SUPORT DE CURS

LUCR
LUCR TOR INSTALATOR PENTRU
CONSTRUC
CONSTRUC II

COMUNICARE I NUMERAIE
Indiferent de forma pe care o imbraca, orice proces de comunicare are cateva
elemente caracteristice:
existenta a cel putin doi parteneri emitator (cel care trimite mesajul) si receptor (cel care primeste mesajul) - intre
care se stabileste o anumita relatie;
capacitatea partenerilor de a emite si recepta semnale intr-un anumit cod cunoscut de ambii parteneri (de mentionat este
faptul ca, in general, in orice proces de comunicare partenerii joaca pe rand rolul de enuntiator si receptor);
existenta unui mesaj ce poate fi un sentiment, o idee, un gand. Mesajul
are ca scop informarea, convingerea, impresionarea, amuzarea, obtinerea unui actiuni, etc.
existenta unui canal/mijloc de transmitere a mesajului.
existenta unui raspuns feedback un mesaj specific prin care emitentul primeste de la destinatar un anumit raspuns cu
privire la mesajul comunicat, fapt care permite continuarea comunicarii
se realizeaza intr-un anumit context spatio-temporar. Contextul este foarte important pentru ca aceleasi cuvinte vor suna
altfel intr-un birou decat intr-un mediu neoficial.
este influentat de o serie de bariere de comunicare, perturbatii care intervin in comunicare si care reduc fidelitatea
transferului de mesaj.
n acest context, se impune distincia dintre informare i comunicare, termeni adesea confundai.
Altfel spus, termenul de informare se refer la situaiile n care rolul activ i revine exclusiv receptorului, n timp ce comunicarea
vizeaz un sistem de relaii interactive. Informarea const deci, n relaionarea oamenilor cu faptele, iar comunicarea n relaionarea
interpersonal.
Informarea
- tine exclusiv de transferul de continut (emisie si receptare);
- se refera la situatiile in care rolul activ ii revine exclusive receptorului;
Informarea functioneaza intron singur sens, de la emitent catre receptor.
Comunicarea
- se refera la schimburile de idei ce vizeaza schimbarea
comportamentului celuilalt;
- vizeaza un sistem de relatii interactive;
- consta in relationarea interpersonala.
Comunicarea se realizeaza in mai multe directii, fiecare emitent devenind la randul lui receptor si invers, in cadrul
aceleiasi secvente de comunicare. Comunicarea implica existenta feedback-ului.
Pe langa aceste operatii simple il poate ajuta cunoasterea ecuatiei de gradul I cu o necunoscuta.
Ex;
aX +b=c, unde,,a,; ,,b si ,,c sunt numere iar necunoscuta este ,,X
Rezolvare
aX=b-c
X=(b-c)/a
Exemplu numeric; 2X+3=5 rezulta ca X=(5-3)/2 rezulta ca x=2/2 rezulta ca x=1
Exemplu cu rezolvarea unui sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute.
Cunoasterea regulii de trei simple
a:b=c:d sau a/b=c/d unde axd=bxc
Exemplu:
Un zidar excuta in 2 ore 4mc de zidarie. In cat timp executa el 10mc de zidarie?
2 ore.4 mc
X ore.10 mc
Rezulta ca 2/X = 3/10 rezulta mai departe ca : X = (10x2) / 4, deci X = 5 ore
Cunoasterea sistemului de doua ecuatii cu doua necunoscute
Rezolvarea unui sistem de doua ecuatii cu doua necunoscute:
a.Metoda substitutiei :

b.Metoda reducerii :

Trebuie sa stim urmatoarele:

Doua numere egale dar de semne contrare se reduc (+y si y)
Intr-o ecuatie, trecerea membrilor dintr-o parte in alta a ecuatiei se face cu semn schimbat. Adica daca este cu semnul (+) il trecem
in partea cealalta de egal (=) cu semnul (-) si daca este cu semnul (-) ail trecem in partea cealalta de egal (=) cu semnul (+).

UTILIZAREA CALCULATORULUI I PRELUCRAREA INFORMAIEI

Primii pai n lucrul cu calculatorul
Pornirea calculatorului
Orice calculator are pe unitatea central dou butoane: unul de pornire a
calculatorului i unul de restartare a calculatorului n caz de blocare. Pentru a porni calculatorul
va trebui s apsai pe butonul de pornire, care este de obicei cel mai mare i pe care uneori
scrie Power sau On. De asemenea, monitorul are un buton de pornire, pe care o dat apsat
apare o lumini mic verde ce se afl pe monitor i indic deschiderea acestuia.
Dac dup apsarea butonului calculatorului, acesta nu a pornit va trebui s verificai
urmtoarele posibiliti: calculatorul este conectat la reeaua electric; ntreruptorul aflat n
partea din spate a unitii centrale este pus pe opiunea 1 (deschis) - numai pentru calculatoarele prevzute cu ntreruptor;
monitorul este pornit.
Prin acionarea butonului Power calculatorul pornete i pe monitor apare interfaa grafic a sistemului de operare.
nchiderea, calculatorului
Dup efectuarea programului de lucru calculatorul trebuie nchis. Pentru oprirea direct a sistemului de operare va trebui s
apelai funcia Shut Down din meniul Start existent pe bara din partea de jos a ecranului (Taskbar).
Procedura corect de nchidere este apelarea funciei Shut Down numai dup ce ai salvat datele cu care ai lucrat i ai nchis
aplicaiile.
La apelarea acestei funcii pe ecran va aprea o
caset de dialog din care alegei opiunea
mentionai pentru nchiderea calculatorului.
O alt modalitate de afiare a acestei casete de
dialog este apsarea tastelor Alt+F4, dar numai n
cazul n care celelalte aplicaii nu sunt active.

Repornirea calculatorului
Dac dup instalarea unui program nou este necesar repornirea sistemului de operare, sau calculatorul nu mai rspunde
comenzilor primite exist posibilitatea de a-l reporni fr a nchide calculatorul i apoi a-l deschide din nou, sistemul de operare
Windows oferind posibilitatea de a restarta calculatorul.
Exist trei posibiliti de restartare a calculatorului:

Prin alegerea opiunii Restart din fereastra de dialog Shut Down

Prin apsarea simultan de dou ori a tastelor Ctrl+Alt+Del

Prin apsarea butonului Restart existent pe unitatea central aceast opiune

fiind cea mai puin recomandat.
Folosirea butonului Restart existent pe unitatea central se recomand doar n
momentul n care celelalte dou alternative nu funcioneaz.
nchiderea unei aplicaii care nu rspunde comenzillor primite
Dac avei o aplicaie care nu mai rspunde comenzilor primite de la tastatur
sau mouse va trebui s nchidei aplicaia forat. Pentru aceasta apsai simultan
tastele Ctrl+Alt+Del o singur dat.
Va aprea pe ecran o fereastr n care sunt prezentate aplicaiile ce ruleaz n momentul respectiv pe calculator, cu
menionarea strii n care se gsete aplicaia. Pentru rezolvarea situaiei create acionai ca n figura urmtoare:
Operaiile de baz i informaii generale

Vizualizarea componentelor de baz ale calculatorului.

Aceste informaii se pot vizualiza dac dai un clic dreapta pe pictograma My
Computer afiat pe Desktop (ecran) i din meniul afiat alegei opiunea
Properties.

Aceast opiune va deschide fereastra System Properties n care se prezint proprietile sistemului astfel:
Fereastra System Properties

 Schimbarea configuraiei existent pe ecran (Desktop)

La deschiderea calculatorului putei observa pe bara de jos (Taskbar) n partea din dreapta existena anumitor simboluri.

Unul dintre simboluri v arat ora curent.

Pentru a modifica ora i data curent se poate alege una din urmtoarele dou:

dublu clic pe aceast pictogram pentru a deschide fereastra Date and Time
Properties

prin deschiderea directorului Control Panel din meniul Start-Settings.

Aceast funcie va deschide urmtoarea fereastr:

Aici va trebui s dai dublu clic pe pictograma Date and Time pentru a deschide fereastra de proprieti Date and Time
unde putei modifica data i ora curent.
Pentru a modifica volumul activai tot fereastra Control Panel, n care va trebui s dai dublu clic pe pictograma Sounds
and Multimedia.
Aceasta va deschide fereastra Sounds and Multimedia Properties n care
putei modifica volumul:
Pentru a v alege caracteristicile principale ale ecranului (desktop-ului) va
trebui s lucrai cu opiunea Properties pe care o obinei printr-un clic dreapta
n orice loc de pe ecran.
Aceast aciune deschide fereastra Display Properties:
Pentru a schimba culorile va trebui s selectai meniul Appearance din
fereastra Display Properties. n acest meniu putei alege diferite teme pe care
Windows-ul le are predefinite, din meniul derulant Scheme.
Dac aceste culori predefinite nu v plac putei s v alegei singuri propriile
culori. Pentru aceasta va trebui s lucrai cu meniul derulant Color.

Dac rezoluia curent (dimensiunea tuturor elementelor ce apar pe ecran) vi se pare prea mare sau prea mic i dorii s
o schimbai, din fereastra Display Properties, alegei meniul Settings.

n situaia n care exist o perioada de timp de repaos n lucru avei posibilitatea de a allege diferite opiuni pentru ecranul
monitorului dumneavoastr. Una dintre aceste opiuni este activarea Screen Saver-ului. Screen Saver-ul se activeaz din fereastra
Display Properties din meniul Screen Saver.
Setarea tastaturii si schimbarea optiunii pentru alta limba
Dac dorii s scriei anumite documente ntr-o limb strin, putei avea nevoie de anumite caractere care nu exist pe
tastatur. De aceea va trebui s setai tastatura pentru limba dorit. De exemplu pentru a scrie cu diacritice setarea se va face
pentru limba romn.
Schimbarea tastaturii se face din fereastra Control Panel-Regional Options. n aceast fereastr va trebui s apsai meniul
Input Locals.
Dup apsarea butonului Apply pe bara de jos a ecranului (Taskbar) va aprea
o pictogram care arat limba curent folosit.
Pentru a schimba tastatura pentru alt limb va trebui s dai un dic stnga pe
aceasta pictogram i s alegei limba dorit.

Alt modalitate de modificare a tastaturii pentru o alt limb este prin intermediul tastelor. V putei alege combinaia de
taste dorit dac apsai butonul Key Sequence din fereastra Regional Options.
Se va deshide fereastra de dialog Change Key Sequence:

Formatarea dischetei
Pentru a putea lucra cu discheta sau floppy disk-ul aceasta va trebui iniial formatat. De obicei atunci cnd cumprai o
dischet aceasta este formatat.
Formatarea unei dischete este necesar deoarece trebuie ca discheta respectiv s fie compatibil cu sistemul de
operare folosit. Deci formatarea unei dischete pregtete discheta pentru a fi folosit.

Dac discheta cumprat nu este formatat atunci o putei formata singuri, parcurgnd urmtorii pai:
Pas 1 - Introducei discheta n unitatea de dischet.
Pas 2 - Deschidei printr-un dublu clic pe pictograma My Computer, existent pe Desktop, fereastra My Computer.
Pas 3 - Selectai cu un clic stnga din aceast fereastr iconul 3,5 Floppy A i apoi din meniul File al ferestrei My
Computer alegei opiunea Format.
Pas 4 Apelai funcia Format. Aceast funcie va afia urmtoarea caset de dialog.

Atunci cnd ai apsat butonul Start va aprea o caset de dialog care v va ntreba dac suntei siguri c vrei s
formatai discheta deoarece prin formatare pierdei toate datele existente pe aceasta.

Pas 5 Dup terminarea formatrii va aprea o caset dialog care v va afia rezultatele formatrii. nchidei caseta
Format i fereastra My Computer.
Atentie!!!
S nu folosii opiunea Format pentru hard disk (C, D etc.) deoarece toate fiierele sistemului de operare vor fi
terse i nu vei mai putea folosi calculatorul.
Instalarea, dezinstalarea unei aplicatil soft
Pentru a instala o aplicaie soft va trebui s introducei discheta sau CD-ul n unitatea corespunztoare i apoi s rulai
programul de instalare executabil. De obicei acesta apare sub denumirea Setup.exe.
Dup pornirea acestui program de instalare urmrii derularea acestuia i rspundei cererilor care apar pe ecran. Dac nu mai
folosii un anumit program, pentru a elibera hard disk-ul, este de preferat s dezinstalai acest program. Dezinstalarea unui program
se face prin una din urmtoarele alternative:

Alternativa 1 - prin aiegerea funciei Uninstall din directorul aplicaiei.

Alternativa 2 - din fereastra Control Panel selectai pictograma Add or Remove Programs, ce va deschide
urmtoarea fereastr de dialog:

Alternativa 3 dac nu avei n directorul aplicaiei respective nici o opiune Uninstall i aplicaia nu se afl n fereastra
Add or Remove Programs atunci putei terge directorul cu ajutorul comenzii Delete.
Utilizarea opiunii Print Screen i afiarea ei ntr-un document
Dac dorii s copiai imaginea ecranului, cu toate componentele sale, pentru a putea fi ataat unui
document putei apsa butonul Print Screen existent pe tastatur. Imaginea ecranului va fi copiat n
memoria virtual - Clipboard.
Apoi, pentru a ataa aceast imagine ntr-un document, va trebui s alegei opiunea Paste din
meniul Edit. De exemplu, dac vreau i copiez imaginea ecranului (desktop-ul) ntr-un document dup
efectuarea opiunilor acesta va arta astfel:
Pentru a copia n Clipboard numai ferestra activ va trebui s apsai simultan tastele All+Print Screen i
apoi urmtoarele opiuni necesare.

COMUNICARE N LIMBA MODERN

Comunicarea in limbi straine se bazeaza pe capacitatea de a intelege, exprima si interpreta idei, ganduri, sentimente, fapte si
opinii, in educatie si in formarea profesionala, la locul de munca sau in timpul liber, intr-o limba straina.
Nivelul de cunoastere a unei limbi straine este observat pe patru dimensiuni: ascultat, vorbit, citit, scris.
Cunostinte, deprinderi si atitudini specifice:
cunostinte de vocabular si gramatica;
cunostinte privind conventiile sociale, precum si diversitatea obiceiurilor;
capacitate de a intelege limba vorbita, de a initia, sustine si termina o conversatie, de a citi, intelege si produce texte adecvate
nevoilor individului;

capacitate de a folosi instrumente ajutatoare (dictionare) in mod adecvat si de a invata limbi straine din experiente diverse de
munca si viata, ca parte a invatarii pe parcursul intregii vieti;
atitudine pozitiva, care implica intelegerea diversitatii culturale, interesul si curiozitatea pentru limbile straine si comunicarea cu
semenii care provin din alte arii culturale.
DEZVOLTARE PERSONAL N SCOPUL OBINERII PERFORMANEI
FORMAREA i DEZVOLTAREA PROFESIONAL CONTINU reprezint o preocupare important n dezvoltarea personalitii, ce
se realizeaz prin activiti educative desfurate de-a lungul vieii (lifelong learning) cu scopul de a spori cunotinele,
aptitudinile i competenele profesionale.
Dezvoltarea unui cadru flexibil i transparent de formare continu, bazat pe competene, va permite persoanelor s dobndeasc
competenele necesare accesului pe piaa muncii, dar i actualizarea i perfecionarea competenelor, prin formare ulterioar,
pentru a rspunde exigenelor specifice locului de munc sau pentru a se recalifica ntr-un nou sector ocupaional.
IGIENA I SECURITATEA MUNCII
Toate activitatile la care participa evaluatorul de proiecte in mod direct sau indirect se fac cu respectarea normelor de sanatate
si securitate in munca; pe scurt le vom numi: NSSM.
Este bine de stiut ca referitor la acestea avem Legea Securitatii si Sanatatii in Munca 319/2006, cu Normele Metodologice de
aplicare, cu instructiuni proprii corespunzatoare fiecarei activitati in parte cu HG. nr. 1146/2006 ,,Cerinte minime de securitate si
sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca cu HG 300/2006 ,,Cerinte minime de sanatate si
securitate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale si de protectie la locul de munca.
Protectia muncii in Romania reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de
munca, un ansamblu de masuri institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de
munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca.
Legea 319/2006 are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatirii securitatii si sanatii in munca a lucratorilor.
Prezenta lege stabileste principii generale, iar in ceea ce il priveste pe angajat retinem:
Fiecare muncitor sa isi desfasoara activitatea in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu
instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidente sau imbolnavire
profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul
procesului de munca.
In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor sus mentionate, evaluatorii au urmatoarele obligatii:
sa utilizeze corect aparatura birotica;
sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat, iar dupa utilizare sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat
pentru pastrare;
sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate
proprie, in special a masinilor, aparaturii, uneltelor si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
sa comunice imediat conducatorului sau persoanelor desemnate orice situatie de munca despre care au motive intemeiate, sa o
considere ca un pericol pentru sanatatea si securitatea lui precum si a celor din jurul sau;
sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca accidentele suferite de propria persoana;
sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a
acestora;
Toate informatiile pe linie de sanatate si securitate in munca angajatul le primeste la angajarea in munca si conform legilor la
locul de munca, conform prevederilor legale si de cate ori este necesar astfel incat angajatul sa inteleaga si sa respecte atat
normele de sanatate si securitate in munca, protectia mediului, stingerea incendiilor, precum si a regulamentelor de ordine
interioara la unitatea unde isi desfasoara activitatea.
Evaluaorul de proiecte trebuie sa stie ca dupa efectuarea instructajului de protectie a muncii, (semnarea procesului verbal de
instruire pentru luare la cunostinta - atat la angajare, cat si la locul de munca), este instruit si devine unicul responsabil.
Retineti ca evaluatorul de proiecte:

