Sunteți pe pagina 1din 20
Curs 10: APARATUL RESPIRATOR Dr. Gabriela Turcu

Curs 10: APARATUL RESPIRATOR

Curs 10: APARATUL RESPIRATOR Dr. Gabriela Turcu
Curs 10: APARATUL RESPIRATOR Dr. Gabriela Turcu
Curs 10: APARATUL RESPIRATOR Dr. Gabriela Turcu

Dr. Gabriela Turcu

 Rol: realizarea schimbului de gaze cu mediul  Componente:  cavitatea nazala  faringe

Rol: realizarea schimbului de gaze cu mediul

Componente:

cavitatea nazala faringe laringe trahee bronhii principale arborele bronsic tesutul pulmonar propriu-zis

 faringe  laringe  trahee  bronhii principale  arborele bronsic  tesutul pulmonar propriu-zis
 faringe  laringe  trahee  bronhii principale  arborele bronsic  tesutul pulmonar propriu-zis
 faringe  laringe  trahee  bronhii principale  arborele bronsic  tesutul pulmonar propriu-zis
 faringe  laringe  trahee  bronhii principale  arborele bronsic  tesutul pulmonar propriu-zis
 C ă i extrapulmonare (superioare): cavitatea nazala (sau bucala) → faringe → laringe →

Căi extrapulmonare (superioare): cavitatea nazala (sau bucala) → faringe → laringe → trahee → bronhii principale

Căi intrapulmonare (inferioare): bronhii lobare → bronhii segmentare → bronhii lobulare → bronhiolele terminale → bronhiole

respiratorii canalele alveolare → dilatatii in forma de saci = saci

alveolari alveolele pulmonare

căi extrapulmonare → predomina inele cartilaginoase c

căi intrapulmonare → predomina musculatura neteda ăi intrapulmonare → predomina musculatura neteda

structura

ăi extrapulmonare → predomina inele cartilaginoase c ăi intrapulmonare → predomina musculatura neteda  structura
ăi extrapulmonare → predomina inele cartilaginoase c ăi intrapulmonare → predomina musculatura neteda  structura
ăi extrapulmonare → predomina inele cartilaginoase c ăi intrapulmonare → predomina musculatura neteda  structura
ăi extrapulmonare → predomina inele cartilaginoase c ăi intrapulmonare → predomina musculatura neteda  structura
pl ă mân lob lob segm lobul lobul acin acin segm lobul lobul acin acin

plămân

lob

pl ă mân lob lob segm lobul lobul acin acin segm lobul lobul acin acin acin
pl ă mân lob lob segm lobul lobul acin acin segm lobul lobul acin acin acin

lob

pl ă mân lob lob segm lobul lobul acin acin segm lobul lobul acin acin acin
pl ă mân lob lob segm lobul lobul acin acin segm lobul lobul acin acin acin
segm lobul lobul acin acin
segm
lobul
lobul
acin acin

segm

lobul lobul acin acin
lobul
lobul
acin
acin

acin

acin

acin

acin

segm
segm
lobul lobul acin acin acin acin
lobul
lobul
acin
acin
acin
acin
segm segm
segm
segm
lobul acin acin
lobul
acin
acin
lobul lobul
lobul
lobul

lobul

acin acin
acin
acin
segm lobul lobul acin acin acin acin segm segm lobul acin acin lobul lobul lobul acin

acin acin

acin acin
acin
acin
segm lobul lobul acin acin acin acin segm segm lobul acin acin lobul lobul lobul acin
segm lobul lobul acin acin acin acin segm segm lobul acin acin lobul lobul lobul acin
segm lobul lobul acin acin acin acin segm segm lobul acin acin lobul lobul lobul acin
segm lobul lobul acin acin acin acin segm segm lobul acin acin lobul lobul lobul acin
Lobii pulmonari  delimitati prin scizuri  au independenta structurala, functionala si patologica (fiecare lob

