consiliilor de onoare si de judecat meninerea ordinii si disciplinei
militare . 26
2.3. RSPUNDEREA DISCIPLINAR A MILITARILOR N DREPTUL COMPARAT
.................................................................. 27
2.3.1. Dreptul militar disciplinar
francez .............................................................................................................. 151
2.3.2. Dreptul militar disciplinar
olandez ............................................................................................................. 154
2.3.3. Dreptul militar disciplinar al
SUA .............................................................................................................. 155
2.3.4. Concluzii referitoare la existena dreptului militar disciplinar rom
........................................................ 157
CAPITOLUL 3 SPECIFICUL RSPUNDERII DISCIPLINARE N OPERAII MULTINAIONALE
SI DE
STABILITATE .................................................................................................................................................
............. 31
3.1. LEGITIMITATEA OPERAIILOR MULTINAIONALE SI DE STABILITATE
..................................................................... 31

3.2. ASPECTE SUPRANAIONALE ALE DISCIPLINEI MILITARE N CONDIIILE TOA SI


SOFA ........................................... 32
3.2.1. Eficacitatea operaiilor desfsurate de forele multinaionale: ONU, NATO,
UE ........................................ 32
3.2.2. Problematica disciplinar raport cu statutul aliailor, organizaiilor internaionale si ale rii
gazd ... 34
3.2.3. Disciplina aciunile armate si operaiile de stabilitate si sprijin
multinaionale .................................. 35
3.3. ACIUNEA DISCIPLINAR N CAZUL NCLCRII NORMELOR DE DREPT INTERNAIONAL UMANITAR
...................... 37
3.3.1. Locul si rolul DIU operaiile multinaionale si de
stabilitate .................................................................... 37
3.3.2. Diferene tre crimele de rzboi si abaterile
disciplinare ............................................................................ 39
3.3.3. Reprimarea violrilor la dreptul umanitar
internaional .............................................................................. 40
3.3.4. Obligaiile comandanilor privind aplicarea procedurilor disciplinare teatrul de
rzboi ....................... 41
3.3.5. Codificri disciplinare de drept al conflictelor
armate ................................................................................. 42
3.4. DISCIPLINA SI ORDINEA MILITAR N SENTINELE INSTANELOR
INTERNAIONALE............................................... 44
3.4.1. Curtea european a drepturilor
omului ........................................................................................................ 44
3.4.2. Curile penale
internaionale ......................................................................................................................... 46
3.4.3. Armonizarea legislaiei romesti cu legislaia NATO, UE domeniul rspunderii juridice a
militarilor . 47
NESECRET
NESECRET
4 din 51
CONCLUZII SI
PROPUNERI .....................................................................................................................................50
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................. ERROR! BOOKMARK
NOT DEFINED.
ABREVIERI SI
ACRONIME .......................................................................................................................................51
LISTA ANEXELOR ........................................................................................ ERROR! BOOKMARK
NOT DEFINED.
NESECRET
NESECRET
5 din 51

INTRODUCERE
Opiunea pentru cercetarea stiinific a temei referitoare la Rspunderea
disciplinar a militarilor operaiile multinaionale si de stabilitate
rezult din
importana acestei problematici teoria si practica aciunii militare,
importan
relevat at de istoria artei militare, c si de previziunile care se fac
asupra
transformrilor ce se produc si se vor produce managementul
operaional al

utilizrii forei armate gestionarea crizelor si conflictelor viitorului.


Disciplina
militar va continua s influeneze comanda si administraia forelor
armate at timp
c societile organizate politic vor avea nevoie de recursul la violen
pentru
pstrarea ordinii si securitii publice1.
n societile democratice deschise si caracterizate prin domnia legii si
respectarea drepturilor individuale, disciplina este totdeauna liber
consimit si
limitat strict de consideraii etnice si juridice, fiind o adevrat valoare
aparind
culturii militare si de securitate2, eleas nu ca un scop sine, ci doar ca
o
modalitate de atingere a obiectivelor aciunii militare. Premisa
fundamental de la
care trebuie s plece orice studiu al disciplinei militare este c aceasta
reprezint doar
o specie a genului disciplinei sociale, diferena specific militar,
inexistent
cadrul altor profesii, este posibilitatea sacrificiului suprem al vieii
executarea
disciplinat a ordinelor primite, rezultat din particularitatea rzboiului de a
fi
violena generalizat tre mari comuniti umane, ceea ce presupune at
uciderea
legitim a adversarului, dar si punerea pericol a propriei viei a
militarului. n
viziunea managementului public, dreptului, eticii profesionale si stiinei
administraiei, disciplina nu mai este o chestiune de coeziune social si
supravieuire
ci si una de eficacitate, legitimitate, legalitate si deontologie profesional.
n statul de drept rspunderea disciplinar a cetenilor se combin cu
responsabilitatea disciplinar a agenilor si autoritilor publice.
Si deontologia sau stiinele administrative sunt interesate de problematica
disciplinei si rspunderii disciplinare ca fenomene eseniale ale organizrii
si
funcionrii sistemelor publice, oferind alte premise teoretice si practice ale
cercetrii
stiinifice.

Este mai mult dec evident c ipoteze ale deontologiei si stiinelor


administrative sunt valabile si cazul particular al responsabilitii
disciplinare a
militarilor, specialistii fcd adesea comparaie tre datoririle morale
ale acestora
si cele ale funcionarilor publici general, chiar dac din punct de vedere
istoric
asistm la o cercare de unificare a acestora. Profesia militar solicit, de
aceea,
membrilor ei nu numai alte competene tehnice si operaionale, ci si
loialitate fa
de naiune, sensul sensul deplinirii misiunilor conform cerinelor
obedienei
disciplinate fa de autoritile civile legitime si respectrii normelor
morale care
acest sens, principiul valorii conceperea, pregtirea, ducerea sau previziunea si descurajarea
rzboiului,
M. Muresan, G. Vduva, Rzboiul viitorului, viitorul rzboiului, Editura UNAp, Bucuresti, 2004, p. 47.
2 Pentru elegerea conceptelor de mit organizaional, valoare si cultur organizaional,
aplicabile si domeniului
militar, vezi C. Niculae, Schimbarea organizaiei militare, o perspectiv (neo)instituionalist,
EdituraTritonic,
Bucuresti, 2004, p. 24-30.
NESECRET
NESECRET
6 din 51
1 Vezi,

guverneaz folosirea forei armate. Ca toi cei preocupai de etica


militar,
considerm c fundamentul vieii militare constituie aplicarea
disciplinat a forei
condiiile unei rspunderi nelimitate.
Analizd stadiul cercetrilor acest domeniu, se poate observa fr niciun
fel
de dificultate c disciplina militar este o problem de organizare ierarhic a
forelor
armate contextul sistemului social, iar rspunderea disciplinar reprezint
nu
numai o parte a eticii profesionale particulare, ci si instituie important a
legislaiei si
dreptului militar ca forme specifice ale dreptului penal si administrativ. Nici
dezvoltarea sistemului operaiilor multinaionale n-a afectat condiiile
disciplinare de

deplinire a misiunilor de aprare colectiv, alianele si coaliiile militare


dd
organizaiilor internaionale prerogative speciale gestionarea
controlului asupra
forelor armate combinate.
Structura unei cercetri stiinifice a rspunderii disciplinare a aciunilor
operaii multinaionale si de stabilitate trebuie s porneasc de la ipotezele
si
premisele evocate anterior si se va concretiza pe analiza succesiv a relaiei
dintre
disciplina social si rspunderea juridic, pe investigarea rspunderii
disciplinare a
militarilor ca form a rspunderii juridice si sintetizarea specificului
rspunderii
disciplinare operaiile multinaionale si de stabilitate.
Prima parte a analizei va evidenia universalitatea disciplinei sociale si a
rspunderii juridice decurgd at din necesitatea ordinii legale si a
disciplinei
cetenesti funcionarea societilor organizate c si din importana
disciplinei
realizarea eficacitii serviciilor publice de deplinire a funciilor statale,
prin
instituirea responsabilitilor autoritilor si agenilor publici sub forma
jurmtului,
statutului profesional, codurilor deontologice de comportament, dar si a
rspunderii
juridice at la nivel decizional, c si de execuie; elegerea legislaiei
si
jurisprudenei rspunderii disciplinare a funcionarilor publici va fi
facilitat de
referirile doctrinei administrative la dreptul disciplinar al funciei publice
care
include si aciunea disciplinar ca modalitate eficace de organizare a
represiunii
publice a greselilor profesionale prin proceduri disciplinare avd scopul
unic de a
asigura buna deplinire a serviciilor publice si restaurarea statutului
socioprofesional
si moral prevzut de lege3.
Cea de-a doua parte a cercetrii se va focaliza pe principiile specifice ale

rspunderii disciplinare a militarilor ca parte a dreptului disciplinar militar


definit ca
stiin care se ocup cu determinarea infraciunilor disciplinare si cu
studiul
pedepselor aplicate acestor infraciuni4, ramur de drept necodificat, dar
cu reguli
prevzute numeroase legi si regulamente ale condiiei etice,
profesionale, statutare
si operaionale a militarilor; merit s se sublinieze acest context aspecte
eseniale
cum ar fi: relaia dintre datoririle disciplinare si pregtirea operaional
a
misiunilor; comanda si controlul disciplinar; cercetarea disciplinar si
aplicarea
sanciunilor disciplinare; ordinele ilegale ale superiorilor ierarhici ca limit
a
3 Despre

disciplina funcionarilor publici vezi, ca exemplu, J. Vermeulen, Statutul funcionarilor publici,


Institutul de
Arte Grafice Vremea, 1993, p. 99; A. Teodorescu, Teoria rspunderii si administraiei publice pentru
daune,
Institutul de Arte Grafice Marvan SA, Bucuresti, 1942, p. 302; E.D. Tarangul, Tratat de drept
administrativ rom,
Tipografia Glasul Bucovinei, Cernui, 1944, p. 299.
4 V.D. Chiru, Dreptul disciplinar militar, Tipografia Dacia Traian, Sibiu, 1937, p. 1. Vezi si capitolul
Disciplinary
tools, The military commander and the law, Fifth Edition, 2000, USAF, p. 131.
NESECRET
NESECRET
7 din 51

rspunderii juridice; rolul poliiei militare, a consiliilor de onoare si de


judecat
meninerea ordinii si disciplinei; aspecte de drept comparat rspunderea
disciplinar a militarilor5. n sfsit, ultima parte a studiului are ca obiectiv
aspectele
supranaionale ale disciplinei militare condiiile transferului de
autoritate (TOA),
procedurilor standard de operare (SOP), regulilor de angajare (ROE) si
prevederilor
acordurilor privind statutul forelor (SOFA), lumina cerinelor de
legitimitate,
legalitate si eficacitate ale operaiilor desfsurate de forele
multinaionale, care

problematica disciplinar este influenat de statutul aliailor, de tratatele


constitutive
ale organizaiilor internaionale competente precum si de dreptul naional
al statelor
participante si al rii gazd; o atenie special se va acorda aciunii
disciplinare
cazul clcrii normelor de drept internaional umanitar, disciplinei
sentinele
instanelor penale si necesitii armonizrii legislaiei militare romesti
cu
reglementrile NATO si UE domeniul rspunderii juridice a militarilor
prin
intermediul acordurilor de standardizare (STANAG).
Metodologia cercetrii stiinifice i poate aduce o contribuie major la
depsirea unor astfel de dificulti, vizd nu numai aspecte doctrinare si
teoretice,
dar si realiti si practici administrative care s bogeasc at cadrul
normativ etic
si juridic al disciplinei, c si pe cel organizatoric si funcional al
rspunderii
disciplinare. Deosebit de utile sunt aceast direcie diversificarea
metodelor de
studiu stiinific, dar si combinarea lor, avdu-se vedere metoda istoric,
analiza si
sinteza comparativ, metoda logic sau cea cantitativ-statistic at pentru
documentare si obinere de informaii, c si pentru coninutul
performant care s
conduc la concluzii si propuneri pertinente pe capitole si finale. Reflectd
teorii si
realiti aparind mai multor stiine si fenomene, analiza rspunderii
disciplinare a
militarilor din armata Romiei operaii multinaionale si de stabilitate
va fi o
investigaie interdisciplinar care fundamentele stiinifice militare vor
fi
completate cu aspecte istorice, juridice, morale, psiho-sociologice,
administrative si
manageriale.
5 Societatea

congrese

Internaional de Drept Militar si Dreptul Rzboiului de la Bruxelles a organizat si mai multe

internaionale pe astfel de teme: Aciunea disciplinar si aciunea penal, 1959; Garaniile drepturilor
individuale
reprimarea disciplinar si penal militar, 1964; Delictele militarilor, 1967; Subordonarea militar, 1970.
De
asemenea, Revista de Drept Militar si Dreptul Rzboiului public studii referitoare la dreptul disciplinar
militar,
aciunea disciplinar si sanciunile disciplinare.
NESECRET
NESECRET
8 din 51

CAPITOLUL I
DISCIPLINA SOCIAL SI RSPUNDEREA JURIDIC
Instituionalizarea unui sistem de concepte, doctrine, norme si resurse, toate
specifice domeniului rspunderii juridice, constituie un cadru legal si
necesar aplicrii
principiilor de drept la specificul Armatei Romiei. Dar disciplina militar
si
rspunderea juridic a membrilor forelor militare armate sunt doar cazuri
particulare
ale responsabilitii cetenesti.
Rspunderea juridic este o form si parte integrant a rspunderii sociale al
crei specific const faptul c, derivd din clcarea unei reguli de
drept ea
incub obligativitatea suportrii unei constrgeri de stat al crei intervenii
are ca
unic temei abaterea de la norma juridic.
Ceea ce deosebeste instituia armatei de celelalte instituii sociale este nu
numai natura misiunilor credinate ci si ordinea si disciplina caracterizate
prin
posibilitatea sacrificiului vieii si integritii ori anihilarea legitim a
adversarului.
Indiscutabil disciplina militar este unul din elementele de baz ale
eficacitii unei
armate moderne.
1.1. Disciplina social si ordinea de drept
Rspunderea social apare ca o consecin a nedeplinirii unor prescripii
normative pozitive a unor obligaii sau datoriri sociale. Ea este o relaie
social
special care se stabileste tre societate si individ, care fapta sau
conduita
individului este cadrat de societate limitele unor drepturi, liberti,
obligaii, etc.

consacrate de normele, principiile, regulile sau valorile acelei societi a


cror
nerespectare antreneaz una sau alta din formele sanciunilor sociale.
n funcie de natura politic, moral, juridic, etic, economic, religioas,
etc.
a normelor clcate si rspunderea antrenat va avea un caracter corelativ,
respectiv
politic, moral, juridic, etic, economic, religioas, etc.
1.1.1. Necesitatea ordinii legale si a disciplinei cetenesti n
funcionarea
societilor organizate
Ordinea juridic a fcut obiectul a unor cercetri speciale si deosebit de
interesante de-a lungul timpului enumerd limitativ pe autorii acestora,
printre care:
H. Kelsen (1967), A. Merkl (1987), R. Caraccilo (1988), R. Guastini (1999).
Statul,
afirma Kant6, reprezint reuniunea unei mulimi de oameni, trind sub
aceleasi legi
juridice; ca principal instituie prin care se exercit puterea politic
societate, el
deplineste o serie de funcii, tre care, o funcie politico-juridic care
perioada
contemporan societile democratice este chemat s asigure
conducerea social
si politic, elaborarea actelor normative si furirea unei anumite ordini
sociale care
6R.

C. Radu, E. R. Voinea, E. Tihan, Ordinea de drept baz a funcionrii sistemului social, Editura
FOCUS, Bucuresti,
2003, p.4.
NESECRET
NESECRET
9 din 51

are drept scop promovarea drepturilor si libertilor fundamentale la nivelul


standardelor internaionale.
Statul este acela care asigur instituiile si procedurile coercitive cu ajutorul
crora se sancioneaz acei indivizi care calc normele juridice. Dreptul,
ca
ansamblu de norme juridice este un instrument indispensabil pentru puterea
statal
cd aceasta ia decizii obligatorii pentru ceteni si. Prin normele juridice
se

stabilesc atribuii si competene, drepturi si obligaii, direcii de


aciune, proceduri si
mod de relaionare ale autoritilor si instituiilor statului tre ele si cu
alte entiti.
Cercetrile politico-juridice si psihosociale sunt unanim a considera c
viaa
statului este strs legat de viaa dreptului, statul si dreptul constituind o
unitate.
Pentru a menine un echilibru, o bun funcionare a sistemului social,
statul,
folosind fora de constrgere, agenii lui specializai, vegheaz la
respectarea
legislaiei vigoare si la buntirea sistemului propriu de sancionare
si prevenire
a criminalitii, urmrind controlul efectiv asupra crimei, c si aprarea
social a
indivizilor si instituiilor organizd activiti specifice, utilizd mijloace
menite s
asigure at represiunea, c si constrgerea penal.
Trebuie subliniat c ordinea constituional rezultat din contractul social
determin organizarea disciplinei sociale si, de asemenea, c exist
diferene eseniale
acest domeniu tre regimurile politice totalitare (caracterizate printro
disciplin
impus si oarb) si cele democratice ( care disciplina este principiu
acceptat
ca o necesitate social). Disciplina constituional se exercit finalmente
cadrul
puterii executive si administrative a societii.
1.1.2. Importana disciplinei n realizarea eficacitii aciunilor
serviciilor
publice
Responsabilitatea juridic trebuie definit, ca o atitudine constient si
deliberat de asumare a grijii fa de modul de realizare a normelor de
drept, fa de
integritatea ordinii juridice, ca si fa de aciunile pe care le treprinde
individul
vederea asigurrii unui climat de legalitate.
Cadrul de manifestare al rspunderii si responsabilitii juridice este

reprezentat de cadrul normativ juridic si valoric si, mod indirect, de


cadrul general
al aciunii sociale, deoarece toate raporturile interumane normate sau
nenormate i
au izvorul necesitile sociale obiective7.
Responsabilitatea juridic reprezint o form de integrare a individului
societate, ce se temeiaz pe multipli factori at de ordin obiectiv, c si
de ordin
subiectiv. Factorii de baz pe care se temeiaz responsabilitatea juridic
sunt
exprimai de norma juridic si valoarea social coninut si exprimat de
ctre
aceasta.
Opinm c rspunderea deriv din responsabilitate, rspunderea juridic e
consecina svsirii responsabile a unei fapte juridice, tragerea la
rspundere juridic
e urmare a svsirii cu responsabilitate a unei fapte ilicite, adic a
clcrii unei
dispoziii legale printr-un comportament acionat concret, cunostin
de cauz, pe
cd tragerea la rspundere religioas, de pild, e consecina clcrii
unei reguli
Florea, Responsabilitatea aciunii sociale, Editura Stiinific si Enciclopedic Bucuresti, 1976,
p.57.
NESECRET
NESECRET
10 din 51
7M.

divine cu vorba, cu fapta, cu gdul, tragerea la rspundere canonic e


consecina
clcrii unei reguli de drept canonic etc.
Putem s concluzionm, c responsabilitatea, reprezentd o modalitate
activ
de raportare a individului si colectivitii la o anumit cauz, implic
asumarea unor
rspunderi si riscuri, aciond uneori dincolo de sistemul de norme care le
genereaz
drepturile si obligaiile. Esenial aplicarea responsabilitii juridice
este executarea
controlului social si administrarea sanciunilor juridice ca modalitate de
realizare a
ordinii juridice.

1.1.3. Controlul si sanciunile sociale ca mijloace de meninere a


disciplinei si a
ordinii sociale
n societate normele sociale reprezint reguli de conduit prin care se
stipuleaz modurile de realizare ale diferitelor aciuni ale indivizilor si au
un caracter
impersonal fiind adresate tuturor indivizilor, erga omnes, fr s stipuleze

detaliu modalitile si mijloacele de realizare a scopurilor valorizate social.


