1

C API T O LU L

XV

CANALIZAREA

ART. 41

DESCHIDEREA SAPATURILOR

41. 1 Sapaturile se vor executa cu pereti verticali, transeea avind latimea egala cu
diametrul exterior al tubului, marit cu o supralargire de 0,25 m de o parte si de
alta.
41. 2 Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este
compactat, daca este cazul, de asa maniera incit densitatea uscata a solului
sa atinga 95 % din densitatea uscata optima Proctor normal.
41. 3 Cind in transee se intilnessc bancuri stincoase, ele trebuie sa fie derocate si
aduse la o cota cu cel putin 10 cm sub fundul sapaturii si inlocuite pe aceasta
grosime cu beton B - 7,5
ART. 42

EXECUTAREA CANALELOR, GURILOR DE SCURGERE SI CAMINELOR

DE VIZITARE

42. 1 Tuburile trebuie cibirite cu grija in transee unele in prelungirea celorlalte,

acilitind alinierea lor cu ajutorul datelor provizorii constituite din bucati de
lemn. Calarea provizorie cu ajutorul pietrelor este interzisa.
42. 2 Tuburile sint pozate incepind din aval, bine aliniate si cu o panta regulata
respectind prevederile proiectului de executie. Imbucarea, cind exista este
intotdeauna dirijata spre amonte.
42. 3 Tuburile vor fi puse pe un pat de nisip de 10 cm grosime minima. Legatura
intre tuburile circulare cu imbucare pe jumatate de grosime este efectuata cu
ajutorul unui inel de 5 cm grosime minima ranforsat cu o armatura si turnat pe
loc in interiorul unui tipar. El este executat cu mortar in loc.
42. 4 Umplerea transeelor nu se va putea face decit cu avizul beneficiarului.
Aceasta umplere va fi executata pina la 20 cm deasupra tubului cu pietris
ciuruit si pilonat cu grija pe flancurile tuburilor. Deasupra, umplerea va fi
executata cu materiale lipsite de elemente superioare lui 60 mm, in straturi
succesive de 0,20 m grosime, compactate cu grija ca sa ajunga la o densitate
uscata de 95 % din Proctor normal.
42. 5 La executia gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare se va respecta
pozitia acestora indicata in proiect, cota radierului si cota de racordare.
42. 6 La gura de scurgere betonul placii superioare va avea clasa Bc 10 si va fi
slab armat.
42. 7 Gurile de scurgere vor fi asezate pe un strat de beton de egalizare de 10 cm
din Bc 7,5 care va dspasi cu cel putin 10 cm jur imprejur baza gurilor de
scurgere.

42. 8 Elementele gurii de scurgere cu un singur gratar vor fi asamblate cu mortar de

ciment M 50.
42. 9 La caminele de vizitare imbinarea tuburilor prefabricate din beton se face cu
mortar de ciment M 50.
42. 10 Fundul caminului va fi tencuit si sclivisit cu mortar de ciment in grosime de 3
cm si cu M 50 si se va pastra exact forma si panta canalului in continuare.
42. 11 Gaurile pentru treptele scarilor vor fi executate pe toata grosimea peretelui.
Fixarea treptelor se va face cu mortar de ciment marca M 100 bine indesat.
42. 12 Pentru racordarea caminului la cota terenului se va turna pe loc beton Bc
7,5. Pe ultimii 20 cm se prevede o ingrosare pentru montarea capacului
conform detaliilor de executie. Turnarea se face cu ajutorul unui cofraj metalic
de inventar care se monteaza pe tub.

CAPIT O LU L

XVI

BORDURI SI RIGOLE PREFABRICATE

ART. 43

MONTAREA BORDURILOR

43. 1 Latimea sapaturii va fi egala cu latimea elementului majorata cu 0,20 m.

