Lucrare Alexandra

Capitolul I
NOIUNEA DE CSTORIE
Termenul de cstorie1 este folosit n dou sensuri i anume

n primul rnd cstoria nseamn actul juridic pe care l ncheie cei ce vor s se
cstoreasc. Pentru ncheierea cstoriei este necesar acordul de voin al viitorilor soi, dar
odat ncheiat, ea devine independent de acest acord de voin pentru a fi crmuit n ntregime
de normele legale. Deci prin ncheierea cstoriei, viitorii soi consimt s li se aplice regimul
legal al cstoriei, fr a avea posibilitatea de a-l modifica.
n raport de rolul voinei prilor actului juridic n dinamica formrii raportului juridic,
actele juridice se clasific n acte juridice subiective i acte juridice condiie. Cstoria este
considerat c aparine acestei ultime categorii, deoarece prile pot decide numai ca dispoziiile
legale care stabilesc statutul legal al cstoriei s li se aplice ori nu, fr posibilitatea de a le
modifica.
Codul Civil2 folosete, de exemplu, termenul de cstorie n sens de act juridic n art.
271 (cstoria liber consimit ncheieat prin consimmntul viitorilor soi), n art. 293 (care
dispune c este nul cstoria ncheiat cu nclcarea dispoziiilor..).
n al doilea rnd, cstoria nseamn situaia juridic, n principiu permanent, a celor
cstorii, i este determinat de reglementare legal privind cstoria, care devine aplicabil prin
ncheierea actului juridic al cstorieie, i exist pe tot timpul ct dureaz raportul de cstorie.
n Codul Civil este folosit termenul de cstorie n art. 282, potrivit cruia soii sunt obligai s
Cu privire la acest aspect, Maria Harbd, Dreptul familiei si starea civil, Ed. Universitii Al. I. Cuza Iai,
2003, p. 36-38; I.P.Filipescu- Tratat de Dreptul familiei, Bucureti, Ed..ALL, 1996, p. 12;
2
Noul Cod Civil republicat in Monitorul Oficial nr. 505/15 iulie 2011, adoptat prin legea 287/2009 privind Codul
Civil i modificat prin legea nr. 71/2011 ptr. Punerea in aplicare a legii 287/2009, completat cu legea 60/2012
poarte un anumit nume n timpul cstoriei, i n art. 291, care stabilete regimul matrimonial
ales prin meniune pe actul de cstorie
Definiia cstoriei.
Trsturile principale ale ambelor sensuri ale cstoriei urmeaz a fi cuprinse n definiia
acesteia. Cstoria este uniunea3 liber consimit ntre un brbat i o femeie, ncheiat potrivit
dispoziiilor legale, cu scopul de a ntemeia o familie, i reglementat de normele imperative ale
legii.4
Natura juridic a cstoriei.
Actul juridic prin care se ncheie cstoria nu poate fi considerat un contract. ntre
acestea exist mai multe deosebiri:
a) n cazul contractului, fiecare parte urmrete un scop diferit de al celeilalte pri, pe
cnd n cazul cstoriei ambele pri urmresc un scop comun care este ntemeierea unei familii;
b) efectele juridice ale contractului sunt determinate de pri, n anumite limite stabilite
de lege (art.5, 963, 968 C.civ.), putnd mbrca cele mai diferite aspecte, n timp ce efectele
cstoriei sunt prestabilite de lege, voina prilor neavnd dect rolul de a determina aplicarea
statutului legal al cstoriei, fr posibilitatea de a-l modifica n vreun fel. Cei care se cstoresc
au deci numai posibilitatea de a accepta ori nu statutul legal al cstoriei, aa cum este el stabilit
de lege;
c) n principiu, contractul poate fi susceptibil de modaliti (condiia i termenul), pe cnd
cstoria nu poate fi afectat de asemenea modaliti;
d) contractul, fiind stabilit prin voina prilor (mutuus consensus), poate nceta prin
acordul lor de voin n acest sens (mutuus dissensus), pe cnd cstoria nu poate lua sfrit prin
acordul de voin al soilor. n cazul contractului cu durat nedeterminat se admite c acesta
poate nceta, n principiu, prin voin unilateral a uneia din pri, pe cnd cstoria, se nelege,
nu poate nceta n asemenea mod.
3
Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Universul juridic, Bucureti, 2006, p. 25; Maria
Harbd, Dreptul familiei si starea civil, Ed. Universitii Al. I. Cuza Iai, 2003, p. .36
4
Maria Harbd, Dreptul familiei si starea civil, Ed. Universitii Al. I. Cuza Iai, 2003, p.37
e) n cazul contractului, dac o parte nu-i execut obligaiile, cealalt parte poate cere
rezoluiunea, pe cnd cstoria poate fi desfcut prin divor, n condiiile stabilite de lege;
f) nulitile cstoriei prezint anumite particulariti fa de cele ale contractului i ale
celorlalte acte juridice.
1.1 Legtura de cauzalitate ntre Familie i Cstorie
La baza constituirii familiei la majoritatea popoarelor se afl actul cstoriei, considerat de
toi specialitii ca reprezentnd evenimentul demografic cel mai puternic, influenat de factori
sociali, juridici, culturali, psihologici i morali.
Din punct de vedere juridic, cstoria reprezinta uniunea liber consimit dintre un barbat i
o femeie, ncheiat cu respectarea dispoziiilor legale, cu scopul ntemeierii unei familii.
In ara noastr, scopul ncheierii cstoriei l constituie n mod explicit ntemeierea unei
familii. Pentru sociologi i demografi cstoria marcheaz nceputul primei secvene a ,,ciclului
de via familial, ea influennd evenimente demografice de maxim importanta, cum ar fi
natalitatea i fertilitatea. Viaa desfurata de indivizi n cadrul instituionalizat al familiei
cuprinde doua aspecte eseniale: o latur biologica constant, rmas n form aproape
neschimbat de-a lungul timpului i care const n procrearea i creterea copiilor i o latur
social, venic schimbtoare, reprezentnd morala, educaie, economie, aspecte juridice i
psihice.
Nicolae Petrescu5 apreciaz cstoria drept un act de natura civil i religioas ce comport
o multime de aspecte printre care: evolutia sociala a popoarelor, multitudinea traditiilor,
obiceiurilor, moravurilor, toate determinand o mare diversitate a tipurilor in care se realizeaza
cstoria.
Pentru popoarele primitive, cstoria i are originea n familie (Westermarck), adevrata
viaa conjugal ncepnd dup ce are loc naterea unui copil, care marcheaz definitivarea actului
nuptial.
Nicolae Petrescu (n. 12/25 iunie 1886, Bucureti - d. 13 octombrie 1954) a fost un filosof , scriitor , biograf i
sociolog romn, membru corespondent al Academiei Romne, n lucrarea Introducere n studiul comparativ al
societii, (1922)
La multe popoare, cstoria este condiionat de avere, de dreptul prinilor asupra copiilor,
de prejudeci i diferenieri sociale, ceea ce duce la o situaie de njosire a femeii, la
considerarea ei drept mijloc de sporire a bunurilor soului.
Cstoria i familia cunosc o evoluie n timp, asupra lor punndu-i amprenta
transformrilor din viaa economic i social, moravurile, tradiiile, obiceiurile. Putem spune c
ntre cstorie i familie, pe de o parte i viaa social n ansamblul ei, pe de alt parte, are loc un
permanent proces de influenare, condiionare, ajustare. La nivelul vieii de familie, n relaiile
dintre parteneri, schimbrile nu au aceeai esen i profunzime ca cele din viaa social i, mai
ales, nu se instaureaz automat. Schimbrile petrecute n modelele familiale sunt i rezultatul
aciunii convergente a unor factori culturali, psihologici, juridici i morali.
Familia nu se manifest pasiv n raport cu schimbarile din societate, nu se limiteaz doar la
nregistrarea lor i la modificarea corespunztoare a structurii i a funciilor sale.
Familia are i un rol activ n aceste transformri, manifestndu-se ca i grup, ca agent
transformator n raport cu societatea.
Ideea studiului familiei prin prisma schimbrilor societii globale, a rolului ei de activare
i de influenare a unor structuri sociale este pus n eviden de autori cunoscui ai domeniului,
care apreciaz: ,,Familia nu se raporteaz pasiv la schimbrile petrecute n societate, nregistrnd
doar aceste schimbri i modificndu-se ca raspuns mai mult sau mai puin mecanic la acesta.
Familia fiind, ntr-un fel sau altul, un adevrat ,,laborator al vieii sociale ca un agent activ
transformator, att prin membrii si ct i prin sine ca grup. (A. Stnoiu, M. Voinea, 1983).
Factorii ce influenteaz elementele definitorii ale familiei sunt economici, sociali, morali,
juridici, ei reglementnd i orientnd constituirea familiei, ncheierea cstoriei, relaiile dintre
soi, relaiile prini copii, ansamblul vieii de familie.
Reglementarile juridice ce au nsoit familia de-a lungul istoriei s-au concentrat mai ales
asupra actului cstoriei. Asupra formelor de cstorie s-au facut numeroase studii, puine fiind
ns cele care surprind n mod corespunzator, corespondena dintre acestea i factorii economici,
sociali, morali, existeni pe diferite trepte de dezvoltare a societii. Formele familiei dup unii
autori sunt: poligamia, poliandria i monogamia, iar din punctul de vedere al descendenei, exist
4
familii matronimice i patronimice. Alti autori absolutizeaz forma monogama a familiei,

neglijnd tipurile variate intlnite n diverse societi i culturi.
In aceasta ordine de idei, mentionm poziia lui Westermarck, care definete famila ca o
,,uniune mai mult sau mai puin durabil dintre mascul i femel, uniune ce dureaz pe timpul
actului reproducerii i naterii progeniturii. ( E.Westermarck, The history or human marriage,
1945).
Fr ndoial, cstoria poate fi considerat ca un instrument principal i de creare a
grupurilor familiale, a comunitilor umane i, prin aceasta, un temei al permanenei existenei
umane.
a. Scopul familiei il constituie ntemeierea unei familii.
Dac o cstorie s-ar ncheia n mod formal, n alt scop dect al intemerii unei familii,
aceasta ar cadea sub incidenta dispoziiilor legale ce sancioneaz orice nclcare a normelor
imperative. In ara noastr, ca i n alte ri, cstoria este ocrotit de lege i apreciat drept baza
ntemeierii familiei. Cu alte cuvinte, ntemeierea relaiilor de familie constituie con inutul
cstoriei, cauza necesar i fundamental a acesteia.
b. Cstoria are la baz liberul consimmnt al partenerilor.
Cstoria este este ,,uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie, incheiata potrivit
dispozitiilor legale, cu scopul de a intemeia o familie si reglementata de normele imperative ale
legii. In aceste conditii, legea precizeaza drept temei al cstoriei afectiunea reciproca a sotilor,
excluzand presiunea parintilor sau a altor persoane si orice considerente de ordin economic.
c. Cstoria este monogam.
Acest principiu este circumscris in cadrul legal in forma, ,,este oprit sa se cstoreasca
barbatul care este cstorit sau femeia care este cstorita (Articolul 273 din Codul Civil 2011).
d. Caracterul solemn si civil al cstoriei.
In virtutea acestui principiu, cstoria se poate incheia numai in fata autoritatii de stat sau
in cazuri exceptionale, in fata unor persoane ce sunt investite sa inlocuiasca autoritatea de stat
(comandantul unei nave, etc.). In ceea ce priveste caracterul civil, mentionam dublul caracter al
cstoriei: laic si religios, cu amendamentul ca valoare si efecte juridice au doar cstoriile

incheiate in fata autoritatii de stat.
e. Egalitatea in drepturi a sotilor.
In relatiile dintre soti, precum si in exercitiul drepturilor fata de copii, barbatul si femeia
au drepturi egale. Apreciem ca statutul sotului si al sotiei in familie, ca si rolurile asociate lor,
sunt concret determinate prezentand o serie de particularitati de-a lungul istoriei formelor
familiei, de structura si talia ei, de nivelul de dezvoltare economico - sociala, de normele si
valorile culturale si morale dominante. La acestea se adauga si o serie de particularitati ce tin de
partenerii cuplului conjugal: temperament, caracter, idealuri, motivatii legate de viaa de familie,
etc. Cadrul legislativ, alaturi de alti factori de natura socio economica joaca un rol important in
reglementarea relatiilor dintre soti, in asigurarea coeziunii si stabilitatii familiale, potenteaza
functionalitatea grupului si asigura temei ancorarii lui in fenomenele si procesele sociale ale
realitatii.
Problematica pe care o comport constituirea familiei este complex, cuprinznd deopotriva,
factori sociali, economici, biologici, psihologici i juridici. Instituie juridic i, n aceeai
msur, un grup social fundamental pentru indivizi i pentru societate, familia este puternic
legat de cstorie.
Capitolul al II-lea
CONCEPTUL DE CSTORIE
6
2.1
Istoricul cstoriei
Cstoria ca institutie a aparut cu mult inaintea crestinismului, jucand un rol crucial din
punct de vedere social si economic din timpuri imemoriale. Cstoria comuniune de viata si de
iubire este un bun autentic al umanitatii. Cstoria este unul din evenimentele de seama din
viata oamenilor.
Cstoria este o uniune liber consimtita, cu scopul de a forma o familie.
Familia este considerata ca fiind temelia societatii. Ea devine apoi element de stabilitate sociala,
deoarece relatiile din cadrul ei dau tonul relatiilor din societate.
2.1
Istoricul cstoriei
Numele de familie vine din famulus ("sevitor"), care nseamn potrivit "Dictionarului
etimologic al limbii latine", "ansamblul sclavilor i al servitorilor ce triau sub acelai

acoperi". Familia ajunge s cuprind agnai, rudele pe cale patern, cognai, rudele pe latur
matern, devenind n cele din urma gens (comunitate formata din rudele de acelasi snge).
Familia, ca nucleu social, nregistreaza o evolutie continua, existnd n forme diferite de-a
lungul istoriei6.
Reglementarea situatiei familiei, prin cutume sau prin legi scrise, este una dintre cele
mai vechi preocupari ale comunitatilor umane. La toate popoarele vechi se intalnesc reguli
privind imprejurari dintre cele mai diverse. Celtii, de pilda, aveau o situatie aparte a familiei:
femeia celta avea dreptul de a-si alege singura sotul.
La gali, fiecare dintre soti trebuia sa contribuie cu mijloace proprii la formarea averii. In
Galia, divortul se obtinea daca barbatul comisese un adulter sau daca femeia savarsise acte de
injurii de o gravitate extraordinara la adresa barbatului.
La germani, cstoria se desfasura dupa reguli strict controlate.
6
C.St. Tomulescu, Concubinatul in dreptul roman,1937, p. 143, P. Noailles, Revue historique de droit francais
et etranger, 1936, p. 415,apud Stefan Cocos,op. cit., p. 101.
In cadrul civilizatiei bizantine, baietii se puteau cstori la varsta de 14 ani, iar fetele la
varsta de 12 ani. Alegerea viitorului sot sau a sotiei era stabilita de parinti.
In vremea feudalismului, in majoritatea statelor europene se tinde sa se egalizeze
drepturile celor doi membrii ai familie7.
2.2
Cstoria antic i cstoria medieval

CSTORIA ANTIC
n Roma antic o fiic putea fi logodit cu un tnr ncepnd de la vrsta de 6 sau 7 ani
chiar mpotriva voinei sale, ea aflndu-se sub autoritatea total a tatlui su (pater familias).
Dragostea nu era un atribut al cstoriei. n familiile patricienilor cstoria reprezenta un acord
de interese dintre dou familii care le apropria. Aceast logodn a constat ntr-un angajament
real prin care se leag femeia la un fel de fidelitate premarital de viitorul so. Cstoria se
ncheie prin trecerea tinerei femei din familia tatlui la cea a soul ei.
Logodnicul fetei s-a angajat de a asigura ndeplinirea promisiunii sale de cstorie prin
punerea unui inel pe degetul inelar de la mna stng a fetei. Se credea c ntre acest deget i
inel exista o anumit relaie8. Cstoria se realizeaz doar ntre persoane care au ajuns la vrsta
legal (12 ani pentru fete i 14 ani pentru biei) i care au dreptul legal (sunt exclui sclavii i
strinii liberi). Cstoria n sine nu se considera ca fiind pe deplin consumat dect dup
naterea primul copil care s-a nscut n cas. De fapt, cstoria romanilor urmrea procrearea i
nimic altceva, aa c era esenial ca naterea copiilor s se fac n interiorul casei9.
Au existat dou tipuri de cstorie:
cum manu este una mai convenional ce pstra o form mai veche prin care
soia a devenit un membru al familiei soului. Ea i pierde drepturile de motenire din familia
sa veche i le ctig pe cele ale noii sale familii. Acum, ea a este supus autoritii soului ei.
Aceasta a fost forma tradiional de cstorie (conventio in manum).
7
Vezi A. Pricopi op. cit, pag. 21