Din acest
motiv pot aprea o gam divers de aciuni si de conduite, fiind nevoie de
un
mecanism prin care toate acestea s fie sancionate social. Acest mecanism
prin care
sunt judecate diferite conduite formeaz ceea ce numim control social, iar
prin
controlul social se realizeaz: impunerea unor interdicii si a unor constr
geri
referitoare la desemnarea acestor norme; permisiunea anumitor aciuni,
adic tot
ceea ce nu este interzis este permis; respingerea si dezaprobarea acelor
conduite care
se abat de la standardele acceptate social.
Controlul social are, deci, un sens pozitiv vizd aprobarea, promovarea si
recompensarea conduitelor dezirabile si un sens negativ ce se refer la
respingerea
conduitelor neconforme si deviante. Finalitatea controlului social asupra
comportamentului indezirabil este reprezentat de sanciunile disciplinare
prevzute
diferite statute si acte normative, plecd de la simple admonestri p
la
excomunicare, exmatriculare si excludere.
Sanciunea reprezint reacia unui grup sau a societii la o aciune
individual
cu scopul stimulrii comportamentelor dezirabile si prevenirii conduitelor
deviante.
n sens larg, orice sanciune reprezint o pedeaps sau o rsplat al crei
scop
este s realizeze conformitatea la normele de comportament considerate ca
dezirabile

de un grup social.
Contribuind la raionalizarea vieii sociale normele si sanciunile sociale
asigura normele de drepturi, obligaii si interdicii ce materializeaz
diferitele
interese, scopuri, motivaii si idealuri individuale si sociale, permid
evitarea
conflictelor si tensiunilor, ele prescriu reguli de conduit si aciune social
stipuld
mijloacele pe care trebuie s le adopte indivizii condiii sociale
determinate pentru
a ajunge la rezultate eficiente si dezirabile. Desfsurarea normal a
activitilor
sociale nu poate fi conceput absena unei ordini sociale menit s
asigure
coeziunea relaiilor si cooperrilor sociale tre diversi indivizi.
Sanciunea include msurile si mijloacele ce sunt adoptate de indivizii care
calc prescripiile normative privitoare la aciunile impuse, permise sau
interzise.
Sanciunile brac o gam extrem de larga de forme funcie de
valorile si relaiile
pe care norma le protejeaz astfel: sanciuni civile constd
despgubiri, reparaii
NESECRET
NESECRET
11 din 51

morale, restituiri de bunuri etc., sanciuni disciplinare constd


reineri din
salariu, retrogradri din funcie, desfacerea contractului de munc,
sanciuni
contravenionaleconstd amenzi, sanciuni penale, privri de
libertate, confiscare
de bunuri etc. si sanciuni administrative. Sanciunile juridice asigura
sociabilitatea
indivizilor, predictibilitatea comportamentelor si aciunilor sociale,
protejarea si
organizarea prin constrgere legitim a condiiilor de via ale
indivizilor. n acelasi
timp, ele presupun pentru autoriti si ageni publici reglementarea mai
strict a
responsabilitii acestora realizarea ordinii publice de stat beneficiul
interesului

public al comunitii.
1.2. Responsabilitile autoritilor si agenilor publici
Responsabilitatea autoritilor publice pentru fptuirea dreptului si
rspunderea agenilor publici controlul eficacitii ordinii juridice se
fundamenteaz si pe depunerea jurmtului la cadrarea/numirea tro
funcie sau
post de demnitate public, conform cu specificul codurilor de etic si
deontologie
profesional sau cu statutul diferitelor corpuri de demnitari, ali
funcionari publici
si funcionari publici realizd astfel, misiunea statal.
1.2.1. Rolul si importana jurmntului n ndeplinirea funciilor
statale
Societatea general si indivizii special simt adesea ori nevoia s recurg
la
mrturia sau promisiunea cuiva pentru ca s se asigure de un lucru sau de
realitatea
unui fapt. Mrturisirea si promisiunea date de o persoan fr nici un
angajament,
cum c va spune adevrul sau se va ine de cuvt nu puteau s insufle
toat sigurana
cerut, si de aceea toate naiunile sau gdit c trebuie s fie o msur prin
care s se
asigure de sinceritatea mrturisirii si a promisiunii, si aceea msur a fost
jurmtul.
Urmele jurmtului se gsesc chiar ainte de timpurile cunoscute istorii
omenirii, la
egipteni, la eleni, la evrei si la romani se gsesc pilde de jurminte teribile si
solemne.
Trebuie observat c jurmtul general prezint dou pri
caracteristice, si
anume: formula si forma. Formula jurmtului reprezint modul care
este redactat
acesta, cuvintele care compun. Forma jurmtului s reprezint
modul care se
presteaz jurmtul, ceremonia sau solemnitatea ce se deplineste la
predarea lui.
Forma jurmtului difer de la o anume perioad la alta dar fondul acesteia
rme
esen neschimbat.

Jurmtul, privit din punct de vedere al obiectului su putea fi de dou


feluri:
jurmt politic si jurmt profesional sau civil. Jurmt politic este acela
care prin
care ne artm credina si supunerea noastr fa de o stare de lucruri
politice pentru o
anume form de guvernmt care se gseste ara. Jurmt profesional
sau civil sar
putea numi acela pe care d fie un cetean, fie un cetean, dar numai
pentru a
spune adevrul tr-un anumit moment sau pentru a-si deplini cu
exactitate datoria
profesional. Dat fiind schimbrile care au survenit de lungul istorie la
momentul
actual jurmtul politic este unit tr-o singur formul cu jurmtul
profesional.
Analizd evoluia timp a jurmtului militar ca si jurmtul depus la
investirea diverse funcii publice putem concluziona asupra unor
elemente
importante pentru responsabilitatea agenilor publici. Astfel, ce priveste
forma,
NESECRET
NESECRET
12 din 51

acesta este un angajament solemn pe care si-l ia o persoan, o promisiune


fcut trun
cadru, de obicei, festiv, prin care se oblig s respecte anume norme morale
sau
legale, valori general recunoscute, la acel moment si pe care persoan,
funcia pe
care o ocup sau serviciul unde va fi cadrat, este chemat s le apere.
De
asemenea, ceea ce priveste convingerile religioase ale persoanelor care
depun
jurmtul, constatm faptul c, coninutul acestuia respect prevederile
art. 29, alin.
1 din Constituia Romiei, astfel: Libertatea gdirii si a opiniilor,
precum si
libertatea credinelor religioase nu pot fi grdite sub nici o form.
Nimeni nu poate

fi constrs s adopte o opinie ori s adere la o credin religioas,


contrare
convingerilor sale.n aceeasi ordine de idei, ce priveste sanciunile
aplicate
persoanelor vinovate de sperjur8 privind clcarea jurmtului acestea
pot fi
clasificate : sanciuni religioase, morale sau de constiin si juridice.
1.2.2. Deontologia n statutele profesionale
Exist un interes legitim al mai multor stiine pentru analizarea disciplinei
agenilor umani cadrul grupurilor profesionale, vizd at eficacitatea
aciunii c
si comportamentul indivizilor comunitile organizate ori
responsabilitatea din
perspectiva intereselor private sau publice.
Chiar si o analiz superficial a statutelor juridice si codurilor deontologice
ale
diferitelor profesii ne demonstreaz c at morala c si dreptul
influeneaz aciunea
disciplinat (conformitatea cu regulile) si disciplinar (tragerile la
rspundere cazul
clcrii normelor). Disciplina profesional statutele juridice si codurile
deontologice, reprezentd un tot unitar, derivat din integralitatea moralei si
dreptului. Normele deontologice, stabilind un minim de moral specific cu
privire la
exercitarea unei profesiuni, condenseaz o anumita experien profesional
precum si
prescripii cu privire la menirea funciei acesteia societate, sensul c
militarii
trebuie s-si apere ara chiar cu preul vieii, medicii s protejeze si s
amelioreze
sntatea semenilor fr discriminri, iar magistraii si avocaii s
slujeasc adevrul
si justiia; se apreciaz, de asemenea c, msura care unele norme
deontologice
au o semnificaie deosebit si clcarea lor pericliteaz valori aprate prin
drept, ele
sunt validate de ctre stat, devenind si norme juridice, ceea ce le pune trun nou
raport cu rspunderea disciplinar9.

Aceasta combinaie etico-juridic a organizrii si exercitrii profesiunilor


de
interes public are dou consecine. Prima, sub aspect formal, este aceea c
orice cod
deontologic decurge mod necesar din statutul juridic al profesiei
respective fiind
elaborate, de obicei, de ctre corpul profesional naional, care poate decide
asupra
existenei unor organisme locale care s implementeze realizarea sa
practic, ceea
ce seamn posibilitatea ca anumite sanciuni pentru clcarea
disciplinei
profesionale s fie aplicate de instanele proprii, separate de eventualele
sanciuni ale
instituiilor administrative si judiciare; mai mult, anumite sanciuni
juridice nu pot fi
-, (1) sperjuri, -e, s.m. si f., (2) sperjururi, s.n. 1. S.m. si f. Persoan care jur fals sau care i
calc
jurmtul. 2. S.n. (Rar) Faptul de a-si clca jurmtul; nesocotire a unui jurmt fcut; jurmt fals
fcut faa
justiiei (si pedepsit de lege). - Din it. spergiuro (dup jura), Dicionarul explicativ al limbii rome,
Ediie 1998.
9I. Craiovan, Teoria general a dreptului, Editura Militar, Bucuresti, 1997, p.75.
NESECRET
NESECRET
13 din 51
8SPERJR,

decise dec dup analiza lor sub aspect profesional, cum ar fi cazul
malpraxisului
etica medical sau al trecerii rezerv a militarilor dup aciunea
disciplinar a
consiliilor de onoare si judecat. Cea de-a doua consecin priveste
coninutul
codurilor deontologice si se refer la faptul c statutul anumitor profesii este
mai
aproape de etic dec de drept, cum ar fi cazul parlamentarilor, alesilor
locali,
diplomailor, demnitarilor si militarilor, timp ce obligaiile altora, ca
funcionarii si
agenii publici sunt normate mai bine din punct de vedere juridic, cu reguli
disciplinar-administrative mai ferme si mai bine precizate; explicarea acestei
stri de
fapt vine din raiuni de stat obiective care impun politicienilor,
diplomailor si

militarilor o mai mare putere discreionar deplinirea funciilor


publice
importante pe care le dein, ceea ce nu seamn c ultimele decenii nu
s-a putut
constata accentuarea responsabilitilor juridice prin dominarea rspunderii
politice si
morale tradiionale.
1.2.3. Codurile naionale de conduit etic
Nu am exagera de loc dac am afirma c regulile morale si juridice de
comportament sunt o permanen si o necesitate obiectiv a organizrii si
funcionarii
societilor umane. De la Codul lui Hamurabi si Decalogul biblic p la
Constituiile
naionale si statutele deontologice profesionale din zilele noastre,
profesiunile s-au
diversificat si specializat mereu sub cerina social de eficacitate si
corectitudine.
Codurile de comportament etic si responsabilitate juridic a profesionistilor
s-au
dezvoltat mai ales cadrul activitilor liberale (medici, notari, avocai
s.a.) dar a
cuprins tregul spectru a aciunii private si publice, situdu-se dincolo de
diferenierile care persist tre regimurile politice ori caracterizate prin
bun si
rea guvernare.
n Romia, prima lege a statutului funcionarilor publici exista din 1923,
de
actualitate fiind Legea nr. 188/1999, prelungirea si aplicarea creia s-a
adoptat si
Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduit a funcionarilor publici, care
conine si
norme etice de comportament. Pe aceast baz legal, deontologia
funcionarilor
publici a fost definit doctrin ca reprezentd totalitatea normelor care
guverneaz comportamentul profesional si privat al funcionarului public,
virtutea
statutului su de persoan investit cu executarea prerogativelor de putere
public10.
Ceea ce uneste toate codurile deontologice este interesul statului si al

organizailor profesionale ca toate activitile slujba cetenilor s se


desfsoare pe
aceleasi fundamente etico-juridice ale supremaiei legii si deplinirii
datoririlor de
onoare si demnitate ale agenilor publici. n acest sens, codurile de
conduit etic
profesional enun principiile generale care guverneaz comportamentul
profesional
public (legislaia, egalitatea, transparena, disponibilitatea, prioritatea
interesului
public, confidenialitatea si respectul, integritatea moral si loialitatea,
independenta
operaional) dar si regulile concrete de urmat exercitarea atribuiilor,
drepturile si
datoririle, rspunderea disciplinar si judiciar, modalitile de evaluare a
10V. Verdinas,

Deontologia funcionarului public, revista Dreptul, nr.1/2004, p.59. Vezi si I. Mocioi,


Deontologia vieii
publice, Ed. Spicon, Tg.Jiu, 2001; V. Morar, Moraliti elementare, Ed. Paideia, Bucuresti, 2004; V.
Vedinas,
Deontologia vieii publice, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2007; I.V. Ivanoff, Deontologia funciei
publice, Ed.
Bibliotheca, Tgoviste, 2010.
NESECRET
NESECRET
14 din 51

eficacitii codului. Analiza codurilor naionale de conduit etic ne


conduce ctre
concluzia c de la sfsitul secolului XX putem consemna nu numai
apariia acestuia
ca element constitutiv al profesiilor c si atitudinea guvernrii si a
societii civile de
a asigura prin intermediul lor o noua ordine moral, inclusiv servicii
profesionale
care ainte nu preau compatibile cu normele etico-juridice precum
politica,
diplomaia, rzboiul si afacerile. Reinem si concluzia c prin aceste
instrumente se
doreste reglementarea unor aspecte din viaa profesional a funcionarilor
publici care
s garanteze un comportament profesionist si de o alta corectitudine,
buntind
calitativ serviciile oferite de administraia public.

1.2.4. Comportamentul deontologic n statutele juridice internaionale


si
comunitare
n dreptul internaional, expresia cod de conduit desemneaz actul
internaional care cuprinde principii si norme prin care se stabilesc
drepturile si
obligaiile statelor relaiile lor reciproce11. De fapt, raporturile dintre
state se
aplic si o serie de alte reguli dec cele care au caracter juridic, cum sunt
regulile de
curtoazie (comitas gentium) si cele de moral internaional care ar sta la
originea
dreptului internaional12; chiar si zilele noastre, cd globalizarea a
condus ctre
constientizarea apartenenei cetenilor mondiali la o aceeasi singur
lume, se
intensific eforturile pentru o noua etic a cooperrii mondiale jurul
elementelor
de guvernare global reprezentate de ONU13.
Promovarea eticii rdul oficialilor europeni si a celor din statele membre
care aplic dreptul si valorile comunitare este condiionat de exercitarea
unei bune
administrri si guvernri. n ceea ce-i priveste pe funcionarii europeni, ca
persoane
numite tr-un serviciu permanent al unei instituii a UE printr-un act scris
al unei
autoriti investite de instituia respectiv cu aceast putere, acestia sunt
supusi
Statutului funcionarilor, Comunitilor Europene adoptat 1968
(modificat de mai
multe ori p prezent), care se aplic si persoanelor denumite ageni
ai
organismelor care nu sunt instituii (Mediatorul, Comitetul Economic si
Social,
Comitetul Regiunilor etc.). Potrivit Statutului, recrutarea, cariera si
activitatea
funcionarilor si agenilor europeni sunt incluse si condiii de moralitate
pentru
exercitarea atribuiilor credinate precum si regulile regimului
disciplinar aplicabil

acestora14. n aplicarea specific a Statutului, unele organisme europene siau adoptat


coduri de bun conduit administrativ, cum ar fi cel al Bncii Europene de
Investiii
relaiile cu publicul, din 2001.
Realitatea este c deontologia funcionarilor europeni se conformeaz
dreptului
cetenilor europeni la o bun administrare prevzut Carta Drepturilor
Fundamentale a UE elaborat anul 2000 si care a dobdit caracter
juridic o dat
cu intrarea vigoare a Tratatului de la Lisabona la 01.12.2009; pe baza
Cartei,
anul 2001, PE a ratificat Codul bunei conduite administrative care conine
principii
11Dicionar

de drept internaional public, Editura Stiinific si Enciclopedic, Bucuresti, 1984, p.55.


Miga-Besteliu, Drept internaional, Editura All Beck, Bucuresti, 1997, p.16.
13A. Grosu, O singur lume Etica globalizrii, Revista de Drept Public nr.2/2006, p.132.
14S. Scunas, Uniunea European, Editura C.H Beck, Bucuresti, 2008, p.254-275.
NESECRET
NESECRET
15 din 51
12R.

(reguli) deontologice de comportament a tuturor instituiilor si angajailor


UE
relaiile cu publicul, dintre care enumerm succint: legalitatea,
nediscriminarea,
proporionalitatea, lipsa abuzului de putere, imparialitatea si
independena,
obiectivitatea, respectarea asteptrilor legitime, consecvena si avizarea,
corectitudinea, amabilitatea, transmiterea rspunsului la sesizri limba
ceteanului, confirmarea de primire si indicarea funcionarului competent,
obligaia
transferrii ctre serviciul competent din cadrul instituiei, dreptul de a fi
audiat si de
a da declaraii, termen rezonabil aferent adoptrii deciziilor, obligaia de a
meniona
temeiul deciziilor, indicarea posibilitilor de atac, notificarea deciziei,
protecia
datelor personale, rezolvarea solicitrilor privind informaiile publice si a
cererilor de
acces a publicului la documente, pstrarea evidenei corespondenei,
difuzarea

codului, dreptul de a adresa reclamaii ctre Mediatorul european,


analizarea
implementrii Codului de ctre fiecare instituie european si informarea
Mediatorului asupra rezultatelor analizei. Menionm si existena unor
coduri
profesionale adoptate de alte instituii dec cele europene, cum ar fi:
Codul
deontologic al avocailor din anul 1998, elaborat de Consiliul Barourilor
din UE
precum si invocarea deontologiei profesionale unele din cazurile judecate
la Curtea
European a Drepturilor Omului15. De asemenea, este util s precizm c
acest
comportament deontologic al funcionarilor europeni se aplic si militarilor
care sunt
angajai ai instituiilor Politicii Externe si de Securitate Comun a Uniunii
Europene
ori particip la operaiile europene de gestionare a crizelor.
1.3. Fundamentele rspunderii juridice
Aprofundarea stiinific a teoriei rspunderii disciplinare a militarilor din
armata Romiei operaii multinaionale si de stabilitate nu poate fi
realizat
mod eficient fr o incursiune succint teoria dreptului pentru a depista
fundamentele rspunderii juridice si anume conceptul, principiile,
elementele,
condiiile si formele acesteia. mpreun cu cauzele care exclud caracterul
ilicit al
faptei si ltur rspunderea juridic, fundamentele respective faciliteaz
elegerea
responsabilitii si rspunderii at sensul lor general, cetenesc, c
si sensul
deontologiei profesionale a autoritilor si agenilor publici, pund la
dispoziia
comandanilor instrumente de buntire a disciplinei la toate nivelurile.
1.3.1. Concept si principii
Rspunderea juridic este o form si parte integrant a rspunderii sociale al
crei specific const faptul c, derivd din clcarea unei reguli de
drept ea
incub obligativitatea suportrii unei constrgeri de stat al crei intervenii
are ca

unic temei abaterea de la norma juridic.


Rspunderea juridic poate fi definit ca un raport statornicit de lege, de
norma juridic tre autorul clcrii normelor juridice si stat,
reprezentat prin
agenii autoritii, care pot s fie instanele de judecat, funcionarii de
stat sau ali
ageni ai puterii publice. Coninutul acestui raport este complex, fiind
format
15V.

