Universitatea din Piteti

Facultatea de Electronic , Comunicaii i Calculatoare

PROPIETATILE OPTICE ALE

MATERIALELOR

Student: Rusanu Bogdan-Gabriel

Specializarea : Electromecanic
Anul : II
Grupa : 2.1.2

1. Introducere
Lumina este o form de energie, detectabil cu ochiul liber, care poate fi
transmis de la un loc la altul cu o viteza finit.
Lumina vizibil este o mic poriune dintr-un spectru continu de radiai, mergnd
de la razele cosmice pn la undele radio. Ea influeneaz vieile noastre de zi cu zi n
diverse moduri, greu de imaginat cu cteva decenii n urm. Lumina va juca un rol
semnificativ n viitor, uurnd calea spre progrese n comunicaiile prin fibr optic, n
noi modaliti de practica medicina, biotehnologia, detecia optic etc.
Pentru a gsi un material care poate controla complet propagarea luminii trebuie
sa ne bazam pe analogia cu cristalele.
Un cristal este definit ca o aranjare periodic de atomi sau molecule. Modelul
dup care atomii i moleculele se repet n spaiu constituie reeaua cristalului. Reeaua
cristalin poate bloca propagarea anumitor unde. Exist benzi de energie interzise n
structura de benzi a cristalului, ceea ce nseamn c electronii cu anumite energii nu se
pot propaga n cristal.
Analogul optic este cristalul fotonic, n care atomii sau moleculele sunt nlocuii
prin medii macroscopice avnd constante dielectrice diferite, iar potenialul periodic este
nlocuit de o funcie dielectric periodic (mai exact avem un indice de refracie
periodic). Dac constantele dielectrice ale materialelor sunt suficient de diferite i dac
absorbia luminii de ctre materiale este minim, atunci interferena ntre undele
transmise i reflectate la diverse interfee genereaz benzi permise i interzise pentru
fotoni, analoage benzilor energetice pentru electroni.
Banda interzis fotonic definete o serie de frecvene pentru care lumina nu
poate s se propage n cristal.
Simetria translaional perfect a cristalului fotonic poate fi distrus ntr-o
manier controlat, oferind astfel posibiliti interesante de manipulare a fotonilor. De
exemplu, realiznd un defect liniar n material obinem un fir optic din care lumina nu
poate iei. Dac realizm o cavitate n centrul cristalului fotonic obinem o stare fotonic
localizat (o cuc optic) n interiorul benzii de energie interzis, fcnd posibil
localizarea fotonilor . O consecin a structurii benzii de energie interzis fotonic este
posibilitatea apropierii
de zero a vitezei de
grup, ncetinind astfel
lumina ncristalul
fotonic.
Cristalele
fotonice sunt mprite
dup periodicitatea
straturilor periodice din
care sunt alctuite n: uni-, bi- i tri-dimensionale. Cel mai simplu cristal fotonic este
cristalul unidimensional (1-D) , format din dou materiale care alterneaz periodic pe o

direcie. n mod similar, ntr-un cristal fotonic bidimensional constantele dielectrice

alterneaz pe
dou direcii, n timp ce cristalul fotonic tri-dimensional ofer un control complet al
radiaiei electromagnetice, datorit periodicitii pe toate cele trei direcii.

2. Cuprins.
Principalele proprietati optice ale materialelor sunt :
a) Reflexia, indici de reflexie : reflexia este un fenomen care are loc la suprafata de separare a
doua medii. Raza incidenta si reflectata se afla in acelasi plan, iar unghiurile de incidenta (i) si
reflexie (r) sunt egale.
Cantitatea de energie reflectata depinde de na-tura materialului, de unghiul de incidenta si
rugozitatea suprafetei. O parte din radiatiile incidente si reflectate sunt difuzate si o alta parte
sunt refractate.
Raportul dintre fluxul de radiatie reflectata (r) si fluxul de radiatie incidenta (i) repre
zinta factorul de reflexie sau indice de reflexie, R =r / i ;

Capacitatea de reflexie a luminii de catre diferite materiale se exprima prin luciu. Luciul
caracterizeaza suprafata materialelor si depinde de natura materialului,unghiul de incidenta,
lungimnea de unda a radiatiei incidente, starea suprafetei etc.

b) Refractia, indici de refractie : refractia consta in modificarea directiei unei raze la trecerea
prin diverse medii; in cazul unei raze de lumina care cade pe suprafata unui material aceasta este
partial reflectata si partial refractata.