Aulus Gellius spune c acest deget conecteaz un nerv subire direct la inim.
9
Homme et choses de lancien Rome, 1911, apud Stefan Cocos,op. cit., p. 101.
8
sine manum - reprezint alternativa unei cstorii libere. n acest aranjament soia
a rmas un membru al familiei sale originale pstrndu-i libertatea juridic. Ea a rmas sub
autoritatea tatlui ei i i pstreaz drepturile sale de motenire din familia ei veche, dar nu le-a
ctigat pe cele din noua familie.
Cum manu cunoate la rndul ei trei forme:
confarreatio este forma cea mai complet a cstoriei care se realizeaz n
prezena Marelui Pontif i a preotului lui Jupiter. Soii i ofer lui Jupiter o plcint (farreum
libum) care apoi este mncat de ctre soi, la intrarea n casa cea nou. Acest ritual a fost
urmat ntotdeauna de familiile de patricieni, dar mai trziu a czut n desuetudine.
coemptio este un ritual de cstorie mai puin solemn care simula o vnzare simbolic
de ctre tat a fiicei sale ctre mire n faa a 5 martori. i acest ritual devine treptat o raritate.
per usum cstoria se realiza atunci cnd femeia devine soie dup ce a trit mpreun
cu un brbat timp de un an ntreg.
Ceremonia cstoriei.
Ziua nunii a fost aleas cu mare grij, evitndu-se zilele nefaste. Romanii fiind
superstiioi cutau s se asigure c nici un ghinion nu ar putea afecta cuplul dac data
cstoriei lor era bine aleas. De exemplu, luna mai a fost vzut ca o lun ghinionist pentru
ncheierea unei cstorii, n timp ce a doua jumtate a lunii iunie a fost vzut ca ideal.
Cu o seara nainte de cstorie mireasa i sacrifica jucriile din copilrie ctre spiritele
familiei sale (lari). Mireasa este pregtit de ceremonial n casa ei, fiind acoperit cu un voal
de culoarea focului (flammeum) i mbrcat ntr-o rochie alb simpl, prins cu o curea legat
ntr-un nod special (nodus herculeus), pe care mirele urmeaz s-l dezlege. Aceast nlocuia
toga praetexta, mbrcmintea pentru fete (i a bieilor), pe care ea a purtat-o pn
atunci. Ceremonia este realizat ntr-un cadru privat care reunete familiile celor doi soi ce i
dau consimmntul urmnd un ritual foarte precis10.
10
Teodor Smbrian, Principii, institutii si texte celebre n dreptul roman, Casa de editur si pres Sansa,
Bucuresti, 1994, p. 68.
Pe parcursul ceremoniei mireasa a fost nsoit de pronuba, o matroan care a fost

numai o dat cstorit. Ceremonia a nceput cu un sacrificiu, dup care erau luate auspiciile.
Dup sacrificiu a fost semnat un contract de cstorie (nuptiales tabulae), n mod normal n
prezena unor 10 martori. Apoi, pronuba a luat minile drepte ale mirilor, unindu-le. Acesta a
fost cel mai important moment al ceremoniei, cnd are loc un schimb de jurminte tcut ntre
miri. Ceremonialul este urmat de un banchet (Cena nuptialis). La sfritul banchetului, are loc
un simulacru de rpire prin care este smuls mireasa din braele mamei sale, n timp ce aceasta
simuleaz c se opune. Acesta tradiie amintete de rpirea femeilor sabine.
Apoi, o procesiune duce mireasa la casa soului. Ea este nsoit de trei biei. Doi
dintre bieii o in de cte o mn, cel de-al treilea merge naintea lor purtnd o tor care au
fost aprins la focul ce arde n vatra casei de origine a miresei. Resturile carbonizate ale torei
reprezentau un simbol al norocului i erau mprite invitailor, la fel cum astzi buchetul
miresei este aruncat n mulime. Oamenii ce participau la procesiune rdeau i fceau glume
obscene despre cuplu. Ajuni la casa mirelui, mireasa acoper pregul casei cu uvie de ln i l
unge cu untur i ulei (motivele ale acestei tradiii sunt neclare). Soul ei, care a ateptat-o n
cas, i cere miresei s-i spun prenumele. Deoarece femeile romane nu foloseau prenumele,
ea rspundea cu celebra formul: Acolo unde eti tu Gaius, eu voi fi Gaia.
Mireasa era
ridicat peste prag de ctre mire, astfel nct s nu-l ating cu picioarele ei. Conform tradiiilor
romane numai strinii sau membrii familiei puteau trece prin u. Mireasa nu era nici una nici
alta n acest moment. Cnd ea a intrat n cas nu era un membru al gospodriei, dar nu era nici o
strin. Odat ce a trecut prin u ea a devenit o parte a familiei. Tradiia a supravieuit pn n
ziua de azi, cnd mirele i trece mireasa pragul casei lor dup cstorie. Apoi, soul efectua o
scurta ceremonie religioas, dup care pronuba o aeaz pe mireas pe un pat matrimonial
simbolic, care se afla n casa romanilor n mod tradiional (lectus genialis).
Mireasa rostete rugciunile rituale ctre divinitile domestice. Cu aceasta ceremonia a
ajuns la sfrit. n dimineaa urmtoare mireasa, mbrcat n costumul de matroan purtat
de mame i femeile gravide ofer un sacrificiu pentru lari i penai (spiritele din familie i
din cmar).
De obicei, acum ea primete cadouri de la soul ei. De asemenea, este dat un
mic banchet pentru rudele apropiate ale cuplului (repotia). Dup cstorie dou destine,
10
extrem de diferite, puteau s o atepte pe mireas. n cazul n care ea a fost suficient de

norocoas s fie fertil i s dea natere la trei copii sau la mai muli, ea ar fi devenit o mam
respectat, o soie de invidiat i ar fi ctigat acceptarea comunitii. Dac, totui, se dovedea c
este infertil, ea ar fi fost ameninat cu repudierea. Acest lucru nu a fost aa de ru cum ar
putea prea la prima vedere. Ea se ntorcea n casa tatlui ei cu zestrea sa, unde putea deveni, la
moartea acestuia, o femeie aproape liber. n timp, s-ar putea chiar uita eecul ei ca femeie
mritat prin implicarea ei n diferite afaceri i n diversiuni amoroase. Multe soii au murit
nainte de oricare dintre aceste destine s poat fi ndeplinite. Naterile i urmrile acestora au
afectat un numr mare de femei cu vrste cuprinse ntre aisprezece i treizeci i cinci. Multe
tinere mame au murit n timpul ce ddeau natere unui copil11.
Cstoria a reprezentat, n mod frecvent, o modalitate a nobilimii pentru a-i mri
influena i sprijinul politic. Exist o eviden a multor romani care proclamau c nu exista
nimic mai ru dect cstoria, i c, dac nu ar fi necesitatea de a produce copii, nimeni nu ar
dori s se cstoreasc. Pentru ei o soie bogat era o tiran, iar una srac putea cheltui toi
banii12.
Un mare numr de copii s-au nscut n afara cstoriei. Acetia erau ai unor brbaii romani
care nu s-au cstorit, dar care au locuit mpreun cu sclave. Copiii care au rezultat n urma unor
astfel de uniuni puteau purta numele tatlui lor n cazul n care el a ales s-i elibereze, dar nu
primeau n mod automat i poziia lui social.
Cstoria geto-dac.
Tipul de familie a geto-dacilor si implicit al cstoriei a evoluat in functie de diversi factori
economici si sociali. In cadrul gintei matriarhale s-a trecut de la familia inrudita prin sange avand
la baza cstoria pe grupe, adica un grup de barbati erau sotii unui grup de femei de o anumita
generatie, la familia bazata pe cstoria pereche adica sotul avea o sotie principala printre mai
multe
sotii,
iar
sotia
avea
un
sot
11
principal
printre
mai
multi
soti.
Stefan Cocos, Drept roman, Izvoare, procedur, persoane, drepturi reale, succesiuni, obligatii, izvoarele,
obligatiilor, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2005, p. 100
12
Vasile Popa, Radu. I. Motica, Drept privat roman, Ed. Presa Universitar Romn, Timisoara 1994, p.88.
11
Aparitia gintei patriarhale aseaza fundamental accentual pe barbat ca centru al familiei dacice
poligamice. In epoca statala, cresterea proprietatii private si transformarile din sistemul
succesoral au determinat consacrarea familiei monogame. Cei mai multi specialisti ai perioadei
sustin ca gedo-dacii din vremea statalitatii erau monogami, fapt atestat de doua pretioase
documente, columna lui Traian si monumentul de la Adamclisi, unde barbatii geto-daci sant
infatisati cu cate o singura femeie.
In final familia dacica a devenit, pe langa monogama, patrilocala si patrilineara adica, sotia
locuia in casa barbatului iar descendenta se stabilea pe linie paterna, copii ramanand in familia
tatalui dupa moartea acestuia. De cresterea copiilor mici se ocupau cu predilectie mamele. De la
o anumita varsta , de educarea copiilor pentru viata se ocupau barbatii in cazul baietilor si
mamele in cazul fetelor13.
In cadrul familiei sotia avea un statut inferior barbatului fapt relevant de obligativitatea
uciderii acesteia la moartea sotului si pedepsirea cu moartea a adulterului sotiei.
In epoca statalitatii dacice cstoria pereche se incheia , spre finalul existentei sale prin rapirea si
cumpararea fetei de la rudele sale gentilice. Mirele aduce astfel daruri din partea mamei ca pret
de rascumparare a miresei. In cadrul familiei monogame rascumpararea fetei se mentinea prin
oferirea de daruri sau prin prestarea de munci familiei acesteia. In epoca statala cstoria se
incheia prin cumpararea fetei de catre barbat, de la parintii acesteia printr-o licitatie publica sau
individuala. Pretul platit se fixa in functie de frumusetea si cinstea fetei. Pompinius Mela ne
spunea ca fetele urate erau nevoite sa-si cumpere un sot. Horatiu scotea in evidenta faptul ca cea
mai importanta zestre a sotiei, in afara de bunuri , era virtutea acesteia. Cumpararea sotiei
constituie o caracteristica ntalnita la alte popoare, acolo unde sotia contribuia prin munca
proprie la veniturile familiei.
Acest obicei s-a pastrat pana in zilele noastre la targul de fete de pe Muntele Gaina.
In Dacia-Romana normele juridice care reglementau familia si cstoria erau distincte in
functie de statutul juridic al persoanei. Numai cetatenii romani aveau conubium (jus connubii)era acel drept recunoscut unei persoane de a ncheia cstorie valabila conform cu ius civile.
Acesta avea o acceptiune obiectiva ce insemna aptitudinea generala de a incheia o cstorie.
Acceptiunea subiectiva era aptitudinea relativa a unei persoane de a se cstori cu o anumita
13
12
persoana. Prin urmare numai cstoriile incheiate intre acestia erau considerate legitime de catre
dreptul roman.
O cstorie intre un cetatean roman si o peregrina sau latina era considerata o cstorie
legitima doar daca aceasta primea in mod exceptional jus connubi. Soldatii necetateni primeau
diverse diplome militare, care acordau acestora o data cu cetatenia si dreptul de a incheia o
cstorie legitima cu peregrinele sau latinele din provincie.Varsta admisa pentru cstorie era
stabilita pentru fete la 12 ani, cand se considera ca ele au devenit nubile, adica erau in stare sa se
procreeze.La baieti varsta admisa pentru cstorie era stabilita la 14 ani14.
Organizata pe principii patriarhale, familia se axa in jurul unei puteri, a sefului de familie
(pater familias), a carui autoritate unica se exercita asupra sotiei (manus)- femeia parasea familia
de origine rupand astfel legaturile agnatice cu acestea, si intra n familia sotului dobandind in
noua familie drepturi noi, respectiv dreptul de succesiune si dreptul la rudenia civila, agnatiunea ,
in aceste conditii ea nu putea si emancipata si nici data spre adoptie, asupra copiilor (patria
potestas), asupra sclavilor (dominica potestas) si asupra bunurilor (dominium).
In cazul uniunii intre un cetatean roman si o necetateanca nu putea fi vorba despre o
cstorie legitima iar copilul rezultat urma statutul juridic al mamei din momentul nasterii. Astfel
in cazul uniunii dintre un cetatean roman si o peregrina copilul primea statutul juridic de
peregrin.O lege Minicia impunea copilului statutul juridic inferior al tatalui, daca era vorba
despre unirea dintre o mama cetatean si un tata peregrin, probabil in scopul de a limita numarul
de cetateni. Peregrinilor obisnuiti li se aplicau legea lor nationala, iar peregrinilor dediticii
normele lui jus gentium (dreptul neamului).
Conform dreptului roman, cstoria sclavilor nu era legala, ea constituind doar o uniune
(deci contubernium nu matrimonium) a carei stabilitate era data de necesitatea existentei mainii
de lucru servile. In cazul libertilor cstoria avea caracteristicile categoriilor de oameni liberi in
care acestia intrasera prin dezrobire.
Cetatenilor romani li se aplicau legile romane cu particularitati (indeosebi procedurale)
caracteristice dreptului roman provincial. Tutela, curatela, adoptiunea si adrogatiunea constituiau
in provinciile Imperiului institutii de drept roman. Cu toate acestea, se aplica peregrinilor si
14
ibidem
13
dreptul local al populatiei autohtone. Se practica probabil infratirea, diferitele forme de

infratire fiind practicate si perpetuate de catre romani pana in epoca feudala.
Familia si cstoria la inceputul evului medieval a suferit o schimbare constand in aceea ca
familia mare de tip zadruga existenta la sclavi, a fost schimbata la romani cu familia de tip lastar,
in sistemul patriliniar si patrilocal, cu aspecte de endogamie vicinala si exogamie patronimica.
Aceste trasaturi ale familiei, deosebesc familia romaneasca de cea germanica, slava, bulgara,
pecinega sau cumana, ceea ce anuleaza sustinerile ca poporul roman s-ar fi format in sudul
Dunarii.
Principiul egalitatii se manifesta si aici, prin intretinerea reciproca intre soti precum si intre
parinti si copii.Pe masura increstinarii, s-a realizat liberulul consimtamant al tinerilor,in cadrul
tainei cununiei practicate de biserica ortodoxa. Cstoria se realiza in ordinea varstei, varsta
mirelui fiind de obicei mai mare decat a miresei. Familia romaneasca a evului mediu dezvoltat
si-a pastrat caracterul patrilocal si patriliniar.
CSTORIA MEDIEVAL15
In Evul Mediu, cstoria era un act important din punct de vedere familial si economic, in
unele situatii patrimonial si, cateodata, politic. Cstoria medievala era, in primul rand, un act
important din punct de vedere familial, deoarece solidaritatea era foarte mare in interiorul
familiei, cu atat mai mare cu cat aceasta ramanea legata de acelasi lot de pamant, generatie dupa
generatie. Cstoria a fost una dintre institutiile situate la confluenta normelor canonice
bisericesti cu cele laice ale legii Tarii. Tipul de familie lastar obligau fii mai in varsta sa
paraseasca locuinta parinteasca, aceasta ramanand fiului cel mic care era obligat sa contribuie la
constructia caselor fratilor mai mari si sa-i ingrijeasca si sa-i inmormanteze pe parinti.
Cstoria medieval occidental
Asemntoare Dreptului medieval occidental, unde apar diferene impuse de biserica
romano-catolic, mapoi de cea reformat. n Frana familia era supus acelorai reglementri
avnd la baz cstoria considerat ca tain bisericeasc i ca atare nu se putea desface la
15
14
credincioii catolici, ci doar la cei reformai. Vrsta era de doisprezece ani pentru fete i
paisprezece ani pentru biei, dar nendeplinirea condiiilor de form i de fond puteau duce la
nulitatea actului sau chiar pedepsirea celor vinovai. Conciliul de Trent prevedea obligativitatea
cununiei religioase, dar i justificarea inegalitii femeii alturi de juritii laici care motivau c
nu exist lege, nici cutum care s-o scuteasc pe femeie de supunere, i nu doar de supunere, ci
chiar de consideraia dat soului ei
Cstoria medieval romneasc
De-a lungul Evului Mediu, femeia si-a indeplinit cu prisosinta rolul de procreare. Viata
femeii din societatea medievala avea trei aspecte principale: familia, cstoria si religia. Femeile
Evului Mediu au fost renumite ca sotii, mame si calugarite (femei ale bisericii), dar au mai fost
cateva care s-au indepartat de traditiile acelor vremuri; acelea au fost scriitoarele, poetele,
educatoarele, si chiar cele care au practicat vrajitoria16.
In intregul Ev Mediu situatia femeii era intr-o umbra deasa si grea a pacatului originar.
Femeile erau vazute ca fiind inferioare barbatilor, si nu se bucrau de afectiunea lor. Biserica le
invata ca trebuie sa fie ascultatoare si supuse tatilor si barbatilor lor. In realitate, foarte putine
femei puteau sa stea linistite acasa pentru ca cele mai multe erau nevoite sa munceasca la camp
alaturi de barbatii si tatii lor si in acelasi timp sa aiba grija si de familiile lor (sa le hraneasca si sa
le imbrace). La oras, femeile aveau o varietate de ocupatii: faceau comert, coceau paine, torceau.
Atat femeile cstorite cat si cele necstorite erau nevoite sa munceasca pentru a trai si de multe
ori ele lucrau in mai multe locuri deoarece erau platite mai putin decat barbatii.
Proprietarii, fie ei barbati sau femei erau figuri importante in societatea medievala, iar o
femeie nemaritata proprietara avea drepturi egale cu cele ale unui barbat. Ea putea sa-si faca
testament i avea drept de semnatura. Dar din momentul cstoriei, ea i ceda pamantul i
drepturile soului ei.
Doar la moartea lui avea dreptul la o treime din pamant pentru a se intretine.
Cstoria in societatea medievala era o combinatie de obiceiuri si reguli create in lumea
antica. Fundamentele cstoriei au derivat din legile romane si au devenit obiceiuri seculare
mostenite si aplicate de catre Biserica Crestina de-a lungul Evului Mediu. Datorita credibilitatii
16
15
pe care o avea Biserica, societatea nu incerca sa schimbe aceste obiceiuri. Daca cineva era
impotriva Bisericii risca sa fie respins de catre societate. Religia, mostenirea si legea sunt cativa
factori influentati de biserica, ce determina aspectele cstoriei n societatea medievala17.
2.3
Cstoria principal izvor al familiei - grup social fundamental