Berger, Jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului, Ediia a 6-a, IRDO, Bucuresti,2008,
p.224, 258, 557.
NESECRET
NESECRET
16 din 51

esen din dreptul statului, ca reprezentant al societii, de a aplica


sanciunile
prevzute de normele juridice persoanelor care calc prevederile legale
si
obligaia acestor persoane de a se supune aciunilor legale vederea
stabilirii
ordinii de drept16. Sanciunea juridic este o premis a instituiei
rspunderii juridice
deoarece rspunderea juridic are ca temei clcarea normelor juridice
dotate prin
excelen cu sanciuni juridice. De altfel, sanciunea juridic constituie
obiectul
rspunderii juridice, ea situdu-se la captul acesteia ca finalitate.
Rspunderea juridic este analizat sub aspectul condiiilor ce se cer a fi
trunite de ctre abaterea comis si autorul ei, a formelor sau felurilor
care se
intervine si a principiilor care stau la baza interveniilor organelor de stat si
a
limitelor ei. Specificul diferitelor forme de rspundere juridic face ca at
actele
normative c si doctrinele juridice s analizeze mod particular aceste
principii,
condiii si elemente, ca si cauzele care exclud caracterul ilicit al faptei sau
ltur
rspunderea juridic.17
Indiferent de multitudinea de forme concrete pe care le brac rspunderea
juridic, ea are o serie de reguli generale comune numite principii ale
rspunderii

care se afl tr-o legtur direct cu unele principii fundamentale ale


dreptului c si
cu alte principii al unor ramuri de drept. La fel ca orice principiu general,
principiile rspunderii juridice sunt de fapt precepte, norme, reguli generale,
formulri sintetice, prin care se reflect trsturile cele mai generale si
comune ale
tuturor formelor concrete de manifestare ale rspunderii juridice. Principiile
rspunderii juridice nu reflect doar un coninut strict juridic, ci implicit si
elemente
ale principiilor si valorilor nejuridice: culturale, religioase, politice, etc.
specifice
fiecrei societi.
1.3.2. Elemente si condiii
Pentru existena rspunderii juridice, inclusiv domeniul
administrativdisciplinar,
este necesar trunirea mod cumulativ a unor factori si condiii reunii
at sub aspectul faptei ilicite c si a autorului ei vederea crerii
cadrului legal
necesar obligrii celui vinovat la suportarea consecinelor faptei antisociale
svsite.
Acestea constau : conduita ilicit (fapta ilicit), rezultatul conduitei
(faptei)
ilicite, raportul de cauzalitate tre conduita (fapta) ilicit si rezultatul
duntor,
vinovia.
Intenia-direct sau indirect (dolul) este o form a vinoviei svsit de
ctre autorul care prevede rezultatul aciunii sale si urmreste sau accept
posibilitatea producerii lui prin svsirea aciunii sau inaciunii.
16I.

Craiovan, op. cit., pag. 257-269.


cu titlul exemplificativ, diferenele dintre codul civil, penal si multitudinea de legi administrative
sub aspectul
rspunderii. Din domeniul doctrinei juridice, menionm, de asemenea ca exemple: I. Dogaru s.a., Drept
civil rom,
vol. III, Ed. Europa, Craiova, 1997, p.185-354; C. Bulai, A. Filipas, C. Mitrache, Drept penal rom, Ed.
Press,
Bucuresti, 1997, p.3-30; A. Iorgovan, Drept administrativ si stiina administraiei, TUB, Bucuresti, 1989,
p.147-216;
M.A. Hotea, Drept contravenional, Ed. Editas, Bucuresti, 2003, p.283-326; V. Dabu, op.cit., p.236-361; I.
Albu, V.
Ursa, Rspunderea civil pentru daune morale, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1979, p.23-99.
NESECRET
NESECRET
17 din 51
17 Vezi,

Culpa-cu prevedere sau fr prevedere este o form a vinoviei care

autorul faptei prevede posibilitatea producerii urmrilor aciunii sale, pe


care nu le
accept, ori desi nu le prevede, trebuia si putea s le prevad. n dreptul
civil, culpa
nu desemneaz o anumit form a vinoviei, ci vinovia cu toate formele
sale.
Formele culpei civile sunt: dolul (intenia), imprudena si neglijena.
n ceea ce priveste elementele constitutive ale oricrei fapte ilicite chiar si
atunci cd este vorba de rspunderea autoritilor si agenilor publici,
acestea sunt:
subiectul, obiectul, latura subiectiv si latura obiectiv.
1.3.3. Cauze care exclud caracterul ilicit al faptei si cauze care nltur
rspunderea juridic
Desi pot fi trunite formal toate condiiile necesare rspunderii juridice,
totusi,
legea prevede unele cauze sau prejurri, care prin existena lor, chiar
singular,
exclud caracterul ilicit al faptei si implicit, ltur rspunderea juridic
precum si
cauze care, fr a exclude acest caracter ilicit al faptei contribuie numai la
lturarea
rspunderii juridic:
A) cauze sau prejurri care prin existena lor exclud caracterul ilicit al
faptei si ltur rspunderea juridic: legitima aprare, starea de
necesitate
constrgerea fizic, cazul fortuit, iresponsabilitatea, beia involuntar,
minoritatea
fptuitorului, eroarea de fapt, exercitarea unui drept sau unei obligaii
legale.
B) cauze care fr s exclud caracterul ilicit al faptei ltur fie
rspunderea juridic-deci acele consecine care ar trebui suportate de
autorul faptei
ilicite, fie ltur executarea msurilor (de constrgere) derivd din
rspunderea
juridic. Acestea sunt cauze posterioare svsirii faptei antisociale,
datorate unor
realiti sociale si de politic penal privind aplicarea si executarea
sanciunilor:
amnistia, graierea, prescripia.

n materie penal se mai tnesc si ale cauze care ltur rspundere


penal
cum ar fi: lipsa plgerii penale prealabile, pcarea prilor sau
retragerea plgerii
prealabile.
1.3.4. Formele rspunderii juridice
Prin forme sau feluri ale rspunderii juridice se eleg moduri de
manifestare
ale acesteia determinate de diverse criterii si factori interdependeni si
interfereni
cum sunt: valorile sociale lezate, tipuri de norm juridic a crui dispoziie
a fost
clcat, natura faptei ilicite si a normei clcate, gradul de pericol social
al faptei,
caracterul sanciunilor, scopul urmrit, etc.
Cea mai important clasificare a rspunderii juridice are vedere felul
raportului juridic generat prin fapta ilicit ce a clcat o anumit norm de
drept,
acest sens, fiecare ramur de drept determin un gen propriu de rspundere.
Dintre
cele mai semnificative forme ale rspunderii juridice pot fi enumerate:
rspunderea
penal, rspunderea civil, rspunderea contractual si rspunderea
disciplinar.
NESECRET
NESECRET
18 din 51

CAPITOLUL 2
RSPUNDEREA DISCIPLINAR A MILITARILORFORM A
RSPUNDERII JURIDICE

n societatea noastr, existena unei ordini si discipline asumate constient

toate domeniile vieii economice si sociale decurge din ssi imperativele


fptuirii
dezideratului statului de drept, ale asigurrii unei viei democratice
autentice.
Component intrinsec a sistemului de valori umane, disciplina definit ca
totalitatea regulilor de comportament instituite istoriceste de ctre societate
si pretinse

tuturor membrilor si de ctre colectivitatea ssi, are un caracter imperativ


necesar.
Armata Romiei-una din instituiile fundamentale ale statului-oglindeste
prin
structur, fizionomie si misiunea sa, trsturile si stadiul de dezvoltare
material si
spiritual, nivelul de civilizaie si cultur al societii. Disciplina armatei
este, asadar,
parte inseparabil a disciplinei sociale, distingdu-se printr-un sir de
particulariti
determinate de natura activitii, rigorile si misiunile organismului militar
de faptul c
structurile ierarhice si raporturile de tip comand execuie sunt
dominante.
Conform Constituiei Romiei, cetenii au dreptul si obligaia de a
apra
ara ceea ce implic rspunderi de importan deosebit, datoriri a
cror execuie
presupune disciplin, bazat pe necesitatea ca fiecare s se instruiasc asa
fel c
s fie gata, orice moment s-si apere ara. Pe baza unor asemenea
determinri, a
principiilor strategiei militare naionale, regulamentele militare apreciaz
disciplina
ca fiind drept unul dintre factorii principali ai capacitii de lupt a armatei,
de a fi
msur s garanteze suveranitatea, independena unitatea statului,
integritatea
teritorial a rii si democraia constituional.
2.1 Principii specifice ale rspunderii disciplinare ale militarilor
Dac primul capitol am tratat la nivel teoretic fundamentele generale ale
rspunderii juridice, privite ansamblul ei, urmeaz s trecem aceast
parte a
studiului de la general la particular, sensul abordrii tematicii la specificul
domeniului militar, analizd sistematic, la nivel stiinific domenii precum:
etica si
deontologia profesional a militarilor, ordine ilegale ale superiorilor ca
limit a
rspunderii juridice a militarilor sau specificul rspunderii juridice a
militarilor.

2.1.1. Etica si deontologia profesional a militarilor


Regulile de conduit etic ale militarilor se deprindeau c din scolile
militare,
unele instituii militare de vmt pentru ofieri existd si astzi
coduri de
onoare oficiale, chiar dac n-au dec consecine profesionale si de
instrucie si nu
juridice. Astfel, Codul de onoare al cadeilor Academiei militare West Point
din SUA
a fost adoptat 1802 si dispunea modul cel mai simplu c un cadet nu
va mini, nu
va sela si nu va fura si nici nu-i va tolera pe cei care svsesc astfel de
abateri de la
un comportament moral.
Revenind la deontologia profesional a militarilor, pentru varea creia

statele democratice exist nu numai coduri specifice de conduit dar si


cursuri de
NESECRET
NESECRET
19 din 51

etic instituiile militare de vmt, evideniem c cercrile


sociologilor de a
defini profesia militar au scos eviden existena a trei dimensiuni
funcie de
care este analizat orice profesie si anume: specializarea cunoasterii
(ansamblul de
competene necesare pentru exercitarea profesiei), formarea profesional si
prezena
unui ideal profesional pe valorile cruia se elaboreaz un cod deontologic.
Plecd de
la elementele constitutive ale profesiei militare, ca jurmtul de credin,
vocaia
profesional, altruismul, serviciul folosul comunitii, educaia
superioar,
autocontrolul social, autonomia profesional si etica profesiei, este evident
necesitatea codurilor deontologice si pentru profesia militar, coduri care
identific si
promoveaz acele valori prtsite at de militari c si de autoritile
civile de

control public, administrativ si juridic, precum si de opinia public a


societii18.
n mod concret, etica si deontologia profesional a militarilor reprezint una
din consecinele juridice ale statutului militarilor, deoarece at pentru
cadrele
militare (Legea nr.80/1995) c si pentru soldai si gradai (Legea nr.
384/2006)
principalele datoriri statutare au conotaie moral-juridic, asa cum este
cazul
devotamentului fa de naiune, stat si armat, loialitii si
profesionalismului
deplinirea misiunilor, disciplinei, onoarei si demnitii profesionale.
Pentru deplinirea msurilor guvernamentale vederea eradicrii
corupiei,
pentru promovarea standardelor europene de conduit si integritate
administraia
public, pentru stabilirea unei internaionalizri bazat pe principii etice
precum si
pentru sprijinirea reformei administrative prin introducerea codurilor de
conduit ca
element de completare a legislaiei vigoare s-a dat ordinul ministerial
nr.M.94/2004 pentru aprobarea Codului de conduit etic a personalului
militar si
civil contractual din MAN. Se simea nevoia unei reglementri noi generale
a
comportamentului tuturor militarilor, nu numai a acelora asimilai
funcionarilor
publici, astfel c septembrie 2006 a fost adoptat prin Dispoziie a
Sefului
Statului Major General Codul de conduit etic a militarului rom,
distribuit tuturor
militarilor fr deosebire tre cadrele militare si soldai si conind un
Decalog de
reguli etico juridice valabile at pentru aciunile militare naionale c si
pentru
operaiile militare si de stabilitate.
Sub influena dreptului internaional aplicabil operaiilor multinaionale
globale si regionale si ca efect al aderrii la NATO si UE, Romia si-a
perfecionat

ultimi ani mecanismele de reglare si reacie ale guvernrii naionale


prin adoptarea
codurilor de conduit etic profesional, tre care cele ale profesiei militare
vizeaz
implementarea obiectivelor aprrii naionale si colective printr-un
management
creativ, eficient, competent si legal. Aceste coduri deontologice au modificat
si
consecinele juridice ale statutului militarilor ceea ce priveste relaiile
dintre
datoririle disciplinare si pregtirea operaional a militarilor conform
regulamentelor ostsesti.
Toader, Perfecionarea statutului juridic al militarilor condiiile apartenenei Romiei la
NATO, Tez de
doctorat, Universitatea Naional de Aprare Carol I, Bucuresti, 2009, p.17; vezi de acelasi autor Statutul
juridic al
militarilor Societatea Romeasc, Ed. CTEA, Bucuresti, 2010.
NESECRET
NESECRET
20 din 51
18D.

2.1.2. Consecine juridice ale statutului militarilor asupra relaiei


dintre
ndatoririle disciplinare si pregtirea operaional a militarilor
conform
regulamentelor ostsesti
Fenomen esenial si complex al eficacitii aciunii forelor armate,
disciplina
militar este studiat de ctre diferitele componente ale stiinei militare care
i aduc
propria contribuie la descifrarea modalitilor concrete care
datoririle
disciplinare maximizeaz pregtirea operaional a militarilor conform
regulamentelor ostsesti; opinia noastr, disciplina poate deveni un
veritabil factor
de putere militar doar prin valorificarea rezultatelor tuturor acestor
componente ale
stiinei militare si numai prin cercetare interdisciplinar tre acestea. n
acest sens
este conceput si capitolul referitor la disciplina operaie din Doctrina
operaional a forelor terestre19 care se arat c rigorile rzboiului cer
militarilor

rezisten fizic si mental, executarea fr ezitare a misiunilor si ordinelor


si un
puternic spirit de echip (par. 0143), c dificultile cpului de lupt nu
trebuie s
duc la scderea disciplinei si nici la violarea regulilor de angajare si a
legilor
naionale si internaionale (par. 0144) si c exemplul personal al
comandanilor
contribuie semnificativ la obinerea victoriei (par. 0145) si determin
evitarea
distrugerilor inutile, diminuarea pierderilor si protejarea forelor proprii
(par. 0146).
Consecinele deontologice si juridice ale rspunderii disciplinare a cadrelor
militare decurg desigur din normele care reglementeaz activitatea acestora.
Pentru
fiecare militar demnitatea, onoarea, curajul, sinceritatea, cinstea, dreptatea
nu
constituie numai imperative morale asupra crora s opteze, ci obligaii
profesionale
a cror clcare se sancioneaz disciplinar. Astfel aceste norme anterior
morale
acest moment au devenit norme de drept cu caracter juridic.
ndatoririle, drepturile si libertile cadrelor militare sunt cele care sunt
stabilite
prin constituie, legile si statutul cadrelor militare. Profesia de ofier,
maistru militar
sau subofier incub datoriri suplimentare, precum si interzicerea sau
restrgerea
unor drepturi si liberti potrivit legii.
Aceasta seamn c actuala reglementare disciplinar din armata Rom
iei
pregtirea tactic si operaional este dependent nu numai de statutul
juridic al
cadrelor militare ci si de acela al soldailor si gradailor, care potrivit Legii
nr.384/2006 constituie un corp distinct de personal militar recrutat pe baz
de
voluntariat si situat la baza ierarhiei militare.
Cadrelor militare li se cere printre altele s aib o personalitate cu un
caracter

puternic pozitiv, atasat eticii si deontologiei militare, valorilor militare,


deschis ctre
aprarea valorilor universale, un etalon de comportament etic, un bun
partener
cadrul echipei de lupttori, un modelator al personalitii subordonailor.
Principalele
norme de conduit militar sistemul militar au fost promovate cutumiar
de
generaia mai vst, tipul specific al acesteia cred uneori stri de
conflict moral.
Multe exigene morale s-au scris regulamente militare sub forma unor
imperative
generale (imprecise) crora li se pot da elesuri diverse. ns cele mai
multe din
aceste norme morale nu sunt codificate, funciond c domeniul
militar,
cutume, un amestec de vechi si nou, un cod moral la vedere de suprafa,
cel real
19 F.T.-1,

Doctrina operaional a forelor terestre, Bucuresti, 2006.


NESECRET
NESECRET
21 din 51

fiind spate. Considerm c toate acestea duc la nevoia unor codificri a


normelor etice domeniul militar, dup cum am demonstrat puin mai
ainte dar si
la clarificarea unor aspecte c destul de controversate, cum ar fi si aceea a
problematicii ordinelor ilegale ale superiorilor ca limit a rspunderii
juridice a
militarilor.
2.1.3. Ordinele ilegale ale superiorilor ca limit a rspunderii juridice a
militarilor
Activitile privind aprarea naional sunt asigurate si duse la deplinire
de
ctre autoritile publice, potrivit competenelor stabilite prin Constituie
si legile
rii. Ministerul Aprrii Naionale este organul de specialitate al
administraiei
publice centrale, numit studiile sale de ctre uni autori20 ca fiind
serviciul public
specializat al aprrii naionale, care conduce si desfsoar, potrivit legii,

activitile domeniul aprrii rii, fiind format din structuri centrale,


structuri si
fore subordonate acestora.
n exercitarea atribuiilor ce le revin, potrivit legii si prevederilor
regulamentelor militare, militari profesionisti sunt vestii cu exerciiul
autoritii
publice, bucurdu-se de protecie potrivit legii penale. Comandanii au
dreptul legal
s dea ordine, s se conving c subordonatul la eles si s urmreasc
executarea
lor. Ordinul comandanilor constituie asadar elementul fundamental al
conducerii,
acesta trebuie a fi rezultatul unei gdiri profunde, creatoare si bazat pe o
analiz
temeinic a tuturor factorilor care caracterizeaz o situaie dat. Prin
ordinul emis de
comandant se are vedere deplinirea misiunilor, trirea capacitii de
lupt,
asigurarea ordinii interioare unitate, asigurarea ordinii si disciplinei
militare.
Este de la sine eles ca pentru a-si deplini menirea, ordinul nu trebuie
s
contravin legilor, actelor normative specifice, conveniilor si tratatelor
internaionale
precum si normele dreptului umanitar internaional. De aici pot decurge
anumite
situaii ceea ce priveste stabilirea rspunderii juridice situaia
executrii sau
neexecutrii unui ordin ilegal. Este de notorietate faptul c un ordin intern nu
are
supremaie faa legii, iar necunoasterea legii nu este o cauz
exoneratoare de
rspundere. Legea nr.384/2006 privind statutul soldailor si gradailor
voluntari,
art.5 lit.d) dispune la fel ca cazul cadrelor militare, c soldailor si
gradailor
voluntari nu li se poate ordona si le este interzis, orice situaie, s
execute acte
contrare legii, obiceiurilor rzboiului si conveniilor internaionale la care
Romia

este parte, neexecutarea ordinelor aceste condiii neatrgd


rspunderea juridic a
acestora, art. 7 alin.2 se precizeaz c nu constituie infraciune
deplinirea
oricrui act ordonat de comandant sau alt autoritate legitim dac ordinul
este dat
forma prevzut de lege si nu este mod vdit ilegal, iar alin.3 al
aceluiasi
articol se prevede c despre neexecutarea ordinului vdit ilegal sau a celui
contrar
legii, obiceiurilor rzboiului si conveniilor internaionale la care Romia
este parte,
soldaii si gradaii voluntari au obligaia s informeze potrivit
regulamentelor militare
pe seful imediat superior celui care a dat ordinul.
20I.