isi insuseste cu seriozitate si constiinciozitate normele de sanatate si securitate in munca pe baza informatiilor primite in cadrul
instructajelor specifice, in corelatie cu specificul si particularitatile locului de munca, avand in vedere toate aspectele relevante
pentru desfasurarea activitatilor;

utilizeaza corect aparatura birotica, in scopul pentru care a fost primit, in corelatie cu specificul locului de munca si riscurile
potentiale, conform prevederilor producatorului si procedurii specifice de la locul de munca;

aplica in mod disciplinat si responsabil prevederile legale referitoare la sanatatea si securitatea in munca, permanent, pe
intreaga derulare a activitatilor, conform procedurilor specifice pe lucrarea de executat, pentru asigurarea securitatii personale si
a celorlalti participanti la procesul de munca;

respecta cu responsabilitate prevederile legale referitoare la situatiile de urgenta conform cerintelor formulate in instructaje, in
corelatie cu specificul locurilor in care se desfasoara activitatile si conform procedurilor interne specifice;

intervine in caz de accident cu luciditate si stapanire de sine, conform responsabilitatilor precizate in planul de actiune in situatii
de urgenta, prin modalitati adecvate situatiei concrete si tipului de accident produs, conform procedurilor interne ale companiei,
evitand agravarea situatiei deja create si accidentarea altor persoane si acordand sprijin personalului abilitat, in functie de
solicitari.
LUCRUL N ECHIP
n mediul de lucru, ne desfsurm activitatea de multe ori n echip, dar si individual, n funcie de sarcinile pe care le avem de
ndeplinit. Deci formarea echipei depinde de ndeplinirea unei sarcini comune, care necesit mai multe persoane. Cel mai obisnuit
grup este cel format din mai muli subordonai si un sef cruia acestia i dau socoteal. ndeplinirea sarcinii depinde n aceste
condiii de mai muli factori cum sunt: caracteristicile oamenilor care formeaz echipa, interaciunea, relaiile si rolurile pe care le
stabilesc ntre ei, dar, nu n ultimul rnd, de rezolvarea situaiilor conflictuale.
O echip se construieste de regul pentru c se doreste rezolvarea mai eficient, mai rapid a unei sarcini, pentru care este
nevoie de implicarea mai multor persoane. Dar oare mai muli oameni strnsi mpreun se pot numi echip? Cu siguran nu.
Echipa trebuie s ndeplineasc simultan mai multe caracteristici:

 dimensiunea grupului: specialistii spun c mrimea optima este n jur de 5-12 persoane. Dac grupul depseste acest numr apar
diverse probleme: interaciuni limitate ntre toi membrii grupului (vom comunica doar cu cei pe care am ajuns s i cunoastem),
bisericue, fenomene de atragere si respingere, comunicare deficitar (informaia nu va ajunge la toi membrii echipei), etc.;
sarcina comun: diferena dintre un grup si o echip st tocmai n nelegerea si nsusirea a ceea ce are fiecare de rezolvat. n
echip, membrii se raporteaz la obiectivul sau sarcina pe care toi o au de realizat, gradul de cooperare este mult mai mare si
relaiile mai strnse. n acest caz pierderea unui membru afecteaz considerabil echipa. Orientarea ctre acelasi scop ofer
oamenilor o mai mare implicare si angajament;
completare reciproc: mai multe persoane dau echipei mai multe lucruri valoroase. De la fiecare se a steapt s contribuie cu
calitile si abilitile proprii n rezolvarea sarcinii. Mai multe persoane nu numai c ofer mai multe puncte de vedere, dar si dein
niveluri si cunostine diferite care nu fac dect s ajute prin diversitate;
ncredere: o echip bine construit si care funcioneaz eficient va fi una n care relaiile sunt de deschidere, comunicare si
ncredere ntre membrii. Legtura dintre comunicare si munca n echip este foarte important. O comunicare eficient st la baza
unei bune funcionri. Imaginai-v ce s-ar ntmpla dac nimeni nu ar sti ce face cellalt, dac dou persoane ar munci la aceleasi
lucruri, dac ar interveni schimbri de planuri si doar o parte dintre membrii ar fi la curent cu ele, etc. Comunicarea si interaciunea
depind de stadiul n care este echipa. Este normal ca ntr-o echip abia format orientarea spre comunicare s fie mai sczut.
Pentru aceasta vom discuta n continuare care sunt stadiile formrii unei echipe.
Stadiile unei echipe
Nici o echip nu funcioneaz bine imediat. Este normal, pentru c membrii, chiar dac se cunosc, se poate s nu mai fi lucrat pn
atunci mpreun. Echipa va da randament doar dup ce
anumite stadii sunt parcurse:
Formare: n acest stadiu membrii ncearc s si rspund la o serie de ntrebri: Care este scopul nostru?, Ce voi face eu?,
Ce vor face ceilali?, etc. Este o etap de tatonare si de cunoastere;
Rbufnire: n acest stadiu apare deseori conflictul. Exprimarea prerilor sub form de critic, nerespectarea dreptului la opinie fac
s apar, de cele mai multe ori, conflictul;
Normare: membrii rezolv problemele aprute si ajung la un acord cu privire la respectarea unor norme comun acceptate. De abia
din acest moment ncepe s se vad performana;
Funcionare: membrii lucreaz bine, sarcinile pe care si le-au propus sunt duse la ndeplinire. n aceast etap echipa devine
foarte unit. Toi colaboreaz pentru atingere obiectivului;
Destrmare: durata de via a unei echipe este variabil. Ea depinde de natura sarcinii de lucru. Dac sarcina este mai complex
si presupune o durat mai mare de timp pentru ndeplinire, atunci si echipa va funciona pentru mai mult timp. n momentul n care
echipa si-a atins scopul, ea se destram.
Roluri n echip
Rolurile sunt poziii n cadrul echipei pe care membrii si le asum. Rolurile nu sunt, si nici nu trebuie orientate numai pe sarcin. Si
latura afectiv a echipei este important, adic orientarea pe relaie.
Rolurile orientate pe relaie: n cadrul echipei trebuie s existe o anumit atmosfer. Este bine cunoscut faptul c ne place s ne
simim bine si s ne nelegem cu oamenii cu care lucrm.
Comunicarea deschis contribuie la formarea sentimentului c aparinem unei echipe si c suntem acceptai de ceilali. Astfel de
roluri sunt:
Susintorul: laud ideile si contribuiile altora, dnd dovad de prietenie
Armonizatorul: mediaz diferitele conflicte dintre membri, gsind puncte comune ntre preri diferite
Eliberatorul de tensiuni: foloseste glumele si umorul pentru a reduce tensiunea
Energizantul: i motiveaz pe ceilali pentru a depune un efort mai mare
Confruntatorul: i confrunt direct pe cei cu comportamente neproductive
Roluri orientate pe sarcin: astfel de roluri ajut ca fiecrei persoane s i revin cte o parte din ceea ce este de fcut.
Deschiztorul de drumuri: identific modul de ndeplinire a sarcinii
Cuttorul de informaii: pune ntrebri, solicit opinii
Constructorul: construieste pe ideile exprimate de alii; ofer exemple
Time keeper-ul: se ocup ca membrii echipei s se centreze pe sarcini n timpul alocat
Monitorul: verific progresul si nregistreaz rezultatele obinute
Realistul: verific dac ideile prezentate au aplicabilitate practic; ancoreaz comentariile n realitate
Legiuitorul: ajut la aplicarea regulilor si meninerea standardelor
Sintetizatorul: combin ideile si sumarizeaz punctele de vedere ale echipei, ajutnd membrii s neleag concluziile la care s-a
ajuns.
Medierea conflictelor
Diversitatea este bun dac ne gndim la puncte de vedere diferite, caliti si abiliti variate, eforturi concentrate. Dar diversitatea
poate duce si la apariia conflictelor. Majoritatea conflictelor izbucnesc din cauza faptului c exist mai multe preri. Nu uitai c
fiecare este liber
s se exprime. Din ce alte cauze pot aprea conflicte:
Diferene personale: percepii diferite, sisteme de valori diferite, experiene diferite, nivel de implicare, obiective si prioriti, etc.
Comunicarea si modul de relaionare: nelegeri diferite ale aceluiasi mesaj, ascultare srac, lipsa comunicrii/a unei comunicri
deschise, intervenii agresive n discuii, etc.
Structurarea activitilor: resurse limitate, atribuirea de roluri si responsabiliti, etc.
Cum putem media un conflict?
Identificai sursa de conflict
Clarificai sarcinile de ndeplinit
Propunei obiective acceptate n egal msur
Nu v transformai n arbitru, ajutai doar s se ajung la un acord
ncurajai gsirea unei soluii pe cale amiabil
Nu uitai

 Diferenele de opinie trebuie discutate ntr-o manier deschis

Confruntarea trebuie orientat spre sarcin, nu pe persoan
Atmosfera este bine s fie una de suport si de ncredere, n care s nu existe sentimental c sunt persoane care stau degeabasi
altele care fac toat treaba
Pentru a nu aprea conflictul cauzat de lipsa unor informaii, comunicarea trebuie s existe att pe orizontal (ntre colegi), ct si
pe vertical (cu seful). Atenie la pericolul filtrrii informaiei. Evitai s stabilii dvs. ce este important ca o persoan s stie.
Oferii toat informaia pe care o avei si lsai persoana s rein ce consider ea relevant. Altfel, riscai s omitei chiar informaia
de care ea avea nevoie
Munca n echip este invitabil la locul de munc. Toi am muncit pn acum mcar o data mpreun cu alte persoane la o sarcin.
Sunt meserii unde accentul este pus mai mult pe munca individual, iar n altele pe munca n echip. Cu toate acestea,
cunoasterea propriului rol, a propriilor resurse este punctul de plecare n integrarea ntr-o echip. Pe lng aceasta, medierea
situaiilor conflictuale ofer avantajul consolidrii relaiilor n cadrul echipei si a rezolvrii pe cale amiabil a nenelegerilor. Totul
pentru a ajunge la performan.
ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA
Se trateaz organizarea locului de munc, att ca o component a atribuiilor conductorilor nemijlocii ai proceselor de producie
(maitri), ct i ca o modalitate de cretere a productivitii muncii, deci de reducere a duratei realizrii lucrrilor i de sporire a
eficienei economice a activitilor .
Desigur, lucrarea se adreseaz cu prioritate maitrilor, dar apreciem c elementele cuprinse n ea sunt utile i conductorilor
ierarhici ai acestora, inginerilor i tehnicienilor din execuie sau proiectare (tehnologic).
Un conductor se poate afla n dou tipuri de situaii:
cnd are sarcina s realizeze o lucrare cu caracter de noutate pentru formaia sa i
atunci el trebuie s proiecteze modul de organizare a execuiei;
cnd execut n mod curent unele tipuri de lucrri, i atunci i propune s
mbunteasc organizarea existent.
Ce obiective trebuie s aib el n vedere ?
Acestea se pot defini astfel:
s fie folosit n mod eficient fora de munc, deci s creasc productivitatea acesteia;
s fie folosite optim mijloacele de munc, acest lucru reflectndu-se direct n
reducerea costurilor produciei; s fac munca mai confortabil prin:
- reducerea efortului fizic;
- mbuntirea condiiilor de efectuare a acesteia;
- imprimarea unui caracter mai uman relaiei om-munc.
Acest din urm obiectiv devine i mai important pe msur ce vrsta limit pentru pensionare crete i se dorete ca pe durata ct
salariatul este n activitate s dovedeasc i capacitate fizic i
3intelectual n realizarea sarcinilor. n plus, adesea contractul colectiv de munc protejeaz salariaii peste 50 ani (femei) sau 55
ani (brbai) fa de desfacerea contractului de munc. s gndeasc msuri care sunt compatibile cu resurseleunitii, deci cu
anse de aplicare.
O aciune coordonat la nivelul filialelor, al seciilor, pentru organizarea raional a locurilor de munc, poate conduce, prin
nsumarea rezultatelor obinute la nivelul fiecreia, la efecte semnificative pe ansamblu. Pentru aceasta, un rol deosebit l au nu
numai conductorii proceselor de producie, dar i sugestiile, propunerile fcute de salariai (este o practic permanent n
ntreprinderile japoneze).
Un alt aspect, deloc neglijabil, este legat de evoluia organizrii sindicatelor care, dac ntr-o prim etap au avut ca obiective
prioritare problemele salariale, ntr-un viitor apropiat se vor concentra i pe alte probleme, printre care cerinele adresate
administraiei referitoare la mbuntirea condiiilor de munc, la dotarea corespunztoare pentru realizarea unei munci eficiente.
LOCUL DE MUNC - DEFINIRE, ELEMENTE COMPONENTE
Locul de munc reprezint o zon (spaiu, teritoriu) nzestrat cu tot ce este necesar (maini, scule, materiale, piese etc.) pentru
realizarea unei lucrri sau a unui complex de lucrri de ctre un executant individual sau colectiv (echipa).
Procesele de producie sunt destul de diferite ntre ele ca scop (ntreinere, reparaie, retehnologizare, obiectiv nou), ca tehnologie
(execuie prin prelucrri mecanice, sudur, lctuerie, etc) sau ca teritoriu de desfurare (pe o suprafa restrns - locul de
munc al strungarului, pe o zon mai mare - reparaia unui perete al cazanului sau revizia/reparaia unei staii de transformare, pe
faze ntinse - reparaia unei linii electrice, execuia unui baraj etc.)
Cu toate aceste diferene i particulariti, fiecarui loc de munc i sunt specifice patru
elemente componente:
mijloacele de munc, compuse din totalitatea instrumentelor care se interpun ntre
om i obiectul muncii; aceste mijloace pot fi de o complexitate mai mare (maini
unelte, instalaii de ridicat, maini de transport etc.) sau mai redus (scule universale,
scule i dispozitive specifice tehnologiei, aparate de msurat i control etc);
obiectele muncii, respectiv componenta asupra creia se acioneaz pentru a-i
schimba forma, performanele etc.; obiecte ale muncii pot fi: o bucat de material pe
care un strungar o transform ntr-o pies, un reductor cruia un lctu i nlocuiete
piesele uzate, un complex de materiale - beton, oel beton, confecii metalice - care
pot fi transformate ntr-un baraj etc.;
fora de munc, cea care prin intermediul mijloacelor de munc acioneaz asupra
obiectelor muncii pentru a se atinge scopul propus ntr-un anumit loc de munc; fora
de munc poate fi mai mult sau mai puin calificat, compus din unul sau mai muli
executani, de aceeai meserie sau cu meserii diferite;
condiiile generale de munc, definite de acele caracteristici pe care le impune o
bun desfurare a muncii (iluminat, temperatur, zgomot, prevenirea riscurilor de
accidente etc.).