Cstoria este un fenomen complex ce declanseaza multiple consecinte sociale, afective,
morale, juridice care privesc atat parteneerii cuplului cat si descendenti ai acestora. Cstoria
este supusa determinarilor sociale, in ciuda faptului ca ea nu are un caracter obligatoriu. Cu alte
cuvinte, libertatea indivizilor nu este totala, ci limitata de o serie de constrangeri de natura fizica
sau geografica, sociala sau culturala.
Sociologul francez Alain Girard18 si-a pus urmatoarea intrebare: ,,Cine se cstoreste si cu
cine?. Acesta a intreprins o ancheta sociologica prin care a evidentiat atat caracteristicile sociale
si culturale ale fenomenului, cat si, implicatiile lui psihice, mecanismele complexe care stau la
baza relatiilor interpersonale. El apreciaza importanta cstoriei din punct de vedere biologic si
social, aratand ca acestea constituie cea mai importanta si stabila institutie a societatii.
Pe scurt, concluziile la care ajunge Girard sunt urmatoarele:
a. apropierea domiciliilor constituie adesea prelucdiul unei cstorii;
b. locul nasterii joaca un rol important, chiar daca viitori soti se vor cstori in alta parte;
c. conditia sociala este primordiala (45% dintre cstorii se incheie intre tineri apartinand
aceluiasi mediu social, oricare ar fi el. Aceasta proportie se ridica pana la aproape 70%
daca adaugam mediile sociale apropiate);
d. nivelul instructiei, afinitatile culturale, credintele religioase au, de asemenea un rol
important in acordul ce determina cstoria.
Cunoscutul sociolog Rueben Hill19, intr-una din primele sale lucrari formuleaza cateva
aprecieri a caror valabilitate a fost confirmata ulterior de numeroase studii.
El a constatat ca:
17
ibidem
Alain Girard - Sociologie de l'pinion 1975
19
Sociologia American. Tendine i controverse. Conversaii cu sociologii americani: Immanuel Wallerstein,
Elliot. Aronson, Rueben Hill, Alvin Bertrand, 1974
18
16
individul cauta un partener asemanator siesi;
varsta la care se realizeaza cstoria a crescut continuu;
succesul cstoriei depinde, nu atat de partener, cat de momentul in care se perfecteaza

optiunea;
cstoriile intre persoane de rase, nationalitati, religii diferite sunt mai vulnerabile.
Unele dintre aceste ipoteze au fost, dupa aprecierile lui Hill, supertestate. Este si cazul
ipotezei homogomiei, potrivit careia cei asemanatori se intalnesc si se cstoresc si a ipotezei

apropierii rezidentiale ca factor de predictie a cstoriilor.
Alti autori insista asupra calitatilor asemanatoare si a atractiilor determinate de
acestea in alegerea partenerului de viata. Henry Dicks, un specialist in terapia familiei fixeaza
trei grupuri de factori ce actioneaza in optiunea maritala:
1. presiunea sociala, religia si banii;
2. constiinta personala si interesele personale;
3. atractia inconstienta.
Psihiatrul englez R. Skynner apreciaza ca se atrag persoanele care au avut situatii si
experiente similare in copilarie, probleme familiare asemanatoare. Aceasta idee vine sa
intareasca afirmatia sociologilor dupa care modelul familiei de origine influenteaza in mod
fundamental optiunile si orientarile maritale.
Astfel, in formarea unui cuplu, similaritatile isi spun cuvantul. Se atrag intre ei, in mod
constient, cei care in familiile de origine au avut dificultati in ,,impartirea afectiunii, au avut
mari pierderi sau cei care au fost crescuti la casele de copii. Succesul in cstorie ar depinde si
de o serie de factori psihologici, de similitudini de caractere si temperamente, de slabiciuni si
defecte apropiate.
Problematica alegerii partenerului este prezenta si in literatura romaneasca, unde
remarcam studiile realizate in cadrul Scolii Sociologice de la Bucuresti, in perioada interbelica
sub conducerea lui Dimitrie Gusti20.
20
Dimitrie Gusti (n. 13 februarie 1880, Iai; d. 30 octombrie 1955), a fost un filosof, sociolog i estetician romn.
Membru al Academiei Romne din 1919, preedintele Academiei Romne (1944 - 1946), ministru al nvmntului
ntre 1932 i 1933, profesor la Universitile din Iai i Bucureti. Membru al unei loji masonice din Iai
17
Referitor la factorii motivationali invocati in studii mai recente, cele mai frecvente opinii
ale unor subiecti intervievati s-au orientat spre:
a) dorinta de a intemeia o familie
Aceasta optiune confirma cultul pe care romanul l-an avut dintotdeauna pentru familie,
propensiunea pentru cstorie, respectul pentru valorile perene ale acestei stravechi institutii
sociale. Romanii au manifestat interes si respect fata de institutia familiei si factorii sociali,
culturali, morali implicati in constituirea ei, promovand o conceptie sanatoasa, rezultat al unui
lung proces istoric in care sunt antrenate, deopotriva, traditii, obiceiuri, mentalitati, aspiratii si
motivatii.
b) nevoia de dragoste, de afectiune
Dragostea dintre parteneri este sentimentul trainic si profund ce anticipeaza
cstoria si constituirea familiei, potentand comunicarea fizica si spirituala, stabilizarea relatiilor
sexuale, complementaritatea psihologica. Fiind un sentiment complex, cu o puternica dimensiune
erotica asigura o relatie continua ce actioneaza ca un amortizor cum se exprima in mod plastic
un specialist al domeniului impotriva presiunilor si tensiunilor vietii cotidiene. Reverberatiile
dragostei partenerilor se resimt in relatiilor acestora cu descendentii, in armonia conjugala, in
viata sociala desfasurata dincolo de ,,poarta familiei.
c) dorinta de a avea urmai
Copiii constituie ratiunea de a fi a familiei, liantul partenerilor, concretizarea

sentimentelor de dragoste conjugala. Existenta copiilor antreneaza schimbari radicale in relatiile
partenerilor, incumba responsabilitati noi si dificile, diversifica rolurile conjugale.
In sondajele realizate pana in decembrie 1989 privind optiunile maritale tinerii apreciau
calitatile morale si psihologice ale partenerilor, personalitatea acestora, aspiratiile si preocuparile
de viitor. Este de asteptat ca odata cu schimbarile sociale din Romania, pe fondul unei
instabilitati economice generate de inflatie, somaj, cresterea costului vietii, in motivatia maritala
sa apara mai puternic factorul marital (surse de venituri, marimea veniturilor, siguranta
economica, statututl de privatizat, etc.)
18
Rolul parintilor si al altor rude (frati mai mari) privind cstoria tinerilor pierde din
influenta si importanta pe fondul emanciparii economice a descendentilor, accelerarii
schimbarilor, democratizarii relatiilor dintre sexe, cresterii tolerantei sociale fata de
comportamentele sexuale premaritale.
In lume astazi au loc puternice schimbari privind cstoria si familia; unele dintre
acestea sunt tot mai evidente si in Romania dupa 1990. Dintre fenomenele si procesele ce
intersecteaza familia, cele mai semnificative la noi in tara sunt: reducerea natalitaii (rata de
natalitatea in 1992 este de 12%); scaderea nuptialitatii, cresterea dicortialitatii, frecvente
coabitaje, fenomene de abandon, etc.
Apreciem ca aceste schimbari sunt, mai curand, dovada unei tranzactii in privinta
cstoriei si familiei si nu atat pierderea interesului pentru aceste institutii si valorile lor.
2.4
Caracterizarea generala a relatiilor de familia

Problematica pe care o comporta constituirea familiei este complexa, cuprinzand
deopotriva, factori sociali, economici, biologici, psihologici si juridici. Institutie juridica si, in
aceeasi masura, un grup social fundamental pentru indivizi si pentru societate, familia este
puternic legata de cstorie.
Conceputa ca forma de comunitate umana, familia este, poate, cea mai trainica dintre ele.
Fiind caracteristica pentru toate treptele de dezvoltare istorica si avand o mare stabilitate ca
structura sociala, ea ocupa un loc aparte in raport cu celelalte forme de comunitate.
"Familia este o forma complexa de relatii biologice, sociale, materiale si spirituale intre oameni
legati prin casatorie, sange sau adoptie. Fiind un fenomen social, ea se dezvolta o data cu
dezvoltarea societatii si se modifica n raport cu aceasta"21.
Din punct de vedere juridic, cstoria reprezinta uniunea liber consimtita dintre un barbat
si o femeie, incheiata cu respectarea dispozitiilor legale, cu scopul intemeierii unei familii.
In ara noastr, scopul ncheierii cstoriei l constituie n mod explicit ntemeierea unei
familii. Pentru sociologi si demografi cstoria marcheaza inceputul primei secvente a ,,ciclului
de viata familiala, ea influentand evenimente demografice de maxima importanta, cum ar fi
21
M. Voinea i C. Bulzan n lucrarea Sociologia drepturilor omului, EdituraUniv. Buc., Sociologie 2003
19
natalitatea si fertilitatea. Viata desfasurata de indivizi in cadrul institutionalizat al familiei

cuprinde doua aspecte esentiale: o latura biologica constanta, ramasa in forma aproape
neschimbata de-a lungul timpului si care consta in procrearea si cresterea copiilor si o latura
sociala, vesnic schimbatoare, reprezentand morala, educatie, economie, aspecte juridice si
psihice.
Ca produs al sistemului social, familia reprezinta o comunitate alcatuita din mai multi
indivizi uniti prin legaturi de casatorie (sot si sotie) si paterne (parinti si copii), care imbina intrun complex, latura biologica si cea sociala. Dublul caracter biologic si social al familiei este
surprins de Karl Marx in afirmatia: " producerea vietii, atat a celei proprii prin munca, cat si a
celei straine prin procreare, apare ... ca o dubla relatie sociala, in sensul ca presupune colaborarea
mai multor indivizi".22
Prin urmare, "familia este o realitate biologica prin uniunea dintre barbat si femeie si prin
procreatie, una sociala prin comunitate de viata dintre soti, dintre parinti si copii si dintre alte
rude, si una juridica prin reglementarile ei de catre societate"23 .
Relatiile de familie au un caracter de complexitate pe care nu-l gasim la alte categorii
sociale, familia fiind "un grup social realizat prin casatorie, alcatuit din persoane care traiesc
impreuna, au gospodarie casnica comuna, sunt legati prin anumite relatii natural biologice,
psihologice, morale si juridice si care raspund unul pentru altul in fata societatii"24.
"In cazul familiei din afara casatoriei, tatal si copilul pot sa nu locuiasca impreuna, sa nu
apartina aceleiasi familii in sens biologic, dar sunt legati prin raporturi de familie juridice".
Astfel, pe langa familia clasica, formata din tata, mama si copii, intemeiata pe casatorie,
au aparut si familia monoparentala compusa din mama necasatorita si copiii sai, precum si
familia sociologica, adica uniunea familiala alcatuita din tata, mama si copiii lor, care nu are la
baza casatoria25.
22
Karl Heinrich Marx (n. 5 mai 1818, Trier, Germania - d. 14 martie 1883, Londra, Marea Britanie) a fost un
filozof german, economist i publicist, ntemeietor mpreun cu Friedrich Engels al teoriei socialismului tiinific,
teoretician i lider al micrii muncitoreti
23
C. H. Letourneau, n lucrarea Levolution du marriage et de la famille, Paris 1888
24
M. Forse i Armand Colin n lucrarea Elemente de sociologie-1983
25
M. Voinea i C. Bulzan n lucrarea Sociologia drepturilor omului, EdituraUniv. Buc., Sociologie 2003
20
Se poate lesne observa ca existenta raporturilor de familie juridice nu presupun

intotdeauna si existenta raporturilor faptice de familie. Potrivit Codului civil, notiunea de familie
desemneaza fie pe soti, fie pe acestia si copiii lor minori, fie pe toti cei care se regasesc in relatii
de familie, care izvorasc din casatorie, rudenie, adoptie sau relatii asimilate din unele puncte de
vedere, cu relatiile de familie.
Cu totul izolat, legiuitorul comprima notiunea de familie, atribuindu-i un inteles mai
restrans fata de dreptul comun, amintind de familia monoparentala, in contextul reglementarilor
Legii privind ajutorul social nr. 416/2001, arat c: " termenul de familie desemneaza si persoana
necasatorita, care domiciliaza mpreuna cu copilul su"26
Factorii care influenteaz elementele definitorii ale familiei sunt economici, sociali,
morali, juridici, ei reglementand si orientand constituirea familiei, incheierea cstoriei, relatiile
dintre soti, relatiile parinti copii, ansamblul vietii de familie.
Reglementarile juridice care au insotit familia de-a lungul istoriei s-au concentrat mai
ales asupra actului cstoriei. Asupra formelor de cstorie s-au facut numeroase studii, putine
fiind insa cele care surprind in mod corespunzator corespondenta dintre acestea si factorii
economici, sociali, morali, existenti pe diferite trepte de dezvoltare a societatii. Formele familiei
dupa unii autori sunt: poligamia, poliandria si monogamia, iar din punctul de vedere al
descendentei, exista familii matronimice si patronimice. Alti autori absolutizeaza forma
monogama a familiei, neglijand tipurile variate intalnite in diverse societati si culturi.
In aceasta ordine de idei, mentionam pozitita lui Westermarck, care defineste famila ca
o ,,uniune mai mult sau mai putin durabila dintre mascul si femela, uniune care dureaza pe
timpul actului reproducerii si nasterii progeniturii.
2.5
Principii generale ale cstoriei

Fara indoiala, cstoria poate fi considerata ca un instrument principal i de creare a
grupurilor familiale, a comunitatilor umane si, prin aceasta, un temei al permanentei existentei
umane27.
26
27
Prelund din textul legii 67/1995 privind ajutorul social publict n M.Of. nr. 131/29 iun. 1995
E.Westermarck, The history or human marriage, 1945.
21
Din definiia cstoriei rezult c aceasta are mai multe trsturi caracteristice.28
a) Cstoria este o uniune dintre un brbat i o femeie. Aceast uniune se ntemeiaz
prin consimmntul celor ce se cstoresc i, odat ncheiat, este reglementat de normele
legale, devenite aplicabile prin asemenea consimmnt. Cstoria se ncheie ntre brbat i
femeie.
b) Cstoria este liber consimit. Exprimarea consimmntului liber al celor ce se
cstoresc este garantat prin dispoziiile legale, care permit ncheierea cstoriei bazat pe
afeciunea reciproc a viitorilor soi.
c) Cstoria este monogam. Acest caracter decurge n mod firesc din fundamental
cstoriei, i anume afeciunea reciproc a soilor. Caracterul exclusivist al dragostei implic
monogamia. Dispoziiile legale asigur caracterul monogam al cstoriei.
d) Cstoria se ncheie n formele cerute de lege. Ea are deci un caracter solemn.
Acest caracter se exprim, printre altele, prin aceea c se ncheie numai ntr-un anumit loc, n
faa unei autoriti de stat, ntr-o zi dinainte fixat i n prezena efectiv i concomitent a
ambilor viitori soi, cu posibilitatea pentru public de a asista.
e) Cstoria are un caracter civil. ncheierea i nregistrarea cstoriei sunt de
competen exclusiv a autoritii de stat. potrivit dispoziiilor constituionale care garanteaz
tuturor cetenilor libertatea contiinei i libertatea exercitrii cultului religios, soii au
posibilitatea s procedeze i la celebrarea religioas a cstoriei, dar aceasta numai dup
ncheierea cstoriei n faa autoritii de stat (Constituia Romniei, republicat, art.48 pct.3).
Aceast celebrare religioas nu produce nici un efect juridic. Tot astfel, uniunea ncheiat numai
religios nu are valoare juridic.
f) Cstoria se ncheie pe via. n principiu, legtura cstoriei este menit s-i
uneasc pe soi pe tot timpul vieii lor. Cstoria nu se poate desface prin consimmntul mutual
al soilor i cu att mai puin numai prin consimmntul unuia dintre ei. Cstoria se poate
desface, prin divor.29
28
29
Maria Harbd, Dreptul familiei si starea civil, Ed. Universitii Al. I. Cuza Iai, 2003, p.38
n aceast problem, Maria Harbd, Dreptul familiei i starea civil, Ed. Universitii Al. I. Cuza Iai, 2003
22
g) Cstoria se ntemeiaz pe deplina egalitate n drepturi dintre brbat i femeie.