Dragoman, Actele autoritilor militare, Bucuresti, Editura Lumina Lex, 2003, p.76.
NESECRET
NESECRET
22 din 51

n regimurile democratice caracterizate prin domnia legii se aplic teoria


baionetelor inteligente prin care subordonailor li se d posibilitatea,
dreptul si
obligaia de a aprecia legalitatea ordinelor si misiunilor primite si de a nu le
executa
pe cele ilegale deoarece si-ar atrage rspunderea juridic. Ordinea juridic
naional
si internaional actual este deosebit de ferm aceast privin, preciz
d at
legislaie c si practica judiciar c faptul c subordonatul a acionat
conform
instruciunilor guvernului su ori ale unui superior ierarhic, nu-l va degaja
de
responsabilitatea sa, s va putea fi considerat ca un motiv de diminuare a
pedepsei
dac instana judectoreasc decide c justiia o cere21.
2.1.4. Forme specifice ale rspunderii juridice a militarilor
Avd vedere, reglementarea juridic a Armatei, ca instituie destinat
realizrii serviciului public administrativ al aprrii naionale, aceasta rezult
d din
analiza textelor constituionale, similar cu dispoziiile altor statute ne
propunem s

analizm succint formele rspunderii juridice a militarilor, plecd de la


premisa c
statutul cadrelor militare nu cuprinde reglementri suficient de clare si
precise ce
priveste rspunderea disciplinar, contravenional, civil sau penal a
militarilor.
Dreptul comun materia rspunderii contravenionale este, prezent,
Ordonana Guvernului nr. 2/2001, privind regimul juridic al
contraveniilor22.
Rspunderea contravenional intervine cazul svsirii unei fapte
ilicite, denumite
contravenie prevzut si sancionat de un anumit act normativ.
Rspunderea
contravenional este individual si personal, ca si rspunderea
disciplinar sau
penal. n temeiul art. 46 din Ordonana Guvernului nr. 2/2001, cazul
contraveniilor svsite de cadrele militare si angajaii civili legtur
cu serviciul,
constatarea si aplicarea sanciunilor contravenionale se fac de ctre
organele
competente stabilite prin Ordinul ministrului aprrii naionale nr. M-147
din
05.12.2002.
Rspunderea material a militarilor, asa cum a fost ea reglementat de codul
muncii anterior si cum este prevzut de Ordonana Guvernului nr.
121/1998, la fel
ca si rspunderea patrimonial reprezint o form a rspunderii juridice, care
const
obligaia celor cadrai de a repara, condiiile si limitele prevzute
de lege,
prejudiciul cauzat unitii, din vina si-n legtur cu munca lor. Aceasta este
bazat pe
culp, are un caracter reparator, iar cel obligat la acoperirea pagubei este
salariat. n
conformitate cu art.2 din Ordonana Guvernului nr. 121/1998, rspunderea
material
este angajat pentru pagubele legtura cu formarea, administrarea si
gestionarea
resurselor financiare si materiale, provocate de miliari din vina acestora si
legtur

cu deplinirea serviciului militar sau a atribuiilor de serviciu.


Un alt specific al rspunderii juridice o reprezint rspunderea penal a
militarilor. Disciplina si respectarea strict a ordinelor comandanilor si
sefilor
militari a constituit totdeauna cerine eseniale ale organizrii oricrei
armate,
I. Dragoman, C. Militaru, 7 studii de drept internaional militar, Ed. Lumina Lex,
Bucuresti, 2003,
p.203.
22Ordonana Guvernului Romiei nr. 2 din 12.07.2001, privind regimul juridic al contraveniilor,
publicat
Monitorul Oficial nr. 410 din 25.07.2001.
NESECRET
NESECRET
23 din 51
21 Amnunte

considerdu-se c numai printr-o disciplin ferm se treste si se


menine
capacitatea de lupt a armatei.
Prin Codul Penal din 1969 legiuitorul a renunat la sistemul anterior care
admitea funcionarea paralel a Codului penal cu Codul justiiei militare,
cuprinzd
dispoziiile din partea special a celui dint si fapte care legislaia
anterioar
fuseser incriminate prin legi speciale (Codul Justiiei Militare)23. Ca
urmare,
Codul penal si astzi vigoare a fost introdus un grup distinct de
infraciuni
denumite contra capacitii de aprare (Titlul X), sistematizate cadrul a
trei
capitole distincte, si anume :
- infraciuni contra ordinii si disciplinei militare, infraciuni pe cpul de
lupt si
infraciuni specifice aviaiei si marinei militare, prevzute articolele
331-347 Cod
penal.
- infraciuni svsite de militari sau civili, prevzute articolele 348-352
Cod penal;
- infraciuni svsite numai de civili, prevzute articolele 353-354 Cod
penal.
Cu meniunea c ultimele dou subcategorii de infraciuni vizeaz acele
valori

sociale speciale care se refer la obligativitatea deplinirii unor datoriri


legtur
cu armata si cu serviciul militar, evideniem c infraciunile din prima
categorie
difer de simpla abatere disciplinar special prin periculozitatea social a
faptelor
ilegale respective, care constau : absen nejustificat, dezertare, clcare
de
consemn, insubordonare, lovirea superiorului si a inferiorului; ele nu
aparin mod
formal rspunderii disciplinare sensul clasic, ci rspunderii penale cci
gravitatea
svsirii faptelor respective afecteaz datoria militar si aduc atingere
mod grav
capacitii de lupt a unitilor si de aprare a rii,24 fapt pentru care
aceste
infraciuni sunt prevzute si noul Cod penal.
2.2. Proceduri de meninere a disciplinei militare
Una din primele codificri ale dreptului administrativ militar a fost
procedura
disciplinar, impus nu numai prin statutele juridice ale militarilor ci, mai
ales prin
regulamentele disciplinei militare. Si astzi structura acestora include norme
referitoare la autoritatea militar, elementele specifice abaterilor si
sanciunilor
disciplinare, procedura aciunii disciplinare si rolul unor organisme militare

domeniul disciplinei.
2.2.1. Comanda si controlul disciplinar, ci de atac mpotriva deciziilor
de
sancionare si reabilitarea disciplinar
Reflectd esena si natura oricrui sistem militar, comanda si controlul
sunt
elementele fundamentale care permit, prin intermediul comandantului,
organizarea,
funcionarea si deplinirea scopurilor acestuia. ntr-un sistem militar,
comanda si
23I.

Fodor si colectivul, Explicaii teoretice ale Codului penal rom, Editura Academiei Rome,
Bucuresti, 1971, vol.
IV, pag. 761-763.

acest sens: P. Truic, Relaia dintre eficacitatea militar si infraciunile la ordinea si disciplina
militar,
referat de cercetare stiinific nr.1, UNAP, Bucuresti, 2010; T. Ban, Infraciuni contra ordinii si
disciplinei militare,
Universitatea Babes-Bolyai, Cluj Napoca, 2008; D.C. Saru, Regimul sancionator armatele moderne
si postmoderne,
referat de cercetare stiinific doctoral, UNAP, Bucuresti, 2010; V. Seserman, Justiia militar Rom
ia,
Ed. Militar, Bucuresti, 2004.
NESECRET
NESECRET
24 din 51
24 Vezi,

controlul sunt aciuni indispensabile actului de comand, fa de care,


teoretic,
comandantul nu-si poate deplini misiunea. n vederea cresterii eficienei
actului de
comand este necesar o elegere corect a naturii fundamentale a
comenzii si
controlului, respectiv a scopului, a caracteristicilor, a mediului de
manifestare si a
funciilor de baz ale acestora. Comanda si controlul sunt elemente
eseniale orice
operaie sau activitate militar.
n Romia, conducerea politic domeniul securitii naionale este
asigurat
de ctre Autoritatea Naional de Comand, reprezentat de Parlament,
Presedintele
Romiei, Consiliul Suprem de Aprare a rii si Guvernul Romiei,
subordinea
cruia funcioneaz Ministerul Aprrii Naionale, ca organ de specialitate
prin care
este condus activitatea domeniul aprrii naionale.
Armata Romiei este organizat pe niveluri ierarhice. Prin ierarhia militar
sunt asigurate comanda si controlul disciplinar, sunt stabilite obiectivele si
misiunile
fiecrei structuri, autoritatea, atribuiile si rspunderea fiecrui militar
determinate de
funcie si grad. Comanda si controlul disciplinar sunt atribute ale
comandantului pe
care le exercit vederea impunerii autoritii si deplinirii misiunilor si
obiectivelor structuri pe care o conduce precum si a structurilor subordonate,
at pe
teritoriul naional c si pe teritoriu internaional.

Exist anumite situaii specifice a cror particularitate aplicarea


sanciunilor
este specificat Regulamentul disciplinei militare. Astfel: competena
aplicarea
sanciunilor o au anumite funcii de comand, indiferent de gradul deinut
de
persoana care o ocup; cadrele militare puternicite sau detasate au
drepturile
similare conform funciei care sunt puternicite sau detasate, excepie,
considerd noi, cadrele militare delegate pentru desfsurarea unor
activiti, care din
considerente de raiune, nu sunt determinate funciile lor aceast
perioad, doar
determinabile, aceasta raportat la gradul cel mai mare si funcia cea mai
mare.
Sanciunile disciplinare produc efecte juridice de la data aplicrii p la
data
radierii acestora. Radierea poate fi de drept sau ca recompens acordat de
comandant. Radierea face s ceteze consecinele, decderile si
interdiciile rezultate
din aplicarea unei sanciuni, deprtd, inclusiv starea de recidiv.
Cadrele militare potriva crora s-au aplicat sanciuni disciplinare,
nemulumii, se pot adresa comandantului nemijlocit a celui care a emis
decizia de
sancionare printr-un raport scris motivat, termen de 30 de zile
lucrtoare prin care
contest msura aplicat. Aceasta constituie o cale de atac cu o jurisdicie
special,
intern, suspensibil si prealabil aciunii contencios administrativ.
Comandantul,
astfel sesizat, urmare de rezultatul constatat de ctre comisia de cercetare,
menine,
anuleaz sau aplic o alt sanciune disciplinar. Este evident c, urmare a
reglementrilor militare, contestaia privind hotrea de sancionare
pronunat de un
organ de jurisdicie special (comisie, consiliu de onoare sau judecat), este
de
competena instanelor de contencios administrativ si nu a celor de
jurisdicie a
muncii.

NESECRET
NESECRET
25 din 51

2.2.2 Elementele specifice ale abaterii de la disciplina militar si


cumulul
rspunderii disciplinare a militarilor cu alte forme ale rspunderii
juridice
n mod similar celorlalte forme ale rspunderii militarilor penal sau
contravenional, unicul temei al rspunderii disciplinare a militarilor,
condiie
necesar si suficient a declansrii ei este abaterea disciplinar.
Este posibil ca una si aceeasi fapt ilicit svsit cu vinovie s
constituie
at o abatere disciplinar- sensul Regulamentului disciplinei militare,
sau o fapt
cauzatoare de prejudicii- sensul Ordonanei Guvernului nr. 121/1998 c
si o
infraciune- elesul Codului penal sau o contravenie-potrivit
Ordonanei
Guvernului nr. 2/2001. n asemenea situaii se pune problema cumului
rspunderii
disciplinare, cu oricare din formele rspunderii juridice incidente.
n ceea ce priveste, cumulul rspunderii disciplinare a militarilor cu
rspunderea lor material, acestea pot fi angajate prin svsirea uneia si
aceleasi
fapte ilicite, spre exemplu cd astfel printr-o abatere de la disciplina
militar se aduc
concomitent si prejudicii materiale unitii. Cumul celor dou forme ale
rspunderii
este doar posibil, nu si necesar.
Cumulul rspunderii disciplinare a militarilor cu rspunderea penal la
realitatea c tre infraciune si abaterea disciplinar exist asemnri,
sensul c
ambele sunt fapte nepermise, cu urmri antisociale, svsite cu vinovie,
prin care
lezeaz o anumit ordine social. Rspunderea disciplinar a militarilor
apr o
ordine social determinat, cu caracter specific, cea a raporturilor juridice de
serviciu
si se distinge de rspunderea penal care apr relaii si valori considerate

primordiale la nivelul tregii societi. Fapte de aceeasi natur


materialitatea lor
pot constitui, funcie de o gam de elemente fie abateri disciplinare, fie
infraciuni.
Aceeasi fapt concret svsit de un militar poate aduce atingere at
valorilor
majore aprate de legea penal c si ordinii si disciplinei militare. n
concluzie
cumulul celor dou forme ale rspunderii nu este posibil.
n sfsit, cumulul rspunderii disciplinare cu rspunderea
contravenional
are vedere faptul c o fapt ilicit svsit de un militar legtur cu
serviciul
sau cu atribuiile de serviciu poate truni si elementele constitutive ale
unei
contravenii. n acest sens, este posibil cumulul rspunderii disciplinare cu
rspunderea contravenional dac, prin aceeasi fapta militarul aduce o
tulburare at
ordinii si disciplinei interioare, c si unei relaii sociale de interes mai
general
aprate prin norme legale care stabilesc si sancioneaz contraveniile.
Cumulul celor
dou rspunderi, disciplinar si contravenional, este posibil fr ca astfel
s se
calce principiul non bis in idem, avd vedere sfera de relaii sociale
diferite
ocrotite de fiecare dintre cele dou categorii de norme.
2.2.3. Cercetarea disciplinar si aplicarea sanciunilor disciplinare
Sanciunile disciplinare constituie mijloace de constrgere prevzute de
normele speciale, avd ca scop aprarea ordinii disciplinare, dezvoltarea
spiritului
de rspundere pentru deplinirea constiincioas a datoririlor de serviciu
si
respectarea normelor de comportare, precum si prevenirea producerii unor
acte de
indisciplin. Ca si sanciunile de drept penal, sanciunile disciplinare sunt
prevzute
expres si limitativ lege iar aplicarea lor sub aspectul duratei si al
cuantumului
NESECRET

NESECRET
26 din 51

trebuie s se fac cu respectarea riguroas a dispoziiilor legale. indu-se


seama c
sanciunile sunt enumerate mod gradual de la cea mai bld la cea mai
sever,
urmeaz ca la individualizarea uneia dintre ele, pentru a corespunde abaterii
svsite
trebuie s se recurg la anumite criterii: cauzele si gravitatea abaterii de la
disciplina
militar, de prejurrile care aceasta a fost svsit, gradul de
vinovie si
consecinele abaterii, comportarea general precum si de existena
antecedentele
persoanei a altei sanciuni disciplinare. Sanciunile si competenele
disciplinare
specifice domeniului militar au un fundament legal si regulamentar, fiind
difereniate
pe categorii de personal militar. Conform art. 39 din Regulamentul
disciplinei
militare: pentru abateri de la disciplina militar, nedeplinirea
datoririlor,
clcarea normelor de conduit militar, a regulilor de convieuire
social, cadrelor
militare li se pot aplica urmtoarele sanciuni: avertisment, mustrare scris,
retrogradarea funcie, amarea aintrii gradul urmtor pe timp
de 1-2 ani,
trecerea rezerv25, repatrierea ca propunere de lege ferenda.
Sancionarea disciplinar a militarilor se face potrivit unor reguli
procedurale
care au ca scop, pe de o parte, eficiena combaterii unor comportri
deviante cadrul
sistemului militar, iar pe de alt parte, de a garanta stabilirea exact a
faptelor si de a
asigura dreptul constituional la aprare al militarilor, evitdu-se astfel
aplicarea de
sanciuni injuste.
Aciunea disciplinar cepe cu sesizarea comandantului si se finalizeaz
cu

decizia de sancionare avd drept efect executarea sanciunii de ctre


militarul
vinovat; spre deosebire de aciunea penal, ea nu este o aciune sens
jurisdicional,
ci o prerogativ administrativ a comandantului avdu-si temeiul
raportul juridic
al exercitrii profesiei de militar. Pe de alt parte, prin procedurile specifice
consiliului de judecat sau de onoare ori ale comisiei de cercetare a faptelor,
aciunea
disciplinar dobdeste si caracteristici ale aciunii penale, at
domeniul
administrrii probelor c si al cilor de atac.
Prevederea legal obligatorie a cercetrii prealabile disciplinare d
satisfacie
bine cunoscutului drept la aprare consacrat de normele internaionale,
Constituia
Romiei, legislaia penal si cea administrativ ori de dreptul muncii.
n treaga aciune disciplinar pot interveni cu un rol adesea decisiv,
asistarea comandantului pe parcursul procedurii disciplinare, anumite
organisme
auxiliare precum poliia militar, consiliile de onoare si cele de judecat.
2.2.4. Rolul poliiei militare, al consiliilor de onoare si de judecat n
meninerea
ordinii si disciplinei militare
La acest moment Poliia Militar reprezint o component specializat,
standardizat cu structurile similare din NATO, organizat si pregtit pentru
25Abrogat

ca sanciune disciplinar prin Legea nr.53 din 2011, de modificarea a Legii nr.80 din 1995,
privind statutul
cadrelor militare, publicat Monitorul Oficial nr. 290 din 26 aprilie 2011. Cu toate acestea, trecerea
rezerv nu
reprezint doar o modificare a poziiei statutare ci si o veritabil sanciune disciplinar dac avem
vedere c ea se
dispune, tre alte motive si pentru comiterea de abateri grave de la prevederile legale sau regulamentare
ori pentru
manifestare de dezinteres deplinirea atribuiilor si sarcinilor de serviciu, fiind echivalentul
desfacerii disciplinare a
contractului de munc cazul soldailor si gradailor.
NESECRET
NESECRET
27 din 51

deplinirea unor misiuni specifice. Aceasta26 este destinat s asigure


respectarea
legilor si a regulamentelor militare privind pstrarea ordinii si disciplinei
militare,

control si drumarea circulaiei, autovehiculelor si coloanelor militare,


protecia
personalului armatei, paza si aprarea obiectivelor militare sau de interes
militar,
precum si a bunurilor aflate patrimoniul armatei timp de pace,
operaiuni
multinaionale, situaii de criz si la rzboi, contribuind astfel la
trirea
potenialului moral al armatei si a cresterea eficienei aciunilor militare.
n toate aceste situaii structurile poliiei militare au special atribuii

prevenirea, respectiv constatarea abaterilor de la normele legale si


informarea
elementelor de decizie pentru cercetarea si aplicarea sanciunilor
disciplinare. De
unde rezult mod expres c aceste structuri nu au atribuii si
competene
cercetarea abaterilor si aplicarea sanciunilor disciplinare. Astfel, scopul
aciunilor
desfsurate de poliia militar se rezum la verificarea, meninerea si
restabilirea
ordinii militare adoptd cele mai eficiente procedee si moduri de aciune,
constituindu-se tr-un factor de consolidare a capacitii de aciune a
structurilor
militare.
n temeiul art.35 alin.1 din Legea nr.85/1995, privind Statutul cadrelor
militare, pentru aprarea onoarei cadrelor militare si evitarea abuzurilor,
cercetarea si judecarea abaterilor grave sau a altor fapte de aceiasi natur
svsite
de acestea, armat se fiineaz consilii de onoare si consilii de
judecat.
Rolul consiliului de onoare este de a apra onoarea militar si evitarea
abuzurilor, avd competena de a se pronuna cu privire la abaterile
disciplinare ale
cadrelor militare si de a individualiza sanciunile. Acestea sunt organe
deliberative,
independente si eligibile fiind abilitate s constate si s hotrasc numai
urma unei
cercetri prealabile, asupra vinoviei sau nevinoviei cadrelor militare
care au

svsit abateri disciplinare. Consiliile de judecat au rolul de a cerceta si


judeca
cazurile de abateri grave27, svsite de ofieri, maistri militari si
subofieri
activitate.
2.3. Rspunderea disciplinar a militarilor n dreptul comparat
Caracteristicile universale ale armatelor, militarilor si aciunilor de utilizare
a
forei au determinat apariia toate statele a unui drept disciplinar militar
care
reuneste aspectele generale ale autoritii comandanilor si obligaia de
ascultare a
subordonailor, aciunea disciplinar rezultd din principiile specifice ale
disciplinei
militare, abaterile, sanciunile si procedurile disciplinare particulare ale
responsabilitii si rspunderii disciplinare, independente, dar relaionate
cu celelalte
forme de rspundere juridic ori cu responsabilitile altor categorii de
ageni publici.
Toate acestea au evoluat preun de-a lungul timpului si s-au influenat
reciproc, de
26Ordinul

ministrului aprrii naionale nr. M- 88 DIN 02.07.2003, pentru aprobarea PM-1,


Regulamentul Poliiei
Militare. Vezi si M. Plesanu, Poliia militar armatele moderne, tez de doctorat, UNAP, Bucuresti,
2008.
27Conform art.1, alin.2 din RG-8, prin abatere grav se elege: clcarea cu consecine grave a
normelor si
principiilor regulamentare, care produce disfuncii activitatea structurii militare, afecteaz ordinea si
disciplina
militar si lezeaz demnitate si onoarea militar.
NESECRET
NESECRET
28 din 51