PREGTIREA PENTRU INTEGRAREA LA LOCUL DE MUNCA

Pastrarea locului de munca constituie rezultatul dorit pe termen lung
al actiunii de integrareprofesionala a noului angajat in firma. Deoarece este cel putin la fel de greu de pastrat un loc demunca precu
m side gasit, regulile si procedurile din cadrul firmei trebuie cunenoscute de angajatmacar dela momentul propunerii ferme de angaj
are. Cu cat diferenta dintre nevoile si asteptarileangajatului si posibilitatile si strategia organizationala a firmei este mai
mare, cu atat adaptareape post, reintegrarea profesionala si pastrarea locului de munca sunt mai dificile, daca nu chiarimposibile.
In prima saptamana de serviciu,
dupa gasirea unui loc de munca, incepe si actiuneade integrare profesionala a noului angajat in cadrul firmei. Pentru succesul aces
teia, angajatulare nevoie de unele informatii utile pe care, daca nu le primeste, trebuie sa le ceara. Acesteinformatii se pot grupa in
3 categorii:

Informatii generale asupre activitatilor curenteale organizatiei si ale muncii pe care angajatulurmeaza sa o desfasoare;

Informatii privind istoricul organizatiei,obiectivele, strategia, politica firmei, produselefabricate sau serviciile oferite si asupramod
ului incare activitatea postului contribuie lasuccesul organizatiei;

Informatii de preferinta scrise, privind regulilede munca, avantajele de care se va bucura,facilitatile sociale, etc.
Pastrarea unui loc de munca presupune 2 aspecte: angajatul sa fie multumit de conditiileoferite, dar si angajatorul sa
fie multumit demunca prestata. Calitatile unui bun angajat suntfoarte importante pentru pestrarea locului demunca si cele mai
importante ar fi:

Sa stie sa lucreze in colectiv, sa fie un buncoleg;

Sa asculte instructiunile superiorilor;

Sa ceara explicatii, atunci cand intampinagreutati;

Sa reziste la stres;

Sa se adapteze cu usurinta la conditiile demunca;

Sa poata duce la bun sfarsit sarcinile primite si sa fie capabil sa indeplineasca si alte sarcini decat cele curente;

Sa il preocupe cu adevarat ceea ce face;

Sa respecte programul si sa nu iroseasca timpul;

Sa nu-si paraseasca locul de munca in timpul serviciului, sa nu vina mai tarziu sausa plece mai devreme;

Sa fie politicos si amabil;

Sa accepte criticile si sa invete din experienta;

Sa protejeze materialele si echipamentele;

Sa fie cinstit si corect;

Sa isi dovedeasca atasamentul fata de firma;

Sa cunoasca instructiunile de protectie a muncii.

In mod normal, daca angajatul intruneste calitatile mai sus mentionate,
nu ar trebui saexiste probleme in pastrarea locului de munca, cu atat mai mult daca el va depuneeforturi sa
se integreze colectivului din care face parte.
TRANZIIA DE LA COAL LA LOCUL DE MUNCA
Aciunile ce vizeaz tranziia de la coal la viaa activ vor facilita inseria absolvenilor pe piaa muncii. Educaia furnizat prin
formarea profesionala continu ncepnd cu ciclul primar de studii i pn la nivelul nvmntului superior se cere a fi completat
cu stagii de pregatire practic n ntreprinderi, programe de specializare pentru studeni, diverse workshopuri tematice i traininguri,
etc., organizate n parteneriat cu ntreprinderile din mediul real. Dezvoltarea i furnizarea serviciilor de orientare i consiliere vor
completa aciunile menionate mai sus, contribuind astfel la facilitarea tranziiei de la coal la locul de munc i, respectiv a
schimbrii statutului de student absolvent cu cel de angajat. Se urmrete pregatirea viitorului absolvent pentru a rspunde
cerinelor pieei muncii i ale viitorului angajator, prin dezvoltarea acelor competene i aptitudini solicitate de acetia, att de
necesare integrrii pe piaa muncii i adaptrii la statutul de angajat.
REZOLVAREA DE PROBLEME
In multe cazuri, aptitudinile de rezolvare a conflictelor fac diferenta intre rezultatele negative si cele pozitive, la sfarsitul unui conflict.
Partea buna este ca, rezolvand conflictele cu succes, se pot rezolva multe probleme iesite la suprafata si se pot castiga beneficii
neasteptate in prima instanta:
nivel de intelegere mai mare: discutiile necesare pentru rezolvarea conflictelor dau oamenilor prilejul sa-si extinda viziunea
asupra situatiilor, dandu-le informatii asupra modului in care isi pot indeplini scopurile fara sa le submineze scopurile celorlaltor
oameni;
coeziune crescuta de grup: atunci cand conflictul se rezolva, membrii echipei pot ajunge sa-si arate respect reciproc si o
reinnoire a credintei in capacitatea lor de a lucra impreuna
cunoastere de sine imbunatatita: conflictele ii determina pe oameni sa-si examineze scopurile, ii ajuta sa inteleaga ce lucruri
sunt cu adevarat importante pentru ei, sa-si dezvolte focalizarea si eficienta
Daca insa conflictul nu este rezolvat asa cum trebuie, pot exista rezultate neplacute. Se poate ajunge la ranchiuna personala,
munca de echipa va deveni inexistenta, iar negativitatea va pune stapanire pe atmosfera generala de lucru.
Daca vrei ca organizatia sau echipa ta sa munceasca bine impreuna, e nevoie sa opresti imediat aceasta spirala a
negativitatii cat de repede poti. Pentru a face asta, prezentam mai jos doua teorii care stau in spatele tehnicilor de rezolvare a
conflictelor:
Stilurile de tratare a conflictelor:
Au fost identificate 5 moduri de tratare a conflictelor, care pot varia in ceea ce priveste gradul de cooperare si de asertivitate.
Oamenii au, de obicei, un stil preferat de rezolvare a conflictelor. Aceasta clasificare te poate ajuta sa identifici catre ce stil te
indrepti tu, atunci cand apare un conflict:
Stilul competitiv: Oamenii care tind catre acest stil adopta o pozitie ferma si stiu ce vor. Ei actioneaza de pe o pozitie de putere,
pe care si-o extrag din pozitie, rang, expertiza sau abilitati de persuasiune. Acest stil poate fi folositor atunci cand exista o urgenta
si trebuie luate repede decizii, atunci cand decizia luata este nepopulara pentru majoritatea, sau atunci cand un membru al echipei

incearca sa exploateze, in mod egoist, o anumita situatie.

In orice caz, acest stil ii poate determina pe oameni sa se simta nesatisfacuti si sa aiba resentimente, atunci cand este folosit in
situatii mai putin urgente.
Stilul bazat pe colaborare: Oamenii care tind catre acest stil incearca sa tina cont de nevoile celor implicati. Acesti oameni au
capacitati asertive, si, spre deosebire de cei competitivi, stiu sa coopereze si stiu ca fiecare membru al echipei este important.
Acest stil este folositor atunci cand e nevoie sa aducem impreuna o varietate de puncte de vedere si sa gasim cea mai buna
solutie; atunci cand au mai fost conflicte in grup sau cand situatia este foarte importanta pentru intreaga echipa.
Stilul bazat pe compromis: Persoanele care prefera compromisul incearca sa gaseasca o solutie care va satisface pe toata lumea,
macar partial. In acest caz, fiecare se asteapta sa renunte la ceva. Compromisul este folositor atunci cand costul conflictului este
mai mare decat costul de a ceda, cand urmeaza un deadline, si nu e suficient timp, etc.
Stilul bazat pe acomodare: Acest stil indica dorinta de a satisface nevoile unei parti din echipa, sacrificand nevoile personale.
Acesta persoana nu este asertiva, in schimb este foarte cooperanta. Acest stil este potrivit atunci cand problema in cauza este mai
importanta pentru echipa, cand linistea este mai importanta decat cine castiga, sau cand esti in pozitia de a beneficia de pe urma
acestui favor pe care l-ai facut echipei.
Stilul bazat pe evitare: Oamenii care tind catre acest stil incearca sa scape de conflict. Acest stil este caracterizat prin delegarea
deciziilor controversate, acceptarea deciziilor altora din oficiu si dorinta de a nu rani sentimentele nimanui. Acest stil poate fi luat in
seama atunci cand e imposibil sa te impui intr-un conflict, sau atunci cand altcineva se afla intr-o pozitie mai buna pentru a rezolva
problema. In multe situatii insa, este o abordare ineficienta a conflictului.
SATISFACEREA CERINELOR CLIENILOR
Orientarea deschisa si sincera catre rezolvarea problemelor clientului este cheia cu care marketingul deschide poarta succesului. In
afaceri exista numai doua cai de a crea si sustine performanta superioara pe termen lung: o exceptionala grija fata de client si o
inovare constanta. O firma care adopta conceptul de marketing ca filozofie vede in client principala forta conducatoare din spatele
activitatii sale, considerand ca afacerea poate rezista numai daca reuseste sa satisfaca nevoile acestuia. In economia de piata,
cumparatorii pot sa aleaga ce, cand si de unde sa cumpere ori daca sa cumpere sau nu un produs. Astfel, pentru a avea succes in
atragerea consumatorilor, punctul de plecare logic pentru firma este sa identifice ceea ce vor clientii si apoi sa incerce sa
indeplineasca aceste cerinte intr-un mod mai eficient decat concurenta. Pe termen lung, o companie trebuie sa satisfaca cerintele
consumatorilor si sa scoata bani din aceasta. Cu cat oferta firmei se sincronizeaza mai bine cu cerintele, preferintele si dorintele
consumatorilor, cu atat acestia sunt dispusi sa plateasca mai mult, generand profit pentru intreprindere. Ca urmare, marketingul ca
filozofie a afacerii poate fi definit ca abilitatea de a crea si pastra consumatori profitabili.
Crearea de clienti presupune pentru o firma monitorizarea mediului de afaceri pentru a reactiona la schimbarile ce survin in nevoile
potentialilor consumatori, astfel incat acestia sa devina clienti fideli.
Pastrarea clientilor se refera la abilitatea cu care firma reduce la minimum sau evita amenintarile la adresa bazei de clienti, fie din
cauza schimbarilor aparute in nevoile acestora, fie din cauza schimbarilor aparute in randul concurentei.
Clientii profitabili ai firmei sunt cei care aduc venituri ce depasesc costurile de productie ale acesteia. Firmele trebuie sa-si axeze,
concentreze activitatea pe afaceri profitabile, si nu pe atragerea de clienti cu orice pret.
Orientarea catre client se intalneste in cazurile in care firmele sunt preocupate sa afle care sunt nevoile clientilor lor. In multe cazuri,
firmele sunt preocupate de productie si procesele tehnologice aferente, nereusind sa sesizeze ca nevoile clientilor s-au modificat si
ca produsele lor nu mai corespund acelor nevoi. In aceste situatii se creeaza oportunitatea pentru concurenta sa intre pe piata si sa
ofere produse si servicii care sa satisfaca mai bine acele nevoi, companiile in cauza intampinand greutati tot mai mari cu vanzarea
produselor. Fara un marketing orientat spre rezultate, compania nu ar castiga noi consumatori si, dupa un timp destul de scurt, ar
incepe sa-i piarda si pe cei pe care-i avea. Conform uneia dintre maximele marketerilor de stil vechi, daca reusesti sa castigi un
consumator cand acesta este tanar, l-ai castigat pe viata. Iata un gand reconfortant, dar deloc adevarat. Preferintele sunt perisabile,
mai ales in zilele noastre. Daca nu apari cu modalitati noi de a recrea sau de a restabili preferinta respectiva, de a revinde
oamenilor produsul tau, clientii vor disparea si curand vei disparea si tu.
Intr-adevar, trebuie sa-i castigati pe tineri, insa trebuie sa le furnizati mereu cate un nou motiv pentru a va cumpara produsul.
Apoi, inca unul, si inca unul.
Clientii reprezinta cel mai important "element patrimonial" al unei firme. Decizia de cumparare a acestora are ca rezultat intrarea
produselor in consum si generarea vanzarilor. Indiferent de cat de bine ar fi organizate sistemul de aprovizionare si cel financiar,
liniile de fabricatie, managementul resurselor umane, fara clienti activele firmei nu au nici o valoare. Baza de clienti este cel mai
important activ al firmei. Sarcina principala a intreprinderii este de a castiga si de a pastra clientul. Castigarea clientilor se
realizeaza cu promisiuni. Pastrarea lor se realizeaza prin satisfacerea nevoilor. Satisfacerea clientilor depinde de calitatea
activitatilor celorlalte compartimente. Marketingul trebuie sa determine celelalte compartimente sa coopereze in scopul satisfacerii
clientilor.
Avand in vedere ca relatiile de afaceri sunt, in primul rand, relatii interumane, orientarea catre rezolvarea problemelor clientilor
reprezinta solutia desfasurarii unei activitati profitabile. In acest sens, important este ca nu numai departamentul de marketing al
companiei, ci intregul personal al firmei sa aiba o mentalitate, o "cultura de marketing" al carei sens este satisfacerea
consumatorului. Tot ceea ce li se intampla consumatorilor si tot ceea ce fac acestia ar trebui sa afecteze deciziile de marketing.
Daca ignorati chiar si numai o singura informatie potential valoroasa referitoare la consumatori, risipiti banii.
Marketingul este o functie care revine fiecarui angajat al companiei. Fiecare contact pe care consumatorii il au cu produsul si
compania voastra va afecta modul in care se vor raporta la voi. De aceea, intr-un fel, toti angajatii companiei fac marketing.
Persoana care raspunde sau nu la telefon, soferii de camion care sunt politicosi sau agresivi, producatorii care nu acorda suficienta
atentie fabricarii produsului, tipii de la financiar care platesc sau nu facturile la timp, cei de la aprovizionare care isi respecta sau nu
promisiunile. Toti acesti oameni discuta cu prietenii sau cu rudele lor. Toti au un impact direct asupra deciziilor consumatorilor
potentiali de a va cumpara sau nu produsul. De aceea trebuie sa va asigurati ca ei fac parte din echipa voastra de marketing.
Trebuie sa fie perfect informati, dornici si motivati pentru a va fi de ajutor. Trebuie sa comunicati si sa va asigurati ca toata lumea
intelege exact destinatia si strategia de urmat. In afaceri, fiecare trebuie sa stie care sunt obiectivele de marketing, pozitionarea si
oferta pentru consumatori, astfel incat sa se faca front comun spre a facilita ajungerea la destinatia propusa. Acest lucru nu este
valabil doar pentru departamentul de marketing, ci pentru toate compartimentele companiei. Toata lumea ar trebui sa aiba

responsabilitatea de a gasi noi modalitati de a convinge mai multi consumatori sa cumpere mai multe produse ori sa va foloseasca
serviciile mai des, astfel incat sa castigati mai multi bani.
Marketingul este arta de a oferi satisfactii si avantaje. Afacerile merg si banii vin, aproape de la sine, daca clientul este multumit.
Ajuta pe altii sa castige si ei te vor ajuta sa castigi.
Clientul este cea mai importanta persoana din acest birou, fie prin prezenta sa directa, fie prin corespondenta sa. Clientul nu
depinde de noi, ci noi depindem de client.
Clientul nu ne intrerupe atunci cand muncim; el reprezinta scopul muncii noastre. Nu noi ii facem o favoare servindu-l, ci el ne face
noua o favoare oferindu-ne posibilitatea sa-l servim.
Cu un client nu se discuta in contradictoriu sau pe un ton ironic. Nimeni nu a iesit vreodata invingator in disputa cu un Client.
Clientul este o persoana care ne comunica dorintele sale. Este de datoria noastra sa le tratam intr-un mod profitabil pentru el si
pentru noi.
NOIUNI GENERALE DESPRE CONSTRUCII
1.Definitia constructiilor , particularitati
Constructiile sunt produse complexe imobile, care se folosesc, n general acolo unde au fost create, fiind legate direct de terenul pe
care sunt amplasate si in contact cu mediul natural avnd rolul de a crea un mediu artificial, cu conditii optime pentru satisfacearea
utilizatorilor (definiti n termeni generali: oameni,animale, pasari, plante, obiecte, materiale, activitati umane, etc).
2. Factorii care influienteaza alcatuirea constructiilor
Factorii principali care determina conceptia , alcatuirea si nu in ultimul rand executia sunt urmatorii:
- omul, activitatea omeneasca si natura.
3. Clasificarea constructiilor :
3.1. Clasificarea functionala :
este cea mai uzuala, se refera la destinatia de baza a constructiilor si le grupeaza in doua mari categorii :
- cladirile
- constructiile ingineresti
3.1.1. Cladirile
Cladirile, n funcie de destinaia lor sunt grupate curent n urmtoarele mari categorii :
- cldiri civile sunt destinate sa adposteasc o gam foarte larg de functiuni cum sunt: de locuit, social-culturale, invatamant,
cultura, sport, administrative,comerciale etc.
- cladiri industriale sunt destinate sa adaposteasca si sa serveasca o gama larga de procese industriale;
- cladiri agrozootehnice , care cuprind pe cele destinate productiei si depozitarii produselor agricole, viticole, legumicole,
zootehnice, avicole etc, inclusive cele destinate pentru adapostirea si intretinerea utilajelor folosite in ramura agrozootehnica.
3.1.2. Constructiile ingineresti
Constructiile ingineresti grupeaza toate celelalte categorii care nu au caracteristicile cladirilor cum ar fi :
- constructii pentru retele de alimentari cu apa si canalizari, retele de conducte de transport pentru petrol, gaze naturale,
termoficare;
- constructii si amenajari hidrotehnice si hidroenergetice ;
- linii pentru transportul energiei electrice ;
- turle de foraj si extractie in exploatarile petroliere si gaze naturale ;
- turnuri de televiziune si piloni pentru radio si telecomunicatii ;
- lucrari de drumuri , cai ferate, transport aerian si constructii eferente acestora ;
- constructii pentru transportul naval : porturi, cheiuri, dane ;
- constructii industriale speciale ( turnuri de racire, rezervoare, buncare, silozuri, cosuri de fum , castele de apa etc.
4. Alctuirea construcilor
4.1. Partile principale ale cladirilor
In alcatuirea cladirilor (constructiilor) se disting urmatoarele doua parti principale : infrastructura si suprastructura (fig.1.1 si 1.2)
a

Infrastructura , este partea din structura de rezistenta

cladirii situata sub cota 0,00, si cuprinde fundatiile,
elementele constructive ale subsolului si planseul
peste subsol, respectiv numai fundatiile in cazul
cladirilor fara subsol.
Suprastructura
cuprinde
toate
elementele
constructive (verticale si orizontale) situate deasupra
cotei 0,00 , inclusiv acoperisul. In cazul existentei
subsolurilor, primul planseu se numeste planseul
peste subsol, iar ultimul planseu de pod (fig.1.a)
sau planseu terasa (fig.1.b. si fig.2), in functie de

modul de rezolvare constructiv a acoperisului.