Lobii pulmonari

delimitati prin scizuri

au independenta structurala, functionala si patologica (fiecare lob respira singur si se poate imbolnavi singur)

o bronhie lobara corespunde unui lob o bronhie segmentara corespunde fiecarui segment

o bronhiola terminala corespunde fiecarui lobul

o bronhiola respiratorie fiecarui acin pulmonar

segment  o bronhiola terminala corespunde fiecarui lobul  o bronhiola respiratorie fiecarui acin pulmonar
segment  o bronhiola terminala corespunde fiecarui lobul  o bronhiola respiratorie fiecarui acin pulmonar
segment  o bronhiola terminala corespunde fiecarui lobul  o bronhiola respiratorie fiecarui acin pulmonar
segment  o bronhiola terminala corespunde fiecarui lobul  o bronhiola respiratorie fiecarui acin pulmonar
Lobii pulmonari Acini pulmonari Segmentele pulmonare
Lobii pulmonari Acini pulmonari Segmentele pulmonare
Lobii pulmonari Acini pulmonari Segmentele pulmonare

Lobii

pulmonari

Lobii pulmonari Acini pulmonari Segmentele pulmonare
Lobii pulmonari Acini pulmonari Segmentele pulmonare
Lobii pulmonari Acini pulmonari Segmentele pulmonare

Acini

pulmonari

Lobii pulmonari Acini pulmonari Segmentele pulmonare
Lobii pulmonari Acini pulmonari Segmentele pulmonare
Lobii pulmonari Acini pulmonari Segmentele pulmonare

Segmentele

pulmonare

Lobii pulmonari Acini pulmonari Segmentele pulmonare
Lobii pulmonari Acini pulmonari Segmentele pulmonare
 Pleura - inveleste plamanul si este alcatuita din doua foite:  foita viscerala -

Pleura - inveleste plamanul si este alcatuita din doua foite:

foita viscerala - acopera plamanii, patrunzand in scizuri

foita parietala - captuseste peretii cutiei toracice

lichidul pleural

intre cele doua foite

ajuta la alunecarea acestora in timpul miscarilor respiratorii

Mediastinul = spatiul dintre cei doi plamani contine: inima, vasele si nervii care intra si ies din plaman, esofagul, traheea, timusul si ganglioni limfatici

 contine: inima, vasele si nervii care intra si ies din plaman, esofagul, traheea, timusul si
 contine: inima, vasele si nervii care intra si ies din plaman, esofagul, traheea, timusul si
 contine: inima, vasele si nervii care intra si ies din plaman, esofagul, traheea, timusul si
 contine: inima, vasele si nervii care intra si ies din plaman, esofagul, traheea, timusul si
Mediastin
Mediastin
Mediastin

Mediastin

Mediastin
Mediastin
Mediastin
Mediastin
Vascularizatia plamanului functionala participa la functia principala a plamanului- respiratia = schimbul gazos intre

Vascularizatia

plamanului

functionala

Vascularizatia plamanului functionala participa la functia principala a plamanului- respiratia = schimbul gazos intre

participa la functia

principala a plamanului- respiratia = schimbul gazos intre organism si exterior nutritiva asigura substantele nutritive
principala a plamanului- respiratia = schimbul
gazos intre organism si exterior
nutritiva
asigura substantele nutritive si

oxigenul necesare celulelor care intra in alcatuirea plamanului si eliminarea toxinelor

asigura substantele nutritive si oxigenul necesare celulelor care intra in alcatuirea plamanului si eliminarea toxinelor
asigura substantele nutritive si oxigenul necesare celulelor care intra in alcatuirea plamanului si eliminarea toxinelor
asigura substantele nutritive si oxigenul necesare celulelor care intra in alcatuirea plamanului si eliminarea toxinelor
asigura substantele nutritive si oxigenul necesare celulelor care intra in alcatuirea plamanului si eliminarea toxinelor
Vasularizatia functionala = mica circulatie  Ventricul drept → artera pulmonara → ramificatiile ei (transporta