la un stat la altul, astfel c ne apare ca interesant si util analizarea


aspectelor de
drept militar comparat. Dreptul disciplinar militar comparat rme un
factor esenial
trirea si perfecionarea rspunderii disciplinare a militarilor pe plan
global,
oricd si oriunde.
2.3.1. Dreptul militar disciplinar francez
Filozofia politic si juridic ce a animat rspunderea disciplinar a
militarilor

francezi s-a fundamentat pe puterile pe care le deine armata timpul


situaiilor
excepionale, cd chiar si sarcinile autoritilor civile pentru meninerea
ordinii si a
politicii trec tregime la autoritatea militar, iar jurisdiciile militare
pot fi sesizate si
competente cadrul unor crime si delicte ce privesc ordinea public si care
mod
normal in de jurisdiciile civile.
Aceast filozofie politic si juridic si-a pus amprenta asupra dreptului
disciplinar militar francez care a fost influenat dup evenimentele din 1968
de
tendinele de liberalizare manifestate armata RFG prin conceptul de
Innere
Frung care a inspirat si noul regulament al disciplinei militare, trecduse de la
supunerea absolut si executarea tocmai a ordinelor din
reglementrile
disciplinare anterioare la subordonarea activ si consimit care
presupune
iniiativ executarea ordinelor si refuzul de a executa ordinele vdit
ilegale. n
acest mod, s-a renunat treptat la instruciunile anacronice care cercau s
reglementeze detaliu toate aspectele vieii militare, s-au recunoscut si
pentru
militari drepturile si libertile fundamentale ale omului si s-a delimitat mai
bine
reprimarea abaterilor disciplinare militare de cea a altor funcionari si de
reprimarea
penal si contravenional. Evocd realitatea din viaa militar cotidian,
Regulamentul francez al disciplinei dispune c orice militar aparine unei
uniti
cadrul creia primeste responsabilitatea unei funcii, din acest fapt rezult
d c este
direct subordonat unui sef, comandanii si subordonaii avd
responsabiliti si
datoriri specifice.
2.3.2. Dreptul militar disciplinar olandez
Si dreptul olandez face distincie tre faptele ilicite penale si cele care

prejudiciaz ordinea si disciplina militar, infraciunile fiind oricum o


clcare a
disciplinei dac sunt svsite de personalul armatei timp ce nu orice
abatere
disciplinar reprezint o infraciune. Sus-amintita lege asupra disciplinei
defineste
abaterile disciplinare ca clcri ale ordinii ori regulamentelor militare sau
orice alte
fapte contrare disciplinei care nu sunt considerate infraciuni.
Particularitile
abaterilor disciplinare determin existena aciunii si procedurii
disciplinare separate
de aciuni si procedura penal organizat prin intermediul curilor
mariale
competente s urmreasc si s judece numai infraciunile contra disciplinei
si ordinii
militare. Astfel, aciunea disciplinar, procedurile sunt iniiate de ctre
ofierii
comandani prin solicitarea efecturii unei investigaii sumare,
subordonaii avd
s dreptul s cear judecarea de ctre un tribunal militar loc s fie
sancionai
prompt de ctre comandant, la fel ca dreptul militar britanic.
Cercetd cazul, orice autoritate militar superioar poate schimba sau anula
o sanciune disciplinar dac fptuitorul a procedat la acest recurs ierarhic,
dup care
NESECRET
NESECRET
29 din 51

se poate adresa instanelor judiciare militare, ceea ce seamn c


procedura
disciplinar si cea penal nu sunt complet separate dreptul militar
olandez, mai ales c
infractorul poate fi retrimis la comandant pentru a-i aplica o sanciune
disciplinar; de
asemenea, chiar instana penal sesizat cu svsirea unei infraciuni
poate decide s-i
aplice o sanciune disciplinar sau s-l trimit pe infractor la comandant
pentru a-l
sanciona, ceea ce seamn c orice infraciune la legea penal olandez
este pasibil de a

fi acionat disciplinar deoarece justiia militar este competent nu numai


pentru dreptul
militar penal, ci si pentru infraciunile de drept penal comun.
2.3.3. Dreptul militar disciplinar al SUA
n conformitate cu legile si regulamentele militare americane, comandanii
de
pe toate treptele ierarhiei au responsabilitatea meninerii ordinii si
disciplinei
structurile militare pe care le conduc, disciplina militar definindu-se tr-un
sens
pragmatic ca abilitate a personalului de a se autocontrola si de a se conforma
standardelor militare de comportament28, acest sens, chiar comandanii
trebuie s
dea primii exemplul personal, s-si orienteze subordonaii prin structuri si
s utilizeze
aciunea disciplinar atunci cd este cazul. Confruntdu-se cu probleme
referitoare
la disciplin, la deplinirea atribuiilor sau meninerea ordinii,
comandanii trebuie s
se foloseasc de instrumentele administrative si disciplinare disponibile
oferite de
diferite alte structuri dec cele de comand, cum ar fi preoii militari,
birourile pentru
aciuni sociale si tratament nediscriminatoriu, serviciile medicale,
consilierii juridici,
serviciile familiale ale militarilor, consilierii de conducere resurse umane
si
financiare.
O obligaie esenial a comandanilor americani dreptul militar este
individualizarea aciunii disciplinare, avd vedere toate alternativele de
lucru si
alegd-o pe aceea care va corecta cel mai bine problema, prevenind,
acelasi timp,
repetarea ei, scop care va cere sfatul biroului juridic, mai ales cazul
abaterilor grave.
Pe de alt parte, toi militarii trebuie s disting tre procedurile penale si
cele
administrative. Aciunea penal include nu numai procesele desfsurate
faa curilor

mariale, ci si sancionarea non-judiciar prevzut de art.15 din Codul


Uniform al Justiiei
Militare, ambele deruldu-se conformitate cu manualul Curilor
Mariale,
compartimentul juridic trebuind s fie consultat ainte de a decide
ceperea aciunii
penale respective at pentru a recomanda soluia optim legal, c si
pentru a pregti
dosarul cauzei; schimb, procedurile administrative, desi nu sunt
reglementate de
Codul uniform al Justiiei militare, cer cu at mai mult o coordonare si
consiliere
juridic, mai ales aciunile finalizate cu retrogradare sau concediere.
2.3.4. Concluzii referitoare la existena dreptului militar disciplinar
romn
Desi au existat reguli si proceduri disciplinare anterioare, doctrina dreptului
public Romia a ceput s analizeze dreptul disciplinar al funciei
publice abia
perioada interbelic, atunci cd marii corifei ai dreptului administrativ rom
au
sistematizat prevederile legale si regulamentare ale statului diferitelor
categorii de
funcionari publici. Sub influena acestora, au aprut si primele lucrri
referitoare la
28 Operational

law handbook, Unites States Army, 2000, p. 14.

NESECRET
NESECRET
30 din 51

dreptul militar disciplinar care, realitate, au sistematizat la rdul lor


dispoziiile
legale si regulamentare ale statutului militarilor tocmite c de la
originile armatei
rome moderne sub influena dreptului militar francez si belgian si
dezvoltate dup
aceea conform dreptului militar al altor state europene tre care Germania a
avut un
loc privilegiat sub Carol I. Cel mai important rol definirea dreptului
disciplinar
rom l-a avut colonelul Vasile D. Chiru din justiia militar.
Am putea spune c acea perioad iniial de florire a dreptului militar

disciplinar rom, Vasile D. Chiru n-a fost singur, muli alii care s-au
referit la acest
subiect aducdu-si contribuii proprii la dezvoltarea lui, mai ales pe ceea
ce priveste
conexiunile dintre procedura penal si cea disciplinar sau influena actelor
de
comandament militar asupra cilor de atac dreptul militar administrativ29,
ceea ce ne
determin s spunem c a existat si Romia o adevrat scoal a
dreptului militar
disciplinar. Din pcate, aceast scoal n-a putut rezista presiunii regimului
totalitar
comunist instaurat dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, realizrile ei au
fost considerate
ca fiind burghezo-mosieresti si, sub influena dreptului militar sovietic,
care nu avea
nevoie de armat dec ca un instrument de for al ideologiei statale, nu sa mai vorbit de
dreptul disciplinar si nici de posibile influene capitaliste din occident,
regula de baz a
disciplinei militare fiind aceea c ordinul este LEGE pentru subordonai.
Revoluia din
decembrie 1989 a fcut posibil renasterea dreptului militar disciplinar rom
, at sub
auspiciile tradiiei firipate antebelic, c si sub influena binefctoare a
dreptului
disciplinar comparat30 contextul existenei si doctrina stiinelor
administraiei publice
a unui drept disciplinar al funciei publice31.
29 Gl.

C. Manolache, Procedur penal militar, Bucuresti, 1933 si col. D. Macovescu, Actele de


comandament militar,
revista de Drept Public, anul V, 1930, p. 121.
30 Vezi, spre exemplu Rapoartele naionale prezentate Congresului Societii Internaionale de Drept
Militar si Dreptul
Rzboiului, desfsurat la Strasbourg 1964 pe tema Garaniile drepturilor individuale reprimarea
penal si
disciplinar militar, RDMDR nr.III-1-2/1964, pp. 35-499.
31 Dintre cei care au analizat aceast instituie amintim pe A. Iorgovan, V. Vedinas, V. Dabu si I.V.
Ivanoff.
NESECRET
NESECRET
31 din 51

CAPITOLUL 3

SPECIFICUL RSPUNDERII DISCIPLINARE N OPERAII


MULTINAIONALE SI DE STABILITATE
3.1. Legitimitatea operaiilor multinaionale si de stabilitate
Aprarea naional cuprinde un ansamblul de msuri si activiti
desfsurate de
stat sensul garantrii independenei si suveranitii naionale,
integritii naionale,
de a proteja viaa si bunurile populaiei, precum si susinerea intereselor
fundamentale ale statului. Romia, ca stat cu drepturi depline al NATO are
ca
misiune esenial, pentru armat, participarea la aprarea intereselor
naionale
afara granielor sale, incluzd participarea la operaii militare de mare
intensitate, cu
fore robuste, moderne, interoperabile, capabile s duc operaii de aprare
colectiv.
La fel cum aciunile de aprare armat naional trebuie s fie concretizate
prin
legitimitatea deciderii lor de ctre autoritile politice competente ale
statului, si
activitile de aprare colectiv sistemele de alian militar ori la cele
de
meninere sau restabilire a pcii, denumite generic operaii multinaionale
si de
stabilitate, este necesar s fie legitime si legale de la concepere si p la
finalitate;
definim legitimitatea, acest context, ca drituire de a aciona, sensul
lurii
deciziei de utilizare a forelor armate conformitate cu dispoziiile
constituionale
ale statelor suverane si organizaiilor internaionale, iar legalitatea ca o
conformare a
aciunii militare cu prevederile pertinente ale dreptului naional si
internaional32. La
nivel naional, Constituia si principalele legi organice ale aprrii
naionale conin
dispoziii precise referitoare la competena anumitor autoriti publice de
a decide

participarea la operaii multinaionale si de stabilitate, iar legile-cadru ale


acestei
participri sunt Legea nr. 121/2011 privind participarea forelor armate la
misiuni
afara teritoriului statului rom precum si Legea nr.291/2007 privind
intrarea,
staionarea, desfsurarea de operaii sau tranzitul forelor armate strine
pe teritoriul
Romiei.
La nivel internaional, legitimitatea rezult din dispoziiile
constituionale ale
tratatelor internaionale de organizare si funcionare a organizaiilor
internaionale cu
atribuii domeniul securitii colective. Pe plan global, art.24 din Carta
Naiunilor
Unite consacr legitimitatea rezoluiilor Consiliului de Securitate pentru
deciziile de
utilizare a forei relaiile mondiale urmtorii termeni: Spre a
asigura aciunea
rapid si eficace a Organizaiei, membrii si confer Consiliului de
Securitate
rspunderea principal pentru meninerea pcii si securitii
internaionale si recunosc
c, deplinindu-si datoririle impuse de aceast rspundere, Consiliul de
Securitate
acioneaz numele lor. Dispoziii mai detaliate acest scop exist
capitolul
VII al Cartei care defineste modalitatea concret caz de ameninri
potriva pcii,
de clcri ale pcii si de acte de agresiune dar si capitolul VIII referitor
la
F. Chiu, Legitimitatea si legalitatea utilizrii forei armate operaii militare
multinaionale, Tez de
doctorat , UNA Carol I, Bucuresti, 2010, p.9.
NESECRET
NESECRET
32 din 51
32 Amnunte

acordurile regionale, prin care se permite existena unor acorduri sau


organisme
regionale destinate a se ocupa cu problemele meninerii pcii si securitii

internaionale care sunt susceptibile de aciuni cu caracter regional cu


condiia ca
acestea s fie compatibile cu Scopurile si Principiile ONU, iar aciunile lor
s fie
supuse controlului si autorizrii Consiliului de Securitate. Astfel, si NATO si
UE ne
apar ca fiind astfel de organisme regionale legitimate s decid asupra
folosirii forei;
timp ce NATO, autoritatea competent s decid orice tip de operaii
multinaionale este Consiliul Nord Atlantic (art. 9 din Tratatul din 1949),
UE,
competena de a decide lansarea unei operaiuni de stabilitate sau
meninere a pcii o
are Consiliul European (art.22 si 24 din TUE); hotrile ambele
organisme
regionale respective se iau unanimitate de voturi, timp ce la ONU, din
necesiti
de eficacitate, rezoluiile se adopt cu votul a 9 membri din cei 15 ai
Consiliului de
Securitate tre care trebuie s fie si voturile concordante ale membrilor
permaneni.
3.2. Aspecte supranaionale ale disciplinei militare n condiiile TOA si
SOFA
n concordan cu obiectivele de politic extern si angajamentele
internaionale asumate, Armata Romiei trebuie s fie msur s
pregteasc, s
desfsoare si s susin participarea unor fore la operaii de pace,
scopul
soluionrii situaiilor de criz care afecteaz interesele naionale si ale
comunitii
internaionale. Operaiile trunite multinaionale sunt acele aciuni
militare la care
particip dou sau mai multe state, cu fore militare de mrimi diferite,
aparind
mai multor categorii de fore ale armatei, aflate sub control politic si
comand unic
si pentru care a fost stabilit un obiectiv unic33, ele putdu-se desfsura at
sub forma
alianelor c si a coaliiilor de state, inclusiv cadrul NATO.

3.2.1. Eficacitatea operaiilor desfsurate de forele multinaionale:


ONU,
NATO, UE
Operaiile multinaionale sunt desfsurate at timp de rzboi, prin
operaii
militare specifice luptei armate, c si pe timp de pace, cadrul
operaiilor de
stabilitate si sprijin.
Operaiile de stabilitate si de sprijin sunt, de regul, nonlineare si izolate si
se
desfsoar dup principiile specifice, cu respectarea, funcie de situaie,
a
principiilor caracteristice luptei armate.
n consens cu obiectivele de politic extern si angajamentele
internaionale
asumate, Armata Romiei trebuie s fie msur s pregteasc, s
desfsoare si s
susin participarea unor fore la operaii de stabilitate, scopul
soluionrii
situaiilor de criz care afecteaz interesele naionale si ale comunitii
internaionale. Romia va participa la efortul de aprare colectiv,
considerd c
orice atac asupra unui stat membru NATO reprezint un atac potriva
tuturor
aliailor, asigurdu-si capacitile proprii de aciune politic si militar
pentru a
participa la aciunile de rspuns la o asemenea agresiune. Armata Romiei
va avea
vedere participarea la urmtoarele tipuri de operaii: operaii trunite
pentru operaii trunite multinaionale, Bucuresti, 2001, p. 12.
NESECRET
NESECRET
33 din 51
33 Doctrina

multinaionale pentru aprarea colectiv, conform art. V din Tratatul


Atlanticului
de Nord; operaii de pace (PO-peace operations) sub egida ONU/OSCE si
conduse
nemijlocit de ctre aceasta; operaii non-articol 5, de rspuns la crize,
conduse de
NATO, sub mandat ONU/OSCE.34
Operaiile de pace sub egida ONU/OSCE si conduse nemijlocit de ctre

acestea sunt aciuni tradiionale iniiate si conduse de ONU/OSCE. Ele au


reglementare juridic internaional cap.VI, VII si VIII din Carta ONU, si
se
desfsoar condiiile consensului prilor aflate conflict. Forele
destinate de
partea rom vor participa la operaii mediul internaional, cu
aprobarea
Parlamentului, baza unei solicitri oficiale adresate Romiei de
ONU/OSCE. n
pregtirea acestora trebuie s se aib vedere faptul c, la un moment dat,
dou
sau mai multe tipuri de operaii se pot interfera sau se pot succede timp,

funcie de evoluia crizei. Conducerea politic si militar a operaiilor de


ctre ONU,
prin reprezentantul special al secretarului general al ONU si comandantul
forelor
multinaionale, presupune, din partea rilor care particip, o atenie
deosebit, mai
ales asupra aspectului politic al operaiilor.
Conducerea de ansamblu, politico-militar, a forelor Armatei Romiei
operaiile trunite multinaionale se exercit de autoritile publice
abilitate,
reprezentate de Parlament, Presedintele Romiei, CSAT, Guvern si
MApN35. La
nivel strategic, potrivit deciziilor autoritilor naionale, SMG revine
responsabilitatea exercitrii conducerii operaionale, respectiv a comenzii
militare a
forelor armatei si aciunilor acestora angajate contextul multinaional.
Seful SMG
consiliaz presedintele rii si ministrul aprrii naionale si are
responsabilitatea
exercitrii comenzii asupra forelor participante la operaii, prin structurile
specializate. La nivel operativ, Centrul de Comand Operaional exercit
comanda si
controlul operaional al tuturor contingentelor naionale participante la
operaii de
stabilitate structuri multinaionale si cadrul iniiativelor de cooperare
internaional. n baza Transferului de Autoritate, de la Categoria de Fore
Armate la

Centrul de Comand Operaional, acesta preia comanda si controlul


operaional asupra
structurilor militare nominalizate a participa la operaii militare teatrele
de operaii,
organizd activitile specifice privind evaluarea, organizarea,
introducerea/extracia
/din teatru, monitorizarea activitilor, soluionarea cererilor etc.
Operaiile militare altele dec rzboiul cuprind: asigurarea libertii de
navigaie si de survol; asistena acordat unei naiuni; combaterea
terorismului;
controlul armamentelor; impunerea de sanciuni; loviturile; raidul; sprijinul
militar
acordat luptei antidrog; sprijinul militar acordat autoritilor civile;
evacuarea
necombatanilor; demonstraiile de for; protecia navigaiei; cutarea
salvarea
evacuarea; sprijinul pcii (acesta include operaii de meninere si impunere
a pcii,
prevenire a conflictului, construcia si realizarea pcii si operaii
umanitare)36.
Amploarea operaiilor trunite multinaionale a crescut at structural si
organizatoric, c si din punct de vedere al forelor si mijloacelor angajate,
fiind
Doctrina pentru operaiile trunite multinaionale, Bucuresti 2001, p.25.
Doctrina pentru operaiile trunite multinaionale, Bucuresti 2001, p. 46.
36Ibidem, art. 18.
NESECRET
NESECRET
34 din 51
34Cf.
35Cf.