n r I = nr / nI = sin i / sin r (legea lui Snell)

c) Absorbtia si transparenta : absorbtia radiatiilor electromagnetice depinde de lungimea de

unda a radiatiei, de natura si structura materialului. In cazul unui material cu grosimea l,
intensitatea radiatiei care iese din material (neglijind radiatiile reflectate) poate fi exprimata de
relatia : I l = I 0 . e K . l unde I0 este intensitatea radiatiei incidente iar K este coeficientul de
absorbtie;
Transparenta sau transmisia este data de diferenta intensitatilor, adica : T = I0 - Il ;

d) Rugozitatea : este o proprietate geometrica care are o deosebita importanta in fenomenele

superficiale (udare, adsorbtie, frecare, coroziune etc.).
Din punct de vedere cantitativ, rugozitatea materialelor se apreciaza prin urmatoarele criterii :

adincimea medie a rugozitatii, Ra = 1/n Yi

adincimea medie a 10 puncte a rugozitatii, Rz = 1/5 [(R1 + R3 + R5 +
R7 + R9) (R2 + R4 + R6 + R8 + R10)]
raportul dintre suprafata reala si suprafata geometrica, r = S / S0;

Materialele oxidice, ca de exemplu: caramida, sticla, materialele abrasive, au

conductivitati electrice si termice mici. Desi materialele oxidice pot avea orezistenta buna,
ductilitatea, prelucrarea si rezistenta la soc sunt mici, in consecinta, materialele oxidice sunt mai
putin folosite pentru structuri de rezistenta decit metalele.Totusi multe materiale oxi-dice au
rezistenta buna la temperature inalte, in medii corozive, au proprietati optice bune si sunt bune
izolatoare electrice si termice (sticlaria de laborator).

Proprietatile optice ale metalelor:

Proprietatile optice sunt deosebite, metalele sunt total opace, adica nu permit trecerea
luminii nici chiar in foite subtiri. Opacitatea este determinata de faptul ca undele luminoase
lovind electronii mobile din metal sunt amortizate sau sunt transmise mai departe. Datorita
puterii de reflexie a luminii, metalele cu suprafata neteda si neoxidata au un luciu caracteristic,
numit luciu metalic. Mg si Al pastreaza luciul si in stare de pulbere. Marea majoritate a metalelor
in stare compacta reflecta aproape in intregime toate radiatiile din domeniul vizibil si din aceasta
cauza sunt albe-argintii sau albe (exceptie : Cu este rosu-aramiu, Au este galben datorita
proprietatii de absorbtie selective, Cu absoarbe lumina verde, iar Au lumina albastra mai
puternic, aparind astfel colorate in culoarea complementara radiatiei absorbite). In stare fin
divizata, majoritatea metalelor sunt de culoare neagra sau cenusie, deoarece electronii de valenta
absorb integral radiatiile din domeniul vizibil. (Cu si Au isi pastreaza culoarea caracteristica si in
aceasta stare).

STICLA:
Sticla se obtine prin racirea unor topituri cu formarea de mase vitroase care
deosebesc de materialele cristalizate prin aceea ca au un grad redus de ordonare a
lementelor structurale. Structura, compozitia chimica, proprietatile si domeniile de utilizare
constituie criterii de clasificare a sticlelor.
Dupa structura sticlele pot fi :

sticle silicioase ;
sticle borice
sticle boro-silicioase ;
sticle fosfatice ;

Dupa compozitie sticlele pot fi :

sticle cu un singur component (sticla de cuart) ;

sticle cu doi componenti (sticle silico-alcaline care prezinta o mare
solubilitate in apa) ;
sticle cu trei componenti (sticla silico-calco-sodica) ;
sticle cu mai mult de trei componenti (sticlele optice sau de laborator)

Dupa domeniul de utilizare sticlele se clasifica in :