Planseele intermediare se numesc plansee curente.
Numerotarea nivelurilor se face de jos in sus astfel: P + nE, in cazul cladirilor fara subsol, respective S + P + nE , in cazul
cladirilor cu subsol, notatiile S, P, si n desemnand subsolul, parterul (primul nivel) si numarul de etaje.
4.2. Elementele componente ale cladirilor
Intreaga cladire, atat infrastructura cat si suprastructura, este formata din elemente de constructie, dupa cum urmeaza :
a. Elementele structurale, care formeaza structura de rezistenta a cladirii, preluand incarcarile ce-i revin, in functie de pozitia sa
concreta in structura.Din categoria elementelor structurale fac parte : fundatiile, grinzile, placile, stalpii, diafrgmele, arcele, scarile,
cablurile pentru acoperisuri sau poduri suspendate etc.
- Fundatiile sunt elemente care preiau incarcarile de la elementele structural verticale si le transmit terenului de fundare ;
- Grinzile sunt elemente orizontale de forma liniara (lungimea este mare comparative cu dimensiunile sectiunii transversale),
actionate de incarcari vericale, obisnuit perpendiculare pe axa mediana a grinzii .

- Placile sunt elemente orizontale , de forma plana ( grosimea este mica in comparative cu celelalte dimensiuni), actionate de
incarcari verticale de obicei perpendiculare pe planul median al placii .
- Stalpii sunt elemente liniare verticale, actionati de incarcari verticale centrice sau excentrice .
Stalpii, grinzile si placile pot fi elemente independente insa, in mod obisnuit, acestea se inbina intre ele si formeaza elemente
structurale copmlexe. Astfele stalpii si grinzile formeaza cadre ( in acest caz grinzile se numesc rigle ), care pot fi etajate sau cu un
singur nivel.
Cadrele se dispun dupa ambele directii si impreuna cu placile (planseele) formeaza structura de rezistenta a cladirii
structura in cadre .
- Diafragmele reprezinta elemente plane verticale, actionate de incarcari situate in planul lor median. Ansamblul diafragmelor unei
cladiri, solidarizate cu elementele de rezistenta ale planseelor , formeaza structura de rezistenta a cladirii ( structura cu diafragme ).
- Grinzile cu zabrele (numite si ferme) sunt elemente structurale alcatuite din elemente liniare (bare) prinse articulate in noduri ,
caracterizate in general prin deschideri mai mari decat grinzile obisnuite.
- Arcele sunt elemente curbe utilizate pentru anumite constructii cu deschideri mari.
- Scarile sunt elemente structurale cu forme diferite in functie de forma in plan si rezolvarea constructiva, cu o contributie mai putin
importanta in ansmblul structurii de rezistenta , insa deosebit de importante pentru asigurarea circulatiei si mai ales a evacuarii
rapide si sigure a persoanelor in caz de pericol (de ex. incendiu ).
b. Elementele nestructurale au rolul de a realiza confortul adecvat in spatiile construite, in conformitate cu specificul roceselor
functionale sau tehnologice. In functie de rolul functional ele pot fi : de compartimentare, inchidere, izolare, etansare si finisaj,
precum si elementele de instalatii.
MATERIALE DE CONSTRUCII I INSTALAII
POLIPROPILENA
Material nepoluant, Utilizata in alimentare cu apa rece si calda; nehigroscopic, stabil din punct de vedere chimic, nu degajeaza
halogeni si nu este radioactiv; Rezistenta din punct de vedere mecanic si stabila; Rezistenta la presiune este de 10 bari;
Temperatura maxima de utilizare 95 C; Poate fi prevazuta in stare obisnuita de polipropilena, in stare reticulata, cu insertie de
aluminiu si cu insertie compozita; Dezavantaje: dilatatii mari termice, instalatia necesita multe coliere de prindere si lire de dilatatie.

PVC
Utilizate in instalatii de canalizare interioare si exterioare, pluviale si de
ventilatie. Se monteaza usor, nefiind nevoie de multe scule si materiale
aditionale.
Se poate utiliza in zone instabile;
Dezavantaje: material nu foarte rezistent, usor casant, sensibil la caldura.
CUPRU
Utilizat in realizarea instalatiilor de alimentare cu apa rece si calda, de
incalzire si de transport al agentului frigorific. Tevile din cupru pot
fi de trei feluri : moale , semidura si dura avand diferite rezistente
la tractiune. Se pot conecta in doua feluri si anume : prin lipitura
si prin sertizare ; Sunt rezistente la coroziune, au rugozitate
scazuta , dilatatiile termice sunt reduse; au o durata de viata
ridicata.
Dezavantajele ar fi: reactioneaza cu apa ceea ce impiedica
utilizarea lor in alimentarea cu apa potabila; pret relativ ridicat;
OTEL INOXIDABIL
Utilizat in alimentari cu apa si aplicatii industriale; Este rezistent atat la actiune chimica, cat si mecanica; Dilatatiile termice sunt
reduse; Prezinta rugozitate redusa. Durata de viata este foarte ridicata. Are aspect placut; Montarea si legaturile se fac prin sudare
si sertizare;
Dezavantaje: cost ridicat al materialelor, necesita atentie sporita atat in transport, cat si la montaj.

OTEL CARBON
Utilizat in alimentarea cu apa nepotabila, in instalatiile antiincendiu si in instalatii de incalzire. Are o rugozitate redusa, este
bunconductor termic. Apare sub mai multe forme: teava neagra, teava zincata prin exterior, zincata prin interior si exterior si teava
imbracata pe exterior in plastic. Montajul este asemenea otelului inoxidabil.

POLIETILENA DE INALTA DENSITATE

Folosita in alimentari cu apa potabila si in sisteme de canalizare; Este un polimer pe baza de petrol rezistent la temperatura, soc si
diferiti agenti chimici acizi si corozivi
Imbinarea se face prin electrofuziune si sertizare; In ceea ce priveste aplicatiile in canalizare aceasta se foloseste atat la preluarea
apelor menajere, cat si a celor meteorice; Exista si fitinguri speciale pentru reducerea zgomotelor in zone sensibile fonic .
Dezavantaje: manopera necesita ; aparatura complexa si muncitori cu pregatire speciala, costuri relativ ridicate.

POLIETILENA REITCULATA
Obtinuta prin reticularea polietilenei de inalta densitate
Utilizata in instalatii de alimentare cu apa rece, calda si in instalatii de incalzire; Apare in mai multe forme: reticulata la diferite
grade(a,b,c), cu insertie de aluminiu si cu bariera de oxigen; Metoda Engler este cea care ofera cel mai bun grad de reticulare (PEXa); Rugozitatea este mica; Este rezistenta la socuri, caldura, la agenti chimici si la temperaturi extreme; Manopera este foarte
usoara, atat la partea de montaj, cat si la cea de reparatie; Dilatatiile termice sunt foarte reduse;
Dezavantaje: costul este destul de ridicat si necesita scule speciale.

PLANURI DE CONSTRUCII

PLANUL INSTALATIEIE DE APA SI CANALIZARE

LA O CASA DE LOCUIT

SCHEMA VERTICALA A INSTALATIEI SANITARE

PLANUL INSTALATIEIE DE INCALZIRE

SCHEMA INSTALATIEI DE INCALZIRE

SCHEMA INSTALATIEI DE INCALZIRE CENTRALA LA O LOCUINTA INDVIDUALA

SCHEMA COLOANELOR LA O INSTALATIE DE INCALZIRE CENTRALA CU CUTII PENTRU DISTRIBUITOARE SI

COLECTOARE

SCHEMA COLOANELOR LA INSTALATIE DE INCALZIRE CENTRALA

CU RADIATOARE.

SCHEMA INSTALATIEIE DE INCALZIRE IN CAZUL

FOLOSIRII UNUI CAZAN CU LEMNE

ALCATUIRE DISTRIBUITOR SI COLECTOR

IN CAZUL INCALZIRII IN PARDOSEA

PRELUCRAREA MATERIALELOR
Tehnologia prelucrarii tevilor de presiune din otel zincat
Pentru a fi puse n oper, fie n scopul nlocuirii unei evi deteriorate, fisurate sau cu o uzur naintat, fie n scopul realizrii
unei extinderi a instalaiei, evile din oel zincat sunt supuse, n prealabil, unor operaii de prelucrare, care constau din tierea evilor
la dimensiune, curirea bavurilor dup tiere, ndoirea i filetarea lor, dup care se execut mbinarea cu alte tevi sau cu armturi
sanitare.
Astfel: a) Tierea evilor de oel zincat la dimensiunea necesar se execut manual cu ajutorul ferstrului pentru metale, pentru ca
s se obin o tietur curat i fr bavuri. In cazul existenei bavurilor, acestea se ndeprteaz prin pilirea tieturii atat la exterior,
cat i la interiorul evii. b) ndoirea evilor de oel zincat se execut mai rar, deoarece schimbrile de direcie ale conductelor se
realizeaz, n general, prin fitinguri (coturi, cruci, teuri).In cazul in care este necesar ndoirea evii dup o anumit curbur,
aceast operaie se recomand s se execute de un lucrtor de specialitate n acest domeniu, deoarece este una din operaiile
dificile, pentru care se cere experien i ndemanare ca s se obin o ndoire fr cute i crpturi.c) Filetarea evilor de oel
zincate se execut la ambele capete pentru asamblarea lor cu piese fasonate, respectiv cu fitinguri, folosindu-se fie un filet cu profil
triunghiular cilindric, fie tonic . Filetul poate fi tiat pe dreapta sau pe sting, dup direcia necesar de naintare a evii.Tierea
filetului se execut manual cu ajutorul clupei, n care se fixeaz cuitele, denumite bacuri de filetat.La execuia acestei operaii, pe o
anumit lungime filetul este tiat cilindric, iar pe ultima poriune numit fuga filetului", filetul este tiat incomplet, aceast parte a
evii avand o form conic. Spre deosebire de filetul evii executat astfel, filetul interior al fitingului cu, care se asambleaz fiind
numai cilindric, la asamblarea lor se realizeaz o etanare bun a mbinrii.Pentru ca filetul sa nu prezinte o suprafata rugoasa sau
rupturi, taierea filetului se executa prin trecerea clupei in mod succesiv, cel putin de doua ori peste portiunea de teava care se
fileteaza, urmarindu-se totodata ca axa partii filetate sa coincida cu axa tevii, iar adancimea filetului sa fie normala, pentru a se
asigura o prindere si o etanseitate buna la imbinarea tevii cu fitingul respectiv.a.). imbinarea tevilor filetate din otel zincat. Aceasta
operatiune se face cu ajutorul tipului corespunzator de fitting si anume: pentru meninerea direciei conductei se va folosi o muf,
iar pentru schimbarea direciei se va folosi sau teul.O atenie deosebit trebuie acordat etanrii mbinrii, care se realizeaz cu
ajutorul fuiorului de canep cu firul lung (cali), uns cu ulei de in fiert sau mirau de plumb, nfurat subire i continuu pe poriunea
filetat, ncepand de la al doilea gang al filetului, pan dincolo de poriunea acoperit de fiting.La mbinarea evilor de oel cu muf,
de tipul cunoscut sub denumirea de mbinare1 cu filet scurt, se va avea grij ca s nu se ating capetele evilor i s se pstreze o
distan ntre ele de 23 mm, iar lungimea filetului s nu depeasc jumtate din lungimea mufei.- mbinarea evilor de oel cu
filet lung este un alt sistem de asamblare, care se realizeaz cu ajutorul unei mufe i a unei piulie de strangere.Pentru mbinarea
evilor se introduce mai ntai piulia de strangere i mufa n captul evii cruia i s-a tiat un filet mai lung, respectiv de o lungime

mai mare cu 5 mm decat cel al piuliei i mufei luate mpreun. Se aduce captul evii cu filetul scurt aproape de eava cu filetul
lung, se deurubeaz mufa de pe filetul lung i se trece prin nurubare pe filetul scurt, pan cand mufa a ajuns la jumtatea
lungimii filetului.Pentru etanarea mufei se procedeaz ca n cazul precedent, iar pentru etanarea evii, ntre piuli i muf se
nfoar pe eav sfoar de canep, bine rsucit i mbibat cu ulei de in fiert sau c miniu de plumb, dup care se strnge piulia
spre muia.b).. mbinarea evilor filetate din oel zincat cu armturile sanitare. Aceast operaie se execut, dup caz, prin
intermediul un mufe sau cot, cand armturile sunt prevzute cu filet pentru asam blare, sau fr intermediul acestor fitinguri, cand
armturile sn prevzute cu mufe pentru asamblare.n primul caz, pe eava de oel filetat se monteaz prin nurubare un capt al
fitingului iar n cellalt capt se nurubeaz armtura sanitar, aa cum este, de exemplu, robinetul de serviciu.In al doilea caz,
armtura sanitar fiind prevzut cu o muf sau cu o piuli olandez, acestea se nurubeaz direct pe filetul exterior al evii din
oel, aa cum este, de exemplu, robinetul de trecere cu ventil i mufe, sau conducta de legtur din eava de plumb care] are la
capete montate racorduri olandeze cu eava de lipit.Etanarea mbinrii evilor de oel cu armturi sanitare se fac n acelai mod
ca la mbinrile evilor de oel ntre ele, folosind cali cu ulei de in fiert sau cu miniu de plumb.In cazul cand la mbinare se folosete
piuli olandez cu eava de lipit, pentru ca piulia s mi se deplaseze spre lipitur i s ngreuneze lipirea mbinrii, aceasta se
nurubeaz pe o eava avut la ndeman pentru ca s o menin la cellalt capt al racordului.c).. mbinarea evilor de presiune
din plumb cu armturile sanitare (robinete, baterii amestectoare etc.). Aceast operaie se face, de regul, cu ajutorul unui racord,
de preferin o piuli olandez cu eava de lipit, care permite s se fac o montare, respectiv o demontare cu uurin a evii de
plumb la asamblarea cu armturile sanitare. n acest scop, eava de legtur din plumb va avea la ambele capete montate aceste
tipuri de racord, urmand ca un capt s se asambleze cu eava de alimentare cu ap. iar cellalt rapt s se asambleze cu
armtura obiectului sanitar.Pregtirea i lipirea racordului la eava de plumb se execut in mod asemntor ca la mbinarea evilor
de plumb cu evile de oel prin racorduri cu eava de lipit.d).. Montarea evilor de presiune din plumb. In interiorul cldiri, montarea
evilor de presiune din plumb se face, de regul, ngropate sub tencuiala pereilor, izolate cu bete din postav, pentru evitarea
coroziunii, executandu-se n acest scop, un an (li) pentru amplasarea evii de plumb.Legturile scurte din evi de plumb la
obiectele sanitare se execut aparent, masendu-se pe cat posibil sub sau dup obiectela sanitare.
Dispozitiv cu lanuri pentru tiat evi,
eapament
Lanurile trebuie s fie bine
unse, pentru a evita
blocarea rotielor de tiere
(plcue tietoare)
Nu
trebuie
exercitat
o apsare prea mare a
mnerelor. La tiere nu
este valabil principiul: cu ct fora e mai mare,
cu att mai repede se termin lucrarea,
deseori se face aceast greeal. Dimpotriv:
s se taie cu o for mai mic
S nu se ncline scula lateral, la tiere, ntruct
rotiele tietoare s-ar putea rupe