dependent de disponibilitatea statelor membre privind contribuia


financiar si
voina de implicare. Aceasta va fi caracterizat de cresterea substanial a
componentei civile a forelor multinaionale, prin mrirea numrului
organizaiilor
internaionale, umanitare, guvernamentale, neguvernamentale si private ce
particip
la acest gen de operaii37.
3.2.2. Problematica disciplinar n raport cu statutul aliailor,
organizaiilor
internaionale si ale rii gazd
Determinrile juridice si politice se regsesc cadrul Cartei ONU,

prevederile cap. VI, VII si VIII. Baza juridic este alctuit din documentele
care
reglementeaz organizarea si funcionarea unor organizaii internaionale
sau
regionale, politice sau politico-militare, gen: NATO, UE, OSCE. Prin urmare
statutul
juridic al operaiei decurge direct din acela al Cartei ONU care prin
deliberarea
Consiliului de Securitate sau Adunrii Generale confer legitimitatea
operaiilor
multinaionale si de stabilitate. Baza juridic a operailor multinaionale,
pe lg
Carta ONU se regsesc si Dreptul Internaional care cuprinde o serie de
domenii si
instituii juridice precum: dreptul pcii si al rzboiului, dreptul
neutralitii, dreptul
diplomatic, dreptul tratativelor, dreptul penal internaional. Din punct de
vedere
juridic operaiile multinaionale de stabilitate sunt de regul mandatate de
Organizaia
Naiunii Unite sau alte organizaii internaionale. Cadrul legislativ
internaional
statueaz limitri si restricii at la nivelul forei multinaionale c si la
nivelul
individului. Acestea sunt cu referire la: neutralitate, folosirea armamentelor,
stabilirea
obiectivelor, crimele de rzboi, dreptul la aprare, statutul
noncombatanilor,
imunitatea si limitrile spaiale ale aciunii. Astfel, aspectele de ordin legal
au un rol
deosebit special prin caracterul lor restrictiv. Acestea pot limita libertatea
de
aciune a forei at pe timpul planificrii dar mai ales pe timpul
desfsurrii
operaiei.
Raportdu-se la aceste norme juridice, forele participante operaiile
de
stabilitate nu pot adopta, raport cu prile aflate conflict, orice fel de
metode si

mijloace de aciune. n vederea aplicrii acestor prevederi, comandanii


care planific
operaiile trebuie s elaboreze un set de reglementri prin care s se
stabileasc clar si
fr echivoc, cd, unde si cum, fora militar poate fi angajat. Aceste
reglementri
reprezint regulile de angajare. O analiz comparat a statutelor forelor
aciunilor
militare internaionale permite stabilirea unor elemente eseniale, care pot
constitui
fondul de principii si norme ale dreptului operaional. Mai mult
repetabilitatea si
constana acestora exprimate tr-o diversitate de forme si expresii
conceptuale, sunt
tocmai argumente ale dreptului operaional la un statut de sine stttor
conexat
stiinei si artei militare. Reglementarea statului forelor este un document
de drept
internaional dar si un instrument fundamental de drept operaional.
Importana
acestuia, din perspectiva juridic este esenial deoarece reglementeaz o
multitudine
de rapoarte juridice, stabileste competene procedurale, acte juridice
eseniale care
pot fi cheiate sub imperativul su, si recunoaste o serie de privilegii si
imunitii
37Ibidem,

p.16
NESECRET
NESECRET
35 din 51

membrilor forei. Analiza coninutului SOFA ne dezvluie importana pe


care o are
eficacitatea militar, inclusiv domeniul disciplinei.
Autoritile politice care mandateaz o for militar pentru desfsurarea
operaiei si care vestesc un comandant cu exercitarea comenzii, prin
transfer de
autoritate, sunt acele organizaii internaionale (ONU, OSCE, UE) cu un
statut juridic
consolidat, care se bucur de un prestigiu si de recunoastere unanim si care
si-au

asumat rolul de a rezolva criza/conflictul. Odat asumat rolul de lider,


organizaia
politic stabileste scopul si obiectivele operaiei, resursele alocate si starea
final
dorit. n baza rezoluiilor Consiliului de Securitate al ONU, dup
stabilirea naiunii
conductoare cadrul forei trunite multinaionale, constituit pentru
executarea
unei operaii, se elaboreaz si se semneaz memorandumurile de
elegere si
acordurile tehnice38 tre naiunile participante la constituirea forei. n
cadrul acestor
documente, se stipuleaz angajamentele prin care participanii vor fiina
structura si
vor deplini misiunea, se stabilesc responsabilitile, principiile generale
si
procedurile adecvate. Pentru comanda local, organizaia puterniceste un
reprezentant s gestioneze operaia, acesta devenind alt reprezentant
(comandantul
politic al operaiei). Autoritatea militar internaional este reprezentat de
comandantul forei trunite multinaionale, cruia statele contribuitoare
cu trupe
dau subordine forele, sub diferite niveluri de comand.
n uzana multinaional agreat, exist patru niveluri ale autoritii de
comand-control. Acestea sunt: comanda operaional, controlul
operaional,
comanda tactic si controlul tactic. Exist si controlul administrativ,
controlul
logistic, precum si autoritatea de coordonare.
3.2.3. Disciplina n aciunile armate si n operaiile de stabilitate si
sprijin
multinaionale
Competenele disciplinare naionale nu sunt absolute operaiile
multinaionale desfsurate de aliane si coaliii multinaionale; at de
strs legat de
comand si control este disciplina c atunci cd prin TOA se cedeaz
prerogative
ale conducerii forelor naionale, prevzdu-se c jurisdicia si
administraia rm

competen naional, sunt cedate si anumite elemente ale asigurrii


ordinii si
disciplinei personalului forelor multinaionale. Ceea ce tr-adevr nu se
cedeaz
este posibilitatea de a aplica sanciuni, doar comandanii naionali avd
acest drept,
e adevrat, uneori, la sugestia comandamentului multinaional. Avd
responsabilitatea
deplinirii mandatului credinat de organizaia iniiatoare a misiunii
acesta
va deine si anumite competene meninerea ordinii si disciplinei,
utilizarea
poliiei militare si anchetarea abaterilor disciplinare. Avd interesul
deplinirii
misiunii condiii de eficacitate fr nici un repros internaional,
competena
direciei strategice si controlului politic al forelor din subordine, organele
politicomilitare
superioare ale acestor organizaii internaionale care au constituit aliane
si
coaliii militare au elaborat si instrumente de monitorizare a ordinii si
disciplinei
multinaionale, adugate recomandrii de a utiliza numai militari bine
instruii,
art.43 din Legea nr.590/2003 privind tratatele (Mon.Of. nr.23/2004), MAN poate cheia astfel
de
memorandumuri de elegere si acorduri tehnice printr-o procedur de excepie prevzut H.G.
nr.1374/2004
(Mon.Of. nr.830/2004), important si SOFA ori rezolvarea altor probleme disciplinare ale militarilor.
NESECRET
NESECRET
36 din 51
38 Conform

educai si disciplinai. n operaiile OSCE, problemele disciplinei sunt


reglementate
prin Codul de conduit privind aspectele politico militare ale securitii39,
NATO
prin intermediul SOFA (mai ales timp de pace), STANAG 2085/1988,
Poliia
militar multinaional a NATO si STANAG 2226/2002, Doctrina si
procedurile
poliiei militare a NATO (mai ales teatrele de operaii)40; sfsit,
pentru

operaiile UE, dup ce 2003 s-au elaborat Liniile directoare asupra


proteciei
civililor operaiile de gestionare a crizelor, iar 2005 standardele de
comportament pentru operaia Althea din Bosnia-Heregovina, Comitetul
Politic si de
Securitate a aprobat un document generic asupra Standardelor de
comportament
pentru orice aciune UE ce va fi planificat viitor care nu
restricioneaz dar nici nu
locuiesc procedurile disciplinare naionale41.
Existena unor reglementri disciplinare distincte operaiile
multinaionale
at la nivelul statelor membre c si al diferitelor organizaii
multinaionale ar putea
fi un dezavantaj pentru meninerea ordinii si disciplinei vederea
deplinirii eficace
a mandatului de aciune, dac nu s-ar elabora de ctre comandamentul
multinaional
norme unificatoare ale acestora pentru a le concilia eventualele contradicii,
sub
forma Procedurilor Standard de Operare SOP. Necesitatea SOP rezult din
realitatea c o for multinaional n-ar putea avea succes dac ar
funciona cu
reglementri diferite ceea ce priveste actul de comand astfel c SOP
reprezint
doctrinele de conducere unitar a contingentelor naionale toate
domeniile,
operaii, personal si logistic, tr-o concepie agreat at de organizaia
mondial c
si de statele componente ale forei multinaionale aplicd dreptul militar
naional al
acestora dar si prevederile pertinente ale dreptului internaional si, parial,
al statuluigazd,
tr-un cuvt, tregul drept operaional.
Datorit faptului c ONU i asum treaga responsabilitate financiar
cazul
reclamaiilor potriva membrilor Forei care au produs eventuale pagube
timpul
deplinirii datoririlor oficiale, toate incidentele si accidentele implicd
pierderi

umane sau pagube materiale care este implicat direct sau indirect
personalul forei
trebuie raportate autoritilor competente ale Comandamentului (spre
exemplu
Poliiei Militare); comandantul unitii sau orice parte implicat astfel
sesizat cu
aceste evenimente va trimite imediat la Cartierul General al Forei un raport
oficial al
incidentului respectiv, care va raporta imediat prin Seful Poliiei Militare la
sediul
ONU Diviziei de Operaii Teren, ordond totodat anchetarea
preliminar a
faptelor de ctre Misiunea ONU cu asistena poliiei locale si a
personalului militar
vederea certificrii si registrrii dovezilor la faa locului. Ancheta se
finalizeaz cu
recomandri asupra msurilor ce ar trebui luate opinia comisiei de
autoritile
ONU pentru a piedica recidivarea evenimentelor, modificarea
reglementrilor sau
SOP si alte msuri de prevenie incluse tr-un proiect de raport ce va fi
analizat,
preun cu treg dosarul cauzei, de ctre Consilierul Juridic ainte de a
fi finalizat.
Dup susirea raportului de ctre Comandamentul Forei prin semntur,
Consilierul
RRDU nr.35/2000, p.34.
acestor documente, pot fi desfsurate operaii de poliie militar care includ exercitarea
supravegherii si
controlului respectrii dreptului militar aplicabil, controlul traficului rutier, meninerea ordinii si
disciplinei, obligaiile
militare de securitate si investigaiile disciplinare.
41 Amnunte Mainstreaming Human Rights and Gender into European Security and Defence Policy,
Portugal, 2007,
p.51.
NESECRET
NESECRET
37 din 51
39 Textul

40 Conform

Juridic preun cu Presedintele Comisiei vor pregti un memorandum ctre


Seful
Misiunii ONU care, dac accept va transmite Sediului de la New
York al ONU

copie, dosarul sigilat fiind arhivat la respectiva Misiune a ONU. Cazurile


mai puin
grave (fr pierderi umane si pagube materiale considerabile) se pot
soluiona fr
Procedura Comisiei de Investigaii si chiar fr a se avea vedere vreo
aciune
disciplinar dar trebuie si ele raportate at la autoritile naionale c si
la cele
internaionale.
3.3. Aciunea disciplinar n cazul nclcrii normelor de drept
internaional
umanitar
Avd vedere cci partea anterioar am artata modalitatea de
implementare a disciplinei, specifice operaiilor multinaionale de
stabilitate si sprijin,
prin obligarea forelor participante la asemenea aciuni, la o conduit
legal,
concordan cu normele dreptului umanitar internaional, aceast parte
supunem
atenie modalitile de reprimare violrilor acestor norme.
3.3.1. Locul si rolul DIU n operaiile multinaionale si de stabilitate
Disciplina militar, sau aciunea disciplinat, reprezint cel mai important
factor al capacitii de lupt a unei armate, ea defineste relaiile de
subordonare,
asigur autoritatea si este obligatorie pentru toi militarii fr deosebire de
grad si
funcie si are drept finalitate deplinirea misiunilor specifice credinate
armatei.
Componentele importante ale bazei juridice de angajare operaiile
militare
moderne internaionale a Romiei, ce stau la baza sistemului de
organizare si
funcionare al armatei sunt: principiile si regulile de drept internaional
umanitar, iar
cunoasterea si aplicarea lor constituie obligaii fundamentale ale sistemelor
de
conducere si execuie, ale fiecrui combatant. Dreptul internaional
umanitar menine
echilibru balana tre principiul necesitii folosirii forei militare si
cel al

respectrii valorilor umanitare.


Rzboiul ca si operaiile de stabilitate si sprijin sunt guvernate nu numai de
legile luptei armate, ca legi obiective, ci si de dreptul militar. Dreptul
operaional este
acea parte a dreptului internaional si intern care reglementeaz aspectele
legale ale
planificrii si desfsurrii aciunilor militare de ctre forele armate, at
timp de
pace c si rzboi, pentru deplinirea scopurilor condiii de
legalitate, garantd
comandanilor si combatanilor c aciunile lor sunt legale si c nu vor fi
trasi la
rspundere pentru faptele lor svsite concordan cu legile si
obiceiurile
rzboiului.
n acest sens, toate aciunile forelor armate trebuie s se desfsoare trun
cadru legitim si legal delimitat de dreptul internaional public (dreptul
internaional
umanitar si/sau dreptul internaional al drepturilor omului) precum si
dreptul naional.
Dreptul internaional umanitar are dou ramuri de baz prima fiind dreptul
rzboiului propriu-zis (sau dreptul de la Haga) denumit prezent dreptul
conflictelor
armate, care fixeaz drepturile si datoririle prilor beligerante
desfsurarea
operaiunilor militare, limiteaz alegerea mijloacelor si metodelor de
vtmare a
adversarului. A doua ramur este dreptul umanitar propriu-zis, (sau dreptul
de la
NESECRET
NESECRET
38 din 51

Geneva) care urmreste s-i protejeze pe militarii scosi din lupt (rnii,
bolnavi,
naufragiai, prizonieri) precum si persoanele care nu mai particip la
ostiliti
(populaia si persoanele civile) si bunurile cu caracter civil.
Obligaiile membrilor forelor participante la operaiile de stabilitate si
sprijin,
ceea ce priveste cunoasterea, respectarea si aplicarea regulilor dreptului

internaional al conflictelor armate reprezint o adevrat form de sprijin a


aciunilor
militare trunite, deoarece aduce o contribuie important la deplinirea
scopurilor
acestora condiii de legalitate garantd comandanilor si
combatanilor c
aciunile lor sunt legale si c nu vor fi trasi la rspundere pentru faptele sv
site
concordan cu legile si obiceiurile rzboiului.
Aplicarea dreptului conflictelor armate este o obligaie a statelor de a
respecta
si a face s fie respectat acest drept de ctre toate autoritile publice si
treaga
populaie. n cadrul statului, cetenii trebuie s cunoasc regulile
instituite prin
conveniile internaionale, scopul de a se putea proteja de efectele
conflictelor.
Membrii forelor armate au o responsabilitate mai mare cunoasterea,
respectarea
legilor si obiceiurilor rzboiului, deoarece ei dein monopolul utilizrii
mijloacelor de
lupt.
n ceea ce priveste msurile strict militare de executare a dispoziiilor DIU
pe
timpul desfsurrii conflictelor militare, comandamentul suprem ca si
comandanii de
pe diferite trepte ierarhice ale forelor armate, verific si dezvolt msurile
luate c
din timp de pace si stabilesc aciunile suplimentare necesare pentru
aplicarea
detaliu a dreptului rzboiului la situaiile concrete, uneori neprevzute, din
timpul
derulrii aciunilor militare. O importan deosebit acest sens o au
msurile de
urmrire penal si disciplinar a violrilor comise beligeranei, asigur
du-se c
toate delictele si crimele de rzboi vor face obiectul sanciunilor
disciplinare sau
penale42.
Comandantul forelor angajate operaii multinaionale de stabilitate si

sprijin, este investit cu responsabilitatea de a asigura respectarea dreptului


conflictelor armate. Aceast responsabilitate priveste nu numai tregul act
de
comand subordonat ierarhic, personalul forelor lupttoare si de sprijin, ci
si pe civili
care acioneaz, spaiul pe care se dispune unitatea (marea unitate)43.
n toate
cazurile responsabilitile aplicrii dreptului conflictelor armate decurg din
normele
acestui drept. Autoritile civile sunt implicate procesul de aplicare a
acestui drept,
realizd permanent cooperarea cu structurile militare.
Un factor deosebit de important desfsurarea operaiilor multinaionale
si de
sprijin reprezint consilierul juridic. Activitatea acestora este mod
expres
prevzut art.82 din Protocolul I Adiional din 1977, si li s-a atribuit
rolul de a
consilia pe comandanii militari, la esalonul corespunztor, ce priveste
aplicarea
Conveniilor, prezentului Protocol si vmtului corespunztor
forelor armate.
Existena consilierului juridic este necesar tot mai mult pentru a da
rspunsuri
adecvate provocrilor pe care le lanseaz situaiile de conflict din ce ce
mai
complexe, fr a avea un coninut constrgtor.
42Convenia

I din 1949, art.49; Convenia a II-a, art.50; Convenia a III-a, art.129; Convenia a IV-a,
art.146; Convenia
de la Haga din 1954, art.28; Protocolul I din 1977, art.85, 88.
43Protocolul adiional I, art.86, 87.
NESECRET
NESECRET
39 din 51

3.3.2. Diferene ntre crimele de rzboi si abaterile disciplinare


Rspunderea juridic este o form si parte integrant a rspunderii sociale al
crei specific const faptul c, derivd din clcarea unei reguli de
drept ea
incub obligativitatea suportrii unei constrgeri de stat al crei intervenii
are ca
unic temei abaterea de la norma juridic. Vom cerca ceea ce urmeaz
s

abordm, foarte succint, dou din formele rspunderii juridice: rspunderea


disciplinar si mai profunzime rspunderea penal cu specificul ei
internaional.
Abaterea disciplinar este o form a conduitei ilicite care se manifest prin
clcarea de ctre militari a obligaiilor decurgd din legi, ordine si
regulamente,
obligaii care totalitatea lor alctuiesc atribuiile funcionale ale
militarului, dar si
coninutul disciplinei militare.
Rspunderea penal, ca form a rspunderii juridice, exist din momentul
svsirii infraciunii si const obligaia infractorului de a suporta
consecinele
svsirii ei. Infraciunile reprezint faptele cu cel mai alt pericol social
si
sanciunile aplicabile autorilor lor, respectiv pedepsele, sunt deosebit de
grave
comparativ cu alte sanciuni juridice, aceasta putd brca at
specificul naional
c si cel internaional. Cadrul normativ internaional privind rspunderea
penal a
persoanei fizice este format principal din reglementrile cuprinse
tratatele
internaionale, s nu este de neglijat nici rolul organizaiilor
internaionale, truc
acestora le revine un rol cheie ceea ce priveste redactarea reglementrilor
respective.
Infraciunea internaional este aciunea sau omisiunea sancionat cu o
pedeaps pronunat si executat numele comunitii statelor. Obiectul
proteciei
prin normele de drept penal internaional este dat de interesul internaional
universal,
expresie a valorilor comune ale societii internaionale. Dup valorile
ocrotite,
infraciunea internaional suport o divizare dihotomic: crime
internaionale si
delicte internaionale. Crimele internaionale, prin gravitatea lor,
reprezint cea mai
important categorie a infraciunilor internaionale. Fundamentul de
organizare si

reglementare a infraciunilor internaionale prin natur este dat de


formarea a trei
categorii de infraciuni internaionale cu acest specific: crime de rzboi,
crime
potriva umanitii si crimele potriva pcii.
Spre deosebire de crimele internaionale, delictele internaionale se
situeaz cu
o treapt mai jos din punct de vedere al gravitii acestora. Prin aceste
infraciuni sunt
afectate valori universal recunoscute, s acestea nu sunt considerate
eseniale pentru
garantarea intereselor fundamentale ale comunitii internaionale
ansamblu. Sunt
incluse, prezent, lista infraciunilor grave internaionale, urmtoarele
fapte:
terorismul internaional, traficul de stupefiante, sclavia si traficul cu sclavi,
traficul cu
fiine umane, pirateria maritim, distrugerea cablurilor submarine,
difuzarea de
publicaii pornografice si falsificarea de moned. Pe lg acestea, tot mai
des sunt
analizate calitate de delicte internaionale faptele precum: corupia,
clonarea si alte
infraciuni care au caracter transnaional dar care c nu beneficiaz de o
reglementare internaional semnificativ.
NESECRET
NESECRET
40 din 51

3.3.3. Reprimarea violrilor la dreptul umanitar internaional


Apreciem c violarea conveniilor internaionale este condamnat de
opinia
public intern si internaional, iar curentul acesta de opinie, ostil r
dul
populaiei, erodeaz imaginea statelor. Aproape fiecare conflict armat
beligeranii
au comis infraciuni la dreptul aplicat conflictelor armate. Rapoartele
internaionale
publicate ca si constatrile interne ale statelor demonstreaz c prevederile
protectoare ale acestui drept au oprit sau au redus considerabil, foarte
multe cazuri,

suferinele si consecinele distructive poteniale ale ostilitilor armate.