Sticle pentru geamuri este o sticla silico-calco-sodica care are stablitate chimica buna la
actiunea umiditatii si a unor substante chimice; isi pastreaza transparenta, dar la spargere
formeaza cioburi cu muchii ascutite ;
Sticle securit este sticla care la spargere nu produce cioburi cu muchii ascutite, deoarece
ea este calita termic;
Sticle spongioase are o structura de burete cu o densitate mica si un coeficient de
conductivitate termica mic; este utilizata la izolatii termo si fonice.
Sticle pentru electrotehnica are proprietati dielectrice ridicate si rezistenta termica
mare; este folosita pentru constructia tuburilor electronice, tuburi cu raze X etc. ;
Sticla pentru tehnica nucleara are proprietatea de a absorbi radiatia si neutroni.
Sticla de cuart se obtine prin racirea rapida a topiturii de SiO2 ;
Sticla pentru fibre ;
FIBRA OPTICA
Fibra optic este o fibr de sticl sau plastic care transport lumin de-a lungul
su.
Fibrele optice sunt folosite pe scar larg n domeniul telecomunicaiilor, unde
permit transmisii pe distane mai mari i la lrgimi de band mai mari dect alte medii de
comunicaie. Fibrele sunt utilizate n locul cablurilor de metal deoarece semnalul este
transmis cu pierderi mai mici, i deoarece sunt imune la interferene electromagnetice.
Fibrele optice sunt utilizate i pentru iluminat i transport imagine, permind astfel
vizualizarea n zone nguste.
Unele fibre optice proiectate special sunt utilizate n diverse alte aplicaii, inclusiv
senzori i laseri.
Lumina este dirijat prin miezul fibrei optice cu ajutorul reflexiei interne totale.
Aceasta face fibra s se comporte ca ghid de und. Fibrele care suport mai multe ci de
propagare sau moduri transversale se numesc fibre multimodale (MMF), iar cele ce
suport un singur mod sunt fibre monomodale (SMF). Fibrele multimodale au n general

un diametru mai mare al miezului i sunt utilizate n comunicaii pe distane mai scurte i
n aplicaii n care trebuie transferat mult putere.
Fibrele monomodale se utilizeaz pentru comunicaii pe distane de peste 550 m.

Propagarea luminii prin miezul unei fibre optice se bazeaz pe reflexia intern total a undei
de lumin. Suprafeele neregulate, chiar i la nivel molecular, pot reflecta razele de lumin n direc ii
aleatoare. Aceasta se numete reflexie difuz sau mprtiere, i este caracterizat de regul de o
mare varietate de unghiuri de reflexie.
mprtierea luminii depinde de lungimea de und a luminii mprtiate.
Astfel apar limite ale scrii de vizibilitate, n funcie de frecvena undei incidente i de
dimensiunea fizic a centrului de mprtiere, care este de regul o trstur microstructural
specific. ntruct lumina vizibil are o lungime de und de ordinul sutelor de nanometri i micronilor,
centrele de mprtiere vor avea dimensiuni similare.

MATERIALE PLASTICE
Materialele plastice speciale se impun tot mai mult si prin calitatile lor optice. Cele mai
spectaculoase realizari le consemneaza fibrele optice din polimeri acrilici sau poliami-dici, care
au o ductibilitate, o rezistenta si o elasicitate mult superioare fibrelor din sticla minerala. n
sfrsit , n acelasi domeniu sunt de mentionat polimerii cu structura tridimensionala de foarte
mare regularitate, cilindrica sau n lamele echidistante. Ei sunt foarte asemanatori cristalelor
lichide. Daca distantele dintre cilindri sau lamele sunt de ordinul lungimilor de unda ale
radiatiilor luminoase, are loc un proces de difractie a acestora. Astfel, un material plastic cu o
asemenea structura se comporta ca un colorant irizant.

3.Opacitatea metalelor:

Opacitatea metalelor este de asemenea o consecin a faptului c ele conin electroni liberi.
Lumina este transmis prin substane transparente care sunt ntotdeauna neconductoare, anume
prin nemetale, sruri, (combinaii covalente), fr pierdere de energie, prin vibraii elastice ale
electronilor din nveliul atomilor, moleculelor sau ionilor. Electronii mobili din metale
amortizeaz vibraiile luminoase transformnd energia lor n cldur sau, n anumite condiii,
utiliznd-o pentru desprinderea unor electroni de pe suprafaa metalului efect fotoelectric.

Concluzii:

Stiinta materialelor avanseaza foarte rapid si se dezvolta constant noi tipuri de materiale
cu proprietati optice speciale. Un astfel de exemplu este fibra optica, care ajuta la
transmiterea datelor cu o viteza foarte mare.
Propietatile optice ale materialelor sunt exploatate in mai multe zone ale stiintei, de la
inginerie ajung pana la bio-chimie.