Aceast egalitate se refer att la condiiile n care se ncheie cstoria, ct i la relaiile dintre
soi sau dintre acetia i copiii lor. Egalitatea dintre brbat i femeie depete sfera relaiilor de
familie, existnd n toate domeniile vieii sociale.
h) Cstoria se ncheie n scopul ntemeierii unei familii. Cstoria este ocrotit de
lege deoarece constituie baza familiei. ntemeierea relaiilor de familie constituie coninutul
cstoriei, cauza necesar i determinat a acesteia.
23
Capitolul al III-lea
CONDIII DE FOND PENTRU NCEIEREA VALABIL A CSTORIEI
3.1
Conditii pentru incheierea casatoriei

ncheierea casatoriei este supusa, anumitor cerine legale. Acestea pot fi mpr ite n:
1) condiii de fond;
2) impedimente (piedici) la casatorie;
3) condiii de forma, toate intelese stricto sensu.
Condiiile de fond se infatiseaza sub forma pozitiva, adic trebuie sa existe pentru a se putea
incheia casatoria.
Impedimentele (piedicile) la casatorie sunt mprejurri de fapt sau de drept care mpiedica
ncheierea casatoriei. Codul familiei le menioneaz sub denumirea "piedica legala la casatorie". Casatoria
se poate ncheia daca ele nu exista. Prin urmare, acestea pot fi considerate condiii de fond negative.
Condiiile de forma sunt mijloacele care realizeaz solemnitatea actului juridic al casatoriei.
Lato sensu, condiiile de fond le includ att pe cele pozitive, cat si pe cele negative. Tot in sens
larg, prin impedimente la casatorie se neleg mprejurrile care se opun incheierli acesteia, adic oricare
dintre cele trei categorii de cerine, intelese stricto sensu, infatisate mai sus.
Condiiile de form pe care legea le impune cu privire la cstorie, au drept scop, ntocmai ca i
condiiile de fond, s asigure ncheierea unei cstorii, ca baz temeinic a unei familii trainice.
Condiiile de form i n special ncheierea cstoriei n faa delegatului de stare civil constituie
forma recunoaterii sociale a cstoriei, premiza ocrotirii acesteia de ctre stat.
24
De asemeni, condiiile de form ale cstoriei prezint interes i din punct de vedere al soilor,
ncheierea cstoriei reprezentnd un moment deosebit de important n viaa lor.
Atitudinea societii noastre fa de instituia cstoriei, care st la baza familiei, se reflect i n
condiiile prevzute de lege cu privire la ncheierea cstoriei, formalitile ce trebuie ndeplinite,
procedura ce trebuie urmat, publicitatea i solemnitatea celebrrii cstoriei.
Toate aceste condiii sunt menite s pun i mai mult n lumin cstoria, aa cum este
reglementat de lege, bucurndu-se de ocrotirea statului, care, n acelai timp, a luat sub ocrotirea sa si alte
relaii ntre sexe, cum ar fi logodna 30 sau concubinajul. Cunoaterea acestor dispoziii privind modul de
ncheiere a cstoriei i condiiile de form, contribuie la stabilirea unei atitudini sntoase fa de
instituia cstoriei.
Drept urmare, n cele ce urmeaz vom analiza, n afar de condiiile de form ale cstoriei i
rolul pe care l au dispoziiile legale respective, modul n care acestea acioneaz asupra cetenilor n
concordan cu elurile cstoriei i familiei n societatea noastr 31.
Condiiile de form ale cstoriei se mpart n formaliti premergtoare sau anterioare ncheierii
cstoriei i formaliti privind nsi ncheierea cstoriei.
Aceste formaliti urmresc: 1) s asigure consimmntul liber al celor ce vor s se cstoreasc;
2) s-l informeze pe ofierul de stare civil asupra statutului civil al viitorilor soi; 3) s aduc la
cunotina terilor ncheierea cstoriei i s pun n micare, dac este cazul, opoziiile la cstorie.
Condiiile de fond, n neles restrns, se nfieaz sub forma pozitiv, adic trebuie s
existe pentru a se putea ncheia cstoria.
30
Pentru prima dat n legislaia romneasc, Noul Cod Civil reglementeaz la art. 266-270 institu ia logodnei,
recunoscnd-o ca pe o realitate care produce efecte juridice. Conform art. 266 din Noul Cod Civil, logodna este
definit ca o promisiune reciproc de a ncheia cstoria. Astfel, n accep iunea Noului Cod Civil, logodna nu este
privit ca o obligaie legal de a ncheia cstoria, ci ca o datorie de onoare a viitorilor logodnici, ceea ce presupune
faptul c ncheierea ulterioar a cstoriei nu este obligatorie, logodna putnd fi rupt oricnd, chiar i unilateral, de
oricare dintre logodnici fr consimmntul celuilalt. Totodat, ncheierea logodnei nu reprezint o condi ionare sau
o certitudine privind o viitoare cstoriei ntre cei doi.
31
T.R.POPESCU, M.PASCU, Cstoria, familia i dreptul, Ed. t., Bucureti, 1963, pag. 115.
25
Astfel, aa cum artam i n capitolul anterior, consimmntul la cstorie32, vrsta

matrimonial33 i diferena de sex34 constituie condiiile de fond pozitive, urmate de cele
negative, bazate pe interdicie: bigamia, interzicerea cstoriei ntre rude, interzicerea cstoriei
ntre tutore i persoana minor, precum i alienaia sau debilitatea mintal
Consimmntul la cstorie
Potrivit Codului civil35, casatoria se ncheie... prin consimtamantul personal i liber al
viitorilor soti. Aceasta condiie este prevzuta si de art. 48 alin. (1) din Constitute, republicata,
precum si art. 16 pct. 2 din Declaraia Universala Drepturilor Omului36.
In sens larg, consimtamantui liber la casatorie semnifica faptul ca au fost nlturate
limitrile de casta, rasiale, religioase, juridice sau de alta natura in ce privete alegerea intre
viitorii soi37.
In sens juridic, consimtamantui liber la casatorie nseamn lipsa viciilor de
consimtamant.
b) Condiiile consimtmntului
1) Existenta consimtamantului liber sau, in ali termeni, lipsa viciilor de consimtamant;
2) Consimtamantul trebuie exprimat momentul ncheierii casatoriei. Promisiunile de
casatorie nu au valoare juridic. Spre deosebire de dreptul comun, in aceasta materie nu se poate
vorbi de un "antecontract"; ns nu trebuie omis instituia logodnei de care am amintit anterior,
32
Art. 271 din Noul Cod Civil republicat in Monitorul Oficial nr. 505/15 iulie 2011, adoptat prin legea 287/2009
privind Codul Civil i modificat prin legea nr. 71/2011 ptr. Punerea in aplicare a legii 287/2009
33
34
Art. 277 alin. 1 si alin. 2 din Noul Cod Civil republicat in Monitorul Oficial nr. 505/15 iulie 2011, adoptat prin
legea 287/2009 privind Codul Civil i modificat prin legea nr. 71/2011 ptr. Punerea in aplicare a legii 287/2009
35
Ibidem subsol 44
36
La 10 decembrie 1948, Adunarea Generala a O.N.U. a adoptat si proclamat Declaratia universal a drepturilor
omului. Dupa acest act istoric, Adunarea Generala a recomandat statelor membre sa nu precupeteasca nici unul din
mijloacele care le stau la dispozitie pentru a publica in mod solemn textul Declaratiei si "pentru a face astfel ca el sa
fie distribuit, afisat, citit si comentat, in principal in scoli si in alte institutii de invatamint, indiferent de statutul
politic al tarilor sau teritoriilor".
37
26
n cteva rnduri. Despre aceasta analitii susin c nu trebuie privit drept o obligaie legal de
a ncheia cstoria ci, mai degrab drept o datorie de onoare a viitorilor logodnici, ceea ce
presupune faptul c ncheierea ulterioar a cstoriei nu este obligatorie, logodna putnd fi
rupt oricnd, chiar i unilateral, de oricare dintre logodnici, fr consimmntul celuilalt.
Totodat ncheierea logodnei nu reprezint o condiionare sau o certitudine privind o viitoare
cstorie ntre cei doi.38
3) Consimtamantul trebuie exprimat personal, fiind exclusa ncheierea casatoriei prin
reprezentare;
4) Consimtamantul trebuie exprimat simultan, trebuie sa consimita la casatorie unul
imediat dup celalalt;
5) Consimtamantul trebuie sa fie constatat in mod direct de ctre ofierul de stare civila
care oficiaz casatoria. Aceasta ntocmete de indata actul de casatorie.
c) Lipsa consimtamntului
Lipsa consimtamantului poate fi materiala sau psihic.
Lipsa materiala exista in situaia erorii ofierului de stare civila in constatarea ncheierii
casatoriei. De exemplu, unul dintre parteneri rspunde negativ sau nu rspunde deloc la
ntrebarea privind ncheierea casatoriei.
Lipsa psihica exista in situaia in care unul dintre viitorii soi rspunde afirmativ la
intrebarea ofierului de stare civila, dar, in acel moment, este lipsit de facultile sale mintale.
Se afla in aceasta situaie alienatul sau debilul mintal. Din considerate de ordin medical,
acetia nu se pot casatori nici in momente de luciditate pasagera39.
De asemenea, starea de ebrietate, delir, hipnoza sau sugestie determina lipsa unui
consimtamant contient.
38
erban Pop, Alina Savin, Liviu Ni, Mihaela Vrabie i Gabriela Ilie Codul Civil pe nelesul tuturor, Edit.
Adevrul Holding, Bucureti 2011., pag. 105
39
I.P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Editura All, Bucureti, 1998, pag. 45
27
Eroarea asupra consimtamantului obiectiv al manifestrii de voina, adic faptul de a nu fi

tiut ca se casatoreste, este destructiva de voina. Casatoria fictiva - adic aceea ncheiata in alte
scopuri dect al casatoriei - este un alt exemplu de lipsa de consimtamant.
d) Viciile consimtamantului
Fata de dreptul comun, in materia casatoriei reglementarea viciilor de consimtamant
prezint anumite particularitati, dup cum se va arata in continuare.
In primul rnd, in aceasta materie nu-si gsete aplicare leziunea.
1) Eroarea
Eroarea constituie viciu de consimtamant numai daca" poarta asupra identitatii fizice a
celuilalt so. Aceasta limitare face ca anularea casatoriei pe acest motiv sa fie aproape cu
neputina, date fiind condiiile in care se ncheie casatoria40.
Nu constituie viciu de consimtamant eroarea asupra calitii ori nsuirilor viitorului so,
chiar daca a fost determinanta la ncheierea casatoriei. Tot astfel, nu constituie viciu de
consimtamant eroarea asupra strii civile a celuilalt viitor so (de exemplu, acesta este divorat,
desi celalalt a crezut ca este celibatar).
2) Dolul (viclenia)
Dolul viciaz consimtamantul viitorului so prin eroarea provocata ca urmare a
mijloacelor viclene folosite mpotriva sa.
Dolul cuprinde un element subiectiv - eroarea, si un element obiectiv - mijloacele
dolosive. Dolul constituie viciu de consimtamant si in cazul in care manoperele dolosive se
manifesta sub forma reticentei. Domeniul de aplicare al dolului este mai ntins dect al erorii,
putnd purta si asupra altor elemente dect identitatea fizica a celuilalt so, si anume asupra unor
calitati ale viitorului so, pe care, daca le-ar fi cunoscut, nu ar fi ncheiat casatoria. Subliniem
insa ca aceste calitati trebuie sa fie necesare pentru ncheierea unei casatorii. De aici consecina de exemplu, daca viitorul so a fost indus in eroare, prin mijloace viclene, de ctre celalalt cu
40
Vezi I. Filipescu i A. Filipescu, n lucrarea Tratat de dreptul familiei, ediia a VIII- a, Edit. Universul Juridic,
Bucureti, 2006, pag.38
28
privire la starea sa materiale, nu suntem in prezenta vicierii consimtamantului. Dimpotriv,

eroarea provocata prin mijloace viclene asupra strii sanatatii viitorului so, constituie viciu de
consimtamant la casatorie, deoarece viitorii soi sunt obligai sa-si comunice reciproc starea
sanatatii.
3) Violente
Violenta viciaz consimtamantul viitorului ot prin teama ce i-a fost provocata ca urmare
a constrngerii fizice sau morale exercitate mpotriva sa. Violenta cuprinde un element obiectiv constrngerea, si un element subiectiv - teama insuflata, care, conjugate, lipsesc de libertate
consimtamantul. Violenta prin constrngere fizica este aproape imposibil de ntlnit in
practica. ,,Temerea reverenioasa" (adic respectul datorat prinilor sau altor rude) nu constituie
viciu de consimtamant.
Vrsta matrimonial
Denumit i nubila, vrsta matrimonial pornete de la un minim stabilit de lege.

a) Vrsta minima
Pentru considerate biologice, n toate legislative exista dispoziii prohibitive, care
mpiedica ncheierea casatoriei ntre persoanele care nu au atins o anumita vrsta, ntruct
posibilitatea de a procrea nu ncepe dect la sfritul adolescentei. Aceasta perioada, cnd omul
devine apt de a procrea, poarta denumirea de ,,pubertate".
De asemenea, impunerea unei vrste minime se justifica si eugenic, psihic, moral si
juridic. Actualmente, la noi varsta minima pentru casatorie este de 18 ani mplinii si 16 ani
mplinii n temeiul unui aviz medical i cu ncuviinarea prinilor sau a tutorelui, iar n lipsa
acestora ncuviinarea 41 autoritii competente.
b) Dispensa de vrsta
41
Noul Cod Civil elimin posibilitatea cstoriei la varsta de 15 ani, preluind numai o parte din dispozitiile Legii
288/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 4/1953 - Codul familiei Legea a fost publicata in Monitorul
Oficial nr 749 din 5 noiembrie 2007.
29
Vechea lege prevedea ca, in anumite mprejurri, femeia poate obine dispensa pentru
ncheierea casatoriei42, noul cod mentine excepia, dar nu mai precizeaz cui se acord acest
dispens, ci doar precizeaz generic pentru motive temeinice, minorul care a mplinit vrsta de
16 ani se poate cstori n temeiul unui aviz medical, cu ncuviinarea prinilor si sau, dup
caz, a tutorelui i cu autorizarea instanei de tutel n a crei circumscripie minorul i are
domiciliul. n cazul n care unul dintre prini refuz s ncuviineze cstoria, instana de tutel
hotrte i asupra acestei divergene, avnd n vedere interesul superior al copilului43
c) Vrsta maxima
Casatoria se poate ncheia oricnd, chiar in extremis vitae momentis (in pragul morii),
d) Diferena de varsta
Legea nu impune o atare condiie. Diferena de vrsta prea mare intre soi poate fi un
indiciu ca s-a ncheiat o casatorie fictiva.
3.4 Impedimente la ncheierea cstoriei
Bazate pe interdicie condiiile de fond negative se compun din impedimente dirimante44:
a) existena unei cstorii nedesfacute a unuia dintre viitorii soi;
b) rudenia (n gradul prevzut de lege);
c) adopia;
d) tutela
e) alienaia i debilitatea mintal.
3.5 Bigamia45
42
Vezi op. cit., pag. 29

Conform art. 272 alin. 2, dac n vechea reglementare era necesar autorizarea Direc iei Generale de Asisten
Social i Protecie a Copilului n a crei raz teritorial i are domiciliul minorul, conform noului cod civil este
necesar autorizarea instanei de tutel, n a crei circumscripie i are domiciliul minorul. De asemenea, noul cod
civil introduce posibilitatea ca instana de tutel s decid cu privire la ncheierea cstoriei minorului care a mplinit
16 ani, n cazul n care unul dintre prini refuz ncuviinarea cstoriei.
44
impedimente dirimante adic acele piedici a cror nclcare atrage nulitatea cstoriei
45
Bigamie (din latin i greac, n traducere: cstorie dubl) este starea unui brbat care este cstorit cu 2 femei n
acelai timp. Poligamia este o cstorie cu 2 sau mai multe femei n acela i timp. Se ntlne te mai ales la popoarele
cu religie islamic / mahomedan. n rile din Europa, America, Australia precum i n unele ri din Asia i Africa
bigamia i poligamia sunt n general infraciuni, interzise i pedepsite prin lege.Termenul opus este monogamia,
starea brbailor cstorii cu o singur femeie.
43
30
Legiuitorul interzice ncheierea unei noi cstorii de ctre persoana care este cstorit 46.
Mai mult dect att, art. 303 din Codul penal al Romniei prevede pedepse att pentru bigami ct
i pentru cei cstorii cu o persoan bigam47.
3.6 Interzicerea cstoriei ntre rude48
Este interzisa incheierea casatoriei intre rudele in linie dreapta, precum si intre cele in
linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv.
Pentru motive temeinice, casatoria intre rudele in linie colaterala de gradul al patrulea
poate fi autorizata de instanta de tutela in a carei circumscriptie isi are domiciliul cel care cere
incuviintarea . Instanta se va putea pronunta pe baza unui aviz medical special dat in acest sens.
In cazul adoptiei, dispozitiile de mai sus sunt aplicabile atat intre cei care au devenit rude
prin adoptie, cat si intre cei a caror rudenie fireasca a incetat prin efectul adoptiei.
3.7 Interzicerea cstoriei ntre tutore i persoana minor49
Tutela ca institutia de ocrotire a minorului ce este lipsit de ingrijire parinteasca, precum
si a alienatului si debilului mintal, dar mai ales a persoanei care, din cauza varstei nu se poate
apara singura impune tutorelui exercitarea drepturilor i ndeplinirea obligatiilor ce-i revin in
scopul ocrotirii intereselor acestor persoane. Casatoria este oprita intre tutore si persoana minora
care se afla sub tutela sa. n realitate, acest impediment se refer ta tutore i femeia minor ce se
afl sub tutela sa, cci brbatul minor nu se poate cstori cu tutoarea sa, deoarece nu are vrsta
legal pentru cstorie. Impedimentul urmrete protejarea intereselor celui aflat sub tutela,
fundamentndu-se pe considerente morale.
3.8 Alienaia i debilitatea mintal50
Este interzis s se cstoreasc alienatul mintal i debilul mintal.
46
Art. 273, din Noul Cod Civil republicat in Monitorul Oficial nr. 505/15 iulie 2011, adoptat prin legea 287/2009
47
ncheierea unei noi cstorii de ctre o persoan cstorit se pedepse te cu nchisoare de la unu la 5 ani.
Persoana necstorit care se cstorete cu o persoan pe care o tie cstorit se pedepse te cu nchisoare de la 6
luni la 3 ani
48
49
50
31
Cum legea nu distinge, alienaia i debilitatea mintal constituie un impediment la

cstorie att n cazul care au fost constatate prin procedura special a interdiciei, ct i n alte
cazuri.
Alienatul i debilul mintal nu se pot cstori att n momentele n care nu se gsesc n
stare de luciditate, ct i atunci cnd au luciditate pasager. n cazul celor lipsii vremelnic de
facultile lor mintale, este oprit cstoria numai ct timp nu au discernmntul faptelor lor.
3.9 Interzicerea sau echivalarea unor forme de convieuire cu cstoria
Diferena de sex
De lege lata, casatoria se poate ncheia numai intre persoane de sex diferit, ntruct unul
dintre principalele scopuri ale casatoriei este procreaia.
Potrivit art. 277 alin. 151 este interzis cstoria dintre persoane de acelai sex. Cstoriile
dintre persoane de acelai sex ncheiate sau contractate n strintate fie de ceteni romni, fie
de ceteni strini nu sunt recunoscute n Romnia 52. Parteneriatele civile dintre persoane de sex
opus sau de acelai sex ncheiate sau contractate n strintate fie de ceteni romni, fie de
ceteni strini nu sunt recunoscute n Romnia53.
De data aceasta legiuitorul interzice n mod expres cstoria ntre persoane de acelai sex,
nu recunoate astfel de parteneriate ncheiate de cetenii romni sau strini n alte state, fr ca
aceste prevederi s afecteze aplicabilitatea dispoziiilor legale privind libera circulaie pe
teritoriul Romniei a cetenilor statelor membre ale Uniunii Europene54.
Aceasta condiie poate interesa, in mod practic, n cazul persoanelor al cror sex nu este
suficient difereniat, fiind o problema medicala. In cazul persoanelor cu anumite tulburri, care
au sexul incert sau ulterior nregistrrii naterii au loc modificri importante pe planul
sexualizarii si n cazul tulburrilor psihologice de sexualizare este admisibila aciunea n
stabilirea exacta a sexului ori aciunea in schimbarea sexului55.
51
Civil i modificat prin legea nr. 71/2011 ptr. Punerea in aplicare a legii 287/2009
52
Alin. 2, art. 277 noul cod civil
53
Alin. 3, art 277 noul cod civil
54
erban Pop, Alina Savin, Liviu Ni, Mihaela Vrabie i Gabriela Ilie op. cit., pag. 109
55
ibidem
32
In principiu, sexul fiecruia dintre viitorii soi se stabilete cu ajutorul certificatului de