Factorii care
pot determina prile la un conflict armat s contracareze nerespectarea
dreptului
aplicabil rzboi pot fi: consideraia datorat opiniei publice, interesele
reciproce ale
prilor conflict, meninerea disciplinei, teama de represalii,
sanciunile penale si
disciplinare, teama de plata despgubirilor de rzboi, activitatea Puterilor
protectoare, existena comisiei internaionale de stabilire a faptelor,
activitatea
CICR, activitile diplomatice, aplicarea naional a conveniilor,
difuzarea dreptului
umanitar, convingerile personale si responsabilitatea individual.
Principiile generale de drept sunt menionate art. 38 din statutul Curii
Internaionale de Justiie, ele putd fi aplicate soluionarea unor
spee deduse
faa Curii. De asemenea, principiile dreptului internaional contemporan
sunt expres
consemnate tr-o serie de acte internaionale, primul rd art. 2 al
Cartei ONU,
alte tratate multilaterale generale sau regionale si unele rezoluii ale unor
organizaii internaionale, special ale Adunrii Generale a ONU, Actul
final al
Conferinei pentru Securitate si Cooperare Europa adoptat la 1 august
1975, care a
consacrat decalogul principiilor fundamentale. Dreptul internaional penal
este o
derivat a dreptului internaional public si s-a consolidat special dup cel
de-al
doilea rzboi mondial. Apariia acestei ramuri a dreptului internaional
este legat
tr-o mare msur de sancionarea penal a criminalilor de rzboi si a
celor care au
svsit crime potriva pcii si a securitii internaionale prin
declansarea si
purtarea unui rzboi de agresiune.
Lista infraciunilor stabilite de Statutele tribunalelor militare internaionale
si

de sentinele acestora este completat prin conveniile de la Geneva din


1949,
Protocolul Adiional I si alte documente internaionale.
Un rol preventiv au prevederile Conveniei cu privire la
imprescriptibilitatea
crimelor de rzboi si a crimelor contra umanitii44, prin care statele pri

recunoscd c este necesar si oportun s se afirme acest principiu


dreptul
internaional au convenit s le declare ca imprescriptibile. Crimele de
rzboi, asa
cum au fost definite Statutul Tribunalului de la Nurnberg si confirmate
prin
rezoluiile Adunrii Generale a ONU 3(I) din 13 februarie 1946 si 95(I) din
11
decembrie 1946 si special infraciunile grave enumerate conveniile
de la
Geneva, din 12 august 1949, pentru protecia victimelor de rzboi. Crimele
contra
umanitii, indiferent dac sunt comise timp de rzboi sau timp de
pace, asa cum
sunt definite Statutul Tribunalului de la Nurnberg din 8 august 1945 si
confirmate
44Adoptat

de Adunarea General a ONU la 26 noiembrie 1968 prin Rezoluia 2391 (XXIII).


NESECRET
NESECRET
41 din 51

prin rezoluiile Adunrii Generale a ONU 3(I) din 13 februarie 1946 si


95(I),
eviciunea prin atac armat sau ocupaie si actele inumane care decurg din
politica de
apartheid, precum si crima de genocid, asa cum este definit Convenia
din 1948
pentru prevenirea si pedepsirea crimei de genocid, chiar dac aceste acte nu
constituie
o violare a dreptului intern al rii care au fost comise.
n cazul crimelor de rzboi, contra umanitii si pcii, rspunderea penal a
persoanelor fizice este o consecin a rspunderii statelor crora li se
imput actele
ilicite svsite; persoanele fizice rspund calitatea lor de organe ale
statului, prin

aciunea crora s-a angajat rspunderea internaional a statelor. Judecarea


unor
asemenea infraciuni s-a fcut de ctre instane internaionale. Pentru ca
judecarea s-a
fcut de instane ce nu aparin unei anumite jurisdicii naionale,
procedura de
judecare este de asemenea una special.
De asemenea, cazul infraciunilor internaionale, statul se oblig nu
doar la
incriminarea faptelor prevzute de convenia respectiv, dar se oblig s
adopte
msuri imediate si urgente pentru recunoasterea drepturilor omului si
cetarea
clcrii lor, precum si promovarea lor. Unele convenii prevd chiar
obligaia
statelor de a coopera prin acordarea extrdrii persoanelor vinovate, precum
si de a se
adresa organismelor competente ale ONU s adopte msuri pe care le
consider
necesare. Pentru c infraciunile internaionale au un grad sporit de pericol
social,
statele, de regul, adopt reguli speciale ceea ce priveste cercetarea
infraciunii si
garaniilor oferite participanilor la acest raport juridic.
3.3.4. Obligaiile comandanilor privind aplicarea procedurilor
disciplinare n
teatrul de rzboi
Comandanii trebuie s-si exercite autoritatea disciplinar orice condiii
pentru a menine disciplina trupelor special prin observarea, cercetarea
si urmrirea
clcrilor grave ale DIU, instanele penale internaionale considerd c
ei au o
datorire expres de a-si exercita aceast autoritate, caz contrar fiind
responsabili
pentru orice fapte ilegale ale subordonailor45.
Aciunea disciplinar a comandanilor acest domeniu este important si
pentru urmrirea penal a crimelor de rzboi comise pe timpul ostilitilor
militare,
mai ales c magistraii sunt adesea afara teatrului de operaii, iar
procedurile

disciplinare pot evidenia realitatea comiterii unei violri grave a DCA si,

consecin, procedurile disciplinare pot deveni o prim etap aciunea


penal
dreptat contra clcrilor grave ale DIU.
Omisiunea de a iniia aciunea disciplinar (ori penal) exist si dreptul
intern al statelor, codificrile naionale obligd superiorii ierarhici s
denune
infraciunile comise de subordonai autoritilor competente s le
sancioneze, iar
sanciunea inaciunii respective nu reprezint o responsabilitate pentru
fapta altuia (a
subordonatului), ci pentru propria clcare a datoririlor de serviciu, care
oblig la
msuri de respectare a disciplinei serviciul public respectiv. Pe aceast
baz a
prevederilor art. 86 din Protocolul I din 1977 s-a ajuns la sentine ale
instanelor
45 C.

Renaut, The impact of military disciplinary sanctions on compliance with international humantarian
law,
International Review of the Red Cross, vol. 90, No. 870, june 2008, p. 319.
NESECRET
NESECRET
42 din 51

penale internaionale care au urmrit, judecat si condamnat faptele


superiorilor
ierarhici care nu si-au deplinit responsabilitile disciplinare46.
Concluzia este c atunci cd subordonaii si comit violri ale DIU de o
anumit gravitate, ca cazul menionat anterior, comandantul nu se poate
rezuma
doar la aplicarea de sanciuni disciplinare, ci trebuie s sesizeze instana
competent
din dreptul naional pentru a se cepe si aciunea penal. Jurisprudena
internaional
a trit considerabil legtura dintre aciunea penal si cea disciplinar,
ceea ce oblig
statele s extind obligaiile si responsabilitatea pe care sistemele lor
juridice le
prevd pentru cei dotai legal cu autoritate disciplinar. Dac magistraii
pot fi

departe de teatrul de operaii, comandanii militari sunt mereu prezeni


acolo unde se
desfsoar aciunile si instruirea lor domeniul aplicrii DIU poate fi
esenial
respectarea de ctre subordonai a legilor si obiceiurilor rzboiului. Oricum,
at
practica militar, c si cea judiciar confirm totalitate ideea c
sanciunile
disciplinare au un impact deosebit asupra evitrii crimelor de rzboi, motiv
pentru
care tot mai multe state au realizat coduri disciplinare de drept al conflictelor
armate.
3.3.5. Codificri disciplinare de drept al conflictelor armate
Analizele comparative ale sistemelor disciplinare si dreptului penal militar al
statelor47 descoper fr dificulti majore regulile comune ale acestora cu
dreptul
internaional umanitar al conflictelor armate, ceea ce estompeaz
deosebirile dintre
dreptul intern si cel internaional, sensul descoperit de Hans Kelsen,
pentru care
dreptul internaional, considerat component a unei ordini de drept statale,
este, din
punctul de vedere al coninutului, acelasi ca si dreptul internaional
considerat ordine
de drept supraordonat ordinilor de drept statale48. Aceast realitate apare ca
perfect
obiectiv din moment ce statele suverane au o libertate relativ cu privire la
reglementarea faptelor internaionale ce intereseaz treaga societate
internaional,
motiv pentru care at statutul juridic al forelor armate, c si regimul
legal al
metodelor si mijloacelor de rzboi trebuie s se conformeze principiilor si
normelor
agreate comun de toate statele prin intermediul conveniilor de DIU.
Concluzia
care se impune de la sine este c disciplina militar si sanciunile
disciplinare si
penale reprezint fundamentul comun at al dreptului internaional, c si
al dreptului

naional al statelor referitor la forele armate, de unde si asemnrile


evidente tre
diferitele sisteme disciplinare, din moment ce, pentru toate, sanciunile
disciplinare
asigur conformitatea cu DIU a operaiilor militare.
O prim categorie de reglementri comune tuturor statelor care au proclamat
domnia legii ca principiu de funcionare al sistemului lor de organizare
militar se
refer la abandonarea iresponsabilitii militarilor pentru faptelor de
rzboi si
includerea datoria ostseasc nu numai a obligaiei de a lupta pentru
deplinirea
misiunilor de aprare naional ori colectiv, ci si a datoririi de a se
conforma
regulilor umanitare de comportament.
46 Procurorul

c. Kordic si Cerkez, IT-95-14/2 T, Judecata, 26 februarie 2001, par.441; Procurorul c. Strugar,


IT-01-42T, Judecata, 31 ianuarie 2005, par. 374; Procurorul c. Blaskic, IT-95-14-T, Judecata, 3 martie 2000, par.
734.
47 Analiza realizat de Celine Renaut, anterior citat, a avut vedere sistemele penale si disciplinare din
18 state, tre
care Argentina, Bosnia si Heregovina, Canada, Frana, Germania, Kenya, Elveia, Ukraina, SUA si
Zambia.
48 H. Kelsen, Doctrina pur a dreptului, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2000, p. 399.
NESECRET
NESECRET
43 din 51

Alt categorie de reglementri comune sistemelor naionale actuale din


domeniul disciplinei militare se refer la introducerea codificrile militare
a
sancionrii superiorilor care ordon deplinirea de ctre subordonai a
unor acte
manifest ilegale, ceea ce seamn c astzi nu se mai tolereaz
comportamentul
contrar DIU al oricror comandani, chiar dac ar fi justificat de
necesitatea
militar de a obine victoria lupt, deoarece art. 1 comun al
Conveniilor de la
Geneva oblig statele s respecte si s fac s fie respectate toate regulile
scrise
aceste instrumente toate prejurrile.
Cea de-a treia categorie de reglementri comune codificrilor disciplinare

naionale nscute din implementarea DIU priveste sancionarea relelor


tratamente
aplicate persoanelor protejate sau ultrajul demnitii acestora, cum se
realizeaz, de
pild, prin art. 7 din Regulile disciplinei militare din 1992, din BosniaHeregovina,
art. 126 din Legea din 1956 a armatei din Ceylon ori art. 28 din Legea
Forelor
armate din Singapore.
n sfsit, ultima categorie de reglementri comune sistemelor disciplinare
statale are ca obiect prejudicierea prestigiului armatei prin svsirea de
clcri ale
DIU, dup cum rezult din art. 8 al Regulilor disciplinei militare din BosniaHeregovina si art. 107 al Legii armatei din Ceylon.
Sanciunile disciplinare militare au si ele roluri educative si constrgtoare

asigurarea respectrii DIU, probabil cu un impact mai mare dac drepturile


celui
sancionat sunt respectate cu ocazia aciunii disciplinare; ceea ce
seamn c trebuie
prsit rigiditatea formal tradiional a procedurilor militare si aplicarea
prin
analogie a drepturilor procesuale acordate de instanele judiciare, cum ar fi
dreptul
acuzatului la accesul la propriul dosar disciplinar, dreptul de a se apra dd
explicaii privind faptele ce-i sunt reprosate, dreptul de a apela la superiorii
ierarhici
comandantului care-i ancheteaz49. Organizarea legitim a unei proceduri
disciplinare
care s se apropie de standardele unui proces just este cu at mai necesar
cazul
operaiilor militare internaionale de meninere a pcii si securitii
regionale si
globale, caz care drepturile disciplinare nu se transfer comandamentelor
multinaionale, ci rm tot sarcina statelor care au furnizat
contingentele naionale
pentru fora respectiv, desi comandanii de fore multinaionale pot
iniia orice
investigaie disciplinar50.

Concluzia pe care o putem desprinde din studierea aciunii disciplinare


cazul
clcrii normelor de DIU este c la momentul actual scopul dreptului
disciplinar
militar al statelor este compatibil cu asigurarea respectrii legilor si
obiectivelor
rzboiului, eficacitatea acestei relaii depinzd primul rd si cea
mai mare
msur de comandanii direci care sunt responsabili nu numai de
implementarea
disciplinei militare stricte, necesar deplinirii sarcinilor primite de
structurile
militare, dar si de conformarea cu limitrile si restriciile juridice ale
operaiilor
militare stabilite prin instrumentele de DIU. Ceea ce este valabil si pentru
marele
49 Cerina

unei aciuni disciplinare corecte rezult si din Recomandrile Subcomisiei ONU pentru
promovarea si
protecia drepturilor omului, UN Doc.E/CN.4/2006/58 din 13 ianuarie 2006. Vezi si E. Lambert
Abdelgawad (ed),
Jurisdictions militaires et tribunaux militaires dexception en mutation: perspectives compars et
internationales,
Editions des archives contemporaines, Paris, 2008.
50 UN Departament of Peace Keeping Operations, Directives for Disciplinary Matters Involving Military
Members of
National Contingents, DPKO/MD/03/00993.
NESECRET
NESECRET
44 din 51

serviciu public al aprrii naionale executat de ctre forele armate, care


au obligaia
s funcioneze nu numai pe baza dreptului naional, ci si a celui
internaional. Si
DIU s-a depsit azi etapa care rspunderea pentru clcarea normelor
sale putea fi
justificat de raiuni de stat ori de necesitatea militar, locuite cu
principiul
rspunderii individuale a comandanilor si subordonailor lor pentru toate
faptele
comise, astfel c aciunea disciplinar i aduce o contribuie
deosebit la
respectarea legilor si obiceiurilor rzboiului, realitate evideniat adecvat si
de

sentinele date instanele penale internaionale.


3.4. Disciplina si ordinea militar n sentinele instanelor
internaionale
Ordinea si disciplina militar nu reprezint un monopol al structurilor
militare
ierarhice, aceste aspecte ale organizrii strategice si tactice specifice
forelor armate
putd fi apreciate condiii de legitimitate si legalitate si de instanele
judiciare cu
prilejul analizrii responsabilitii pentru comiterea de fapte ilicite. De
asemenea, ele
nu sunt aici numai prin apanajul tribunalelor naionale ci, msura
care
intereseaz alte state sau ordinea juridic internaional vor putea fi
analizate
instanele internaionale competente, asa cum sunt Curtea European a
Drepturilor
Omului ori instanele penale internaionale.
3.4.1. Curtea european a drepturilor omului
Dreptul de a apela la Curtea European a Drepturilor Omului - C.E.D.O.,
este
garantat prin art. 20 din Constituia Romiei, potrivit cruia dispoziiile
constituionale privind drepturile si libertile cetenilor vor fi
interpretate si aplicate
concordan cu Declaraia Universal a Drepturilor Omului, cu pactele
si cu
celelalte tratate la care Romia este parte, cazul existenei unor
neconcordane
tre acestea si legile interne, au prioritate reglementrile internaionale, cu
excepia
cazului care legile interne conin dispoziii mai favorabile.
n decursul activitii sale, CEDO a soluionat si cazuri referitoare la
activitatea
si statutul militarilor, inclusiv ceea ce priveste rspunderea disciplinar a
acestora.
Relaia forelor armate cu drepturile omului este complex51. Pe de o
parte, pe
baza legislaiei militare, personalul armatei este investit cu puterea public
de a

utiliza mijloacele violenei armate deplinirea disciplinat a misiunilor


legale pe
care le are de deplinit folosul tregii societi si, aceast calitate,
militarul
trebuie s cunoasc, s respecte si s aplice instrumentele juridice naionale
si
internaionale ale dreptului omului, cercd s echilibreze necesitile
militare cu
principiile discriminrii intelor, proporionalitii tre scop si mijloace
si
umanismului meninerii pcii sociale. Pe de alt parte, ei sunt ceteni
uniform
care, la rdul lor, se pot bucura de toate drepturile si libertile
fundamentale ale
omului prevzute legile fundamentale de organizare a statelor sau de
constituire a
organismelor de securitate, care dispun expres anumite excepii, interdicii
si limitri
ale acestor drepturi pe motive de specificitate a disciplinei si aciunii
militare,
Dragoman, Militarii si contenciosul administrativ, SMM nr.5/2005, p.6.
NESECRET
NESECRET
45 din 51
51 I.

adevrate servitui militare52 care nu trebuie s piedice revendicarea


propriilor
drepturi faa superiorilor ori a instanelor juridice naionale si
supranaionale.
Jurisprudena CEDO primul domeniu evideniat anterior, acela al
obligaiei
disciplinare a militarilor de a respecta drepturile omului operaii armate
si de
stabilitate, este deosebit de bogat si se refer la mai multe drepturi ale
omului
clcate diferite state europene. Reprezentative sunt cazurile din Marea
Britanie
referitoare la uciderea unor suspeci cursul unei operaii antiteroriste
(Mccann s.a.)
rele tratamente aplicate unor deinui tr-un campus militar (Irlanda vs.
Marea

Britanie), reinerea si arestarea unor suspeci de terorism (Brannigan si


McBride);
Turcia, acuzaiile CEDO s-au referit la decesul suspectului cursul
arestrii din
cauza recurgerii excesive la for, a lipsei instruciunilor adecvate ctre
executani dar
si a anchetei efective pentru soluionarea cazului (Akman), la decesul
cauzat
timpul unei manifestaii neautorizate prin clcarea interdiciei
omuciderii arbitrare
si lipsa de proporionalitate tre scop si mijloace (Gulec), la dispariia
unei persoane
suspectate de terorism dup ce a fost arestat de jandarmerie (Kurt), la
independena
magistraturii militare care-i judec pe civili cazurile referitoare la
libertatea de
exprimare (Incal), la hruirea unui ziar ca msur neproporional cu
scopul legitim
al restriciilor legale (Ozgur Gudem), la refuzul accesului la proprieti
imobiliare pe
timpul rzboiului civil din Cipru (Loizidou) si la distrugerea de cldiri
cadrul unei
operaii antiteroriste (Akdivar s.a.); Irlanda a fost condamnat pentru
folosirea
tribunalelor militare scopul internrii administrative pentru prejudicierea
siguranei
statului (Lawless), Germania pentru uciderea celor care voiau sa treac zidul
Berlinului (K.- H.W), iar Frana pentru pedeapsa disproporionat si
nenecesar tr-o
societate democratic pronunat potriva unei asociaii de veterani care
fcea
apologia regimului maresalului Petain (Lehideux si Isorini)53.
Si domeniul recunoasterii drepturilor omului pentru personalul forelor
armate au existat cazuri la CEDO, cele mai semnificative vizd privarea
militarilor
de un control judiciar rapid aciunea disciplinar ori respectarea
dreptului la
obiecie de constiin pentru recrui (Duinhof si Duijf c. Olandei), la
legalitatea
sanciunilor procedurilor disciplinare militare (Engel s.a., c. Olandei), la

admisibilitatea litigiilor dintre stat si agenii si sistemul judiciar cu


excepia celor
referitoare la pensionare ca si la durata procedurii jurisdicionale
administrative
(Pellegrin c. Franei), la scoaterea la pensie din oficiu pe motive religioase
(Kalac c.
Turciei), la interdicia pentru militari de a face parte din partide politice si a
desfsura
activiti politice (Rekvenyi c. Ungariei) sau la trecerea rezerv pe motiv
de
homosexualitate (Perkins si R. c. Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de
Nord)54.
De multe ori statele respective si-au modificat legislaia militar asa cum a
fost
situaia Elveiei care 1979 si-a schimbat regulamentele militare si codul
de
procedur penal militar dup condamnarea din 1975 cazul Eggs
care,
analizdu-se infraciunea de insubordonare comis, a fost pus
discuie noiunea
52 A.

de Laubadere, Traitde droit administratif, Paris, 1978, p.166.