43. 2 Fundul sapaturii este adus cu grija la cotele prevazute in proiect si este
compact, daca este nevoie, ca sa atinga 95 % din densitatea optima Proctor
normal.
In cazul unei sapaturi nai adinci fata de cota prescrisa, antreprenorul trebuie
sa compenseze diferenta de cota prin cresterea grosimii fundatiei bordurii si
rigolei. Cind lucrarile sint montate pe pat de nisip, nisipul suplimentar necesar
va fi bine pilonat.
Caietul de sarcini speciale sau beneficiarul stabileste conditiile de depozitare
provizorii de refolosire sau de evacuare a pamintului rezultat din sapaturi.
43. 3 Bordurile si rigolele prefabricare sint montate pe o fundatie de nisip sau beton
de minimum 10 cm grosime.
Caietul de sarcini speciale sau planurile de executie stabilesc natura si
dimensiunile fundatiei, precum si un eventual element de sprijinire a bordurii si
a dispozitivului destinat sa asigure scurgerea apelor infiltrate in corpul
drumului.
43. 4 Rosturile nu vor trebui sa aiba mai mult de 2 cm grosime si vor fi rostuite cu
mortar M 50.
43. 5 Bordurile si rigolele prefabricate sint puse urmarind cotele, aliniamentele si
declivitatile stabilite prin detaliile de executie.
43. 6 Tolerantele admise la montarea bordurilor si rigolelor va fi mai mici de 5 mm
fata de cotele precizate in profilele transversale corespunzatoare si in profilul
in lung.

CAPIT O LU L

XVII

INCERCARI SI CONTROALE

ART. 44

CONTROLUL DE CALITATE SI RECEPTIA LUCRARILOR

Incercarile preliminare de informare si incercarile de reteta privind calitatea
materialelor care intervin in constituirea materialelor elementare care intervi in
constitutia lucrarilor se efectueaza conform art. 16 al prezentului fascicul pe
urmatoarele etape :

A.

INCERCARI PRELIMINARE DE INFORMARE

Aceste incercari care cuprind analize de materiale si studii de compozitie a
betoanelor sint efectuate inaintea inceperii fabricarii betoanelor.

B.

INCERCARI DE CONTROL DE CALITATE

Incercarile de control de calitate sint efectuate in cursul lucrarilor in conditiile
de frecventa specificate in tabelele nr . 23 si 33 completat cu dispozitiile
caietului de sarcini speciale.

C.

INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE

Incercarile de control de receptie sint efectuate fie la sfirsitul executiei uneia
din fazele lucrarii, fie in momentul receptiei la terminarea lucrarii, in conditiile
precizate in tabelul nr. 33, completate prin dispozitiile caietului se sarcini
speciale.

Tabel 33
DENUMIREA
LUCRARII

NATURA INCERCARII
- STUDIUL COMPOZITIEI

- INCERCARI LA
COMPRESIUNE

*
*

BETOANE > Bc 10

BETOANE < Bc 10

CATEGORIA DE
CONTROL
A
B
C

-INCERCARE
LA COMRESIUNE

FRECVENTA
- PENTRU BETOANE DE
CLASE > Bc 10
- PE PARTI DE LUCRARE
- PE PARTI DE LUCRARE

5
COFRAJE

-CONTROLUL DIMENSIUNILOR
DE AMPLASARE SI SOLIDITATE

ARMATURA

-CONTROLUL
POZITIEI
ARMATURILOR
- CONTROLUL DIMENSIUNILOR
SI INCADRAREA IN TOLERANTE

LUCRARILE
EXECUTATE DIN
BETON
SAU
ZIDARIE
DIN
PIATRA
BRUTA
SAU BOLOVANI
LUCRARI
DE
PROTEJARE
A
SANTURILOR,
RIGOLELOR
SI
CASIURILOR

DRENURI
TRANSVERSALE
DE ACOSTAMENT

DRENURI
LONGITUDINALE

CANALIZARE

BORDURI
TROTUAR

DE

- INAINTEA BETONARII
FIECARUI ELEMENT

INAINTEA BETONARII
FIECARUI ELEMENT
- LA FIECARE LUCRARE

- CONTROLUL CORECTARII
FINISARII A FETEI VAZUTE

- LA FIECARE LUCRARE

- AMPLASAMENTUL LUARILOR

- LA FIECARE LUCRARE

- DIMENSIUNILE SI
CALITATEA LUCRARILOR

- LA FIECARE LUCRARE

- LA FIECARE LUCRARE

- PROFILUL LONGITUDINAL,
SECTIUNEA SI GROSIMEA
PROTEJARII
-AMPLASAMENTUL
SI INCLINAREA
- DIMENSIUNILE
- POSIBILITATEA DE
SCURGERE IN SANT
- AMPLASAMENT
- COTELE RADIERULUI
- REALIZAREA CORECTA A
FILTRULUI
- AMPLASAREA CAMERELOR
DE VIZITARE
- CONTROLUL FUNCTIONARII
- AMPLASAMENT
- COTELE RADIERULUI
-POZAREA
CORECTA
A
TUBURILOR SI REALIZAREA
IMBINARII INTRE ELE
- REALIZAREA CORECTA A
UMPLUTURII
- ASEZAREA SI EXECUTIA
CORECTA A GURILOR DE
SCURGERE SI A CAMINELOR
DE VIZITARE
- RACORDAREA INTRE GURILE
DE SCURGERE SI
CANALIZARE
- CONTROLUL FUNCTIONAL
- AMPLASAMENT
- REALIZAREA CORECTA
A FUNDATIEI
- RESPECTAREA COTELOR