Vasularizatia functionala = mica circulatie

Ventricul drept artera pulmonara → ramificatiile ei (transporta

de la inima catre alveole sange cu CO 2 ) → alveole pulmonare

schimburi gazoase → ramificatii venoase → 4 vene pulmonare atriu stang (transporta de la alveole spre inima sange cu O 2 )

Vasularizatia nutritiva - face parte din marea circulatie Aorta descendenta arterele bronsice (aduc sange oxigenat de la inima) → venule → capilare → venele bronsice (transporta sange cu CO 2 spre inima) → vena cava superioara

inima) → venule → capilare → venele bronsice (transporta sange cu CO 2 spre inima) →
inima) → venule → capilare → venele bronsice (transporta sange cu CO 2 spre inima) →
inima) → venule → capilare → venele bronsice (transporta sange cu CO 2 spre inima) →
inima) → venule → capilare → venele bronsice (transporta sange cu CO 2 spre inima) →
Vascularizatia functionala = artera p u l m o n a r a Vascularizatia nutritiva

Vascularizatia functionala = artera pulmonara

Vascularizatia functionala = artera p u l m o n a r a Vascularizatia nutritiva =
Vascularizatia functionala = artera p u l m o n a r a Vascularizatia nutritiva =
Vascularizatia functionala = artera p u l m o n a r a Vascularizatia nutritiva =
Vascularizatia functionala = artera p u l m o n a r a Vascularizatia nutritiva =
Vascularizatia functionala = artera p u l m o n a r a Vascularizatia nutritiva =
Vascularizatia functionala = artera p u l m o n a r a Vascularizatia nutritiva =
Vascularizatia functionala = artera p u l m o n a r a Vascularizatia nutritiva =

Vascularizatia

nutritiva = artere

bronsice

Vascularizatia functionala = artera p u l m o n a r a Vascularizatia nutritiva =
 Schimburile gazoase - trei etape  Pulmonara  Sanguina  Tisulara

Schimburile gazoase - trei etape Pulmonara Sanguina Tisulara

 Schimburile gazoase - trei etape  Pulmonara  Sanguina  Tisulara
 Schimburile gazoase - trei etape  Pulmonara  Sanguina  Tisulara
 Schimburile gazoase - trei etape  Pulmonara  Sanguina  Tisulara
 Schimburile gazoase - trei etape  Pulmonara  Sanguina  Tisulara
 Etapa pulmonara = trecerea oxigenului din alveole in capilare si a bioxidului de carbon

Etapa pulmonara = trecerea oxigenului din alveole in capilare si a bioxidului de carbon din capilare in alveole

membrana alveolo-capilara = suprafata de schimb a plamanului → prin unirea peretelui alveolar cu cel capilar

schimbul gazos are loc prin difuziune, gazele trecand pasiv datorita diferentei de concentratie (sau de presiune partiala a gazelor) intre cele doua spatii: aerian si sanguin

pasiv datorita diferentei de concentratie (sau de presiune partiala a gazelor) intre cele doua spatii: aerian
pasiv datorita diferentei de concentratie (sau de presiune partiala a gazelor) intre cele doua spatii: aerian
pasiv datorita diferentei de concentratie (sau de presiune partiala a gazelor) intre cele doua spatii: aerian
pasiv datorita diferentei de concentratie (sau de presiune partiala a gazelor) intre cele doua spatii: aerian
Etapa pulmonara
Etapa pulmonara
Etapa pulmonara
Etapa pulmonara

Etapa pulmonara

Etapa pulmonara
 Etapa sanguina = transportul gazelor prin sange  Transportul sanguin al oxigenului → sub

Etapa sanguina = transportul gazelor prin sange

Transportul sanguin al oxigenului sub forma unei combinatii labile (care se desface usor) cu hemoglobina (Hb) = oxihemoglobina (HbO 2 )

Transportul sanguin al CO 2 sub forma unor combinatii chimice labile: carbonati, carbohemoglobina (HbCO 2 )

Sangele care transporta mai mult O 2 decat CO 2 = sange arterial, iar cel care transporta mai mult CO 2 = sange venos