natere, care are o rubric n acest sens.
Capitolul al IV-lea
FORMALITI SI PROCEURI LA NCHEIEREA CAS TORIEI DUP NOUL COD
CIVIL
4.1
Actul juridic al cstoriei
Actul juridic al cstoriei este un act juridic bilateral i solemn, prin care viitorii soi
consimt, n mod public, s devin soi, calitate n care li se aplic de drept statutul legal de
persoane cstorite.
Momentul ncheierii actului juridic al cstoriei semnific deopotriv dobndirea de ctre
brbai i femeie a calitilor corelative de soi i soie i aplicabilitatea dispoziiilor legale
privitoare la cstorie i la relaiile de familie. Cu alte cuvinte, actul juridic al cstoriei i
produce efectele chiar n momentul n care a fost ncheiat, ntruct n acest moment ia natere
ntre soi starea juridic de cstorie.
De aceea, se poate spune c din momentul n care a fost ncheiat, n mod valabil, actul
juridic al cstoriei devine irevocabil. Ceea ce nceteaz prin moartea sau declararea
judectoreasc a morii unuia dintre soi, ori se desface prin divor, nu privete actul juridic al
cstoriei, ci cstoria", dup cum prevede art. 373 din Codul civil 56 i anume situaia sau starea
juridic de cstorie.
Categoria actelor juridice din care face parte actul juridic al cstoriei. n raport de rolul
voinei prilor actului juridic n dinamica formrii raportului juridic, actele juridice se clasific
n acte juridice subiective i acte juridice-condiie 57. Cstoria este considerat c aparine acestei
din urm categorii, deoarece prile pot decide numai ca dispoziiile legale care stabilesc statutul
legal al cstoriei, s li se aplice sau nu, fr posibilitatea de a le modifica.
56
57
V.Daghie, I.Apostu, Elemente de drept public i privat , Ed. Naional, 1998, p.112 ;
33
Codul civil58 folosete, de exemplu, termenul de cstorie n sens de act juridic n art. 27l
cstoria liber consimit i ncheiat prin consimmntul viitorilor soi", n art. 293, ce
dispune este nul cstoria ncheiat cu nclcarea dispoziiilor prevzute la art. 271, 273, 274,
276 i art. 278 alin. 1 ".
Caracterele actului juridic al cstoriei. n dreptul romn, actul juridic al cstoriei
prezint dou caractere distinctive, i anume: este un act civil sau laic i este un act solemn.
Caracterul civil al actului juridic al cstoriei rezult din urmtoarele mprejurri: ncheierea
cstoriei numai n faa delegatului de stare civil (art. 287 Cod civil.), nregistrarea cstoriei n
registrul actelor de stare civil (art. 290 Cod civil.), desfacerea cstoriei pe cale judectoreasc
(art. 373 Cod civil).
Libertatea cultului religios i, pe plan mai larg, a contiinei, prevzut prin Constituia
Romniei (art. 44, pct.3), se reflect i prin posibilitatea celebrrii religioase a cstoriei, dar
numai dup ncheierea celei civile, fr a avea vreun efect juridic. Rezult aadar, per a contrarie,
c n dreptul romn, cstoria religioas nu are valoare juridic, ea avnd doar semnificaia
binecuvntrii spirituale a cstoriei.
4.2.
Formaliti pentru ncheierii cstoriei
Condiiile de form sunt prevzute59:

1) ca mijloc pentru a asigura ndeplinirea condiiilor de fond i lipsa impedimentelor
(piedicilor) la cstorie;
2) ca form a recunoaterii publice a cstoriei;
3) pentru a asigura mijlocul de prob al cstoriei.
Toate formalitile pe care legea le impune pentru a se putea ncheia cstoria, precum i
opoziiile la cstorie sunt prevzute n scopul de a prentmpina ncheierea unei cstorii
nevalabile sau nesntoase60.
58
Ibidem, pc. 56
I. Filipescu i A. Filipescu, op. cit., pag.43
60
I. Albu, Dreptul..., op.cit., pag. 73.
59
34
4.2.a Comunicarea strii de sntate

Cstoria nu se ncheie dac viitorii soi nu declar c i-au comunicat reciproc starea
sntii lor. Dispoziiile legale prin care este oprit cstoria celor care sufer de anumite boli
rmn aplicabile61.
Viitorii soi sunt obligai s declare c i-au comunicat reciproc starea sntii lor62.
n mod firesc aceast comunicare a strii sntii se realizeaz prin certificatele medicale
privind pe viitorii soi, care se anexeaz la declaraia de cstorie63.
Prin aceast cerin legal se urmrete un dublu scop:
a) Fiecare dintre viitorii soi s cunoasc starea sntii celuilalt.
n acest fel, viitorii soi au posibilitatea s cunoasc pericolul pe care-l poate prezenta
pentru ei i pentru copiii lor ncheierea unei cstorii, n condiii necorespunztoare din punct de
vedere al sntii. Boala de care sufer unul dintre viitorii soi cu excepia celor de o anumit
gravitate prevzut de lege, nu constituie o piedic la ncheierea unei cstorii, ntemeiat pe
afeciune i sprijin moral i material reciproc.
De aceea, dac unul dintre viitorii soi sufer de o asemenea boal, hotrrea de a
ncheia ori nu cstoria aparine acestora64.
b) Consideraii de ordin medical, eugenic. De aceea legea oprete cstoria celor
care sufer de anumite boli, chiar dac viitorii soi ar fi de acord i ar dori ncheierea ei65.
61
62
63
Potrivit art. 94 lit. b din Legea nr. 3 din 10 iulie 1978, privind aprarea sntii populaiei, unitile sanitare au
obligaia de a efectua examenul medical n vederea cstoriei i de a elibera certificatul prenupial.
64
I. Filipescu i A. Filipescu, op.cit., pag. 23.
65
Orice persoan care se afl pe teritoriul romn are obligaia s se supun msurilor de prevenire i combatere a
bolilor transmisibile, dispuse de unitile sanitare. Bolile transmisibile pentru care declararea tratamentului sau
internarea sunt obligatorii se stabilesc de Ministerul Sntii (art. 101 din Legea nr. 3 din 10 iulie 1978 privind
asigurarea sntii populaiei). Potrivit art. 276 noul Cod. Civil alienatul i debilul mintal nu se pot cstori.
35
4.2.b Locul ncheierii cstoriei

Potrivit art. 279 C.civil, cstoria se ncheie la sediul primriei din localitatea n care fiecare
dintre viitorii soi i are domiciliul sau reedina 66. Alegerea aparine viitorilor soi. n mod obinuit
domiciliul se dovedete cu cartea de identitate, iar reedina cu viza de flotant de pe cartea de identitate.
Noiunea de domiciliu constituie o situaie de fapt i poate fi dovedit cu orice mijloc de prob 67.
a) Obligativitatea domiciliului nseamn c orice persoan trebuie s aib i are un domiciliu.
Majoritatea autorilor consider c este imposibil ca o persoan s nu aib un domiciliu, cci
n lipsa unui domiciliu actual se ine seama de domiciliul de origine, adic de domiciliul prinilor, pe care
copilul l dobndete la natere i continu tot astfel att timp ct nu este schimbat, chiar dac atinge
vrsta majoratului.
b) Unicitatea domiciliului n sistemul legislaiei noastre fiecare persoan are un singur
domiciliu. Aceast concluzie se ntemeiaz n primul rnd, pe textul art. 13 din Decretul nr. 31/1954 cu
privire la persoanele fizice i persoanele juridice, i este n deplin concordan cu finalitatea domiciliului
de a servi la identificarea persoanei, prin localizarea ei n spaiu. Art. 13 din Decretul nr. 31/1954,
folosind singularul arat c domiciliul este acolo unde ea (persoana) i are locuina statornic sau
principal.
Dac o persoan ar avea dou sau mai multe locuine, chiar statornice, una singur dintre ele
va fi domiciliul sau locuina principal. Aceasta este concepia legii exprimat n textul amintit.
n localitatea determinat anterior, cstoria se poate ncheia, ntr-un anumit loc, i anume la
sediul primriei, din localitatea n care unul dintre viitorii soi i are domiciliul sau reedina (art. 279
Cod civil68).
n cazuri excepionale cstoria se poate ncheia i n afara sediului de stare civil (art. 287
alin. 2 Cod civil) cu respectarea bineneles a tuturor celorlalte dispoziii legale privind ncheierea
cstoriei69.
66
I.P.FILIPESCU, Tratat..., op.cit., pag. 32.

V.PATULEA Practica judiciar rezumat i comentat. Controlul actelor administrative. Contract pentru
construirea unei locuine proprietate personal. Modificarea clauzelor prin decizie ulterioar a Comitetului executiv
al Consiliului Popular. Consecine, Trib.Supr.,dec.civ.nr.613/1973, n R.R.D. nr.3/1974, pag. 114.
68
69
67
36
Cazurile n care cstoria s-ar putea ncheia n alt loc dect sediul serviciului de stare civil
sunt, de exemplu, acelea n care unul dintre viitorii soi este infirm, grav bolnav sau moartea sa este
iminent, ori cnd viitoarea soie are o sarcin avansat.
n cazul viitorilor soi care au amndoi cetenie romn, cstoria se poate ncheia pe o nav
sub pavilion romn, aflat n timpul unei cltorii n afara granielor rii, comandantul navei fiind investit
cu atribuii de delegat de stare civil 70. Pentru motive temeinice, comandantul navei poate acorda dispensa
de vrst.
4.2 c Declaraia de cstorie, coninutul i publicitatea ei. Rennoirea declaraiei de

cstorie
Declaraia de cstorie
Formalitate anterioar cstoriei este declaraia de cstorie, adic actul prin care viitorii
soi i manifest voina n vederea ncheierii cstoriei.
Persoanele care vor s se cstoreasc vor completa personal, n scris, declaraia de
cstorie la serviciul de stare civil la care urmeaz s se ncheie cstoria71.
In situaia n care unul dintre viitorii soi nu se afla in localitatea unde urmeaz sa se
ncheie casatoria, declaraia de casatorie se poate face la serviciul de stare civila din localitatea in
care se afla, care o va transmite, din oficiu si fara ntrziere, serviciului de stare civila competent
sa ncheie casatoria.
Daca unul dintre viitorii soi nu se poate prezenta la serviciul de stare civila pentru a face
declaraia, aceasta va fi luata de ctre ofierul de stare civila si in afara serviciului de stare civila.
Coninutul declaraiei de cstorie
Declaraia de casatorie este un formular tipizat , care cuprinde urmtoarele meniuni: 1)
identificarea fiecruia din viitorii soi; 2) manifestarea de voina ce acetia vor sa se casatoreasca;
3) declaraia acestora ca au luat cunotina reciproc de starea sanatatii lor; 4) declaraia viitorilor
soi in sensul ca nu exista nici o piedica la casatorie dintre cele prevzute de Codul civil; 5)
70
71
I.P.FILIPESCU, Tratat..., op.cit., pag.33

I.P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Editura All, Bucureti, 1998, pag. 56.
37
declaraia cu privire la normele pe care doresc sa-l poarte in timpul casatoriei ; 6) indicarea
locului unde se va ncheia casatoria, daca declarative au fost fcute in localitati diferite; 7)
meniunea cunoaterii consecinelor penale ale falsului In declaraii. Declaraia se semneaza de
declarant.
Ofierul de stare civila este obligat sa confrunte datele nscrise in declaraia de casatorie
cu cele care rezulta din actele prezentate.
Publicitatea declaraiei de cstorie
Art.283 C. civ prevede c: ofierului de stare civil dispune publicarea declaraiei de
cstorie, prin afiarea n extras, n ziua n care a fost primit, la locul special amenajat la sediul
primriei i pe pagina de internet a acesteia unde se va ncheia cstoria i, dup caz, la sediul
primriei unde cellalt so i are domiciliul sau reedina.
Alin. 2 din art. 283 Cod Civil prevede c extrasul din declaraia de cstorie va cuprinde,
n mod obligatoriu: data afirii, datele de stare civil ale viitorilor soi, precum i ntiinarea c
orice persoan poate face opunere la cstorie n termen de 10 zile de la data afirii. De
asemenea noul Cod Civil impune i obligativitatea ncuviinrii prinilor sau tutorelui, atunci
cnd este cazul.
Ofierul de stare civila va dispune in ziua primirii declaraiei de casatorie - publicarea
acesteia, prin afiare, in extras, ntr-un loc special amenajat, la sediul primriei unde urmeaz sa
se ncheie casatoria.
Acest extras va cuprinde, in mod obligatoriu: 1) data afirii; 2) datele de stare civila ale
viitorilor soi; 3) instiintarea ca orice persoana poate face apunere la casatorie, in termen de 10
zile de la data afirii.
Afiarea este o msura de publicitate , care are drept scop sa aduc la cunotina publica
proiectul de casatorie.
4.2.d Alegerea numelui de familie
38
La primirea declaraiei de cstorie, delegatul de stare civil va citi viitorilor soi

prevederile art. 271-277 C.civil, care stabilesc condiiile de fond i impedimentele la cstorie, i
cele ale art. 282 C.civil, cu privire la numele pe care urmeaz a-l purta n timpul cstoriei72.
Totodat delegatul de stare civil va atrage atenia viitorilor soi c legea penal
pedepsete pe cei care fac declaraii false. n acest sens art. 292 C. pen. prevede: Declararea
necorespunztoare a adevrului, fcut unui organ sau unei alte uniti dintre cele la care se
refer art. 145, n vederea producerii unei consecine juridice, pentru sine sau pentru altul, atunci
cnd potrivit legii ori mprejurrilor, declaraia fcut servete pentru producerea acelei
consecine, se pedepsete cu nchisoare de la 3 luni la 2 ani sau amend73.
Conform art. 282 cod civil, viitorii soti pot conveni sa isi pastreze numele dinaintea
casatoriei, sa ia numele oricaruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un sot poate sa
isi pastreze numele de dinaintea casatoriei, iar celalalt sa poarte numele lor reunite.
4.2.e Opoziia la cstorie
Existena n dreptul nostru a instituiei opoziiei la cstorie invedereaz, cu deosebire, grija
cu care legiuitorul urmrete respectarea ntocmai a condiiilor de fond ale cstoriei, respectare care s
asigure ncheierea unei cstorii valide i ntemeierea unei familii trainice 74.
Aceasta este i raiunea pentru care nerespectarea dispoziiilor legale atrage dup sine
sancionarea nclcrii lor, sanciunile aplicabile fiind, dup caz, administrative, penale sau civile, ceea ce
nu exclude, dac se impune i aplicarea lor cumulativ.
n cazul sanciunilor penale, menionm pedeapsa privativ de libertate prevzut de art. 303
C.pen. pentru infraciunea de bigamie, iar ca sanciuni administrative menionm amenda i avertismentul
care vizeaz contraveniile svrite de ctre delegatul de stare civil n exercitarea atribuiilor sale
privitoare la ncheierea cstoriei 75.
72
A se vedea Noul Cod Civil republicat in Monitorul Oficial nr. 505/15 iulie 2011, adoptat prin legea 287/2009
73
Art. 292 este reprodus astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 140/1996.
74
I.P. FILIPESCU, P. ANCA, O.CALMUSCHI, M.I. EREMIA, op.cit., pag. 48.
75
Un exemplu de neregularitate svrit de ctre delegatul de stare civil ce poate antrena o rspundere
administrativ, dar care nu atrage dup sine nulitatea cstoriei, este nerespectarea termenului de 10 zile prevzut de
art. 29 alin.1 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civil.
39
Ct privete sanciunile civile, trebuie s facem distincie ntre cele cu caracter preventiv
opoziiile, care intervin nainte ca delegatul de stare civil s fi celebrat cstoria, urmrind deci
mpiedicarea ncheierii cstoriei cu nclcarea condiiilor de validitate impuse de lege i cele care
intervin post factum nulitile sanciuni ce apar ca urmare a nerespectrii unora dintre cerinele
prevzute de lege cu privire la ncheierea cstoriei.
Opoziia, dei destul de rar ntlnit n practic, are ca scop n principal, prevenirea cazurilor
de nulitate a cstoriei cu toate consecinele severe pe care le implica desfiinarea unui atare act juridic.
Eficiena opoziiei, ca mijloc de prevenire a ncheierii unor cstorii nule, este nlesnit prin
grija legiuitorului care a instituit un termen legal minim de 10 zile ntre data nregistrrii declaraiei de
cstorie i data ncheierii cstoriei.
Potrivit prevederilor art. 283 din noul Cod Civil, dar i art. 29 alin. 1 din Legea nr. 119/1996
cu privire la actele de stare civil, cstoria se ncheie n termen de 10 zile n care se cuprind data cnd s-a
fcut declaraia de cstorie i ziua ncheierii cstoriei. Dac unul dintre viitorii soi a fcut declaraia de
cstorie la alt serviciu de stare civil dect acela la care urmeaz s se ncheie cstoria, termenul de 10
zile se calculeaz de la data primirii ambelor declaraii de ctre serviciul de stare civil competent.
Termenul de 10 zile este stabilit n scopul ca viitorii soi s aib posibilitatea s reflecteze asupra actului
ce urmeaz a se ncheia i de a da posibilitatea terelor persoane s se opun la ncheierea cstoriei,
atunci cnd nu sunt ndeplinite condiiile de fond sau exist impedimente care nu permit ncheierea
cstoriei.
n anumite situaii speciale, pentru motive temeinice, cstoria se poate ncheia i nainte de
expirarea termenului menionat, dar numai cu ncuviinarea primarului localitii ori sectorului
municipiului Bucureti unde urmeaz a se ncheia cstoria 76.
4.2.f Refuzul celebrrii cstoriei

Ofierul de stare civil refuz s celebreze cstoria dac, pe baza verificarilor pe care
este obligat sa le efectueze, a opoziiilor primite sau a informaiilor pe care le de ine, n msura
76
Art. 283 alin. 4 din Noul Cod Civil republicat in Monitorul Oficial nr. 505/15 iulie 2011, adoptat prin legea
287/2009 privind Codul Civil i modificat prin legea nr. 71/2011 ptr. Punerea in aplicare a legii 287/2009
40
n care acestea din urm sunt notorii, constat ca nu sunt ndeplinite condiiile prevzute de
lege77.
Celebrarea cstoriei
ncheierea cstoriei n faa delegatului de stare civil nseamn recunoaterea
public a cstoriei, participarea autoritilor de stat, la ntemeierea acestei instituii, aciune ce
se ndeplinete att n interesul societii, ct i pentru aprarea intereselor personale i
patrimoniale ale celor ce vor forma familia bazat pe aceast cstorie.
Prezena delegatului de stare civil nu se justific numai prin rolul su de a constata
voina viitorilor soi, ci el reprezint autoritatea de stat, care verific ndeplinirea condiiilor
stabilite de lege pentru ncheierea unei cstorii i recunoate uniunea dintre brbatul i femeia
respectiv, ca avnd valoarea unei cstorii.
Potrivit Noului Cod Civil viitorii soi sunt obligai s se prezinte mpreun la sediul
primriei, pentru a-i da consimmntul la cstorie n mod public, n prezena a 2 martori, n
faa ofierului de stare civil. Cu toate acestea, n cazurile prevzute de lege, ofierul de stare
civil poate celebra cstoria i n afara sediului serviciului de stare civil, cu respectarea
celorlalte condiii menionate la alin. (1). Persoanele care aparin minoritilor naionale pot
solicita celebrarea cstoriei n limba lor matern, cu condiia ca ofierul de stare civil sau cel
care oficiaz cstoria s cunoasc aceast limb.78
Celebrarea cstoriei n faa delegatului de stare civil, cu formalitile cerute de lege,
sub pedeapsa nulitii este de esena cstoriei. 2) ncheierea cstoriei n faa delegatului de
stare civil i nregistrarea ei n registrul de stare civil mai are valoarea unei forme care, la
rndul su constituie o prob cert a cstoriei i un mijloc de a fixa momentul ncheierii
acesteia.
n ziua fixat pentru ncheierea cstoriei, delegatul de stare civil procedeaz n
felul urmtor79:
77
78
79
I.P.FILIPESCU, Tratat, op.cit., pag. 35.
41
1. Identific pe viitorii soi.