*
*
*
*
*
*
*
*
*
*
*

- LA FIECARE LUCRARE

*
*
*
- LA FIECARE LUCRARE

*
*

*
*

A : INCERCARI PRELIMINARE DE INFORMARE

B : INCERCARI DE CONTROL DE CALITATE
C : INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE

CAPIT O LU L

XVIII

RECEPTIA LUCRARILOR

*
*
*

*
*

- LA FICARE LUCRARE

Lucrarile privind scurgerea si evacuarea apelor de suprafata vor fi supuse de regula unei
receptii preliminare si unei receptii finale, iar acolo unde sint lucrari ascunse, care necesita
sa fie controlate si receptionate, inainte de a s etrece la faza urmatoare de lucru cum sint
lucrarile de drenaj, canalizare, s.a. acestea vor fi supuse si receptiei pe faze de executie.
ART. 45

RECEPTIA PE FAZE

45. 1 In cadrul receptiei pe faze ( de lucrari ascunse ) se va verifica daca partea de

lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta conditile
impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini.
45. 2 In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se
confirma posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmatoare.
45. 3 Receptia pe faze se efectueaza de catre inginerul lucrarii si antreprenor,
documentul se incheie ca urmare a receptiei si poarta ambele semnaturi.
45. 4 Receptia pe faze se va face in mod obligatoriu la urmatoarele momente ale
lucrarii :
a/ Pentru drenuri :
- trasarea si amplasarea caminelor ;
- executarea sapaturii la cota ;
- realizarea radierului si pozarea tubului drenant ;
- la realizarea umpluturii drenante .
b/ Pentru canalizari :
- trasarea canalului si amplasarea gurilor de scurgere si caminelor de vizitare
- executarea sapaturii, la cote, la canal si camine ;
- pozarea tuburilor si realizarea imbinarilor dintre acestea ;
- realizarea radierului din gurile de scurgere si camine de vizitare ;
- realizarea umpluturii compactate pe fiecare metru inaltime si la realizarea
umpluturii la cota finala .
c/ Pentru lucrari din beton si zidarii : santuri ranforsate, santuri zidite, camere
de cadere, s.a.
- trasarea ;
- executia sapaturilor la cote ;
- executarea cofrajului ;
- montarea armaturii.
d/ Drenuri transversale de acostament
- la realizarea acestora
45. 4 Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia
organelor de control, cit si comisiei de receptie preliminara sau finala.
ART. 46

RECEPTIA PRELIMINARA

46. 1 Receptia preliminara se efectueaza odata cu receptia preliminara a sectorului

de drum terminat, verificindu-se :
- concordanta cu prevederile prezentului caiet de sarcini, caietul de sarcini
speciale si a proiectului de executie ;

- daca verificarile prevazute in prezentul caiet de sarcini au fost efectuate in

totalitate ;
- daca au fost efectuate receptiile pe faze si rezultatul acestora ;
- conditiile tehnice si de calitate ale executiei precu si constatarile consemnate
in cursul executiei de catre organele de control ( client, inginer, etc ).
In urma acestei receptii se incheie Procesul verbal de receptie preliminara si
in care se consemneaza eventualele remedieri necesare, termenul de
executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub
observatie unde s-au constatat unele abateri fata de prevederile prezentului
caiet de sarcini.
ART. 47

RECEPTIA FINALA
La receptia finala a lucrarilor se va consemna modul in care s-au comportat
lucrarile, daca au functionat bine si daca au fost intretinute.

CAIET DE SARCINI NR. 3

FUNDATII DE BALAST SI BALAST OPTIMAL
CUPRINS

GENERALITATI

ART. 1
ART. 2
CAP. I

MATERIALE
ART. 3
ART. 4
ART. 5

CAP. II

8
9
10
11

MASURI PRELIMINARE
EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI
PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI
CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI

CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE

ART. 12
ART. 13
ART. 14

CAP. V

CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE

CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE

PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI

ART.
ART.
ART.
ART.