Dispozitiv de tiat evi

Pentru evi din oel sau
din font

Dispozitiv debavurat evi interior /

exterior V2
Dispozitiv cu corpul din
aluminiu lustruit , pentru
evi din cupru, aluminiu,
oel, inox sau material
plasti
Trus de clupe de filetat

Dispozitiv de tiat evi, Mini

Dispozitiv de tiat evi subiri din cupru,
alam, aluminiu i evi din oel cu pereii
subiri

Dispozitiv de tiat evi subiri

Pentru tiere de evi cu perei subiri, din
cupru, alam, aluminiu sau oel
Cu o roat tietoare i dou role de
ghidare, avnd o roat tietoare de
schimb n mner
Debavurator de interior, rabatabil, integrat

Dispozitiv telescopic de tiat evi,

Standard
Cu
debavurator
integrat,
demontabil
Roat
tietoare
de
schimb, sub capacul
mnerului rotativ
Perii de interior, pentru evi din cupru

Dispozitiv de tiat evi, cu clich

Prelucrare tevi material plastic

Dispozitiv de ndoit evi, Mini

Foarfec pentru evi din material plastic

Foarfec pentru evi din material plastic, cu 0 - 42 mm
Pentru evi din PE, PP i PVDF (polifluorur de viniliden)
Ti din inox
Pistol pentru retezat evi din plastic
n form de pistol, cu lam de tiere, care este transportat treptat, la
apsarea mnerului
Prin apsarea butonului de revenire, lama revine n poziia de plecare
Deosebit de indicat pentru evi din material plastic, cu perei subiri
Disp. de tiat evi din material plastic 6 - 64 mm
Pentru evi din PE, PP i PVDF
Adncimea de tiere de max. 5 mm
Cu reglare reglare rapid telescopic, reglare fin cu ax filetat, precum i cu
dispozitiv rabatabil de debavurat interior
Disp. de tiat evi din material plastic 50-140 mm
Dispozitiv de retezat i faetat

Pentru evi din PE, PP i PVDF

Adncime de tiere max. 19 mm
Cu reglare reglare rapid telescopic, reglare fin cu ax filetat,
precum i cu dispozitiv rabatabil de debavurat interior

SCHEME I DETALII DE INSTALAII

I.
Explicarea detaliilor din desenele de executie
Flanse
Flansele sunt parti ale pieselor; ele fac corp comun cu acestea si servesc la asamblarea pieselor cu suruburi sau suruburi
prizoniere. Ele sunt de diferite forme (rotunde, patrate, ovale, triunghiulare). Cotele necesare sunt cele care determina forma si
grosimea flansei, pozitia si diametrul gaurilor.
I.1. Flansele cilindrice intrebuintate in constructia de masini pot avea un numar oarecare de gauri. Cele utilizate pentru asamblari
de conducte au totdeauna un numar de gauri divizibil cu 4 (4, 8, 12, 16, etc.).
Reprezentarea flanselor cilindrice se face asa cum se arata in fig.32, in cazul in care sectiunea nu trece prin gauri, ci pe la
jumatatea distantei dintre gauri.
Fig.32 - Sunt de observat urmatoarele:
Gaurile de trecere ale suruburilor fiind asezate simetric pe un cerc, una din
axele lor este determinata de cercul centrelor, iar cealalta axa de razele aceluiasi
cerc, duse prin centrele gaurilor respective;
Pentru determinarea pozitiei exacte a gaurilor, se considera un plan de taiere
care trece prin axa flansei. Ca urmare, axele gaurilor apar in sectiune la distanta
reala fata de axa lansei; In sectiune, gaurile sunt figurate prin linii de rabatere si
anume: linie punct-linie.
Pentru simplificare, flansele cilindrice se pot desena intr-o singura proiectie si anume o sectiune ce trece prin axul vertical,
mentionandu-se numai numarul si diametrul gaurilor, fie printr-o notatie de felul celei din fig.33,fie printr-o notatie ca in fig.34.
Adeseori se obisnuieste sa se deseneze numai jumatate din vederea flansei si anume: fie complet ca in fig.35, fie schematic
ca in fig.36.
Flansele cilindrice pentru conducte sunt standardizate atat in ceea ce priveste dimensiunile de legatura (diametrul exterior,
numarul si diametrul gaurilor pentru suruburi), cat si grosimile, in functie de presiunile la care trebuie sa lucreze.
In desenele de executie ale flanselor pentru conducte, axele de simetrie nu vor trece prin gaurile flansei.
I.2. Flansele patrate au colturile rotunjite printr-un sfert de cerc cu centrul in centrul gaurilor respective de prindere, raza de
racordare fiind egala cu diametrul acestora (fig.37). Cele patru gauri sunt situate pe un cerc, ca si in cazul flanselor cilindrice.
Cele expuse pentru flansele cilindrice sunt valabile si pentru flansele patrate, cu deosebirea ca la cotarea laturii se pune
simbolul in locul simbolului , fiind vorba de un patrat si nu de un cerc.
Rezulta ca se poate elimina vederea din stanga, sectiunea fiind suficienta pentru determinarea completa a flansei.

Fig.33

Fig.34

Fig.35

Fig.36
Fig.37
II. Reprezentarea elementelor de constructii pentru instalatii sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si de gazemnatural
II.1. Conducte pentru fluide
Standardul stabileste semnele si culorile conventionale pentru conductele instalatiilor sanitare, de incalzire centrala, de gaze
naturale si de ventilare, folosite pentru reprezentari in planurile de instalatii si scheme, in planurile coordonatoare si in planurile
generale de situatie ale constructiilor civile si industriale.
Semnele si culorile conventionale din standard nu sunt limitative.
Pentru identificarea caracteristicilor tehnico-functionale ale conductelor, semnele conventionale pot fi completate, dupa
necesitati cu simboluri stabilite prin standarde sau cataloage de produse, sau simboluri stabilite de proiectant, semnificatiile lor fiind
indicate in legenda.
Varietatea culorilor fiind limitata, utilizarea lor are caracter de recomandare si se va face cu precadere in schemele cu caracter
functional.
La reprezentari in culori se vor mentine si simbolurile si semnele conventionale ale elementelor reprezentate.
In cazul in care nu se intocmeste un plan coordonator pentru toate categoriile de instalatii, conductele din planurile de instalatii
pe specialitati vor fi definite prin cotele in plan si de nivel necesare si suficiente evitarii dificultatilor de executie.
Grosimea liniilor de reprezentare se va alege conform STAS 103-76, functie de scara desenului si in scopul obtinerii unui
desen clar.
Mai jos sunt date exemple de indicatii suplimentare pe reprezentarile de conducte.

Destinatia conductei

Semn conventional
In planuri generale, de
situatie, planuri
In planuri de constructii
coordonatoare sau planuri
comune
Instalatii sanitare

Denumirea culorii
conventionale

Conducta de apa rece potabila

albastru

Conducta de apa calda

rosu inchis

Conducta de circulatie a apei calde

violet

Conducta de apa pentru

combaterea incendiilor (exclusiv)
Canale sau conducte de canalizare
menajera sau unitara (menajera +
pluviala)
Canale sau conducte de canalizare
pentru ape pluviale

rosu aprins
cafeniu
deschis
cafeniu inchis
Instalatii de incalzire centrala

Conducta de apa calda de ducere

rosu aprins

Conducta de apa calda de intoarcere

albastru

Conducta de apa calda de inalta

temperatura de ducere
Conducta de apa calda de inalta
temperatura de intoarcere

rosu inchis
violet

Conducta de abur

portocaliu

Conducta de condensate sub

presiune atmosferica

verde

Conducta de condensat sub

presiune
Conducta de dezaerisire sau de
admisie a aerului
Conducta de golire (GC), drenaj
(CD), preaplin (CP)
Conducta de siguranta a traseului
de ducere
Conducta de siguranta a traseului
de intoarcere
OBSERVATII:
__ Literele intercalate pe semnele conventionale reprezinta initialele conductei
respective sau ale fluidului transportat.
__ Pentru diferentierea conductelor cu aceeasi destinatie dar avand parametric diferiti,
se vor face notatii suplimentare, ca de exemplu 6 bar, 8 bar, ID 95, II 75.

verde inchis
cafeniu

rosu aprins
albastru

Instalatii de alimentare cu combustibil

Conducta de gaze

galben deschis

Conducta de combustibil lichid

negru
Instalatii de ventilare

Canal drept pentru aer proaspat

verde

Canal drept pentru aer de

introducere (dupa diferite tratari)

rosu

Canal drept pentru aer de evacuare

albastru

Canal drept pentru aer de circulatie

violet

OBSERVATII:
1. reprezentarea normala, bifilara, pentru desene la scara 1:50 sau mai mare;
2. reprezentarea simplificata, unifilara, pentru desene la scara 1:100 sau mai mica;
3. Sageata indica sensul circulatiei aerului.
II.2. Exemple de indicatii suplimentare de reprezentari de conducte
Denumire
Semnul conventional sau notatia
Sensul de circulatie a fluidului
Panta conductei (sensul coborator al conductei)
Incrucisare de conducte fara legatura (traseul C-D trece
deasupra lui A-B)
Ramificatii de conducte in acelasi plan
orizontal
Ramificatii de conducte in planuri orizontale
diferite
Schimbare de nivele pe traseu rectiliniu
OBSERVATIE:
In legenda desenului se va specifica elemental geometric al conductei neizolate la care se refera cota de nivel (radier, ax,
creasta).
Indicarea simplificata a conductelor in paralel
Notarea materialelor si a conductelor
Exemple: Teava neagra sau zincata pentru instalatii

Denumire

Semnul conventional sau notatia

Teava de constructii
Tub din gresie
Canal de aer
Plan sau elevatie

Sectiune

OBSERVATII:
1. Cotarea canalelor de aer in plan sau elevatie se face in mm, astfel: grosime latura vazuta x latura nevazuta
debit (m/s)
2. In sectiune, cotarea se face in mm astfel: grosime latura orizontala x latura verticala
debit (m/s)
II.3. Fitinguri si piese auxiliare pentru conducte
Standardul stabileste semnele conventionale generale pentru reprezentarea fitingurilor, pieselor de legatura si pieselor
auxiliare montate pe conductele instalatiilor sanitare, de incalzire centrala, de ventilare si de gaze, in planurile de instalatii pe
specialitati, in planurile comune mai multor instalatii, in planurile coordonatoare si in planurile generale de situatie.
Observatie:
Fitingurile, piesele de legatura si piesele auxiliare vor fi figurate numai daca indicarea lor este necesara executarii corecte
a instalatiilor.
Semnele conventionale din standard nu sunt limitative.
Pentru identificarea caracteristicilor tehnico-functionale ale fitingurilor si pieselor, semnele conventionale pot fi completate,
dupa necesitati, astfel:
Prin crearea de noi semne obtinute prin combinarea a doua sau mai multe semne conventionale generale (de ex.:
ramificatie cu mufa si flansa);
Prin completarea semnelor existente cu simboluri reprezentand materialul, diametrul etc., conform standardelor sau
normelor interne de produs in vigoare;
Prin crearea de noi semne, utilizand in mod obligatoriu semnele referitoare la modul de imbinare.
In aceste cazuri, semnificatiile semnelor vor fi indicate in legenda.
Semnele conventionale din acest standard se vor reprezenta in culorile conventionale in care sunt reprezentate conductele.
Grosimea liniei de reprezentare a semnelor conventionale va fi aceeasi cu a liniilor conventionale pentru conducte.
Semnele conventionale vor fi reprezentate in functie de scara desenului si de dimensiunile de gabarit ale fitingurilor si pieselor
reprezentate la scara sau nu.

Felul imbinarilor
Denumire

Semn conventional

Imbinare cu mufa
Imbinare cu flanse la conducta
Imbinare cu flanse la canale de aer
Imbinare cu eclise la canale de aer
Imbinare cu colier la canale de aer
Imbinare cu filet la conducte (se indica
numai la schimbari de diametru)
Imbinare prin sudura la conducte (se
indica numai la schimbari de diametru)
Observatii:
Imbinarile cu mufa si cu flanse se vor indica in desene numai in punctele de racordare a conductelor cu armaturi, obiecte de uz
gospodaresc, obiecte sanitare, aparate si recipiente, precum si la schimbari de directii si ramificatii
Imbinarile cu filet si prin sudura se vor indica in desene numai in punctele de schimbare a diametrelor conductelor
Mufa dubla

Fitinguri si piese de legatura

Teu (cu flanse)

Mufa de trecut pe tub

Cruce (cu flanse)

Reductie (cu mufa)

Ramificatie simpla avand

0< 90 (cu mufa si flansa)

Cot sau curba (cu flansa) cu 0< < 90

Ramificatie dubla (cu mufa) cu

0< 90

Curba de etaj (cu mufa)

Sustineri pentru conducte
Suspensie simpla

Suport simplu pentru

montajul mobil al conductei

Suspensie simpla pentru montajul mobil

al conductei

Suport clasic pentru

montajul mobil al conductei

Suspensie elastica pentru montajul

mobil al conductei

Suport tip patina sau rola

Suport simplu

Punct fix
Compensatoare de dilatare

Compensator tip U

Compensator telescopic
dublu

Compensator lira

Compensator cu burduf

Compensator telescopic simplu

Piese diverse
Racord olandez
Piesa de schimbare de
sectiune (difuzor sau
confuzor) (de exemplu cu
flanse)
Cap (caciula) la conducte

Dop

Trecerea de la sectiune
circulara la cea rectangulara
a schema
b - plan
Cot cu palete de dirijare (de
exemplu cu flanse)
a plan
b- elevatie

Flansa oarba

Ramificatii croite (de exemplu

cu flanse)

Teu de regulare sau curatire cu dop

Ramificatii din piese

asamblate (de exemplu
cu flanse)

Mufa de reglare cu dop

Piesa de deviere (etaj) pentru

canal de aer (de
exemplu cu flanse)

II.4. Armaturi
Semnele conventionale sevesc pentru identificarea caracteristicilor tehnico-functionale ale armaturilor si nu sunt limitative.
Semnele conventionale pot fi completate cu indicatii referitoare la caracteristicile fluidului (aceleasi ca pentru conducte), simboluri
stabilite prin standarde sau cataloage de produse sau noi semne, create in baza prescriptiilor prezentului standard, semnificatia lor
fiind indicata in legenda.
Semnele conventionale pentru armaturile montate pe conducte vor fi reprezentate cu acesi culoare conventionala ca si
conductele.
Grosimea liniilor de reprezentare va fi conform STAS 103-76, aceeasi pentru intreg ansamblul de desene executate la
aceeasi scara.
Moduri de imbinare a armaturilor cu conducte
Semn conventional

Denumire

In schema

In plan

Imbinare cu flanse

Imbinare cu filet

Imbinare cu mufe

Imbinare prin sudura

(prin lipire)
Moduri de actionare a armaturilor

Actionare manuala (in mod curent nu se

indica)

Actionare cu plutitor

Actionare cu contragreutate

Actionare cu membrana

Actionare cu arc

Actionare hidraulica

Actionare cu electromotor

Actionare pneumatica

Actionare cu electromagnet
Armaturi de inchidere
Robinet cu ventil drept
Robinet cu ventil drept, cu dispozitiv de
golire

Robinet cu cep (cana) drept

Robinet cu cep (cana) drept
cu dispozitiv de golire

Robinet cu ventil de colt

Robinet cu cep (cana) de colt

Robinet cu ventil cu trei cai

Robinet cu cep (cana) cu trei

cai

Robinet cu ventil cu tija inclinata

Robinet cu sertar (vana)

Armaturi de reglare

Robinet de reglare cu clapeta

Regulator de presiune cu actiune directa
a in amonte
b in aval
OBSERVATIE: La armaturile cu un montaj obligatoriu, sageata de pe conducta pe care sunt montate indica sensul circulatiei fluidului
Armaturi de siguranta si avarie
Robinet cu ventil, de colt, de siguranta, cucontragreutate
Robinet cu ventil, de colt, de siguranta, cu arc
Robinet cu ventil cu trei cai de siguranta, cu contragreutate

Robinet cu ventil cu trei cai de siguranta, cu arc

Robinet cu ventil de avarie, fara dispozitiv de blocare
Robinet cu ventil de avarie, cu dispozitiv de blocare

Armaturi de serviciu
Robinet cu ventil de simplu serviciu
Robinet cu ventil de dublu serviciu