Identificarea viitorilor soi naintea cstoriei este obligatorie i se face de ctre
delegatul de stare civil pe baza buletinelor de identitate.
2. Constat c sunt ndeplinite condiiile de fond i c nu exist impedimente la
ncheierea cstoriei.
ncheierea cstoriei este supus acestor cerine legale n scopul ntemeierii unei
familii trainice, sntoase, att din punct de vedere fizic ct i moral, care s-i poat ndeplini
funciile ce-i revin n cadrul societii.
3. Constat c nu exist opoziii ntemeiate la cstorie.
n sistemul nostru de drept, opoziiile la cstorie sunt instrumente prin care cetenii
sunt antrenai n opera de respectare a legalitii, ntr-un domeniu care intereseaz n cel mai nalt
grad, statul, preocupat pentru ntrirea familiei i respectul unanim al regulilor referitoare la
aceasta, pentru formarea unei mentaliti sntoase despre cstorie i despre viaa de familie.
4. Ia consimmntul viitorilor soi n vederea ncheierii cstoriei.
Cstoria se ncheie prin consimmntul liber al viitorilor soi (art. 271 C.civ. i art.
48 pct. 1 din Constituia Romniei). Consimmntul la cstorie este liber, n sensul c au fost
nlturate limitele de cast, rasiale, religioase i juridice n ceea ce privete libera alegere ntre
viitorii soi.
n sens juridic, consimmntul liber la cstorie nseamn lipsa viciilor de
consimmnt i anume a erorii, dolului i violenei80.
n condiiile art. 271 c. civ., familia are la baz cstoria liber consimit ntre soi.
Atunci cnd unul dintre viitorii soi exprim un consimmnt fictiv 81 la cstorie, cstoria este
lovit de nulitate82.
Consimmntul la cstorie se manifest de obicei prin rspunsul afirmativ la
ntrebrile delegatului de stare civil adresate fiecruia dintre soi, n sensul dac vor s se
cstoreasc unul cu altul. Cnd unul dintre viitorii soi este n imposibilitatea de a vorbi (de
exemplu este surdo-mut) consimmntul se poate da prin orice alt mod, ns el trebuie s fie
80
I.P.FILIPESCU, Tratat..., op.cit., pag. 21.

82
A se vedea n acest sens i practica judiciar n materie, respectiv Trib.mun.Buc., sec.civ.,dec. nr. 64 din
6.02.1999, n Culegere de practic judiciar a Tribunalului mun.Bucureti, 1993-1997, Ed. All Beck, Bucureti,
1998, pag. 184.
81
42
nendoielnic. n acest scop consimmntul surdomuilor ca i a celor care vorbesc o limb pe

care nu o cunoate delegatul de stare civil, se d n prezena unui interpret, ncheindu-se un
proces verbal83.
Consimmntul la cstorie trebuie s existe chiar n momentul ncheierii cstoriei,
adic el trebuie s fie actual. De aceea promisiunile de cstorie pe care i le-au fcut viitorii soi
(logodna) nu creeaz obligaia de a ncheia cstoria, viitorii soi fiind liberi s se cstoreasc
ori nu84.
Din caracterul actual al consimmntului rezult c acesta trebuie s se exprime
personal de ctre fiecare so i n mod simultan, adic viitorii soi trebuie s fie prezeni
mpreun n faa delegatului de stare civil pentru a-i da consimmntul la cstorie.
n art. 16 alin.2 din Declaraia universal a drepturilor omului se stipuleaz:
Cstoria nu se poate ncheia dect cu liberul i deplinul consimmnt al viitorilor soi.
5. Declara cstoria ncheiat pe baza consimmntului viitorilor soi.
Dup luarea consimmntului fiecruia dintre viitorii soi, delegatul de stare civil
constat existena consimmntului viitorilor soi i i declara cstorii. Acesta este de fapt
momentul ncheierii cstoriei.
6. Citete viitorilor soi dispoziiile Codului familiei privind drepturile i obligaiile

soilor.
Delegatul de stare civil citete dup ce i declar cstorii pe viitorii soi dispoziiile
legii 119/199685 coroborat cu dispoziile noului Cod Civil., care au urmtorul cuprins: - n
Romnia statul ocrotete cstoria i familia, el sprijin prin msuri economice i sociale,
83
Art. 32 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civil.

Logodna este cunoscut n tradiia poporului nostru i vechile legiuiri se ocupau de aceasta, ca o faz prealabil
celebrrii cstoriei. Astfel era cunoscut logodna desvrit, care era un adevrat contract obligatoriu ce trebuia s
fie urmat de cstorie, n doi sau cel mult patru ani (art. 83 Codul Calimachi) i care nu se putea desface dect
pentru anumite motive ori prin consimmnt mutual.
Logodna se zice mai nti cuvntare de tocmeal a nunii . Ea se fcea cu luare de arvun i n aceleai condiii de
fond ca i cstoria i nu se putea desface dect n anumite cazuri:
- cnd se face mpotriva pravilelor
- cnd se vor mbolnvi de o boal ce nu se poate tmdui. La stricarea logodnei darurile se restituiesc.
85
Completat cu OG 80/2011Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 694 din 30 septembrie 2011
84
43
dezvoltarea i consolidarea familiei. Statul apr interesele mamei i copilului i manifest

deosebit grij pentru creterea i educaia tinerei generaii.
Familia are la baz cstoria liber consimit ntre soi. n relaiile dinte soi, precum
i n exerciiul dreptului fa de copii, brbatul i femeia au drepturi egale.
Drepturile printeti se exercit numai n interesul copiilor.
Relaiile de familie se bazeaz pe prietenie i afeciune reciproc ntre membrii ei,
care sunt datori s-i acorde unul altuia sprijin moral i material.
7. ntocmete actul de cstorie n registrul de stare civil care se semneaz de
ofierul de stare civil, de soi i de martori.
Art. 290 C.civ. prevede: Ofierul de stare civil, lund consimmntul viitorilor
soi, va ntocmi de ndat, n registrul actelor de stare civil, actul de cstorie, care se semneaz
de ctre soi, de cei doi martori i de ctre ofierul de stare civil. n ceea ce privete prezena
martorilor la ncheierea cstoriei trebuie s participe doi martori. Acetia semneaz actul de
cstorie ca martori86.
8. Elibereaz soilor certificatul de cstorie (se poate elibera un certificat de
cstorie fiecrui so, fr a fi considerat duplicat).
Delegatul de stare civil va nmna viitorilor soi certificatul de cstorie, la cererea
soilor se poate elibera cte un certificat pentru fiecare dintre soi.
Certificatul de cstorie va servi ca mijloc de prob (art. 18 C.civ.).
ntreaga procedur de ncheiere a cstoriei se desfoar n limba romn, iar pentru
cei ce nu o cunosc, n limba lor matern, caz n care delegatul de stare civil instrumentar care nu
cunoate limba respectiv va apela la un interpret, acest lucru fiind consemnat de ctre delegatul
de stare civil ntr-un proces verbal87.
86
Legiuitorul Codului familiei a conceput publicitatea cstoriei n accepiunea sa cea mai restrns i anume ca
publicul s aib acces la celebrarea cstoriei (potrivit art. 16 alin. 1 C.civ. cstoria trebuie oficiat n mod public).
Pn la Decretul nr. 272/1950 privitor la actele de stare civil, cstoria se celebra n prezena a doi martori (art.90
din Legea privitoare la actele de stare civil din 1928). Codul familiei nu prevede n reglementrile sale prezena
martorilor la ncheierea cstoriei menionnd doar faptul c oficierea cstoriei se face n mod public. Convenia
privind consimmntul la cstorie, vrsta minim pentru cstorie i nregistrarea cstoriei, adoptat de Adunarea
General a Organizaiei Naiunilor Unite (New York, 10 decembrie 1962), care a fost ratificat de ara noastr prin
Legea nr. 116/1992, prevede prezena martorilor la ncheierea cstoriei. Legea nr.23/1999 pentru modificarea i
completarea unor dispoziii din Codul familiei i din Legea nr.119/1996, ca urmare a modificrilor aduse art.16
alin.1 C.civ., art.17 C.civ. i art.31 din Legea nr.119/1996, prevede n mod expres necesitatea prezenei martorilor la
ncheierea cstoriei, i anume a doi martori care i vor nsoi pe viitorii soi la sediul primriei i vor semna alturi
de acetia i de ofierul de stare civil actul de cstorie.
87
D. LUPULESCU, op.cit., pag. 59.
44
Putem concluziona c, atribuiile delegatului de stare civil privind celebrarea

cstoriei sunt: identificarea viitorilor soi, citirea n faa viitorilor soi a drepturilor i
obligaiilor, luarea consimmntului la cstorie, constatarea ncheierii cstoriei i declararea n
faa soilor a acestor constatri.
n ceea ce privete atribuiile delegatului de stare civil, posterioare ncheierii
cstoriei, acestea sunt: nregistrarea cstoriei, adic ntocmirea actului de cstorie n registrul
de stare civil i semnarea acestuia de ctre ofierul de stare civil, de soi 88 i de martori i se
elibereaz soilor certificatul de cstorie.
4.2.g Martorii la cstorie

Martorii atest faptul c soii i-au exprimat consimmntul potrivit art. 287. Nu pot
fi martori la ncheierea cstoriei incapabilii, precum i cei care din cauza unei deficiene psihice
sau fizice nu sunt api s ateste faptele prevzute la alin. (1). Martorii pot fi i rude sau afini,
indiferent de grad, cu oricare dintre viitorii soi89.
4.2.h Momentul ncheierii cstoriei
Art. 289 C.civ. prevede: Cstoria se ncheie prin consimmntul viitorilor soi.
Acetia sunt obligai s fie prezeni mpreun, nsoii de doi martori, la sediul
primriei, pentru a-i da consimmntul personal i n mod public n faa ofierului de stare
civil., iar art. 290 C.civ.
precizeaz c: Ofierul de stare civil, lund consimmntul
viitorilor soi, va ntocmi de ndat, n registrul actelor de stare civil, actul de cstorie, care se
semneaz de ctre soi, de cei doi martori i de ctre ofierul de stare civil.
Cstoria este ncheiat prin consimmntul viitorilor soi, n momentul n care
ofierul de stare civil i declar cstorii90.
88
I.P.FILIPESCU, Tratat...,op.cit., pag. 29.

90
Art.31 alin. 1 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civil prevede: La ncheierea cstoriei, ofierul
de stare civil ia consimmntul viitorilor soi, liber i deplin exprimat, n prezena a doi martori, dup care i
declar cstorii, le citete dispoziiile din Codul civil, privind drepturile i obligaiile soilor i ntocmete de
ndat, actul de cstorie (art.31 a fost modificat prin Legea nr.23/1999 pentru modificarea i completarea unor
dispoziii din Codul familiei i din Legea nr.119/1996).
89
45
Prima ntrebare ce se pune este de a ti care este momentul ncheierii cstoriei cel
al exprimrii consimmntului n faa delegatului de stare civil, n condiiile i cu respectarea
formelor prevzute de lege, sau cel al ntocmirii actului de cstorie n registrul actelor de stare
civil.
n al doilea rnd intereseaz de a ti dac nregistrarea cstoriei are valoarea unui
element constitutiv al acestui act juridic i este deci o condiie ad validitatem care nefiind
ndeplinit duce la nulitatea cstoriei sau ea este cerut pentru dovada cstoriei?
Justa soluionare a acestor interesante chestiuni de drept prezint interes teoretic i
practic, de momentul ncheierii cstoriei fiind legate numeroase consecine juridice, cu
implicaii att n privina raporturilor personale i patrimoniale dintre soi, ct i fa de teri 91.
Rspunznd la prima ntrebare, n ceea ce privete momentul ncheierii cstoriei,
mprtim ntru totul opinia exprimat n literatura noastr juridic n sensul c n interpretarea
art. 289 C.civ., momentul ncheierii cstoriei este acela n care soii i exprim consimmntul
n condiiile i cu respectarea formelor prevzute de lege, iar nu acela al nregistrrii actului de
cstorie.
4.3.
Formaliti ulterioare ncheierii cstoriei
Formalitile ulterioare ncheierii cstoriei au fost completate cu obligaia ofierului de

stare civil, prevzut de art. 291 Cod civil, de a face meniune pe actul de cstorie despre
regimul matrimonial ales de ctre soi, urmat de obligaia de a transmite la Registrul na ional
notarial al regimurilor matrimoniale o copie a actului de cstorie92.
De asemenea n ceea ce privete dovedirea ncheierii cstoriei, noul Cod civil introduce
posibilitatea ca aceasta s fie dovedit prin orice mijloc de prob, n anumite situaii prevzute de
lege.
4.3.a Actul de cstorie
Dup ncheierea cstoriei, ofierul de stare civil ntocmete, de ndat, n registrul
actelor de stare civil, actul de cstorie, care se semneaz de ctre soi, de cei 2 martori i de
ctre ofierul de stare civil, conform art. 290 Cod civil
91
C.LUNGU, Cu privire la momentul ncheierii cstoriei, n R.R.D. nr. 9/1972,pag.82.

erban Pop, Alina Savin, Liviu Ni, Mihaela Vrabie i Gabriela Ilie Codul Civil pe nelesul tuturor, Edit.
Adevrul Holding, Bucureti 2011., pag. 112
92
46
4.3.b Formaliti privind regimul matrimonial

Ofierul de stare civil face meniune pe actul de cstorie despre regimul matrimonial ales. El are
obligaia ca, din oficiu i de ndat, s comunice la registrul prevzut la art. 334 alin. (1), precum i, dup
caz, notarului public care a autentificat convenia matrimonial o copie de pe actul de cstorie.
Conform art. 334 alin (1) pentru a fi opozabile terilor, conveniile matrimoniale se nscriu n
Registrul naional notarial al regimurilor matrimoniale, organizat potrivit legii.
4.3.c Dovada cstoriei

Cstoria se dovedete cu actul de cstorie i prin certificatul de cstorie eliberat pe baza
acestuia. Cu toate acestea, n situaiile prevzute de lege, cstoria se poate dovedi cu orice mijloc de
prob, art. 292 alin. (2)93
Capitolul al V-lea
NULITATEA CSTORIEI
Nerespectarea condiiilor cerute de lege pentru valabila ncheiere a cstoriei, ca act
juridic, se sancioneaz, ca i n dreptul comun, cu nulitatea.
Cu toate acestea, n materia cstoriei legea instituie ns unele dispoziii derogatorii de la
dreptul comun, avnd n vedere importana cstoriei i gravitatea consecinelor pe care le
implic desfiinarea ei.94
93
94
Florian Emese, Dreptul Familiei, Editia a 3-a, cu referiri la Noul Cod Civil, Ed. C.H.Beck, Buc, 2010, p.5
47
Nulitile n materia cstoriei pot fi clasificate dup cum urmeaz:

a) dup modul cum sunt reglementate de lege, nulitile sunt de regul exprese, dar
exist i nuliti virtuale, care nu sunt expres prevzute de lege. n literatura juridic 95 i n
jurispruden s-au admis dou asemenea cazuri de nulitate, i anume: cstoria ntre persoane al
cror sex nu este difereniat i cstoria fictiv;
b) din punctul de vedere al interesului ocrotit, nulitile cstoriei sunt absolute i
relative.
Sub imperiul Codului familiei, nulitile absolute exprese sunt prevzute de art. 19 din
C.fam. i de art. 7 din Legea nr. 119/1996. La acestea se adaug nulitile absolute virtuale n
cazul cstoriei persoanelor al cror sex nu este difereniat, precum i n cazul cstoriei fictive.
Potrivit art. 293 din N.C.civ., este lovit de nulitate absolut cstoria ncheiat cu
nclcarea dispoziiilor prevzute la art. 271, 273, 274, 276 i art. 287 alin. (1). De asemenea,
noul Cod civil reglementeaz expres nulitatea absolut a cstoriei pentru lipsa vrstei
matrimoniale n art. 294, precum i a cstoriei fictive n art. 295.
Noul Cod civil nu a mai prevzut nulitatea absolut a cstoriei pentru lipsa publicitii
declaraiei de cstorie (art. 19 coroborat cu art. 13 C.fam), soluie excesiv impus de legiuitor.
Ar fi fost suficient s se prevad sanciuni pentru ofierul de stare civil care nu a afiat
declaraia de cstorie, aceasta fiind o obligaie care-i revine lui, potrivit legii.96
Nu exist nici un argument pentru care nendeplinirea acestei obligaii trebuie suportat
de ctre soi prin desfiinarea cstoriei, n condiiile n care nu a existat nici un impediment la
ncheierea cstoriei. De aceea, s-a propus n doctrin 97 ca ori de cte ori s-ar constata
nendeplinirea acestei formaliti, dar s-ar dovedi c soii au o via de familie fireasc i nu
exist nici un alt impediment la cstorie, soluia s fie aceea a acoperirii acestei cauze de
nulitate absolut.
95
C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, Tratat de drept civil romn, vol. III, Ed. ALL, Seria
Restitutio, Buc, 1998, p. 188,
96
T. Bodoasca, Examen de ansamblu si observatii critice privind familia si casatoria n reglementarea noului Cod
civil, Dreptul nr. 11/2009, p. 23
97
I. CHELARU, Cstoria i divorul. Aspecte juridice civile, religioase i de drept comparat, Ed. A92 Acteon,
Iai, 1992, p. 47
48
5.1. Nulitatea absolut a cstoriei