CAP. IV

AGREGATE
APA
CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI
OPTIMAL

STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE

ART. 6
ART. 7

CAP. III

OBIECTUL SI DOMENIUL DE APLICARE

PREVEDERI GENERALE

ELEMENTE GEOMETRICE
CONDITII DE COMPACTARE
CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDARE

RECEPTIA LUCRARILOR
ART. 15
ART. 16

RECEPTIA LA TERMINAREA STRATULUI

RECEPTIA FINALA

G E N E R ALI T AT I

ART. 1
1. 1

OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE

Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de
fundatie din balast optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice,
strazilor si autostrazilor.

El cupreinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit

si stratul de fundatie realizat.
1. 2

ART. 2

Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale

si forestiere cu acordul beneficiarului acestor drumuri.
PREVEDERI GENERALE DE APLCARE

2. 1

Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur
strat a carui grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor
STAS 6500 - 84 intre 15 si 30 cm.

2. 2

Antreprenorul este oblogat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice

corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.

2. 3

Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un

laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate
din aplicarea prezentului caiet de sarcini.

2. 4 Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea beneficiarului verificari

suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini.
2. 5

In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini,

beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor
care se impun.

CAPIT O LU L

MATERIALE
ART. 3
3. 1

AGREGATE NATURALE
Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast sau balast optimal, cu
granula maxima de 71 mm.

10

3. 2

Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nelterabile la aer, apa sau inghet,
nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile ( bulgari de pamint, carbune,
lemn, resturi vegetale ) sau elemente alterate.

3. 3

Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa

indeplineasca caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.
Tabel 1
CARACTERISTICI

CONDITII DE ADMISIBILITATE
BALAST

Sort
Continut de
fractiuni %
maxim : sub 0,02mm
sub 0,2mm
0 - 7,1mm
31,5 - 71mm

METODE
VERIFICARE
COFORM STAS

BALAST OPTIMAL

0 - 71

0 - 71

1913 / 5 - 85
3
15 - 70
>30

3
4 - 10
30 - 45
25 - 40

Granulozitate

continua

sa se inscrie intre
limitele din tabel 2

1913 / 5 - 85

Coeficient
de
neuniformitae minim
Echivalent de nisip
( EN ) min.
Uzura cu masina tip
Los Angeles ( LA)
% max.

15

730 - 89

30

30

730 - 89

30

30

730 - 89

Balastul optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-7, 7-16, 1631(40), 31(40)-71, fie direct din balast daca indeplinesc conditiile din tabelul 1.
3 . 5 . Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului optimal sunt
aratate in tabelul 2.

Tabel 2
Granulozitate

0-71

Limita

inferioara
superioara

Treceri in % prin ciururi sau site de diametrele:

0,02

0,2

7,1

31,5

71,0

0
3

4
10

30
45

60
75

100
100

3 . 6 . Agregatul ( balast sau balast optimal ) se va aproviziona din timp in depozit

pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia,
Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa ce analizele
de laborator au aratat ca este corespunzator.
3. 7

Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului

optimal astfel :
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor

11

- intr-un registru ( registru pentru incercari agregate ) rezultatele determinarilor

efectuate de laborator.
3. 8

Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in

functie de cantitatea necesara si de esalonarea lucrarilor.
Trebuie sa fie interzisa circulatia autovehiculelor in depozite de balast pentru
a nu se modifica granulozitatea.

3. 9

In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si

depozitarea acestora se va face astfel incit sa se evite amestecarea
balasturilor.

3. 10 In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal

aprovizionat, granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul
1 aceasta se corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru
indeplinirea conditiilor calitative prevazute.
ART. 4

APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua
publica sau din alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici
un fel de particule in suspensie.

ART. 5
CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL
INAINTE DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDARE
Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in
conformitate cu prevederile cuprinse in tabelul 3.

Tabel 3

Actiunea, procedeul
de verificare
sau caracteristici ce se
verifica
Examinarea
datelor
inscrise in certificatul
de calitate sau
certificatul de calitate
sau certificatul de
garantie
Determinarea
granulometrica

Umiditatea

Frecventa
La aprovizionare

La fiecare lot
aprovizionat

O proba la fiecare lot

aprovizionat pentru
fiecare sursa ( daca este
cazul pentru fiecare sort )
-

minima
La locul de punere in
opera
-

O proba pe schimb
( si sort ) si ori de cite
ori se observa o
schimbare cauzata
de conditii meteo

Metoda de
determinar
e
conf.
STAS
-

1913/5 - 85

1913/1 - 82

12
4

Rezistente la uzura cu
masina tip Los Angeles
( LA )

O proba la fiecare lot

aprovizionat
pentru
fiecare sursa ( sort )

730 - 89