Robinet cu brat basculant

Baterie de amestec
Baterie de amestec cu brat basculant

Baterie de amestec de baie cu dus si tija fixa

Baterie de amestec de baie cu dus si tija flexibila

Baterie de amestec numai pentru dus cu tija fixa

Baterie de dus cu tija fixa pentru cazane de baie
Robinet dublu reglaj pentru radiator
a drept
b de colt
Armaturi pentru combaterea incendiilor
Hidrant subteran de incendiu
Robinet de incendiu interior
Hidrant de gradina
Sprinkler
Drencer
Armaturi diverse
Reductor de presiune
Robinet de retinere
a cu ventil
b cu clapa
Ventil cu dezaerisire automata
Separator de condensat
Sorb simplu

Sorb cu clapa

Separator de namol

Filtru de impuritati
Armaturi pentru instalatii de ventilare

Clapeta de reglaj fara maneta

a plan
b - elevatie
Clapeta de reglaj cu maneta
a plan
b - elevatie
Subar perpendicular sau oblic
a elevatie
b plan
c - sectiune

II.5. Aparate de masura si control

Grosimea liniilor de reprezentarea acestor semne conventionale va fi egala cu jumatate din grosimea liniilor de reprezentare a
conductelor aferente.
Denumire

Semn conventional

Aparat indicator cu citire

directa
Aparat inregistrator valoric prin
insumare
(debitmetru, contor)
Manometru diferential
Indicator de nivel cu sticla
Indicator de nivel cu plutitor si
mira
Temperatura
Presiunea
Debitul

Observatii: Cu linie intrerupta sunt indicate elementele de instalatie pe care sunt montate
aparatele
Executie dupa STAS185/7-73.
NOIUNI GENERALE DE HIDRAULIC I TERMOTEHNIC
1. Generalitati
Mecanica fluidelor se ocup cu studiul repaosului i al micrii fluidelor, precum i al interaciunilor fluidelor cu corpurile cu care
vin n contact.
Mecanica fluidelor studiaz fluidele n condiii de echilibru al forelor ce acioneaz asupra lor obiectul staticii fluidelor -, sau n
condiiile n care fora rezultant este diferit de zero obiectul dinamicii fluidelor.
Hidraulica este o parte a mecanicii fluidelor care studiaz micrile lichidelor la viteze mici, lichidele fiind considerate
incompresibile.
Fluidele sunt corpuri fr form proprie,care se deformeaz uor; acestea pot fi:
lichide, caracterizate prin faptul c sunt puin compresibile i formeaz o suprafa liber n contact cu un gaz;
gaze, care sunt foarte compresibile i nu rmn n repaos dect n spaii nchise.
2. Proprieti ale lichidelor utilizate n sistemele hidraulice
Vscozitatea
- reprezinta proprietatea lichidului de a se opune deplasarilor relative dintre straturile de fluid.
Compresibilitatea
- este proprietatea fluidelor de a opune rezisten la micorarea volumului. Lichidele i modific foarte puin volumul; pentru o
modificare a volumului este necesar o cretere a presiunii,
Densitatea
Densitatea unui material omogen se defineste ca fiind masa continuta in unitatea de volum.
Unitatea de masura pentru densitate este kg/m3 sau g/cm3 (1000 kg/m3 = 1g/cm3).
Densitatea se noteaza cu litera greceasca r (ro). Conform definitiei :
Presiunea
Prin definitie, presiunea este forta exercitata pe unitatea de suprafata:

Este o marime fizica scalara derivata a carei unitate de masura este N/m2.
Presiunea are si alte unitati de masura tolerate cum ar fi 1Pa = 1N/m 2, 1 atm ~ 105N/m 2, 1 torr = 1 mmHg, 760 mmHg = 105 N/m 2.
Unitatea de masura din hemodinamica este mmHg (milimetru coloana de mercur).
Legea lui Pascal
Presiune hidrostatica nu depinde de suprafata fundului vasului, ci numai de densitatea lichidului si
de grosimea acestuia. Daca punem in cateva vase comunicante care au sectiunile bazelor diferite
(Fig. 1), un lichid, observam ca inaltimea lichidului in vase este aceeasi.
Fig. 1 In vasele comunicante necapilare, lichidul urca pana la acelasi nivel
Acest lucru este datorat presiunii hidrostatice care are aceeasi valoare la baza tuturor vaselor, iar
lichidul este in echilibru.
Principiul lui Arhimede
Un corp scufundat in apa pare sa aiba o greutate mai mica decat in aer, iar un corp a carei densitate este mai mica decat a apei
poate pluti la suprafata acesteia. Asta inseamna ca in apa, asupra corpului scufundat mai actioneaza o forta al carei sens este
invers sensului greutatii. Aceasta este forta arhimedica.
Enuntul principiului lui Arhimede: Un corp scufundat intr-un lichid este impins de jos in sus cu o forta egala cu greutatea volumului
de lichid dizlocuit de corp :

FA = lichidVdizlocuitg
unde g este acceleratia gravitationala, iar lichid reprezinta densitatea
lichidului in care este scufundat corpul.
Fig. 2 Ilustrarea principiului lui Arhimede
Forta arhimedica se aplica intr-un punct al corpului, numit centru de
presiune, acesta coincizand cu centrul de greutate al masei de lichid
dizlocuita de corp
Fig. 3 Asupra unui corp scufundat in lichid actioneaza o forta accensionala din partea lichidului

Temperatura
- este o mrime de stare care caracterizeaz starea termic a unui corp. n orice mediu, ntr-un punct, la un moment dat,
temperatura are o valoare unic care poate fi definit scalar:
Diferena de temperatur ntre dou puncte (dou medii) diferite, nseamn o diferen de potenial termic, ceea ce determin
transferul de cldur ntre cele dou puncte (medii).
Dilatarea termica
- este fenomenul fizic prin care dimensiunile (volumul, suprafaa, lungimea) unui corp cresc n urma variaiei temperaturii.
Fenomenul opus se numete contracie termic. Pentru majoritatea substanelor creterea temperaturii duce la creterea
dimensiunilor, dar exist i excepii.
n funcie de starea de agregare a corpului, dilatarea se manifest diferit. Astfel, un corp solid i mrete toate dimensiunile liniare
n acelai raport, un lichid i mrete volumul (forma sa depinde de vasul care l conine), iar un gaz i mrete fie presiunea, fie
volumul, fie amndou, n funcie de incinta n care se afl. Modificarea valorii volumului produce modificarea valorii densitii
Transferul de caldura
Transferul de cldur este un fenomen care are loc doar n situaia existenei unei diferene de temperatur, fie ntre corpuri (sau
medii) diferite, fie ntre zone diferite ale aceluiai corp (sau mediu).
Conductivitatea termica
- reprezint o proprietate fizic a materialului(sau mediului) prin care are loc transferal de cldur, care definete capacitatea
acestuia de a conduce cldura.
MATERIALE DE INSTALAII; MBINAREA I MONTAREA INSTALAIILOR

INSTALAII DE ALIMENTARE CU AP

INSTALAII DE CANALIZARE

INSTALATII DE INCALZIRE
1.

CLASIFICAREA SISTEMELOR DE INCALZIRE

Spatiile interioare ale cladirilor pot fi incalzite prin diferite metode si sisteme.
Clasificarea generala a sistemelor de incalzire se poate face dupa mai multe criterii:
Dupa sursa de caldura
- Centrala (centrale termice, respectiv puncte termice)
- Locala (sisteme de incalzire directa)
Dupa agentul termic folosit :
- Apa (temperature redusa; calda; fierbinte)
- Abur (presiune-joasa;presiune-medie)
- Aer-cald
Dupa modul de transfer de caldura:
- Convective (radiatoare;aparate de aer-cald; elemente de ventilarea si conditionarea aerului)
- Radiante(incalzirea prin pardoseala, panouri radiante de tavan si de perete, panouri radiante suspendate; radianti cu infrarosu)
1.1 Instalatii de incalzire cu apa
Avantaje:
Agentul termic este disponibil in cantitati nelimitate
Agentul termic se situeaza la temperaturi in limite rezonabile,
Caldura specifica mare a apei, volum redus al fluidului de transport
Fiabilitate buna in exploatare,
Reglare usoara( reglare centralizate ,prin robineti termostatici pe corpurile de incalzire)
Dezavantaje:
Inertie termica ridicata, perioada lunga de intrare si de iesire in/din regim
Cost de investitie relativ mare.
Instalatiile de incalzire cu apa functie de temperatura apei folosite sunt clasificate in:
- instalatii cu apa calda cu temperaturi pana la 110 C (temperatura apei usual nu depaseste 95C) si
- instalatii cu apa fierbinte cu temperaturi de peste 110 C.
Instalatiile de incalzire cu apa calda sunt foarte mult utilizate pentru incalzirea cladirilor de locuit, publice si administrative.
Instalatiile de incalzire cu apa fierbinte sunt folosite in special la halele industriale.
Instalatiile de incalzire cu apa, functie de modul de circulatie a apei se pot clasifica in:
Instalatii cu circulatie a apei prin gravitatie
Instalatii cu circulatie a apei fortata (asa numitele instalatii cu pompe)
Instalatiile cu circulatia apei calde prin gravitatie se foloseau pentru cladiri mici. Astazi ele sunt utilizate doar exceptional.
Instalatiile de incalzire cu apa functie de numarul de conducte se clasifica in:
Instalatii bitubulare
Instalatii monotubulare (Fig. 1.1)
Fig. 1.1 Schemele de functionare ale instalatiilor bitubulare(A) monotubulare in serie (B)
si monotubulare cu by-pass(C)
Instalatiile de incalzire functie de amplasarea conductelor de distributie se clasifica in:
Instalatii de incalzire cu distributie inferioara(Fig. 1-2)
Instalatii de incalzire cu distributie superioara(Fig. 1-3)
O solutie optima din punctul de vedere a echilibrarii presiunii de distributie este asanumitul instalatie cu distributie bitubulara tip Tichelmann (Fig. 1-4)

Fig. 1-2 Schema unei instalatii de incalzire cu distributie

inferioara
1 radiator, 2-robinet de reglaj, 3 conducte de distributie

Fig. 1-3 Schema unei instalatii de incalzire cu distributie

superioara

Fig. 1-4 Schema unei instalatii de incalzire cu apa calda,a cu

distributie bitubulara solutia Tichelmann
1.2 Instalatii de incalzire cu abur
Sistemele de incalzire cu abur au urmatoarele avantaje si dezavantaje:
Avantaaje:
Inertie termica redusa, perioada scurta de intrare in regim
Pericol neglijabil de inghet
Costurile de investitii sunt mai mici decat la cele cu apa calda.
Dezavantaje:
Reglare centralizata dificila,neeconomica
Temperaturi mari ale suprafetei
Pericol de coroziune.
Aburul ca si agent termic se utilizeaza azi doar in cladiri industriale.
Instalatiile de incalzire cu abur se clasifica dupa presiunea aburului :
De presiune redusa cu presiunea relativa a aburului < 0,5.105 Pa
De presiune inalta cu presiunea relativa a aburului > 0,5.105 Pa, exceptional depresiune
Instalatii de abur in depresiune cu presiunea absoluta < 1,0.105 Pa.
Instalatiile de incalzire cu presiune redusa sunt cele mai des utilizate.
Instalatiile de incalzire cu abur se clasifica in functie de conductele de distributie a aburului :
Instalatii de incalzire cu distributie inferioara
Instalatii de incalzire cu distributie superioara
1.3 Incalzirea cu aer cald
In perioada incalzirii, aerul cald este transportat in incapere. Aerul este preparat d.p.v. termic in generatoarele de aer cald. Aceste
utilaje se gasesc in camera de presiune (camera pentru generatorul de aer cald), eventual chiar in camera incalzita.
Avantajele instalatiilor de incalzire cu aer cald:
Fiabilitate in exploatare,
Inertie termica redusa,
Costuri mici de investitie,
Pot servi si la ventilarea incaperilor.
Dezavantaje:
Ridicarea prafului cauzata de miscarea aerului,
Componenta de radiatie la transferul de caldura lipseste,
Distributia inegala a temperaturii la inprospatarea aerului, gradient de temperatura ridicat.
Sistemele de incalzire cu aer pot functiona cu:
Aer recirculat (Fig. 1-7)
Amestec de aer proaspat si aer recirculat
Aer proaspat.

Sistemele de incalzire cu aer sunt utilizate de cele mai multe ori pentru
incalzirea incaperilor tip hala. Din cauza inertiei termice reduse a acestora sunt
recomandate pentru incalzirea halelor industriale, depozite, parcari, sali de sport,
spatii de expozitie si spatii similare incalzite intermitent,
Solutia optima din punct de vedere tehnic si economic este oferita de
sistemele combinate de ventilare si incalzire la incalzirea incaperilor cu degajari
de noxe, de ex. pentru camere cu rata de schimb de aer impusa.
O combinare a sistemelor de incalzire cu aer cald cu cele prin radiatie,
eventual convectie este avantajoasa pentru incalzirea unor tipuri de incaperi.
Fig. 1-7 Incalzirea cu aer cald a unei sali de sport
2. TRANSFERUL DE CALDURA IN INCAPERILE INCALZITE
Transferul de caldura in incaperile incalzite se poate face prin:
Convectie
Radiatie.
Transmiterea caldurii prin convectie se realizeaza la camerele incalzite cu
aer cald, respectiv la incalzirea cu convectoare iar incalzirea preponderent prin convective (partial prin radiatie) se intampla la
coloane ingrosate pentru incalzire, convectoradiatoare si registre de incalzire din teava.
Transmiterea caldurii prin radiatie, respectiv cu precadere prin radiatie se intampla la urmatoarele sisteme de incalzire:
o Panouri mari de incalzire,

Panouri de pardoseala (Fig. 2-1)

Panouri de tavan (Fig. 2-2)

Panouri de perete (Fig. 2-3)

o Incalzire generala prin panouri radiante suspendate,
o Incalzire locala prin panouri radiante suspendate,
o Incalzire prin radianti cu infrarosu intunecati sau luminosi.
Din clasificarea prezentata mai sus rezulta ca suprafata de schimb de caldura poate fi parte integranta a elementului de
constructii ca o componenta inseparabila sau poate fi creata ca o parte structurala independenta. Diferente esentiale intre
sistemele de incalzire individuale prin radiatie este nu doar in proiectarea de rezistenta diferita ci si in temperatura suprafetei de
incalzire, puterea termica specific si agentul termic folosit.