Jurisprudena Curii Europene a Drepturilor Omului, Ediia a 5-a, IRDO, Bucuresti, 2005,
p.13, 18, 21,
41, 93, 113, 116, 215, 357, 530, 631 si 633.
54 Idem, p.101, 270, 488, 522 si 190; vezi si C.L. Popescu, Jurisprudena CEDO (1999-2000), Ed. All
Beck, 2003,
p.277.
NESECRET
NESECRET
46 din 51
53 V.Berger,

de tribunal imparial si de independen a magistrailor militari55. Trebuie


s notm si
faptul c urmare a analizei consecinelor acestei jurisprudene s-a
constituit o
adevrat doctrin a recurgerii la fora public ce provoac moartea,
care se
demonstreaz c folosirea forei legale de ctre militari nu trebuie s fie
excesiv ci
proporional cu scopul autorizat iar obligaia de a proteja viaa ca norm
disciplinar
presupune datorirea autoritilor naionale superioare de a ancheta
mod eficace

orice recurgere de ctre agenii statului la fora letal astfel c cei


responsabili de
clcarea regulilor s fie identificai si pedepsii56; aceast nou doctrin
a evoluat
ultimul deceniu spre teoria responsabilitii de a proteja care justific
interveniile
umanitare57.
Toate acestea demonstreaz c hotrile CEDO constituie lecii vate
pentru trirea responsabilitii disciplinare a militarilor operaii
armate si de
stabilitate fiind un bun motiv pentru perfecionarea disciplinei militare la
nivel
naional sensul legaliti.
3.4.2. Curile penale internaionale
Violrile comise de state ceea ce priveste normele dreptului umanitar
internaionale, subiecte de drept internaional, trebuie stopate si reprimate
folosind
toate msurile potriva statelor vinovate. Astfel de msuri de reprimare
exist at
dreptul internaional general al responsabilitilor statelor, Carta
Naiunilor
Unite considerat drept constituie a societii internaionale organizate c
si
dreptul conflictelor armate care se refer specific la responsabilitatea statelor
pentru
violarea legilor si obiceiurilor rzboiului.
Dup primul rzboi mondial, tratatele de pace si special Tratatul de la
Versailles din 1919 reprezint o etap important dezvoltarea dreptului
internaional penal si, totodat, consacrarea rspunderii penale a
persoanei fizice.
Tratatul de la Versailles a prevzut fiinarea unui tribunal internaional
avd
competena de a-l judeca pe fostul prat al Germaniei, Wilhelm al II-ea
de
Hohenzolern, pentru ofensa suprem contra moralei internaionale si
autoritii
sacre a tratatelor. Cel de-al doilea rzboi mondial a adus prim plan
necesitatea
crerii unei instane jurisdicionale internaionale pentru pedepsirea
criminalilor de

rzboi. Astfel, 1942, a fost creat comisia interaliat pentru cercetarea


crimelor de
rzboi. Acordul cu privire la urmrirea si pedepsirea marilor criminali de
rzboi ai
puterilor europene ale Axei, ale cror crime sunt fr localizare geografic,
din
august 1945, a pus bazele crerii Tribunalului Militar Internaional de la
Nurnberg.
Tribunalul Militar Internaional pentru Extremul Orient, cunoscut sub
denumirea de Tribunalul de la Tokio, a fost instituit pentru judecarea marilor
criminali de rzboi din Extremul Orient. Carta Tribunalului era
asemntoare cu
Statutul Tribunalului de la Nurnberg, deosebirile constd faptul c
Tribunalul era
competent s judece doar indivizi, nu si organizaii si nu erau incluse
competena
ratione materiae crimele contra umanitii.
55 R.

Barras, Laffaire du soldat Eggs contre la Suisse devant les instances de la Convention Europeenne
des droits de
lHomme, RDMDR XX-1-2/1981, p.123.
56 F. Sudre, Drept european si internaional al drepturilor omului, Polirom, 2006, p.215.
57 I. Dragoman, Drept european al drepturilor omului, Ed. Fundaiei Rome, Bucuresti, 2009, p.269.
NESECRET
NESECRET
47 din 51

Tribunalul Penal Internaional pentru Iugoslavia a fost instituit ca rspuns la


omorurile, violurile si epurrile etnice care au avut loc asa proporii, pe
care
continentul european nu le-a vzut de la sfsitul celui de-al doilea rzboi
mondial.
La 25 mai 1993, Consiliul de Securitate a adoptat prin Rezoluia nr. 827,
Statutul
Tribunalului Penal Internaional pentru Iugoslavia.
Tribunalul Penal Internaional pentru Rwanda a fost constituit prin
rezoluia nr.
955 din 8 noiembrie 1994 a Consiliului de Securitate al ONU. Spre
deosebire de
Tribunalul pentru Iugoslavia, Tribunalul pentru Rwanda s-a constituit la
cererea
oficial a guvernului rwandez. Tribunalul este abilitat s urmreasc si s
judece

persoanele responsabile de genocid si alte violri grave ale dreptului


internaional
umanitar comise pe teritoriul Rwandei si a cetenilor rwandezi
responsabili de
genocid si alte asemenea violri comise teritoriul statelor vecine, tre 1
ianuarie
1994 si 31 decembrie 1994.
Curtea Penal Internaional a fost instituit la 17 iulie 1998 cadrul
Conferinei diplomatice a plenipoteniarilor Naiunilor Unite asupra
fiinrii unei
Curi Penale Internaionale ce s-a desfsurat la Roma perioada 15-17
iulie 1998.
Actualmente Curte Penal Internaional este unica autoritate cu caracter
penal
internaional competent s judece persoanele vinovate de comiterea
infraciunilor
deosebit de grave care aduc atingere intereselor si securitii comunitii
internaionale. Curtea este competent s judece si s pedepseasc
persoanele fizice
vinovate de comiterea infraciunilor prevzute statut, dac au atins v
sta de 18 ani.
Statutul CPI nu admite rspunderea colectiv a persoanelor fizice sau a
partidelor,
organizaiilor, instituiilor, etc., rspunderea penal fiind una individual.
Produs al cresterii nivelului de organizare al comunitii globale
ultimele
decenii si consecin a catastrofelor umanitare provocate de rzboi,
instanele penale
internaionale demonstreaz voina umanitii de a renuna la
iresponsabilitatea
actorilor politico-militari ai statelor si de a instaura o er de responsabilitate
si
rspundere specific a societii globale care se aplic principiul
domniei legii.
Sentinele pronunate de aceste tribunale au influenat si cazurile
naionale de tragere
la rspundere a militarilor, creiond o nou etic militar operaiile
multinaionale
si de stabilitate.

3.4.3. Armonizarea legislaiei romnesti cu legislaia NATO, UE n


domeniul
rspunderii juridice a militarilor
Armonizarea legislativ reprezint o operaiune important a procesului de
compatibilitate, interoperabilitate si standardizare legislativ si operaiunile
tre
organizaiile internaionale si statele membre, cu efecte benefice si asupra
rspunderii
militarilor58. Angajamentele internaionale de a respecta tratatele de drept
umanitar
internaional, asumate prin ratificarea sau aderarea la acestea este doar un
prim si
indispensabil pas. Asigurarea aplicrii efective a dreptului conflictelor
armate
amnunte vezi G. Pun, Implicaiile integrrii Romiei UE si NATO asupra legislaiei din
domeniul
securitii si aprrii naionale, tez de doctorat, UNAP, Bucuresti, 2011; F. Chiu, Legitimitatea si
legalitatea
utilizrii forei armate operaii militare multinaionale, tez de doctorat, UNAP, Bucuresti, 2010.
NESECRET
NESECRET
48 din 51
58 Pentru

necesit adoptarea unei serii de msuri pe plan legislativ, administrativ si


organizatoric la nivelul fiecrui stat.
Msuri legislative. n sistemul nostru constituional ratificarea unui tratat
reprezint corporarea sa dreptul intern, unde devine aplicabil imediat.
n cazul
sanciunilor pentru clcrile grave a dispoziiilor de drept al conflictelor
armate
precum si al dispoziiilor legale potriva trebuinrii abuzive a
semnelor
distinctive, exist anumite reguli care necesit adoptarea unor texte
legislative si
reglementri interne.
Reglementarea prin acte normative interne. Dreptul conflictelor armate este
complex iar obligaia de a-l respecta nu este una din cele mai simple si mai
usoare. n
opinia noastr, militarii trebuie s cunoasc textele instrumentelor juridice
de drept al
conflictelor armate si s discern ei sisi asupra condiiilor de aplicare.
Totodat,

este absolut necesar transpunerea regulamentele militare a corpului de


norme care
au inciden direct asupra conducerii operaiunilor militare si conduitei
personale a
combatanilor59.
Difuzarea dreptului conflictelor armate. Odat ce s-a creat cadrul legal de
aplicare, pasul urmtor reprezint ansamblul de msuri treprinse pentru
cunoasterea acestui drept. Difuzarea dreptului conflictelor armate reprezint
o
obligaie prevzut conveniile de la Haga, Conveniile de la
Geneva, c si
Protocolul adiional I care este redactat dup cum urmeaz: naltele
Pri
Contractante se angajeaz s difuzeze c mai larg posibil rile
respective, timp
de pace si de conflict armat, Conveniile si prezentul Protocol special
s
aprofundeze studiul lor de ctre populaia civil, astfel c aceste
instrumente s fie
cunoscute de forele armate si de populaia civil60.
Msuri cu caracter administrativ si organizatoric. Aceste msuri reflect
necesitile si prioritile materie de implementare si aplicare a
dreptului
conflictelor armate ale fiecrui stat.
nvmtul de drept al conflictelor armate. Mediul militar reprezint o
ambian favorabil pentru vmtul de drept al conflictelor armate.
n opinia
specialistilor din acest domeniu, principala cerin a vmtului de
drept al
conflictelor armate continu s fie integrarea sa activitile de stat major
si de
conducere la toate nivelurile ierarhice.
Instruirea domeniul conflictelor armate. Un loc important procesul de
implementare a dreptului conflictelor armate ocup instruirea
combatanilor, si a
profesionistilor.
Studiul compatibilitii armelor noi cu dreptul internaional. Conform
articolului 36 din Protocolul adiional I, armele care urmeaz s intre
zestrarea

armatei trebuie s fie supuse unei proceduri de determinare a legalitii sau


ilegalitii
lor.
59Cf.

I. Dragoman, Preocupri actuale pentru cunoasterea si aplicarea legislaiei internaionale de drept


umanitar.,
comunicare la seminarul Promovarea dreptului internaional umanitar, organizat de Centrul de Studii
Strategice de
Aprare si Securitate si Delegaia Regional pentru Europa Central a CICR, la 18 octombrie 2007.
60 Cf. Protocolul adiional I, art.83 (1).
NESECRET
NESECRET
49 din 51

Astfel, statul rom a receptat legislaia intern dreptul conflictelor


armate
prin trei modaliti: publicarea tratatelor internaionale de drept al
conflictelor armate,
ca documente oficiale ale statului rom dup ratificarea lor; editarea de
regulamente
militare speciale ce stau la baza instruirii armatei; popularizarea prin
intermediul
manualelor, cursurilor si a unor lucrri stiinifice de specialitate.
Printre structurile importante cu atribuii domeniul armonizrii
legislative se
numr Ministerul Aprrii Naionale si Consiliul Suprem de Aprare a
rii, cu
atribuii domeniul siguranei si securitii naionale. Ca organ de
specialitate al
administraiei publice centrale, Ministerul Aprrii Naionale trebuie s
treprind
aciuni ferme si msuri specifice pentru a asigura reforma organismul
militar si,
implicit, pentru modernizarea administraiei la nivelul conducerii
ministerului si
structurilor din compunerea acestuia. Prin adoptarea modelului european de
organizare si desfsurare a procedurilor aciunii disciplinare se va asigura
buntirea de ansamblu a aplicrii principiilor bunei guvernri61 la
nivelul
comenzii si administraiei militare astfel c misiunile constituionale
ale forelor
armate s fie deplinite condiii de operativitate, legitimitate, legalitate
si

eficacitate, cu respectarea legilor si principiilor luptei armate dar si ale


tregului
drept militar operaional cazul cruia dreptul disciplinar deine
ponderea
covsitoare pentru asigurarea profesionalismului tregului personal al
Armatei.
E. Blan (coord.), Dreptul la o bun administrare si impactul su asupra procedurilor
administraiei
publice, Ed. Comunicare.ro, Bucuresti, 2010.
NESECRET
NESECRET
50 din 51
61 Amnunte

CONCLUZII SI PROPUNERI
Premisa fundamental care a fost demonstrat de cercetarea stiinific
efectuat
a fost aceea c disciplina, eleas ca totalitate a regulilor si datoririlor
impuse unei
asociaii de oameni, are menirea de a menine ordinea ineluctabil necesar
acolo unde
triesc si muncesc mai muli indivizi; plecd de la realitatea c rostul
disciplinei este
acelasi tr-o scoal ca si tr-o firm, tr-o comunitate religioas ca si
armat,
familie ca si societate, am putut concluziona cu usurin c ea reprezint
temelia
vieii publice si private. Am constatat s c regulile care o compun nu
sunt aceleasi
pentru toate tipurile de asociaii umane si nici nu au aceleasi caracteristici
specifice.
n funcie de scopul urmrit de colectivitatea respectiv dar si de
dificultile inerente
ale deplinirii lor, regulile disciplinare pot fi mai mult sau mai puin
severe si impun
o supraveghere difereniat a respectrii lor. Asa am putut elege c
obligaiile
disciplinare impuse membrilor unei instituii culturale sunt mai puin
riguroase si mai
usor de monitorizat dec regulile disciplinare impuse unei instituii
militare; pe de
alt parte, intervenia pentru pstrarea disciplinei cadrul aceleasi
instituii depinde

de situaia care se gseste aceasta circumstanial, o severitate mai mare


impundu-se trupelor militare pe teatrul de rzboi fa de cele aflate
garnizoane
timp de pace, la fel ca cazul marinarilor unei nave largul mrii fa de
cei
debarcai tr-un port. Nu ultimul rd ca importan, rigoarea pazei
disciplinei
trebuie s creasc proporional cu numrul indivizilor colectivitii
respective, cci
efectele indisciplinei pot fi mai multe si mai grave.
S-a putut evidenia prima parte a studiului c disciplina social este str
s
legat de modul care sunt organizate si elese responsabilitatea si
rspunderea,
at ale asociaiilor umane c si ale membrilor lor, analizarea lor
stiinific neputd
fi realizat dec printr-un efort interdisciplinar si metodologic, care i
aduc
propria contribuie istoria, dreptul, administraia public, sociopsihologia,
deontologia, iar cazul forelor armate, stiinele militare, cadrul
crora se
recunoaste valoarea principiului praxiologic al obinerii victoriei faa
adversarului
nu numai prin elementele cantitative ale raportului de fore ci si prin cele
calitative,
tre care disciplina este un element indispensabil.
Plecd de la ipoteza validat c militarii reprezint doar o specie de ageni
publici, concluzii importante au rezultat din statutul funcionarilor publici si
numeroasele lor coduri de comportament etic, referitoare la distincia tre
reprimarea
disciplinar si cea penal (desi independente ele pot fi cumulate), dintre
decizia
disciplinar si cea jurisdicional (cea disciplinar putd face s
obiectul de
cercetare al justiiei) si dintre msurile disciplinare si cele administrative
(care ne
argumenteaz de ce trecerea rezerv nu este o sanciune ci o msur
administrativ, la fel si demiterea civililor62).
n partea a doua a studiului s-a putut concluziona c disciplina militar
trebuie

pzit cu mai mult vigoare si struin dec oricare alt colectivitate


uman
deoarece nesupunerea executrea unui serviciu comandat poate avea
urmri
62 A.

de Laubadere, Traitelementaire de droit administratif, L.G.D.J., Paris, 1983, p.705-707.


NESECRET
NESECRET
51 din 51

stare de a zdruncina chiar temelia statului63. Asemntoare si totusi diferit


de
disciplina general a funcionarilor publici, cea militar rezult din
educaia civic si
instrucia armelor; fr respectul legilor si al tuturor datoririlor ostsesti
ea nu poate
exista mai ales condiiile actuale cd, mai mult dec trecut, scopul
ei este nu
numai s-l deprind pe militar a se lsa condus, ci, mai cu seam, de a-l
deprinde a se
conduce singur pe cpul de lupt.
Concluzia ce o putem extrage at din stiinele militare c si din practicile
operaionale este c desi formaiunile militare sunt c organizate pe
bazele
disciplinei, procesul de conducere militar a trecut printr-o schimbare
important,
deplasdu-si centrul de greutate de la dominare spre manipulare ca surs a
autoritii, ceea ce presupune persuasiune, negocierea si justificarea
scopurilor
organizaiei, ordinele directe locuindu-se cu conferinele de comand,
toate acestea
fiind denumite civilirea sau democratizarea fundamentelor autoritii
organizaionale64.
Cerina realizrii acestei noi atitudini a militarilor este si concluzia ultimei
pri
a cercetrii, analizat contextul participrii la misiuni multinaionale si
de
stabilitate. Urmd desfsurarea unor asemenea operaiuni, ca acelea din
BosniaHeregovina, Kosovo, Irak, Afganistan s.a., se poate constata fr mare
dificultatea c
armarea militarilor cu un comportament etic profesional corespunztor
depinde

de sistemul de convingeri si norme legale si morale care definesc


angajamentul
forelor armate de a servi naiunea tr-o misiune multinaional.
Concluzii interesante pentru perfecionarea rspunderii disciplinare a
militarilor operaiile multinaionale si de stabilitate le ofer
instrumentele de drept
internaional umanitar, care condiioneaz legitimitatea aciunii militare
de regimul
de disciplin intern ce acoper at dreptul disciplinar militar c si
dreptul penal
militar, fr o disciplin strict neputdu-se aplica legile si obiceiurile
rzboiului
tr-un mediu caracterizat prin confruntare violent si ostilitate generalizat;
de aici
rezult responsabilitatea superiorilor, penal sau disciplinar, cazul
omisiunii de a
lua toate msurile practic posibile pentru a piedica sau pedepsi clcarea
de ctre
subordonai.
Analiza rspunderii juridice a militarilor operaii multinaionale ne
va s
utilizm cu mai mult eficacitate principiul specializrii; asta seamn c
nu numai
subordonaii au responsabilitate aceast direcie si nici comandanii nu
sunt singuri
luarea deciziilor de aplicare a procedurilor disciplinare.
63 C.N.

Herjeu, Studii si critice militare, Ed. Librriei Stnciulescu, Bucuresti, 1920, p.222.
Janowicz, Elitele militare si studiul rzboiului, Armata si societatea, culegere de texte de
sociologie militar,
Ed. INFO-TEAM, Bucuresti, 1998, p.115-116.
64 M.