Prin aorta si venele pulmonare circula sange arterial, iar prin venele cave si arterele pulmonare sange venos

 Prin aorta si venele pulmonare circula sange arterial, iar prin venele cave si arterele pulmonare
 Prin aorta si venele pulmonare circula sange arterial, iar prin venele cave si arterele pulmonare
 Prin aorta si venele pulmonare circula sange arterial, iar prin venele cave si arterele pulmonare
 Prin aorta si venele pulmonare circula sange arterial, iar prin venele cave si arterele pulmonare
Etapa tisulara  capilare tisulare → sangele arterial → desfacerea HbO 2 → cedeaza O

Etapa tisulara

capilare tisulare → sangele arterial → desfacerea HbO 2 → cedeaza O 2 necesar activitatilor celulare si se incarca cu CO 2 rezultat din metabolismul celular → sange venos

schimbul se realizeaza prin peretii capilarelor si ai celulelor prin

procesul de difuziune, ele trecand din tesuturi in sange (si invers)

prin intermediul lichidului interstitial

prin procesul de difuziune , ele trecand din tesuturi in sange (si invers) prin intermediul lichidului
prin procesul de difuziune , ele trecand din tesuturi in sange (si invers) prin intermediul lichidului
 centrii respiratori → la nivelul trunchiului cerebral; au proprietatea de automatism (descarca impulsuri ritmice,

centrii respiratori → la nivelul trunchiului cerebral; au proprietatea de

automatism (descarca impulsuri ritmice, spontane, pentru fiecare respiratie)

concentratiile O 2 , CO 2 sau pH-ul sanguin = stimuli pentru reglarea frecventei respiratorii

impulsurile aferente provocate de cresterea presiunii arteriale determina inhibarea respiratiei (scade frecventa = bradipnee), iar hipotensiunea exercita efecte inverse (creste frecventa respiratorie =

tahipnee)

stimulii tegumentari termici: dus rece → oprirea temporara a

respiratiei, iar temperatura crescuta a mediului inconjurator, ca si a

mediului intern (de ex. febra) → intensifica ventilatia

iar temperatura crescuta a mediului inconjurator, ca si a mediului intern (de ex. febra) → intensifica
iar temperatura crescuta a mediului inconjurator, ca si a mediului intern (de ex. febra) → intensifica
iar temperatura crescuta a mediului inconjurator, ca si a mediului intern (de ex. febra) → intensifica
iar temperatura crescuta a mediului inconjurator, ca si a mediului intern (de ex. febra) → intensifica
 Sistemul nervos simpatic actioneaza in conditii de stress, efort fizic, febra, emotii puternice →

Sistemul nervos simpatic actioneaza in conditii de stress, efort fizic, febra, emotii puternice → cresterea frecventei respiratorii (polipnee) si a volumului de aer inspirat (bronhodilatatie)

Sistemul nervos parasimpatic regleaza respiratia in conditii de liniste, in timpul somnului → scadere a frecventei respiratorii (bradipnee) si o

scadere a volumului de aer inspirat (bronhoconstrictie)

Activitatea centrilor respiratori pot fi modificati voluntar (de la nivelul scoartei cerebrale): reglarea voluntara a respiratiei (in inspirul/expirul

fortat, cintat, fluierat); putem produce voluntar polipneea (tahipnee)

sau apneea (oprirea respiratiei)

inspirul/expirul fortat, cintat, fluierat); putem produce voluntar polipneea (tahipnee) sau apneea (oprirea respiratiei)
inspirul/expirul fortat, cintat, fluierat); putem produce voluntar polipneea (tahipnee) sau apneea (oprirea respiratiei)
inspirul/expirul fortat, cintat, fluierat); putem produce voluntar polipneea (tahipnee) sau apneea (oprirea respiratiei)
inspirul/expirul fortat, cintat, fluierat); putem produce voluntar polipneea (tahipnee) sau apneea (oprirea respiratiei)