Fig. 2-2 Schema unei instalatii de incalzire cu panouri radiante

montate in tavan

Fig 2-1 Incalzirea cu panouri radiante montate in pardoseala

Fig 2-3 Schema de incalzire cu panouri radiante montate in

perete
3. SURSE DE CALDURA
Sursele de caldura pentru sistemele de incalzire centrala sunt :
- centralele termice
- punctele termice
2.1 Centrale termice
Prin centrala termica intelegem o cladire independenta, o cladire anexa speciala; incapere sau spatiu rezervat in care se
gasesc unu sau mai multe cazane cu apa calda, apa fierbinte sau abur pentru incalzire centrala, preparare apa calda de consum,
instalatii de ventilatie si aer conditionat, eventual pentru alte utilizari (ex. gatit, sterilizare, deshidratare). In centralele termice inafara
de cazane se mai gasesc si alte echipamente aditionale care asigura o functionare optima a sursei.
Combustibilul, puterea termica instalata, tipul de cazan utilizat si tipul de agent termic reprezinta parametrii de baza ai
centralei termice.
Clasificarea centralelor termice dupa tipul de combustibil:
- Combustibil solid,
- Combustibil gazos,
- Combustibil lichid.
Clasificarea centralelor termice dupa tipul de agent termic:
- Apa caldacu temperatura apei de pana la 115 C
- Apa fierbinte cu temperatura apei peste 115 C
- Abur presiune redusa, presiune medie
Clasificarea centralelor termice dupa presiunea de functionare:
- Presiune redusa: apa calda pana la 115 C, abur pana la 0,07 Mpa
- Presiune medie: apa fierbinte > 115 C, abur cu suprapresiune > 0,07 Mpa
Numarul de cazane ales trebuie sa satisfaca cerintele. El trebuie sa rezulte din necesarul de caldura pe zi si an si depinde
de tipul de combustibil folosit. In cazul combustibilului solid numarul lor nu trebuie sa depaseasca patru bucati. La defectarea
cazanului cu capacitatea cea mai mare siguranta in functionare a sursei trebuie sa fie asigurata la 75% din capacitatea maxima in
centralele termice cu incalzire continua. La centralele termice cu incalzire cu functionare intermitenta, siguranta este la 60%. Aceste
conditii sunt obligatorii pentru surse de caldura cu puterea de pana la 250 kW.
Centralele termice vor fi echipate cu aparate de siguranta, masura si reglare.
Cazanele cu puteri mai mari de 100 KW se recomanda sa se echipeze cu aparatura pentru masurarea presiunii si
temperaturii gazelor de ardere. Pe drumul gazelor de ardere se vor prevedea orificii acoperite, la care sa se poata conecta aparate
de masura (de ex. analizoare pentru gaze de ardere).
Centralele termice pe combustibil solid cu puterea termica nominala totala mai mare de 3,5 MW vor fi echipate permanent
cu analizoare de gaze de ardere.
Cazanele pe combustibil gazos si lichid si toate cazanele mai mari de 50 KW vor fi echipate cu aparatura cu dispozitive care
sa nu permita scaderea temperaturii apei care intra in cazan sub 65C.
Pompele de rezerva la instalatiile de incalzire cu apa calda si fierbinte cu o putere termica utila mai mare de 63 KW vor
acoperi, in caz de defectiune, in proportie de 100% puterea pompei in functiune cea mai mare (cu exceptia instalatiilor unde
pompele pot fi inlocuite in mai putin de 8 ore). Pompele de condensat vor asigura in orice situatie 120% din puterea nominala a
echipamentelor racordate la central termica.
La cazanele cu abur de joasa presiune, este necesar sa se asigure ca, cazanul nu se va supraumple cu condensat sau apa
de alimentare si temperatura condensatului la intrarea in cazan nu va fi sub 75 C.
Tipuri de centrale termice
A) Centrale termice pe combustibil solid.
In ultima decada a secolului XX, combustibilii rafinati au inlocuit combustibilii solizi (lignit, carbunele brun si cocsul). In zilele
noastre a aparut o reinviere a cazanelor pe combustibilil solid,in special la cei ce folosesc biomasa drept combustibil alternativ.
Aceste centrale termice utilizeaza o noua generatie de surse de incalzire pe combustibil solid la care exploatarea lor este partial
sau complet automatizata.
Centralele termice mai vechi cu puteri mai mici sunt in mod uzual echipate cu cazane otel ce folosesc carbunele mentionat
mai inainte. In acest caz pentru facilitarea alimentarii cu carbine nivelul pardoselii centralei termice este mai coborat aproximativ cu

inaltimea cazanului in comparatie cu a depozitului de carbune. Modul de dispunere a centralelor termice dintr-o generatie mai
veche este prezentat in figura 3-1. In centralele termice cu puteri mai mari alimentarea cu carbune este mecanizata. Cazanele
moderne utilizand biomasa drept combustibil pot fi automatizate.
Fig.3-1 Dispunerea in plan a unei centrale termice pe combustibil
solid
K1, K2, K3 cazane pe combustibil solid, K cos de fum combinat
pentru gaze de ardere si ventilatie
O HW schimbator de caldura, V elevator pentru cenusa, S canal
de fum din zidarie
B) Centrale termice pe combustibil gazos.
Centralele termice pe combustibil gazos sunt cele mai utilizate
pentru incalzirea centrala si preparare apa calda menajera din cauza
randamentului ridicat si a neafectarii mediului inconjurator. La
realizarea centralelor termice pe gaz trebuie sa se respecte cerintele
economice..In centralele termice pe gaz trebuie prevazute doar
echipamente care indeplinesc cerintele standardelor tehnice,
codurilor si avizelor.
Compania locala de gaz stabileste modul si locul de racordare la sistemul public de distributie a gazului.
Functie de puterea instalata, centralele termice pe gaz se pot clasifica astfel:
a. centrala termica categoria a 3-a cu putere nominala utila pana la 0,5 MW
b. centrala termica categoria a 2-a cu putere nominala utila intre 0,5 3,5 MW
c. centrala termica categoria intai cu putere nominala utila de peste 3,5 MW
Locatia centralei termice:
a. centralele termice clasa a 3-a trebuie amplasate intr-un spatiu delimitat, cabinet sau incapere separata.
b. centralele termice clasa a 2-a vor fi amplasate in incaperi separate ,cladiri separate sau cabinete. Este recomandat ca locul
centralei termice sa se afle la nivelul cel mai inalt, daca aceasta se amplaseaza in cladire. In cazul amplasarii centralei termice sub
spatii aglomerate trebuie sa fie respectate normele de siguranta prescrise si trebuie montate detectoare de gaz.
c. centralele termice categoria intai trebuie amplasate in cladiri separate ,doar in cazul reabilitarii acestea putandu-se afla in
cladiri reabilitate sau sub spatii aglomerate, conditia pentru aceasta solutie fiind ca puterea nominal utila a centralei termice sa nu
depaseaca 5 MW.
Centralele termica din prima si a 2-a categorie ar trebui prevazute cu zone de evacuare, suprafata, forma si marimea
acestora trebuind sa respecte standardele si reglementarile tehnice. In cazuri exceptionale aceste zone de evacuare vor putea fi
eliminate (conform standardelor tehnice si a cerintelor comisiei de siguranta). Modul de dispunere a unei centrale termice pe gaz
este prezentat in figura (3-2).
. Fig. 7.6-2 Amplasarea in plan a unei centrale termice pe gaz
1-Canal de fum, 2- usa de curatire, 3- cos de fum metalic, 4- spatiu
pentru utilaje
O1, O2, O3 distante pentru exploatare
In focarul cazanului are loc procesul de oxidare a particulelor
de combustibil rezultand caldura si gaze de ardere. Procesul de
oxidare are loc cu participarea oxigenul O2 din aer.. Centrala termica
trebuie sa fie prevazuta cu sistem de ventilatie corespunzator pentru
asigurarea aerului de combustie si eliminarea particulelor
daunatoare. Acest sistem trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii :
a. Asigurarea numarului de schimburi de aer necesare pentru a
elimina componentele daunatoare din punct de vedere energetic si
material la orice treapta de functionare,
b. Asigurarea unui debit suficient de aer de combustie la cazanele care sunt in functiune.
Ventilarea centralei termice poate fi naturala ,fortata sau combinata. Alegerea tipului de ventilare depinde de puterea
cazanelor si de conditiile locale. In central termice mai mici pe combustibil solid se recomanda ventilatia naturala, pe cand la
centralele termica pe combustibil lichid este recomandata ventilatia fortata sau combinata.
C. Centrale termice pe combustibil lichid
Combustibilii lichizi sunt hidrocarburile rafinate, facand posibila reglarea sursei de caldura si protectia mediului.
Pentru centrala termica pe combustibil lichid se respecta urmatoarele reguli:
- centralele termice pe apa calda cu puterea utila toatala sub 3,5 MW se pot instala in aceeasi cladire cu instalatia de
incalzire.
- centralele termice pe apa calda cu o putere utila de peste 3,5 MW si centralele termice cu cazane pe apa fierbinte sau abur
de presiune medie se instaleaza in cladiri separate.
- alegerea numarului de cazane rezulta in urma unei analize tehnicoeconomice.
Regulile de dispunere ale echipamentelor intr-o centrala termica pe combustibil lichid sunt aratate in figura (3-4)
Figura 3-4 Centrala termica cu cazane pe combustibil lichid cu injectoare si economie de combustibil

1- cazan, 2- rezervor de stocare a combustibilului, 3conducta de umplere, 4- conducta de pompare, 5- cond de

ventilare, 6- sant de colectare, 7- gura de umplere, 8- grila
de ventilare, 9- injector de combustibil, 10- robinet de
inchidere.
Depozitele de combustibil sunt situate in incaperi separate
si constituie zone independente de incendiu. Tipurile de
rezervoare de stocare ,marimea si materialul depind de
puterea termica utila, necesarul de combustibil si alte
conditii. La gospodariile de combustibil ca si la centralele
termice trebuie luate masuri pentru ca produsele pe baza
de ulei sa nu afecteze mediul inconjurator.
3.2. Puncte termice
Punctele termice preiau caldura de la o sursa
centralizata de energie termica.
Sursa primara de caldura o constituie centralele electrice de termoficare, central termice, eventual centralele termice de zona.
Punctele termice servesc pentru transformarea parametrilor agentului termic primar (transformarea inseamna schimbarea sau
scaderea temperaturii/presiunii/starii). Transferul termic intre agentul primar si secundar se face prin puncte termice cu racordare
indirecta prin schimbtoare de caldura fara amestec, sau prin puncte termice cu racordare directa cu schimbatoare de caldura cu
amestec.
- Puncte termice cu apa fierbinte(temperaturi de peste 120 C), apa calda (temperturi sub 120C) si cu abur . Transferul
termic are loc in schimbatoare de caldura cu placi sau din teava : apa/apa (figura 3-5)
Punct termic
Modul preparare a.c.m.
Stocare a.c.m.

Figura 3-5 Schema de functionare a unui punct termic cu schimbatoare de caldura cu placi apa/apa
1 sch. de caldura cu placi
7 contor de caldura
C - circulatie
2 robinet de siguranta
8 filtru
S apa rece
3 ventil cu trei cai
9 rezervor accumulare
TUV alimentare cu apa calda
4 contor de caldura
10 supapa de siguranta
5 pompa de circulatie
11 apa fierbinte
ptr incalzire
12 apa calda
6 pompa de circulatie
13 separator de namol
apa calda menajera
Punctele termice cu racordare directa fac posibila alimentarea cu energie termica prin reglarea presiunii si a temperaturii
agentului primar pentru a corespunde cu cerintele retelei secundare de alimentare cu caldura.
Clasificarea punctelor termice functie de tipul agentului termic primar distribuit (apa sau abur):
- Puncte termice cu apa cu racordare directa cu amestec (Fig. 3-6)
- Puncte termice racordare directa cu reducerea parametrilor aburului

Figura 3-6 Punct termic cu amestec apa fierbinte /apa calda

4.

INSTALATII INTERIOARE DE INCALZIRE CENTRALA

Distribuia agentului termic

Alegerea schemei de distribuie se face astfel nct s se asigure:

alimentarea aparatelor de nclzire ;

funcionarea concomitent a acestora, dar i posibilitatea funcionrii pariale a instalaiei ;
stabilitatea hidraulic a instalaiei, la variaii de debit ;
posibilitatea reglrii instalaiei, la schimbarea condiiilor nominale;
posibilitatea msurrii consumului de cldur .
Alimentarea aparatelor de nclzire se face - de preferin - pe ramuri, care grupeaz aparate de aceeai categorie (corpuri de
nclzire, agregate pentru aer cald, suprafee radiante).
Se prevd armturi de nchidere i pentru a realiza sectorizarea instalaiei i a limita - astfel - zona de influen a unor avarii.
n instalaiile interioare de nclzire, contorizarea se poate face la toate tipurile de cldiri civile i industriale. Este necesar
corelarea ntre soluia de contorizare i schema de distribuie folosit.
n cldirile de locuit multietajate, n care se urmrete o independen ct mai mare a consumatorilor, se poate folosi o schem
de nclzire de apartament, cu distribuie individual orizontal, mono sau bitubular, folosind o surs comun de cldur pentru
ntreaga cldire.
Pompele de circulaie se pot prevedea :

la surs - pentru asigurarea presiunii n central sau punctul termic ;

n punctul de distribuie - pe fiecare din ramurile grupnd consumatori cu condiii similare ;
la consumatori - pentru asigurarea presiunii necesar local.
Amplasarea pompelor se poate face :

la pardoseal, prin intermediul unor postamente ;

pe conducte: liniar sau n coturi.
Pentru evitarea ntreruperilor n alimentarea cu agent termic se pot prevedea pompe de rezerv. In cazul n care rezult ca
necesar pomp de rezerv i amplasarea pompei se face pe conduct se recomand folosirea pompelor gemene.
n instalaia de nclzire central cu distribuie individual de apartament (a se vedea art. 5.11) se poate asigura aceast
independen prin prevederea pe fiecare ramur de apartament a unui vas de egalizare a presiunilor i a unei pompe proprii de
circulaie.
Armturi de nchidere, reglare, golire i dezaerisire
Instalaiile interioare de nclzire se prevd cu armturi de nchidere :

pe conductele principale i pe ramurile de distribuie ;

pe conductele de alimentare a aparatelor de nclzire, pentru izolarea acestora ;
pentru izolarea aparatelor care necesit controale frecvente (contoare, filtre) ;
pe ramurile alimentnd consumatori cu program difereniat ;
pentru sectorizarea instalaiei ;
pentru izolarea unor circuite restrnse, cu posibiliti frecvente de avarie, de exemplu la baza coloanelor.

Armturile de nchidere se monteaz n locuri accesibile.

La toate eleementele instalaiei de nclzire unde pot apare variaii ale debitelor de exploatare se prevd armturi de reglare.
Se recomand automatizarea reglrii n situaiile menionate la art.5.6.
Pentru instalaii de nclzire cu corpuri de nclzire se recomand:

n cldirile de locuit i alte cldiri civile, dup gradul de utilizare al reglrii: robinete de dublu reglaj, cu reglaj prestabilit sau
termostate, la fiecare corp de nclzire ;
n cldirile industriale: robinete de reglare la un grup de corpuri de nclzire situate n aceeai ncpere, pe o ramur
comun.
Pentru accesul de control i intervenie se prevd spaiile necesare n zonele de ampalsare a armturilor de reglare.
Pentru golirea apei din instalaiile de nclzire se prevd armturi de golire n punctele cele mai joase ale prilor de instalaii
separate prin armturi de nchidere.
De asemenea, se prevd armturi de golire la aparatele schimbtoare de cldur pentru prepararea aerului cald sau a apei
calde de consum.
n instalaiile funcionnd cu agent termic ap, se prevd posibiliti de evacuare a aerului, locale sau centrale.
Evacuarea local a aerului se face cu armturi de dezaerisire, de preferin automate, ampalsate n punctele n care aerul se
poate colecta.
Evacuarea central a aerului necesit conducte speciale de dezaerisire i, eventual, vase de colectare a aerului. Pentru un
grup, separat prin armturi de nchidere i golire se prevede un sistem propriu de dezaerisire.
Instalaiile de nclzire cu radiatoare din tabl de oel nu vor fi utilizate armturi de dezaerisire automat.
Traseele conductelor n interiorul cldirilor
Traseele conductelor termice interioare se aleg astfel nct s asigure:

alimentarea tuturor consumatorilor ;

accesul la conducte, aparate i armturi n timpul exploatrii ;
lungimi minime de reea ;
autocompensarea dilatrilor ;
reducerea numrului de goluri la trecerea prin elementele structurale ;
respectarea prevederilor art.16.5 referitor la distanele minime normate dintre conductele instalaiei de nclzire i
elementele de construcii, executate din materiale combustible .
La alegerea traseelor conductelor se evit trecerea acestora prin:

pereii i planeele ncperilor cu pericol de explozie ;

ncperi cu medii agresive ;
ncperi n care se depoziteaz mrfuri sau obiecte de valoare, degradabile n contact cu apa ;
ncperi care, datorit trecerii conductelor, i diminueaz valoarea estetic ;
ncperi nenclzite.
n caz c trecerea prin aceste categorii de ncperi nu poate fi evitat, se iau msuri corespunztoare (piese speciale de
trecere, canale sau tuburi de protecie, izolri etc.)
n cldirile civile conductele se pot monta aparent sau mascat, dup opiunea bneficiarului.
n ncperile n care conductele se monteaz aparent neizolate, se iau msuri pentru evitarea pericolului de arsuri prin atingere
direct.