Sunt cazuri de nulitate absolut
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
Lipsa diferenei de sex

Lipsa vrstei matrimoniale
Lipsa consimmntului la cstorie
Bigamia
Rudenia
Adopia
Alienaia si debilitatea mintal
nclcarea formalitilor privind celebrarea cstoriei (la sediul serviciului de
stare civil, n mod public, n prezena a doi martori, n faa ofierului de stare
civil)
9. Lipsa publicitii declaraiei de cstorie
10. Cstoria fictiv
Reglementarea cstoriei fictive potrivit noului Cod civil

n vechea reglementare, acest caz de nulitate nu era prevzut n legislaie, ci era o creaie
a doctrinei i a jurisprudenei.98
Potrivit art. 295 din N.C.civ99., cstoria ncheiat n alte scopuri dect acela de a
ntemeia o familie este lovit de nulitate absolut. Cu toate acestea, nulitatea cstoriei se
acoper dac, pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti, a intervenit convieuirea
soilor, soia a nscut sau a rmas nsrcinat ori au trecut 2 ani de la ncheierea cstoriei.
De asemenea, art. 1294 din N.C.civ. prevede c dispoziiile referitoare la simulaie nu se
aplic actelor nepatrimoniale. Aceste texte permit, astfel, clarificarea naturii juridice i, pe cale
de consecin, a regimului juridic al cstoriei fictive. Cstoriei fictive nu i se aplic, aadar,
sanciunea inopozabilitii din materia simulaiei, ci sanciunea este nulitatea absolut.
98
I. CHELARU, op. cit., p. 49

99
49
n practic, de regul cstoria fictiv presupune fraudarea legii, cstoria fiind doar un
mijloc licit, pentru a obine un rezultat ilicit. Cstoria fictiv se ncheie n scopul de a realiza
unele efecte secundare, care nu sunt specifice cstoriei, dar care nu pot fi obinute n alt mod.
Un caz ntlnit frecvent n practic de fictivitate a cstoriei era acela al ncheierii
cstoriei ntre autorul infraciunii de viol i victim, cu scopul exclusiv de a fi exonerat de
rspundere penal, n condiiile n care, alin. (5) al art. 197 din C.pen. stabilea o cauz de
nepedepsire a fptuitorului n ipoteza cstoriei cu victima.100
n jurisprudena recent s-a constatat nulitatea cstoriei fictive cnd soii au urmrit prin
ncheierea cstoriei dobndirea calitii legale pentru a beneficia de facilitile prevzute de lege
tinerilor cstorii la achiziionarea de locuine101 , precum i n cazul n care unul dintre soi,
fiind preot, s-a cstorit n scopul exclusiv de a dobndi calitatea pentru a fi promovat.102
5.2 Nulitatea relativ a cstoriei
Sunt cazuri de nulitate relativ
1. Lipsa ncuviinrilor cerute de lege minorului
2. Viciile de consimmnt (eroare asupra identitii fizice a viitorului so, dol,
violen)
3. Lipsa discernmntului
4. Tutela
a) lipsa ncuviinrilor cerute de lege minorului
ntruct interesul proteguit de norma legal n discuie este unul particular, iar nu general,
public, sanciunea ce intervine nu trebuie s fie nulitatea absolut a cstoriei, ci nulitatea
relativ.103
Noul Cod civil face distincie ntre:
100
Prin Legea nr. 197/2000 pentru modificarea i completarea Codului penal, alin. (5) al art. 197 a fost abrogat,
astfel nct, din punct de vedere legal, acest caz de fictivitate a cstoriei nu mai poate fi ntlnit.
101
Trib. Satu-Mare, secia civil, decizia nr. 310/1994
102
G.Lupan, Cstorie fictiv. Nulitate absolut. Efecte. Not la sentina civil nr. 60 din 3 februarie 203 a
Tribunalului Iai, n Dreptul nr. 7/2004, p. 201-210. De asemenea, O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul juridic al
strinilor, aprobat prin Legea nr. 357/2003, republicat, cu modificrile ulterioare, prevede o form special de
cstorie fictiv, i anume cstoria de convenien, definit ca fiind cstoria ncheiat cu singurul scop de a
eluda condiiile de intrare i de edere a strinilor n Romnia i de a obine dreptul de edere pe teritoriilor
Romniei. Sanciunea prevzut expres de OUG nr. 194/2002
103
I. P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Ed. ALL, Buc, 1993, p. 189
50
- nulitatea absolut care intervine n cazul cstoriei ncheiate de minorul care nu a

mplinit vrsta de 16 ani, cu particularitatea c aceasta se acoper dac, pn la rmnerea
definitiv a hotrrii judectoreti, ambii soi au mplinit vrsta de 18 ani sau dac soia a nscut
ori a rmas nsrcinat (art. 294);
- nulitatea relativ care intervine n cazul n care minorul se cstorete fr s aib
ncuviinrile sau autorizrile prevzute de lege (art. 297).
b) lipsa discernmntului
Potrivit art. 19 C.fam., era nul cstoria ncheiat cu nclcarea art. 9 C.fam. Numai c
art. 9 C.fam acoperea dou ipoteze distincte: aceea a alienatului sau debilului mintal (teza I) i
aceea a celui vremelnic lipsit de facultile sale mintale (teza a II-a). Noul Cod civil prevede
expres n art. 299 c lipsa discernmntului atrage nulitatea relativ a cstoriei.
c) tutela
Sub imperiul Codului familiei, tutela nu era de natur s atrag anularea cstoriei, fiind
doar un impediment prohibitiv, de natur s atrag sancionarea ofierului de stare civil care a
celebrat cstoria cu nesocotirea acestui impediment.104 Noul Cod civil instituie n art. 300
sanciunea nulitii relative, pe considerentul c raiunile de ordin moral impugn aceast
sanciune.
3.2. Regim juridic
A. Titularul aciunii
n ceea ce privete viciile de consimmnt, din cuprinsul art. 21 alin. (2) C.fam. rezult
c anularea cstoriei pentru eroare, dol sau violen putea fi cerut numai de soul al crui
consimmnt a fost viciat.105 Soluia este aceeai i n lumina art. 298 alin. (1) din N.C.civ106.,
104
I. CHELARU, op. cit., p. 47

I. P. Filipescu, op. cit., p. 192
106
105
51
potrivit cruia Cstoria poate fi anulat la cererea soului al crui consimmnt a fost viciat
prin eroare, prin dol sau prin violen.
Referitor la anularea pentru lipsa ncuviinrilor cerute de lege, art. 297 alin. (2) 107
prevede c Nulitatea poate fi invocat numai de cel a crui ncuviinare ori autorizare era
necesar. Anularea pentru lipsa discernmntului poate fi invocat numai de soul care a fost
lipsit vremelnic de discernmnt la ncheierea cstoriei.
n sfrit, n cazul tutelei, anularea poate fi cerut de soul care s-a cstorit n timp ce era
sub tutel.
n pofida caracterului ei strict personal Ministerul Public (procurorul) poate formula, n
condiiile art. 45 alin. (1) din C.pr.civ., aciunea n anularea cstoriei, dac unul dintre soi este
pus sub interdicie sau este disprut. Ct privete judectorul, acesta nu poate invoca din oficiu
nulitatea relativ a cstoriei, dar poate pune n discuia prilor eventuala cauz de nulitate de
acest fel pe care o sesizeaz.
Avnd un caracter strict personal, potrivit art. 302 din N.C.civ., dreptul la aciunea n
anulabilitate nu se transmite motenitorilor. Cu toate acestea, dac aciunea a fost pornit de ctre
unul dintre soi, ea poate fi continuat de ctre oricare dintre motenitorii si.108
B. Prescriptibilitatea aciunii
Sub imperiul Codului familiei, art. 21 alin. (2) prevedea c termenul de prescripie a
aciunii n anularea cstoriei este de 6 luni i ncepe s curg de la ncetarea violenei sau de la
data descoperirii erorii ori a dolului.
Noul Cod civil reglementeaz prescripia aciunii n anulare n art. 301, stabilind pentru
fiecare ipotez n parte momentul de la care ncepe s curg termenul.
Astfel:
- anularea cstoriei poate fi cerut n termen de 6 luni;
107
Flavius-Antoniu Baias, Eugen Chelaru, Rodica Constantinovici, Ioan Macovei - Noul cod civil -Edit. C.H.
Beck, Bucureti 2012
108
I. P. Filipescu, op. cit., p. 191
52
- n cazul prevzut la art. 297 (lipsa ncuviinrilor cerute de lege), termenul curge de la
data la care cei a cror ncuviinare sau autorizare era necesar pentru ncheierea cstoriei au
luat cunotin de aceasta;
- n cazul nulitii pentru vicii de consimmnt ori pentru lipsa discernmntului,
termenul curge de la data ncetrii violenei sau, dup caz, de la data la care cel interesat a
cunoscut dolul, eroarea ori lipsa vremelnic a discernmntului;
- n cazul prevzut la art. 300 (tutelei) termenul curge de la data ncheierii cstoriei.
C. Confirmarea nulitii
Ca orice nulitate relativ i cu att mai mult n dreptul familiei, unde se poate trece i
peste unele cauze de nulitate absolut, n interesul meninerii familiei i a ocrotirii copiilor i
nulitatea relativ a cstoriei poate fi confirmat expres, prin declaraia n acest sens a celui
ndrituit s o invoce, sau tacit, prin neintroducerea aciunii n anulare n termenul legal de
prescripie.109
D. Acoperirea nulitii
Ca i un aspect de noutate, art. 303 reglementeaz acoperirea nulitii relative. Astfel, n
cazul lipsei ncuviinrilor cerute de lege pentru cstoria minorului, nulitatea relativ a
cstoriei se acoper dac, pn la rmnerea definitiv a hotrrii judectoreti, s-au obinut
ncuviinrile i autorizarea cerute de lege.
n cazul anulrii pentru vicii de consimmnt i a lipsei discernmntului, cstoria nu
poate fi anulat dac soii au convieuit timp de 6 luni de la data ncetrii violenei sau de la data
descoperirii dolului, a erorii ori a lipsei vremelnice a facultilor mintale.110
n sfrit, n toate cazurile, nulitatea cstoriei se acoper, dac, ntre timp, ambii soi au
mplinit vrsta de 18 ani sau dac soia a nscut ori a rmas nsrcinat.
109
Teodor Bodoasca, op. cit. p. 32

Florian Emese, op.cit., p. 73: n dreptul francez, nulitatea relativa a casatoriei pentru vicierea consimtamntului
se acopera prin faptul convietuirii, cu caracter de continuate, timp de cel putin 6 luni de la data descoperirii erorii,
respectiv a ncetarii violentei (art. 181 C.civ. fr.), dar termenul de prescriptie al dreptului la actiune este cel de drept
comun, adica 5 ani (1304 C.civ.fr.) socotit, n functie de viciul de consimtamnt, din momentul nasterii dreptului la
actiune.
110
53
Capitolul al VI-lea
CONCLUZII DE LEGE FERENDA
Legea nr. 71/2011111 modific o serie de dispoziii cuprinse n Noul Cod civil romn,
adoptat prin Legea nr. 287/2009112 i, totodat, completeaz acest act normativ cu o serie de
prevederi privind punerea n aplicare a acestuia. Totodat, prin aceast lege sunt modificate o
serie de dispoziii cuprinse n legi speciale, n vederea punerii lor n acord cu noua reglementare
cuprins n Codul civil nou adoptat (n continuare: N.C.civ.). Astfel cum se precizeaz n art. 1
al Legii nr. 71/2011, obiectul acestei reglementri l constituie i soluionarea conflictului de legi
resultnd din intrarea n vigoare a Codului civil.
n cadrul Seciunii a 2-a a Capitolului IV din Legea nr. 71/2011 sunt modificate i
completate o serie de dispoziii cuprinse n Cartea a II-a Despre familie a noului Cod civil.
Una dintre modificrile cu cele mai importante consecine pentru activitatea instanelor
judectoreti privete art. 265 N.C.civ., care stabilete competena n materia cauzelor privind
dreptul familiei. Spre deosebire de reglementarea cuprins n forma iniial a noului Cod civil, n
care competena instanei de tutel cuprindea toate msurile judiciare i toate litigiile privind
aplicarea dispoziiilor crii a 2-a Despre familie a acestui act normativ, modificarea intervenit
prin art. 52 pct. 1 din Legea nr. 71/2011 extinde competena acestei instane i la msurile de
ocrotire a copilului prevzute n legi speciale. Prin urmare, toate cauzele privind msurile de
111
Legea nr. 71/2011 pentru punerea n aplicare a legii nr. 287/2009 privind Codul civil a fost publicat n
Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011.
112
Noul Cod civil romn a fost adoptat prin Legea nr. 287/2009, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea
I, nr. 511 din 24 iulie 2009.
54
protecie special a copilului, prevzute n Legea nr. 272/2004 privind protecia i promovarea
drepturilor copilului113 vor trece din competena completelor specializate n materie de minori i
familie ale tribunalului (respectiv, a tribunalului pentru minori i familie) n competena instanei
de tutel, care va funciona la nivelul judectoriei.
Cu privire la nulitatea relativ a cstoriei, modificarea intervenit114 privete o schimbare de
ordin terminologic, termenul nulitate relativ fiind nlocuit cu anulabilitate, precum i o reformulare
a textului.
n cadrul alin. (1) al art. 297 N.C.civ., printre situaiile n care cstoria poate fi anulat se
introduce i lipsa ncuviinrii persoanei sau a autoritii care a fost abilitat s exercite drepturile
printeti n cazul n care nu exist nici prini i nici tutore care s poat ncuviina cstoria minorului
care a mplinit vrsta de 16 ani.
Totodat, n alin. (2) al aceluiai articol, n vederea sesizrii instanei de tutel pentru anularea
cstoriei care nu respect condiiile de fond prevzute de lege, se include i posibilitatea aplicrii art. 46
alin. (4) N.C.civ., potrivit cruia, instana de tutel va putea sesiza procurorul n vederea exercitrii
aciunii n anulare n situaiile n care actul (n cazul nostru, cstoria minorului) s-a ncheiat fr
autorizarea acesteia, necesar potrivit legii. Rmne ca practica judiciar s stabileasc modalitatea
practic n care instana de tutel va putea fi sesizat cu privire la ncheierea cstoriei fr autorizarea
prevzut de lege pentru a solicita procurorului exercitarea aciunii n anulare.
Modificarea art. 302 N.C.civ. cuprinde doar o corectare de ordin terminologic, respectiv, n loc
de: dreptul la aciunea n anulabilitate , cum n mod greit fusese redactat textul iniial, a fost prevzut:
dreptul la aciunea n anulare.
La fel, modificarea art. 303 N.C.civ. nu face dect s pun n acord acest articol cu modificrile
intervenite la art. 297 al aceluiai act normativ, n sensul completrii situaiilor n care anulabilitatea
cstoriei ncheiate cu nclcarea unor condiii de fond prevzute de lege va putea fi acoperit, i cu
situaia prevzut n alin. (5) al art. 272 N.C.civ. (respectiv, lipsa ncuviinrii persoanei sau a autoritii
care a fost abilitat s exercite drepturile printeti n cazul n care nu exist nici prini i nici tutore care
s poat ncuviina cstoria minorului care a mplinit vrsta de 16 ani).
113
Legea nr. 272/2004 privind protecia i promovarea drepturilor copilului a fost publicat n Monitorul Oficial al
Romniei, Partea I, nr. 557 din 23 iunie 2004.
114
Art. 52 pct.5 din Legea nr. 71/2011.
55
O modificare foarte important se refer la opozabilitatea hotrrii judectoreti de constatare a

nulitii sau de anulare a cstoriei. n forma iniial a alin. (2) al art. 306 N.C.civ., opozabilitatea hotrrii
judectoreti de constatare a nulitii sau de anulare a cstoriei este condiionat de efectuarea
formalitilor de publicitate prevzute de lege cu privire la aciunea n nulitate ori anulabilitate, fr a fi
precizate aceste forme de publicitate.
Noua form a alin. (2) al acestui articol dispune efectuarea acelorai forme de publicitate
prevzute de art. 291, 334 i 335 N.C.civ. pentru ncheierea cstoriei i adoptarea regimului matrimonial
i pentru hotrrea judectoreasc prin care cstoria a fost declarat nul sau anulat.
O alt modificare privind publicitatea regimului matrimonial se refer la Registrul naional
notarial al regimurilor matrimoniale, despre care nu se mai pstreaz meniunea inut n format
electronic.
Observm, totodat, c n art. 334 se vorbete doar despre publicitatea conveniei matrimoniale,
cu toate c nscrierea n Registrul naional notarial al regimurilor matrimoniale este necesar i pentru
regimul matrimonial legal, care nu presupune ncheierea unei convenii matrimoniale. n cazul aplicrii
regimului matrimonial al comunitii legale, publicitatea prin registrele prevzute de lege se va face n
urma comunicrii copiilor de pe actul de cstorie de ctre ofierul de stare civil, realizat n temeiul art.
291 N.C.civ.
Cu privire la nulitatea conveniei matrimoniale, reglementat n art. 338 N.C.civ., modificarea
realizat prin Legea nr. 71/2011 aduce doar o precizare terminologic, expresia: lovit de nulitate fiind
nlocuit cu: nul sau anulat.
Prin Legea nr. 71/2011 sunt aduse o serie de dispoziii tranzitorii cu privire la aplicarea n timp a
dispoziiilor legale cuprinse n noul Cod civil care privesc i dreptul familiei, prin modificarea i
completarea unor articole cuprinse n Titlul preliminar intitulat Despre legea civil al acestui act
normativ.
Astfel, legea menine principiul tradiional al aplicrii n timp a legii civile, potrivit cruia:
Codul civil se aplic tuturor actelor i faptelor ncheiate sau, dup caz, produse ori svrite dup
intrarea sa n vigoare, precum i situaiilor juridice nscute dup intrarea sa n vigoare.115
Prin dispoziiile cuprinse n alin. (2) al art. 5 din Legea nr. 71/2011 se prevd ns o serie de
derogri de la aplicarea acestui principiu, n sensul c dispoziiile noului Cod civil sunt aplicabile i
115
Art. 5 alin. (1) din Legea nr. 71/2011.
56
efectelor viitoare ale unor situaii juridice nscute anterior intrrii n vigoare a acestuia. Fiind vorba de o
aplicare cu titlu de excepie a dispoziiilor noului Cod civil, enumerarea situaiilor la care aceast
prevedere se refer este expres i limitativ prevzut de lege. Este vorba despre efectele viitoare ale
situaiilor juridice nscute anterior intrrii n vigoare a noului Cod civil, derivate din starea i
capacitatea persoanelor, cstorie, filiaie, adopie i obligaia legal de ntreinere, din raporturile de
proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, i din raporturile de vecintate, dac acestea subzist
dup intrarea n vigoare a acestui act normativ.
Aceeai enumerare a situaiilor n care legea nou se aplic doar cu titlu de excepie este reluat i
n alin. (6) al art. 6, astfel cum acesta a fost completat prin art. 9 pct. 4 din Legea nr. 71/2011.
Constatm, aadar, c situaiile n care dispoziiile noului Cod civil se aplic i efectelor unor
situaii juridice nscute anterior intrrii n vigoare a acestuia se refer, n cea mai mare parte, la instituiile
dreptului familiei. Sunt vizate aici prevederile legale privind att relaiile personale ct i cele
patrimoniale care privesc familia.
Prin urmare, dispoziiile noului Cod civil se vor aplica i n ceea ce privete efectele viitoare ale
cstoriilor ncheiate anterior datei intrrii n vigoare a acestui act normativ, filiaiei, adopiei i obligaiei
legale de ntreinere privind copiii nscui anterior acestei date. Aspectele cu privire la care se derog de
la principiul general n privina datei intrrii n vigoare a dispoziiilor cuprinse n Cartea a II-a Despre
familie a noului Cod civil sunt detaliate n cadrul Seciunii 1 a Capitolului IV din Legea nr. 71/2011.
Dispoziiile derogatorii de la principiul aplicrii n timp a legii civile n materia relaiilor de
familie sunt numeroase, acestea fiind grupate n cadrul art. 24-51 din Legea nr. 71/2011.
n general, aplicarea n timp a noilor dispoziii este reglementat inndu-se cont de interesele
persoanelor care le vor fi beneficiare, astfel nct impactul pe care l vor produce s nu fie imprevizibil i
s nu produc efecte nedorite.
Astfel, dispoziiile noului Cod civil privind logodna c sunt aplicabile doar pentru situaiile n
care aceasta se va ncheia dup data intrrii n vigoare a noului Cod civil, ntruct pentru promisiunile
reciproce de cstorie pe care viitorii soi i le-au fcut anterior acestei date, promisiuni care valoreaz
logodn n viziunea noii reglementri, nu este dezirabil producerea unor efecte care nu erau reglementate
la data respectiv i, prin urmare, nu ar fi putut fi cunoscute sau previzibile.
n ceea ce privete validitatea cstoriei ncheiate anterior intrrii n vigoare a noului Cod civil,
aceasta se va aprecia potrivit legii n vigoare la data ncheierii sale. Condiiile de fond i de form care
57
trebuie respectate pentru ca o cstorie s fie valabil ncheiat nu pot fi apreciate dect n raport de
exigenele pe care legea aplicabil n momentul ncheierii cstoriei le prevede, acestea fiind singurele
condiii de validitate cunoscute de cei care ncheie cstoria.
Cu toate acestea, pentru situaiile n care a intervenit un fapt care, prin aplicarea reglementrii noi,
ar acoperi nulitatea unei cstorii ncheiate anterior, se aplic dispoziiile noului Cod civil, cstoria
respectiv nemaifiind constatat nul sau anulat. Sunt dispoziii legale care au drept scop meninerea
unei cstorii care, dei la momentul ncheierii acesteia nu ndeplinea toate condiiile de fond i de form
necesare pentru a fi ncheiat n mod valabil, prin intrarea n vigoare a noii reglementri ndeplinete
condiiile prevzute de lege i nu mai exist raiunea anulrii sau declarrii nulitii sale, ntruct aceste
condiii s-au modificat sub aspectul care constituia cauza de nulitate.
De asemenea, dac faptul care acoper nulitatea presupune curgerea unui termen, cstoria nu
mai poate fi constatat nul sau anulat dup trecerea acelui termen de la intrarea n vigoare a noului Cod
civil. Chiar dac ncheierea cstoriei care ar putea fi declarat nul sau anulat sub imperiul legii n
vigoare la data ncheierii sale, dac termenul prevzut de noua reglementare pentru acoperirea nulitii
respective a trecut de la data intrrii n vigoare a acesteia, se presupune c i nulitatea acestei cstorii se
acoper, n aceleai condiii ca i pentru o cstorie ncheiat la data intrrii n vigoare a noii legi.
Prin urmare, cererile de constatare a nulitii sau de anulare a unor cstorii ncheiate nainte de 1
octombrie 2011 vor fi soluionate potrivit Codului familiei, cu aceste excepii, care vor determina
aplicarea noii reglementri.
O alt modificare adus de noul Cod civil care se bucur de dispoziii speciale privind aplicarea
n timp o constituie existena tutelei ca impediment la cstorie. n actuala reglementare, dei potrivit
dispoziiilor art. 8 din Codului familiei: n timpul tutelei, cstoria este oprit ntre tutore i persoana
minor ce se afl sub tutela sa, tutela nu este enumerat nici printre cauzele de nulitate absolut
enumerate limitativ de art. 19 C. fam. i nici printre cele de nulitate relativ prevzute de art. 21 C. fam.
n schimb, art. 300 N.C.civ. include ncheierea cstoriei ntre tutore i persoana minor aflat sub tutela
sa printre cauzele de nulitate relativ a cstoriei. Prin urmare, prin Legea de punere n aplicare a noului
Cod civil se prevede c aceast cauz de nulitate relativ a cstoriei va fi avut n vedere doar cu privire
la cstoriile ncheiate dup intrarea n vigoare a noii reglementri.
Relaiile personale i patrimoniale dintre soi sunt supuse dispoziiilor noului Cod civil de la
data intrrii sale n vigoare, indiferent dac o cstorie a fost ncheiat anterior sau ulterior acestei date.
Este dispoziia de principiu cuprins n art. 27 din Legea nr. 71/2011, care este ns urmat de unele
58
precizri i derogri, nscute din dorina legiuitorului de a face ct mai clare aspectele privind aplicarea
noilor reglementri.
Astfel, dup 1 octombrie 2011, dispoziiile imperative ale legii privind efectele cstoriei (aanumitul regim primar) vor fi aplicabile tuturor soilor, indiferent de data ncheierii cstoriei i
indiferent de regimul matrimonial ales.
n acest context, reglementrile privind mandatul judiciar116, cuprinse n art. 315 alin. (1)
N.C.civ., se vor aplica i n cazul cstoriilor ncheiate nainte de intrarea n vigoare a noului Cod civil, n
situaiile n care imposibilitatea unuia dintre soi de a-i manifesta voina intervine sau se menine i dup
intrarea n vigoare a acestui act normativ. Este o reglementare nou, care are drept scop funcionarea
regimului matrimonial n perioade de criz, aceasta fiind necesar tuturor familiilor, indiferent de data la
care cstoria a fost ncheiat i indiferent dac imposibilitatea unuia dintre soi de a-i manifesta voina
intervine dup intrarea n vigoare a noului Cod civil sau anterior, dar se menine i dup aceast dat.
De asemenea, legiuitorul a inut s precizeze expres faptul c prevederile noii legi privind actele
de dispoziie care pun n pericol grav interesele familiei, cuprinse n art. 316 N.C.civ., care fac parte din
regimul primar, sunt aplicabile i n cazul cstoriilor n fiin la data intrrii sale n vigoare, dac actele
juridice care pun n pericol grav interesele familiei sunt svrite de unul dintre soi dup aceast dat,
scopul reglementrii fiind acela de a apra toate cstoriile de unele manifestri abuzive ale unuia dintre
soi, care ar amenina echilibrul economic al familiei. 117
BIBLIOGRAFIE
Autori romni
116
Mandatul judiciar reprezint ncuviinarea pe care instana de tutel o poate da unuia dintre soi de a-l reprezenta
pe cellalt pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial, stabilind, totodat, condiiile,
limitele i perioada de valabilitate a acestei reprezentri, n situaia n care soul ce va fi reprezentat se afl n
imposibilitatea de a-i manifesta voina.
117
n baza dispoziiilor art. 316 N.C.civ., oricare dintre soi poate solicita instanei de tutel ca, n mod excepional,
s decid ca, pentru o durat determinat, dreptul de a dispune de anumite bunuri s poat fi exercitat numai cu
consimmntul su expres, prin derogare de la regulile regimului matrimonial aplicabil respectivei cstorii, dac
cellalt so ncheie acte juridice prin care pune n pericol grav interesele familiei.
59
C. Hamangiu, I. Rosetti-Balanescu, Al. Baicoianu, Tratat de drept civil romn, vol.
III, Ed. ALL, Seria Restitutio, Buc, 1998

C.St. Tomulescu, Concubinatul in dreptul roman,1937, p. 143
DAN LUPACU, Dreptul familiei, Editura Rosetti, Bucureti, 2005
Filipescu i A. Filipescu, n lucrarea Tratat de dreptul familiei, ediia a VIII- a, Edit.
Universul Juridic, Bucureti, 2006
Flavius-Antoniu Baias, Eugen Chelaru, Rodica Constantinovici, Ioan Macovei Noul cod civil -Edit. C.H. Beck, Bucureti 2012
Florian Emese, Dreptul Familiei, Editia a 3-a, cu referiri la Noul Cod Civil, Ed.
C.H.Beck, Buc, 2010
I. CHELARU, Cstoria i divorul. Aspecte juridice civile, religioase i de drept
comparat, Ed. A92 Acteon, Iai, 1992
I. Filipescu i A. Filipescu, n lucrarea Tratat de dreptul familiei, ediia a VIII- a,
Edit. Universul Juridic, Bucureti, 2006
I.P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Editura All, Bucureti, 1998
I.P.Filipescu- Tratat de Dreptul familiei, Bucureti, Ed..ALL, 1996
I.P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Editura C.H Beck, Bucureti, 2006
Ion P. Filipescu, Andrei I. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Universul juridic,
Bucureti, 2006
M. Voinea i C. Bulzan n lucrarea Sociologia drepturilor omului, EdituraUniv.
Buc., Sociologie 2003
Maria Harbd, Dreptul familiei si starea civil, Ed. Universitii Al. I. Cuza Iai,
2003
Stefan Coco, Drept roman, Izvoare, procedur, persoane, drepturi reale, succesiuni,
obligatii, izvoarele, obligatiilor, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2005
60
erban Pop, Alina Savin, Liviu Ni, Mihaela Vrabie i Gabriela Ilie Codul Civil
pe nelesul tuturor, Edit. Adevrul Holding, Bucureti 2011
T. Bodoasca, Examen de ansamblu si observatii critice privind familia si casatoria n
reglementarea noului Cod civil, Dreptul nr. 11/2009
T.R.POPESCU, M.PASCU, Cstoria, familia i dreptul, Ed. t., Bucureti, 1963
Teodor Smbrian, Principii, institutii si texte celebre n dreptul roman, Casa de
editur si pres Sansa, Bucuresti, 1994
V.Daghie, I.Apostu, Elemente de drept public i privat , Ed. Naional, 1998
Vasile Popa, Radu. I. Motica, Drept privat roman, Ed. Presa Universitar Romn,
Timisoara 1994
Autori strini
M. Forse i Armand Colin n lucrarea Elemente de sociologie-1983
Alain Girard - Sociologie de l'pinion 1975
C. H. Letourneau, n lucrarea Levolution du marriage et de la famille, Paris 1888
P. Noailles, Revue historique de droit francais et etranger, 1936
E.Westermarck, The history or human marriage, 1945
Noul Cod Civil republicat in Monitorul Oficial nr. 505/15 iulie 2011, adoptat prin legea
287/2009 privind Codul Civil i modificat prin legea nr. 71/2011 ptr. Punerea in aplicare a legii 287/2009
61

Lucrare Alexandra

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Alexandra

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul I

Termenul de cstorie1 este folosit n dou sensuri i anume

familii matronimice i patronimice. Alti autori absolutizeaz forma monogama a familiei,

cstoriei: laic si religios, cu amendamentul ca valoare si efecte juridice au doar cstoriile

etimologic al limbii latine", "ansamblul sclavilor i al servitorilor ce triau sub acelai

Cstoria antic i cstoria medieval

Vezi A. Pricopi op. cit, pag. 21

Pe parcursul ceremoniei mireasa a fost nsoit de pronuba, o matroan care a fost

De obicei, acum ea primete cadouri de la soul ei. De asemenea, este dat un

extrem de diferite, puteau s o atepte pe mireas. n cazul n care ea a fost suficient de

Vezi A. Pricopi op. cit, pag. 23

dreptul local al populatiei autohtone. Se practica probabil infratirea, diferitele forme de

Vezi A. Pricopi op. cit, pag. 27

Vezi A. Pricopi op. cit, pag. 29

Cstoria principal izvor al familiei - grup social fundamental

individul cauta un partener asemanator siesi;

varsta la care se realizeaza cstoria a crescut continuu;

succesul cstoriei depinde, nu atat de partener, cat de momentul in care se perfecteaza

ipotezei homogomiei, potrivit careia cei asemanatori se intalnesc si se cstoresc si a ipotezei

Copiii constituie ratiunea de a fi a familiei, liantul partenerilor, concretizarea

Caracterizarea generala a relatiilor de familia

natalitatea si fertilitatea. Viata desfasurata de indivizi in cadrul institutionalizat al familiei

Se poate lesne observa ca existenta raporturilor de familie juridice nu presupun

Principii generale ale cstoriei

g) Cstoria se ntemeiaz pe deplina egalitate n drepturi dintre brbat i femeie.

Conditii pentru incheierea casatoriei

Astfel, aa cum artam i n capitolul anterior, consimmntul la cstorie32, vrsta

Eroarea asupra consimtamantului obiectiv al manifestrii de voina, adic faptul de a nu fi

privire la starea sa materiale, nu suntem in prezenta vicierii consimtamantului. Dimpotriv,

Denumit i nubila, vrsta matrimonial pornete de la un minim stabilit de lege.

Vezi op. cit., pag. 29

Cum legea nu distinge, alienaia i debilitatea mintal constituie un impediment la

In principiu, sexul fiecruia dintre viitorii soi se stabilete cu ajutorul certificatului de

Actul juridic al cstoriei

Formaliti pentru ncheierii cstoriei

Condiiile de form sunt prevzute59:

4.2.a Comunicarea strii de sntate

4.2.b Locul ncheierii cstoriei

I.P.FILIPESCU, Tratat..., op.cit., pag. 32.

4.2 c Declaraia de cstorie, coninutul i publicitatea ei. Rennoirea declaraiei de

I.P.FILIPESCU, Tratat..., op.cit., pag.33

La primirea declaraiei de cstorie, delegatul de stare civil va citi viitorilor soi

4.2.f Refuzul celebrrii cstoriei

1. Identific pe viitorii soi.

I.P.FILIPESCU, Tratat..., op.cit., pag. 21.

nendoielnic. n acest scop consimmntul surdomuilor ca i a celor care vorbesc o limb pe

6. Citete viitorilor soi dispoziiile Codului familiei privind drepturile i obligaiile

Art. 32 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civil.

dezvoltarea i consolidarea familiei. Statul apr interesele mamei i copilului i manifest

Putem concluziona c, atribuiile delegatului de stare civil privind celebrarea

4.2.g Martorii la cstorie

precizeaz c: Ofierul de stare civil, lund consimmntul

I.P.FILIPESCU, Tratat...,op.cit., pag. 29.

Formaliti ulterioare ncheierii cstoriei

Formalitile ulterioare ncheierii cstoriei au fost completate cu obligaia ofierului de

C.LUNGU, Cu privire la momentul ncheierii cstoriei, n R.R.D. nr. 9/1972,pag.82.

4.3.b Formaliti privind regimul matrimonial

4.3.c Dovada cstoriei

Nulitile n materia cstoriei pot fi clasificate dup cum urmeaz:

5.1. Nulitatea absolut a cstoriei

Lipsa diferenei de sex

Reglementarea cstoriei fictive potrivit noului Cod civil

I. CHELARU, op. cit., p. 49

- nulitatea absolut care intervine n cazul cstoriei ncheiate de minorul care nu a