Pentru poriunile n care conductele se monteaz mascat se recomand prevederea unor msuri prin care s se poat
semnala eventuala lips de etaneitate a conductelor i poziionarea unei avarii (de ex.ui de control pe ghene i puncte de
scurgere a apei).
n mediile agresive sau cu pericol de explozie se interzice montarea mascat a conductelor.
n ncperile care reclam condiii igienice sau de confort deosebite (de ex.teatre, cinematografe mari, sli de operaie etc.)
pozarea mascat se poate face cu elemente uoare, demontabile.
Conductele se pot monta n ghene, alctuite conform reglementrilor de siguran la foc, iar mascarea se poate face cu
elemente uoare, demontabile, fr a afecta elementele structurale ale cldirilor.
n cazul utilizrii unor scheme sau sisteme la care se amplaseaz conductele sub pardoseal (nclzite cu distribuie orizontal
de apartament, nclzire prin radiaie) se recomand prevederea unor msuri prin care s se poat controla etaneitatea instalaiei.
Utilizarea acestor soluii este condiionat de folosirea unor materiale (conducte, fitinguri) cu fiabilitate ridicat i cu posibiliti de
nlocuire (de ex.conducte de material plastic de tip eav n eav).
Msurile similare se recomand i pentru instalaiile montate la plafon (de ex. nclzire prin radiaie).
Conductele distribuiei orizontale din cldirile civile se amplaseaz n subsolul general i n subsolul sau nivelul tehnic.
Pentru conductele principale sau de distribuie ale cldirilor civile fr subsol i fr pod se pot prevedea canale circulabile.
n cazul folosirii schemei de distribuie superioar, conductele se pot monta n podul cldirilor, cu luarea msurilor de
termoizolarea a lor.
n cldiri industriale conductele se monteaz - de regul - aparent, la nlimi convenabile. Poriunile de reea pentru care
condiiile locale impun amplasarea lor sub nivelul pardoselii se pozeaz n canale vizitabile.
Se evit pozarea conductelor instalaiilor de nclzire cu ap, cu funcionare intermitent (inclusiv a celor de dezaerisire), n
spaii a cror temperatur poate scdea sub 0oC. Dac evitarea nu este posibil, se vor lua msuri speciale de protecie mpotriva
ngheului.
Se recomand evitarea amplasarii conductelor sau a altor componente ale instalaiei n zone de circulaie sau locuri n care ar
putea fi expuse unor eventuale aciuni mecanice exterioare.
Msuri de protecie global (construcii i instalaii)
Trecerea conductelor prin elemente de construcii (perei i planee) care au rol de protecie la foc, antifoc sau rezistente la
explozie, precum i utilizarea canalelor i ghenelor n care se monteaz conductele se va face - obligatoriu - conform
reglementrilor de siguran la foc.
La trecerea conductelor prin perei i planee se va ine seama att de reglementrile de siguran la foc, ct i de necesitatea
micrii libere a conductelor datorit dilatrii .
Se interzice trecerea conductelor de nclzire (inclusiv a celor de dezaerisire) prin :

canale care vehiculeaz praf, vapori sau gaze combustibile ;

canale i ghene n care se pot acumula substane care prezint pericol de incendiu sau explozie ;
ncperi de depozitare a substanelor generatoare de reacii periculoase n contact cu apa
ncperi speciale pentru echipament electric (tablouri de distribuie, baterii de condensatoare sau acumulatoare,
transformatoare, redresoare, motoare de ascensoare); fac excepie conductele instalaiilor de nclzire ale ncperilor respective ;
casa ascensoarelor ;
couri i canale de fum (cu excepia instalaiilor pentru recuperarea cldurii gazelor de ardere).
Ansamblulul instalaiei de nclzire trebuie s i se asigure stabilitatea i rezistena mecanic necesar prelurii eforturilor
portante i celor date de dilatarea instalaiei, precum i de aciuni seismice.

Elementele de rezisten ale construciei trebuie s aib capacitatea prelurii acestor eforturi. In situaia n care elementele de
rezisten sunt existente se va avea n vedere, la alegerea traseului instalaiei, ca eforturile transmise prin instalaia de nclzire s
nu afecteze capacitatea de rezisten a elementelor de construcii.
Pentru susinerea elementelor de instalaie (n special a conductelor) se recomand folosirea detaliilor tip de instalaii.
Se interzice executarea n elementele structurii de rezisten a liurilor orizontale i verticale, precum i a golurilor, dac
acestea nu au fost prevzuite n proiectul structurii de rezisten.
Sliurile orizontale i verticale, precum i golurile pentru montarea sau trecerea conductelor se vor stabili de comun acord cu
proiectantul structurii de rezisten.
n localitile cu distribuie de gaze naturale, pentru conductele de nclzire montate direct n sol sau n canale de protecie, se
vor lua msuri de etanare a acestora la intrarea sau ieirea din subsolul cldirilor, pentru a se mpiedica ptrunderea n cldiri a
gazelor naturale infiltrate n solul nconjurtor.

5. NCLZIREA CU CORPURI DE NCLZIRE

Domeniul de utilizare
Sistemul de nclzire central cu corpuri de nclzire se prevede, n general, n cldiri cu ncperi de dimensiuni i nlimi
reduse, care nu necesit instalaii de ventilare mecanic sau instalaii de nclzire cu aer cald.
n ncperi cu dimensiuni i nlimi mari (hala de producie, spaii comerciale etc.), nclzirea cu corpuri de nclzire se
folosete n paralel cu nclzirea cu aer cald .
nclzirea cu corpuri de nclzire, n paralel cu nclzirea cu aer cald, se poate face i n alte situaii n care soluia este
justificat tehnic i economic.
Alegerea tipului de corp de nclzire
n aceeai instalaie de nclzire central se recomand utilizarea unor corpuri de nclzire cu curbe caracteristice de variaie
a cedrii de cldur, ct mai apropiate.
n ncperi n care exist pericolul de lovire (ateliere, depozite, ci de circulaie etc.) se prevd corpuri de nclzire cu
rezisten mecanic corespunztoare.
De asemenea, la alegerea corpului de nclzire se are n vedere ca acesta s fie rezistent la aciunea coroziv a mediului n
care se monteaz; radiatoarele din tabl de oel nu se vor monta n medii corozive.
La folosirea apei fierbini ca agent termic, corpul de nclzire trebuie s reziste la presiunea corespunztoare temperaturii de
vaporizare a apei fierbini.
n ncperi cu medii ncrcate cu pulberi, praf, scame, vapori sau suspensii organice, se prevd corpuri de nclzire uor de
curat i cu forme care nu favorizeaz depunerea prafului sau suspensiilor; n acest caz se evit folosirea corpurilor de nclzire cu
convecie puternic.
n ncperi cu degajri de pulberi, praf combustibil nu se admite folosirea corpurilor de nclzire cu aripioare, cu convecie
liber.
Amplasarea corpurilor de nclzire
Corpurile de nclzire se amplaseaz astfel nct s se asigure funcionarea lor cu eficien termic maxim i s se coreleze
cu elementele construciei, cu mobilierul sau utilajele de producie i cu celelalte instalaii aferente cldirilor; se va asigura circulaia

persoanelor i accesul la hidranii de incendiu. Este necesar ca soluiile de ansamblu s satisfac cerinele funcionale, estetice i
economice.
Corpurile de nclzire se amplaseaz corelat cu componentele instalaiilor electrice potrivit prevederilor din Normativul privind
proiectarea i executarea instalaiilor electrice la consumatori, cu tensiuni pn la 1000 V curent alternativ i 1500 V curent
continuu - I 7, cu privire la prevenirea accidentelor prin electrocutare.
Pentru obinerea unei eficiene termice maxime se recomand amplasarea corpurilor de nclzire la partea inferioar a
ncperilor, n vecintatea suprafeelor reci. Corpurile de nclzire care cedeaz cldura n special prin convecie se monteaz n
dreptul parapetului ferestrelor sau, dac nu este posibil, n imediata apropiere a acestuia.
Realizarea nielor pentru montarea corpurilor de nclzire este permis cu acordul proiectantului de rezisten.
La niele din pereii exteriori, se recomand ca rezistena termic a peretelui din spatele corpurilor de nclzire, s fie cel puin
egal cu cea din cmpul normal al pereilor respectivi; pentru creterea eficienei se poate prevedea o plac sau folie
reflectorizant, pe perete, n spatele corpurilor de nclzire.
Mascarea corpurilor de nclzire
Mascarea corpurilor de nclzire se prevede :

la folosirea agenilor termici cu parametri ridicai, n scopul evitrii pericolului de arsur prin atingere direct ;
n ncperi destinate copiilor precolari (n cree, grdinie, cmine) ;
n ncperi cu cerine estetice speciale ;
n alte situaii, la cererea beneficiarului.
Racordarea la instalaie a corpurilor de nclzire
Corpurile de nclzire se racordeaz la instalaie astfel nct circulaia agentului termic s se fac, de regul, de sus n jos.
In cazul cnd se folosesc alte scheme de racordare a corpurile de nclzire, se ine seama de influena respectiv asupra
temperaturii medii a corpurilor de nclzire, specific tipului de corp i dimensiunilor sale.
La folosirea schemei de distribuie cu coloane verticale, legturile corpurilor de nclzire se prevd, regul, pe aceeai parte,
dac - prin construcia corpurilor - nu sunt prevzute pe pri opuse; dac circulaia agentului termic se face de sus n jos, corpurile
de nclzire cu lungime mai mare de 1,20 m se racordeaz n diagonal.

6.MONTAJUL INSTALATIILOR INTERIOARE DE INCALZIRE

Reele interioare
Conductele instalaiilor interioare de nclzire cu ap se monteaz cu pant, asigurnd golirea i dezaerisirea centralizat sau
local a instalaiei, printr-un numr minim de dispozitive i armturi.
Panta normal a conductelor instalaiilor de nclzire cu ap este de 3 . n cazuri obligate, se poate reduce panta la 2 .
Conductele de abur se monteaz astfel nct sensul de circulaie al aburului i condensatului n conducte s fie acelai. Pe
poriuni de traseu n care nu este posibil evitarea contrapantei, valoarea acesteia va fi cel puin egal cu pierderea unitat de
sarcin la debitul maxim (cel puin 5 ) sau se mrete diametrul conductei, lundu-se msurile corespunztoare pentru
evacuarea condensatului.
Pe trasee comune, conductele instalaiilor interioare se grupeaz n plase orizontale - la pozarea sub tavan - sau verticale - la
pozarea pe perei sau stlpi, astfel nct s permit folosirea unor suporturi comune.

Distana minim ntre conducte paralele neizolate termic sau ntre acestea i feele finite ale elementelor de construcie
adiacente din materiale necombusitibile (perei, planee, grinzi, stlpi) este de 3 cm. Pentru conducte izolate termic, distana ntre
feele exterioare ale izolaiei finite sau ntre acestea i suprafaa finit a elementelor de construcie vecine este de cel puin 4 cm.
Distanele minime ntre conductele neizolate termic ale instalaiilor de nclzire i elementele de construcie executate din
materiale combustibile se stabilesc n raport cu temperatura superficial a conductei, conform tabelului 6.1. n cazul conductelor
izolate termic, se ia n considerare temperatura superficial a izolaiei finite, iar protecia termoizolaiei se prevede din materiale
rezistente la eventuale ocuri mecanice.
Tabelul 6.1.

DISTANE MINIME (cm) NTRE CONDUCTELE INSTALAIILOR DE NCLZIRE I ELEMENTELE DE

CONSTRUCIE DIN MATERIALE COMBUSTIBILE

Elementul de construcie din

materiale combustibile

Temperatura nominal a agentului termic, din conducte, n oC

75

76-95

96-115

116-150

Perei i planee

10

20

Pardoseli

10

ntre conductele reelei de nclzire i conductele de gaze, respectiv barele, cablurile i conductoarele electrice, se vor
prevedea distane minime conform prevederilor Normativului pentru proiectarea i executarea sistemelor de alimentare cu gaze
naturale, I 6 i, respectiv, ale Normativului pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice, cu tensiuni pn la 1000 V.c.a. i
1500 V.c.a., I 7.
Distana ntre flanele armturilor a dou conducte apropiate, respectiv distana ntre flana armturii i conducta apropiat
sau izolaia finit a acesteia, este cel puin 3 cm.
La trecerea prin perei i planee, conductele aparente sau mascate (n canale, ghene) se vor monta n tuburi de protecie
sau piese speciale, care s permit micarea liber a conductelor datorit dilatrii i s asigure protecie mecanic a conductelor
izolate.
n funcie de rolul de protecie la foc al elementelor de construcii se va alege ansamblul (construcii i instalaii) trecerii, innd
seama, obligatoriu, de reglementrile de siguran la foc.
Partea superioar a manoanelor montate pe pardoseala ncperilor dotate cu instalaii sanitare (de ex.: bi, buctrii) va
depi nivelul pardoselii finite cu 2-3 cm.
Manoanele de protecie ale legturilor corpurilor de nclzire vor avea dimensiuni suficient de mari pentru a permite
deplasarea legturii la dilatarea coloanei verticale.
Se recomand ca tuburile de protecie s se mascheze prin rozete, cel puin n camerele cu cerine estetice mai ridicate
(camere de locuit, bi, buctrii) i cel puin n acele poziii care sunt mai vizibile (la trecerea sprin perei a legturilor la corpurile de
nclzire, a conductelor orizontale de aerisire etc.).

Pe poriunile de conducte ce traverseaz perei sau planee nu se fac mbinri. Pe conductele montate n anuri, n perei
sau planee, numrul mbinrilor se reduce la minimum.
Compensarea de dilatare
mbinarea ntre compensatoarele elastice de tip U sau similare i conducte se face prin sudur. Nu este admis mbinarea
prin flane sau mufe.
n apropierea compensatoarelor tip U, se prevd suporturi mobile cu ghidaje laterale, amplasate de ambele pri ale
compensatorului. Pe compensatoarele n form de U nu se prevd suporturi fixe.
Armturi pentru nchidere, secionare, reglare, golire i dezaerisire
Robintele cu ventil, armturile cu clapet sau ventil de reinere, supapele de siguran etc., se monteaz n poziii
corespunztoare funcionrii normale.
Armturile grele de pe conducte se monteaz pe suporturi proprii, evitndu-se ncrcarea suplimentar a conductelor.
Poziionarea armturilor se face astfel nct s permit manevrarea, deplasarea prilor mobile i demontarea parial sau
total, n vederea ntreinerii i reparaiilor.
Corpuri de nclzire
Corpurile de nclzire se racordeaz prin mbinri demontabile.
n cldirile industriale la care armturile de nchidere-reglare sunt prevzute pe conductele de alimentare comune mai multor
corpuri sau grupuri de corpuri de nclzire, racordarea conductelor la corpurile de nclzire din oel poate fi nedemontabil
(mbinare prin sudur).
Corpurile de nclzire se monteaz n paralel cu pereii finisai, la distanele stabilite prin standardele, instruciunile tehnice
sau normele de produs.
Distanele minime ntre corpul nclzitor i elementele de construcii ale pereilor se stabilesc n funcie de temperatura
agentului termic, astfel :

5 cm , pentru temperaturi pn la maximum 95 oC ;

10 cm, pentru temepraturi ntre 96 i 150 oC.
Distana ntre corpurile de nclzire i pardoseal este, de regul, de 12 cm. In cazuri excepionale se poate reduce acest
distan pn la 8 cm, dac temperatura agentului termic nu depete 95 oC, sau pn la 10 cm, dac temperatura acestuia este
de 96...150 oC, cu aplicarea coreciei necesare la calculul suprafeelor de nclzire.
Distaneele ntre aparatele de nclzire i elemetnele instalaiilor electrice vor fi corelate cu prevederile din Normativul pentru
proiectarea i executarea instalaiilor electrice, cu tensiuni pn la 1000 V.c.a. i 1500 V.c.c. I 7.
n cazul montrii corpurilor de nclzire n nie, potrivit prescripiilor art.6.10. sau n cel al acoperirii lor cu mti, potrivit
prescripiilor art.6.13, 6.14., distanele laterale pn la pereii niei sau ai mtii se stabilesc astfel nct s permit montarea i
manevrarea normal a armturilor.
Distana frontal ntre corpul nclzitor i masc este de cel puin:

2 cm, la mti cu goluri (obinuite), cu excepia cazului n care masca este confecionat din materiale combustibile i
temperatura agentului termic depeete 95oC, pentru care distana minim este de 5 cm ;
5 cm, la mti pline.
Fac excepie convectoarele, la care masca se monteaz lipit de bateria de nclzire. Elementul frontal al mtilor va fi
demontabil, permind accesul la corpul de nclzire, n vederea ntreinerii.

Amenajri constructive pentru instalaiile de nclzire

Trecerea conductelor prin elementele de construcii (fundaii, perei, planee) se va face prin goluri anume prevzute.
Pentru ntreinerea i manevrarea diferitelor armturi i aparate ale conductelor pozate n canale necirculabile se amenajeaz
cmine de vizitare, cu guri i scri de acces. Dimensiunile gurilor de acces se stabilesc n raport cu mrimea armturilor, dar nu mai
mici de 0,70 m diametru.
Accesul la subsolurile i etajele tehnice destinate montrii elementelor instalaiilor de nclzire din interiorul cldirilor se
asigur prin scri i ui cu gabarit corespunztor necesitilor controlului i ntreinerii instalaiilor.
Se asigur la subsol spaiul necesar accesului i manevrelor - n timpul exploatrii - la organele de nchidere i reglare,
precum i cel necesar accesului la contoarele care msoar consumul de cldur.
Pentru evacuarea cldurii degajate de conducte, aparate i armturi, subsolurile i etajele tehnice se prevd cu ferestre,
canale de ventilare sau orificii de ventilare, cu posibilitatea de reglare i nchidere.
Pardoseala subsolului i etajului tehnic se execut cu pant spre punctele de colectare a scurgerilor accidentale de ap.

INSTALAII DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE