Rolul Uniunii Europene in economia mondiala

Influenta Uniunii Europene pe scena mondiala creste ori de cate ori vorbeste la unison in problematica
internationala. Negocierile comerciale sunt un bun exemplu in acest sens.
In domeniul apararii, fiecare stat ramane suveran, fie ca este membru NATO sau neutru. Cu toate acestea,
statele membre ale Uniunii Europene dezvolta cooperarea militara in vederea misiunilor de mentinere a
pacii.
Din motive istorice si de apropiere geografica, sudul Mediteranei si Africa sunt regiuni carora Uniunea
Europeana le acorda o atentie sporita (politici privind ajutorul pentru dezvoltare, preferinte comerciale,
ajutor alimentar si drepturile omului).
Pe plan economic, comercial si monetar, Uniunea Europeana a devenit o mare putere mondiala. Acest
gigant economic ramane totusi, pentru unii, un pitic politic. Aceasta este, bineinteles, o exagerare.
Uniunea Europeana are o influenta considerabila in cadrul organizatiilor internationale cum ar fi
Organizatia Mondiala a Comertului (OMC), organismele specializate ale Organizatiei Natiunilor Unite
(ONU), si in cadrul summit-urilor mondiale pentru mediul inconjurator si dezvoltare.
Nu este mai putin adevarat ca statele membre ale Uniunii Europene mai au multe progrese de facut pe
plan diplomatic si politic, inainte de a se putea exprima la unison in problemele mondiale majore cum ar
fi: pacea si stabilitatea, relatiile cu Statele Unite ale Americii, terorismul, Orientul Mijlociu si rolul
Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite. Mai mult, sistemele militare de aparare, piatra de temelie a
suveranitatii nationale, raman sub autoritatea guvernelor nationale, ale caror legaturi s-au sudat in
interiorul unor aliante precum NATO.
1. O politica de aparare comuna embrionara
Politica externa si de securitate comuna DeutschEnglishFranais (PESC) si politica europeana de
securitate si aparare (PESA), introduse de Tratatele de la Maastricht (1992), Amsterdam (1997) si Nisa
(2001), definesc principalele obiective ale Uniunii in domeniul apararii. Pe aceste premise, Uniunea
Europeana si-a dezvoltat cel de-al doilea pilon, reunind ansamblul sectoarelor politice in care se aplica
metodele interguvernamentale si in care Comisia Europeana si Parlamentul European joaca un rol
marginal. Deciziile in acest domeniu sunt luate prin consens, cu toate ca fiecare stat are dreptul de veto.
(a) Peisajul politic si strategic in 2006
Adeziunea aproape simultana la NATO si UE a fostelor tari comuniste si orientarea pacifista adoptata de
Rusia au pus capat la mai bine de o jumatate de secol de razboi rece. Continentul european conlucreaza la
mentinerea pacii, iar tarile europene coopereaza pentru a lupta impotriva criminalitatii internationale,
traficului de fiinte umane, imigratiei ilegale si spalarii de bani.
Uniunea Europeana extinsa a incheiat acorduri de parteneriat cu vecinii sai, dintre care unii, pe termen

mediu, au perspectiva de a adera la UE.Statele Unite ale Americii au acceptat ca, pentru actiuni militare in
care soldatii americani nu sunt implicati, Europa sa poata utiliza o parte din capacitatile logistice ale
NATO, cum ar fi retelele de informatii, de comunicatii, de detectie, echipamentele de comanda si
transport.
Violenta terorista ce a zguduit lumea incepand cu atacurile din New York si Washington din 11
septembrie 2001 si continuand cu atentatele cu bomba de la Madrid in 2004 si Londra in 2005 au
modificat profund peisajul strategic. Tarile europene trebuie sa colaboreze mai strans pentru cautarea de
informatii care sa ajute la neutralizarea instigatorilor si teroristilor care vor sa comita atentate. Cooperarea
cu Statele Unite ale Americii si cu toate tarile care sprijina democratia si drepturile omului depaseste
astazi cadrul aliantelor defensive traditionale.
Intinderea unei maini de ajutor soldatii UE contribuie prin eforturila mentinerea pacii in Congo.
(b) Realizari concrete pentru securitate si aparare
In temeiul Tratatului de la Amsterdam, Javier Solana a fost numit in 1999 Inalt Reprezentant pentru
Politica externa si de securitate comuna (PESC).
Statele membre UE au stabilit obiective precise ca parte a indatoririlor de creare a unei politici de
securitate si aparare europeana, in scopul desfasurarii unei forte de reactie rapida sprijinita naval si aerian
si sustinerii acesteia timp de un an. Aceasta forta de reactie rapida nu va fi inca o adevarata armata
europeana. In schimb, va fi formata din contingentele fortelor armate ale fiecarei natiuni.
Cu toate acestea, dupa constituirea Comitetului politic si de securitate (CPS), a Comitetului militar al
Uniunii Europene (CMUE) si a Statului major militar al Uniunii Europene (EUMS), sub autoritatea
Consiliului si situat la Bruxelles, Uniunea are deja instrumentele politice si militare pentru a efectua
misiunile pe care si le-a propus: misiuni umanitare in afara Europei, operatiuni de mentinere a pacii si alte
misiuni de gestionare a crizelor.
Cum tehnologia militara devine din ce in ce mai scumpa si mai sofisticata, guvernele UE considera ca
este imperios necesar sa lucreze impreuna la fabricarea armelor. Mai mult decat atat, daca fortele lor
armate trebuie sa execute misiuni in comun, sistemele lor trebuie sa fie interoperationale, iar
echipamentele suficient de standardizate. Consiliul European de la Tesalonic a decis, in 2003, sa creeze o
Agentie Europeana pentru Aparare DeutschEnglishFranais.
Din 2003, UE a intreprins o serie de misiuni de mentinere a pacii si de gestionare a crizelor. Cea mai
importanta dintre acestea a fost in Bosnia si Hertegovina, unde misiunea de 7 000 de soldati condusa de
Uniunea Europeana (EUFOR), a inlocuit in decembrie 2004 trupele NATO de mentinere a pacii.
2. O politica comerciala deschisa catre lume
Uniunea Europeana sprijina sistemul de reguli al Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), ceea ce

ofera un grad de securitate juridica si transparenta in desfasurarea comertului mondial. OMC stabileste
conditiile prin care membrii sai pot sa se apere impotriva practicilor neloiale cum ar fi dumpingul
(vanzare sub pret), prin care exportatorii concureaza impotriva rivalilor lor. De asemenea, ofera o
procedura pentru solutionarea disputelor care apar intre doi sau mai multi parteneri comerciali.
Persoana cu un pahar de vin alb in mana Reuters
Vinul este unul din principalele bunuri de export ale Uniunii catre cel mai important partener comercial al
sau, Statele Unite.
Politica comerciala The EUs DeutschEnglishFranais a UE este strans legata de politica sa de dezvoltare.
Prin sistemul sau generalizat al preferintelor vamale (SGP), UE a garantat accesul preferential pe pietele
sale fara taxe sau cu tarife reduse pentru o mare parte a importurilor provenind din tarile in curs de
dezvoltare si din economii in tranzitie. Se merge chiar mai departe pentru cele mai sarace 49 de tari din
lume. Exporturile lor - cu exceptia armelor - pot beneficia integral de acces pe pietele UE, fara taxe
vamale, in cadrul unui program lansat in 2001. Uniunea Europeana nu are incheiate totusi acorduri
comerciale specifice cu principalii sai parteneri comerciali din randul tarilor dezvoltate, cum ar fi Statele
Unite ale Americii si Japonia. In acest caz, relatiile comerciale sunt gestionate prin intermediul
mecanismelor OMC. Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana cauta sa dezvolte relatii bazate pe
egalitate si parteneriat. Cu toate acestea, tarile membre ale UE nu sunt intotdeauna de acord asupra tipului
de legaturi diplomatice, politice si militare ce trebuie stabilite cu Statele Unite.
Uniunea Europeana isi extinde schimburile comerciale cu noile puteri aparute in alte parti ale lumii, cum
sunt cele din America Latina, America Centrala, China sau India. Acordurile comerciale cu aceste tari
includ, de asemenea, cooperari de ordin tehnic si cultural.
3. Relatiile dintre Uniunea Europeana si tarile mediteraneene
Data fiind apropierea lor geografica, afinitatile istorice si culturale, precum si fluxurile migratoare
prezente si viitoare, tarile din sudul Mediteranei sunt parteneri de prima importanta. Iata de ce UE a ales
traditional sa urmeze o politica de integrare regionala.
In cadrul Conferintei de la Barcelona din noiembrie 1995, la care au participat toate tarile membre UE si
tarile mediteraneene (exceptie facand Albania, Libia si tarile din fosta Iugoslavie) Uniunea Europeana a
pus bazele unui nou parteneriat euro-mediteraneean. Aceasta conferinta a facut posibila definirea unui
nou parteneriat care sa cuprinda:
* dialogul politic intre tarile participante si un parteneriat de securitate bazat, in special, pe mecanismul
controlului armelor si pe rezolvarea pe cale pasnica a conflictelor;
* consolidarea relatiilor economice si comerciale intre cele doua regiuni: cheia catre aceasta este crearea
unei zone de liber schimb euro-mediteraneene pana in 2010;

* parteneriate in domeniile social si cultural.

Pentru perioada 2000-2006, Uniunea Europeana acorda ajutoare financiare catre tarile mediteraneene, in
valoare de 5,3 miliarde de euro. Pentru perioada bugetara 2007-2013, Instrumentul European de
Vecinatate si Parteneriat (ENPI) decurge din si se contopeste cu programul de sine statator, anterior
program de sprijin pentru intrajutorarea tarilor mediteraneene si a tarilor invecinate, dintre statele aparute
dupa destramarea fostei Uniuni Sovietice.
4. Africa
Relatiile dintre Europa si Africa subsahariana dateaza de multa vreme. In conformitate cu Tratatul de la
Roma din 1957, pe atunci coloniile si teritoriile de peste mari ale unor state membre au devenit asociate
ale Comunitatii. Procesul de decolonizare de la inceputul anilor 60 a schimbat aceasta legatura intr-o
asociatie diferita, intre state suverane.
Copii care scot apa dintr-o fantana in Burkina Faso EC
Una dintre prioritatile Uniunii este sa asigure accesul tuturorla o apa potabila curata.
Acordul de la CotonouDeutschEnglishFranais , semnat in anul 2000 la Cotonou, capitala statului Benin,
marcheaza o noua etapa in politica de dezvoltare a UE. Acest acord dintre Uniunea Europeana si tarile din
Africa, Caraibe si Pacific (ACP) este de departe cel mai ambitios si mai vast acord incheiat vreodata intre
taril dezvoltate si tari in curs de dezvoltare. El a succedat Conventiei de la Lom, semnata in 1975 la
Lom, capitala statului Togo, iar apoi a fost treptat adus la zi Obiectivul fundamental al acestui vast acord
de asistenta si de schimb comercial a ramas acelasi cu cel semnat la Conventia de la Lom: este vorba de
a promova si de a accelera dezvoltarea economica, culturala si sociala a tarilor ACP si de a consolida si
diversifica relatiile lor [cu Uniunea Europeana si statele sale membre] in spiritul solidaritatii si interesului
reciproc.
Noul acord merge mult mai departe in comparatie cu acordurile anterioare, din moment ce s-a trecut de la
relatii comerciale fondate pe accesul pe piata la relatii comerciale intr-un sens mai general. De asemenea,
acesta a introdus noi proceduri pentru a face fata problemelor cauzate de incalcarea drepturilor omului.
Uniunea Europeana a acordat concesiuni comerciale speciale tarilor mai putin dezvoltate, dintre care 39
sunt semnatare ale Acordului de la Cotonou. Practic. din 2005, acestea pot exporta liber toate tipurile de
produse pe pietele UE, in regim de scutire vamala. Fondul European de Dezvoltare finanteaza programele
de sprijin destinate ACP, gratie unui buget anual de 2 - 3 miliarde de euro.
Topul celor mai mari companii din Europa
Numarul firmelor din Romania prezente in topul celor mai mari 500 de companii din Europa Centrala,
intocmit de Deloitte, a scazut in acest an la 30, de la 32 in editia din 2007, iar veniturile totale realizate de
acestea au crescut usor, la 30,2 miliarde euro, se arata intr-un comunicat al companiei de consultanta. Cea

mai bine plasata companie romaneasca din top este Petrom, care ocupa locul 16, cu venituri de 3,53
miliarde de euro in 2007.
Urmatoarele companii romanesti din top sunt Rompetrol Rafinare, care se pozitioneaza pe locul 50 in
regiune, ArcelorMittal Galati - numarul 63 in topul regional, si Dacia Grup, care ocupa pozitia 64.
Conform comunicatului, pe segmentul de consum Romania este bine reprezentata, cu zece jucatori locali
calificati in Top 500. De asemenea, si primii trei mari operatori de telecomunicatii de pe piata locala fac
parte din ierarhie.
De remarcat faptul ca Romania nu este mentionata pe piete precum cea farmaceutica si de ingrijire
medicala sau cea imobiliara.
Pe prima pozitie a clasamentului celor 500 de mari companii din Europa se afla rafinaria de petrol si
distribuitor de combustibil din Polonia PKN Orlen, urmata de MOL Ungaria si Skoda din Cehia. Pe locul
patru si cinci se gasesc companii din domeniul energetic, PGE Polonia si Cez Cehia.
Top 10 continua cu doi producatori de automobile, Audi Ungaria si filiala Volkswagen din Slovacia, in
vreme ce Ukrgaz-Energo Uncraina, furnizorul polonez de servicii de telecomunictii Telekomunikacja
Polska si PGNiG Polonia completeaza clasamentul.
Topul reprezinta clasamentul celor mai mari 500 de companii din Europa Centrala in functie de venituri,
profit, numar de angajati si capitalizare.
H&M, al doilea mare lant de magazine de imbracaminte din Europa, a fost desemnat cel mai valoros
brand de pe continent, devansand companii precum Carrefour, Tesco si IKEA, conform clasamentului
realizat de firma de consultanta Interbrand in randul retailerilor europeni.
H&M bate Carrefour si IKEA in topul celor mai valoroase branduri de retail din Europa H&M este
singurul producator de haine care detine abilitatea de a furniza haine moderne si colectii couture in fata
unei mase mari formate din celebritati si consumatori de orice fel.

i Europene in economia mondiala

unii Europene pe scena mondiala creste ori de cate ori vorbeste la unison in problematica internationala. Negocierile comerciale sunt u

apararii, fiecare stat ramane suveran, fie ca este membru NATO sau neutru. Cu toate acestea, statele membre ale Uniunii Europene dezvo

siunilor de mentinere a pacii.

torice si de apropiere geografica, sudul Mediteranei si Africa sunt regiuni carora Uniunea Europeana le acorda o atentie sporita (politici

eferinte comerciale, ajutor alimentar si drepturile omului).

omic, comercial si monetar, Uniunea Europeana a devenit o mare putere mondiala. Acest gigant economic ramane totusi, pentru unii, un

les, o exagerare. Uniunea Europeana are o influenta considerabila in cadrul organizatiilor internationale cum ar fi Organizatia Mondiala

specializate ale Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), si in cadrul summit-urilor mondiale pentru mediul inconjurator si dezvoltare.

putin adevarat ca statele membre ale Uniunii Europene mai au multe progrese de facut pe plan diplomatic si politic, inainte de a se pute

mondiale majore cum ar fi: pacea si stabilitatea, relatiile cu Statele Unite ale Americii, terorismul, Orientul Mijlociu si rolul Cons

nite. Mai mult, sistemele militare de aparare, piatra de temelie a suveranitatii nationale, raman sub autoritatea guvernelor nationale, ale c

unor aliante precum NATO.

de aparare comuna embrionara

na si de securitate comuna DeutschEnglishFranais (PESC) si politica europeana de securitate si aparare (PESA), introduse de Tra

erdam (1997) si Nisa (2001), definesc principalele obiective ale Uniunii in domeniul apararii. Pe aceste premise, Uniunea Europeana s

, reunind ansamblul sectoarelor politice in care se aplica metodele interguvernamentale si in care Comisia Europeana si Parlamentul

ciziile in acest domeniu sunt luate prin consens, cu toate ca fiecare stat are dreptul de veto.

olitic si strategic in 2006

proape simultana la NATO si UE a fostelor tari comuniste si orientarea pacifista adoptata de Rusia au pus capat la mai bine de o juma

ntul european conlucreaza la mentinerea pacii, iar tarile europene coopereaza pentru a lupta impotriva criminalitatii internationale, traf

gale si spalarii de bani.

opeana extinsa a incheiat acorduri de parteneriat cu vecinii sai, dintre care unii, pe termen mediu, au perspectiva de a adera la UE.

ale Americii au acceptat ca, pentru actiuni militare in care soldatii americani nu sunt implicati, Europa sa poata utiliza o parte din ca

ar fi retelele de informatii, de comunicatii, de detectie, echipamentele de comanda si transport.

rista ce a zguduit lumea incepand cu atacurile din New York si Washington din 11 septembrie 2001 si continuand cu atentatele cu bomb

2005 au modificat profund peisajul strategic. Tarile europene trebuie sa colaboreze mai strans pentru cautarea de informatii care sa

si teroristilor care vor sa comita atentate. Cooperarea cu Statele Unite ale Americii si cu toate tarile care sprijina democratia si drept

aliantelor defensive traditionale.

ei maini de ajutor soldatii UE contribuie prin eforturi

pacii in Congo.

concrete pentru securitate si aparare

atatului de la Amsterdam, Javier Solana a fost numit in 1999 Inalt Reprezentant pentru Politica externa si de securitate comuna (PESC).

re UE au stabilit obiective precise ca parte a indatoririlor de creare a unei politici de securitate si aparare europeana, in scopul desfasura

ita naval si aerian si sustinerii acesteia timp de un an. Aceasta forta de reactie rapida nu va fi inca o adevarata armata europeana. In sch
fortelor armate ale fiecarei natiuni.

stea, dupa constituirea Comitetului politic si de securitate (CPS), a Comitetului militar al Uniunii Europene (CMUE) si a Statului m

UMS), sub autoritatea Consiliului si situat la Bruxelles, Uniunea are deja instrumentele politice si militare pentru a efectua misiunile

itare in afara Europei, operatiuni de mentinere a pacii si alte misiuni de gestionare a crizelor.

gia militara devine din ce in ce mai scumpa si mai sofisticata, guvernele UE considera ca este imperios necesar sa lucreze impreuna la f

at, daca fortele lor armate trebuie sa execute misiuni in comun, sistemele lor trebuie sa fie interoperationale, iar echipamentele sufi

opean de la Tesalonic a decis, in 2003, sa creeze o Agentie Europeana pentru Aparare DeutschEnglishFranais.

E a intreprins o serie de misiuni de mentinere a pacii si de gestionare a crizelor. Cea mai importanta dintre acestea a fost in Bosnia

7 000 de soldati condusa de Uniunea Europeana (EUFOR), a inlocuit in decembrie 2004 trupele NATO de mentinere a pacii.

comerciala deschisa catre lume

opeana sprijina sistemul de reguli al Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), ceea ce ofera un grad de securitate juridica si transp

mondial. OMC stabileste conditiile prin care membrii sai pot sa se apere impotriva practicilor neloiale cum ar fi dumpingul (vanza

oncureaza impotriva rivalilor lor. De asemenea, ofera o procedura pentru solutionarea disputelor care apar intre doi sau mai multi parten

un pahar de vin alb in mana Reuters

ul din principalele bunuri de export ale Uniunii catre cel

t partener comercial al sau, Statele Unite.

rciala The EUs DeutschEnglishFranais a UE este strans legata de politica sa de dezvoltare. Prin sistemul sau generalizat al preferintel

sul preferential pe pietele sale fara taxe sau cu tarife reduse pentru o mare parte a importurilor provenind din tarile in curs de dezvol

merge chiar mai departe pentru cele mai sarace 49 de tari din lume. Exporturile lor - cu exceptia armelor - pot beneficia integral de ac

in cadrul unui program lansat in 2001.

opeana nu are incheiate totusi acorduri comerciale specifice cu principalii sai parteneri comerciali din randul tarilor dezvoltate, cum

aponia. In acest caz, relatiile comerciale sunt gestionate prin intermediul mecanismelor OMC. Statele Unite ale Americii si Uniune

tii bazate pe egalitate si parteneriat. Cu toate acestea, tarile membre ale UE nu sunt intotdeauna de acord asupra tipului de legaturi d

ebuie stabilite cu Statele Unite.

opeana isi extinde schimburile comerciale cu noile puteri aparute in alte parti ale lumii, cum sunt cele din America Latina, America Cen

omerciale cu aceste tari includ, de asemenea, cooperari de ordin tehnic si cultural.

ntre Uniunea Europeana si tarile mediteraneene

ropierea lor geografica, afinitatile istorice si culturale, precum si fluxurile migratoare prezente si viitoare, tarile din sudul Mediteranei s

ata de ce UE a ales traditional sa urmeze o politica de integrare regionala.

nferintei de la Barcelona din noiembrie 1995, la care au participat toate tarile membre UE si tarile mediteraneene (exceptie facand Alb

vie) Uniunea Europeana a pus bazele unui nou parteneriat euro-mediteraneean. Aceasta conferinta a facut posibila definirea unui n

litic intre tarile participante si un parteneriat de securitate bazat, in special, pe mecanismul controlului armelor si pe rezolvarea pe cale pa

a relatiilor economice si comerciale intre cele doua regiuni: cheia catre aceasta este crearea unei zone de liber schimb euro-mediteraneen
in domeniile social si cultural.

da 2000-2006, Uniunea Europeana acorda ajutoare financiare catre tarile mediteraneene, in valoare de 5,3 miliarde de euro. Pentru pe

mentul European de Vecinatate si Parteneriat (ENPI) decurge din si se contopeste cu programul de sine statator, anterior program de sprij

raneene si a tarilor invecinate, dintre statele aparute dupa destramarea fostei Uniuni Sovietice.

re Europa si Africa subsahariana dateaza de multa vreme. In conformitate cu Tratatul de la Roma din 1957, pe atunci coloniile si terito

embre au devenit asociate ale Comunitatii. Procesul de decolonizare de la inceputul anilor 60 a schimbat aceasta legatura intr-o asoci

ot apa dintr-o fantana in Burkina Faso EC

ioritatile Uniunii este sa asigure accesul tuturor

bila curata.

a CotonouDeutschEnglishFranais , semnat in anul 2000 la Cotonou, capitala statului Benin, marcheaza o noua etapa in politica de d

Uniunea Europeana si tarile din Africa, Caraibe si Pacific (ACP) este de departe cel mai ambitios si mai vast acord incheiat vreodata intr

zvoltare. El a succedat Conventiei de la Lom, semnata in 1975 la Lom, capitala statului Togo, iar apoi a fost treptat adus la zi.

ndamental al acestui vast acord de asistenta si de schimb comercial a ramas acelasi cu cel semnat la Conventia de la Lom: este vorba

voltarea economica, culturala si sociala a tarilor ACP si de a consolida si diversifica relatiile lor [cu Uniunea Europeana si statele sa
interesului reciproc.

merge mult mai departe in comparatie cu acordurile anterioare, din moment ce s-a trecut de la relatii comerciale fondate pe accesul pe pia

mai general. De asemenea, acesta a introdus noi proceduri pentru a face fata problemelor cauzate de incalcarea drepturilor omului.

opeana a acordat concesiuni comerciale speciale tarilor mai putin dezvoltate, dintre care 39 sunt semnatare ale Acordului de la Coton

xporta liber toate tipurile de produse pe pietele UE, in regim de scutire vamala. Fondul European de Dezvoltare finanteaza programele de

uget anual de 2 - 3 miliarde de euro.

mai mari companii din Europa

melor din Romania prezente in topul celor mai mari 500 de companii din Europa Centrala, intocmit de Deloitte, a scazut in acest an la 30

iturile totale realizate de acestea au crescut usor, la 30,2 miliarde euro, se arata intr-un comunicat al companiei de consultanta. Cea mai

in top este Petrom, care ocupa locul 16, cu venituri de 3,53 miliarde de euro in 2007.

companii romanesti din top sunt Rompetrol Rafinare, care se pozitioneaza pe locul 50 in regiune, ArcelorMittal Galati - numarul 63 in t

upa pozitia 64.

municatului, pe segmentul de consum Romania este bine reprezentata, cu zece jucatori locali calificati in Top 500. De asemenea, si primi

tii de pe piata locala fac parte din ierarhie.

aptul ca Romania nu este mentionata pe piete precum cea farmaceutica si de ingrijire medicala sau cea imobiliara.

itie a clasamentului celor 500 de mari companii din Europa se afla rafinaria de petrol si distribuitor de combustibil din Polonia PKN

oda din Cehia. Pe locul patru si cinci se gasesc companii din domeniul energetic, PGE Polonia si Cez Cehia.

nua cu doi producatori de automobile, Audi Ungaria si filiala Volkswagen din Slovacia, in vreme ce Ukrgaz-Energo Uncraina, furnizoru

i Telekomunikacja Polska si PGNiG Polonia completeaza clasamentul.

nta clasamentul celor mai mari 500 de companii din Europa Centrala in functie de venituri, profit, numar de angajati si capitalizare.

ea mare lant de magazine de imbracaminte din Europa, a fost desemnat cel mai valoros brand de pe continent, devansand companii prec

rm clasamentului realizat de firma de consultanta Interbrand in randul retailerilor europeni.

arrefour si IKEA in topul celor mai valoroase branduri de retail din Europa H&M este singurul producator de haine care detine abilit

olectii couture in fata unei mase mari formate din celebritati si consumatori de orice fel.

Relaii RM-UE
Guvernul Republicii Moldova consider c este n interesul na ional al rii noastre de a ne apropia de
Uniunea European.
Relaiile Republicii Moldova cu Uniunea European au fost lansate odat cu semnarea la 28 noiembrie
1994 a Acordul de Parteneriat i Cooperare (APC), care a intrat n vigoare la 1 iulie 1998 pentru o
perioad iniial de 10 ani cu posibilitatea prelungirii tacite.
Documentul stabilete cadrul juridic al relaiilor actuale ntre Moldova i UE n domeniul politic,
comercial, economic, juridic, cultural-tiinific i are ca obiective susinerea Moldovei pentru:
consolidarea democraiei i statului de drept cu respectarea drepturilor omului i a minoritilor prin
asigurarea cadrului corespunztor al dialogului politic; dezvoltarea durabil a economiei i finalizarea
procesului de tranziie spre economia de pia prin promovarea schimburilor comerciale, investiiilor i
relaiilor economice armonioasa. n prezent, Republica Moldova i UE negociaz un Acord de Asociere,
care va succeda APC-ul.
Acordul de Asociere va aprofunda semnificativ relaiile RM-UE i va contribui la asocierea politic i
integrarea economic, cu obiectivul apropierii treptate a RM de UE. De asemenea, pe parcursul anului
2011 s-au lansat negocierilor privind stabilirea Zonei de Comer Liber Aprofundat i Cuprinztor, odat
cu ntrunirea condiiilor necesare i a fost lansat Dialogul RM-UE n domeniul liberalizrii vizelor.
Acordul de Asociere va mbunti substanial relaiile dintre UE i RM, va consolida relaiile n
domeniul politic i cel al politicii externe i de securitate. Noul instrument va ajuta, de asemenea, la
armonizarea legislaiei i standardelor aplicate n Moldova cu cele din UE, n vederea valorificrii
beneficiilor Zonei de liber schimb aprofundat i cuprinztor.
Este prevzut o cooperare mai strns i n alte domenii, precum cel al energiei. O precondiie
important pentru ncheierea Acordului de Asociere este progresul vdit n domeniul democraiei, statului
de drept i drepturilor omului.

Relaii comerciale RMUE

Evoluia indicatorilor privind relaiile comerciale UE RM (Ianuarie-Mai 2012)
Conform ultimelor date prezentate de ctre Biroul Naional de Statistic, exporturile de mrfuri realizate
n ianuarie-mai 2012 au totalizat 863,4 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat n perioada
similar din anul 2011 cu 4,9%.
Exporturile de mrfuri destinate rilor Uniunii Europene (UE27) au nsumat 422,7 mil. dolari SUA (cu
2,7% mai mult fa de ianuarie-mai 2011), deinnd o cot de 49,0% n total exporturi (50,0% n ianuariemai 2011).
Analiza evoluiei exporturilor pe ri n perioada de referin relev c, comparativ cu perioada similar
din anul 2011, s-au nregistrat majorri n livrri ctre Frana (+36,8%), Ungaria (+40,0%), Olanda
(+54,3%), Polonia (+8,7%), Cipru (de 3,2 ori), Spania (de 11,5 ori), Bulgaria (+4,7%).
Totodat, s-au diminuat exporturile ctre Germania (-32,5%), Grecia (-57,3%), Regatul Unit al Marii
Britanii i Irlandei de Nord (-9,3%), Romnia (-1,6%), Austria (-12,4%).
Structura exporturilor de mrfuri conform Clasificrii Standard de Comer Internaional indic o continu
cretere a activitilor tradiionale economiei rii noastre.
n cadrul exporturilor realizate ponderi mai mari s-au nregistrat la articole manufacturate ce dein o
pondere de 23,6% n total exporturi. n cadrul acestei seciuni de mrfuri ponderi nsemnate au deinut
exporturile de mbrcminte i accesorii (50,9% din total seciune i 12,0% din total exporturi), mobil i
prile ei (18,1% din total seciune i 4,3% din total exporturi), nclminte (10,5% din total seciune i
2,5% din total exporturi).
Exporturile de produse alimentare i animale vii s-au situat pe locul doi, reprezentnd 17,8% n totalul
valoric al exporturilor. n cadrul acestei seciuni de mrfuri ponderi importante au avut exporturile de
legume i fructe (65,1% din total seciune i 11,6% din total exporturi), cereale i preparate pe baz de
cereale (11,4% din total seciune i 2,0% din total exporturi), zahr, preparate pe baz de zahr; miere
(7,5% din total seciune i 1,3% din total exporturi).
Pe locul trei s-au clasat exporturile de maini i echipamente pentru transport deinnd o cot de 16,9% n
total exporturi.
n ianuarie-mai 2012 importurile au totalizat 2059,1 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat n
perioada corespunztoare din anul 2011 cu 5,2%.
Importurile din rile Uniunii Europene (UE-27) s-au cifrat la 873,9 mil. dolari SUA (cu 2,1% mai mult
dect n ianuarie-mai 2011), deinnd o pondere de 42,4% n total importuri (43,7% n ianuarie-mai 2011).
Analiza evoluiei importurilor pe ri relev c, n perioada de referin, comparativ cu perioada similar

din anul 2011, s-a nregistrat o majorare a livrrilor din Germania (+9,6%), Romnia (+5,9%), Polonia
(+21,9%), Republica Ceh (+34,7%), Austria (+12,5%), Frana (+5,7%), Bulgaria (+12,2%), Spania
(+12,1%), Lituania (+31,1%).
Totodat, s-au diminuat importurile din Grecia (-53,4%), Italia (-3,9%), Suedia (-47,7%), Ungaria (8,4%), Belgia (-13,5%), Slovenia (-29,1%).
Importurile de combustibili minerali au deinut 25,0% n total importuri. n cadrul acestei seciuni de
mrfuri gazul i produsele industriale obinute din gaz reprezint 49,8% din total seciune i 12,4% din
total importuri, petrolul i produsele petroliere 44,7% din total seciune i 11,2% din total importuri,
energia electric 3,9%. Pe locul doi s-au plasat importurile de maini i echipamente pentru transport
care au consemnat 20,4% n total importuri, iar pe locul trei s-au clasat importurile de mrfuri
manufacturate, care au deinut o pondere de 17,5% n total importuri.
Decalajul considerabil n evoluia exporturilor i importurilor a determinat acumularea n ianuarie-mai
2012 a unui deficit al balanei comerciale n valoare de 1195,7 mil. dolari SUA, cu 61,8 mil. dolari SUA
(+5,4%) mai mare fa de cel nregistrat n perioada corespunztoare din anul 2011. Cu rile Uniunii
Europene (UE-27) balana comercial s-a ncheiat cu un deficit de 451,2 mil. dolari SUA (n ianuarie-mai
2011 444,2 mil. dolari SUA). Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi n ianuarie-mai 2012 a
fost de 41,9% fa de 42,1% n perioada corespunztoare din anul 2011.
Dialogul RM UE privind instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat I Cuprinztor (ZLSAC sau
DCFTA)
Unul din obiectivele de baz n procesul de integrare european rmne a fi instituirea DCFTA.
n acest context, ca urmare a vizitei Misiunii de evaluare a Comisiei Europene (COM) (31 mai 2 iulie
2010, Chiinu), n octombrie 2010 Republicii Moldova au fost prezentate Recomandrile oficiale, n
baza crora s-a aprobat Hotrrea Guvernului RM nr. 1125 din 14.12.2010 privind implementarea
Planului de Aciuni pentru instituirea ZLSAC. n conformitate cu hotrrea respectiv RM s-a angajat s
prezinte COM rapoarte trimestriale privind progresele realizate n implementarea recomandrilor
naintate. Pe data de 20 iunie 2011, Consiliul UE a aprobat mandatul de iniiere a negocierilor cu RM pe
marginea DCFTA.
Negocierile oficiale pe marginea DCFTA s-au lansat in decembrie 2011.
Pn la momentul actual, RM a prezentat COM 5 Rapoarte de progres privind realizarea aciunilor din
Planul de Aciuni (15.03.2011, 30.06.2011, 31.10.2011, 31.01.2012, 30.04.2012) i unul intermediar n
contextul pregtirii Reuniunii la nivel nalt a Parteneriatului Estic de la Varovia (29-30.09.2011).
Raportul de progres nr.6 urmeaz s fie prezentat la 31.07.2012.
Pe data de 18 ianuarie2012, a avut loc runda tehnic de negocieri 0 n vederea lansrii negocierilor
propriu zise dintre RM i UE pe marginea DCFTA . n cadrul edinei preparatorii, oficialii europeni, i

reprezentanii instituiilor guvernamentale din RM au avut discuii de ordin tehnic privind structura,
agenda negocierilor, stabilirea echipei de negociatori i asistena tehnic necesar pe durata ntregului
proces de negocieri.
Pentru anul 2012 au fost preconizate 4 Runde de negocieri:
19-23 martie desfsurat
11-15 iunie - desfsurat
10-14 septembrie
19-23 noiembrie
Obiectivul general este de a finaliza negocierile pe marginea DCFTA n toamna anului 2013, ceea ce
presupune desfurarea a maximum 6 runde de negocieri.
Primele 2 runde de negocieri au fost dedicate preponderent definitivrii textelor a 13 capitole ale
DCFTA: accesul bunurilor i serviciilor pe pia, energetic, proprietatea intelectual, concuren,
achiziii publice, transparen, dezvoltarea durabil, instrumente de aprare comercial, msuri sanitare i
fitosanitare, reguli de origine, administrarea vamal i facilitarea comerului
Un important capitol al negocierilor l-au constituit prevederile, care vor permite RM s aplice n caz de
necesitate instrumentele de aprare comercial ale produselor moldovenesti.
Urmatoarele runde de negocieri vor avea ca scop discutarea ofertei tarifare si accesului bunurilor pe pia.
Ca urmare a invitaiei oficiale a Guvernului RM un reprezentant al regiunii transnistrene a participat n
calitate de observator la principale discuii pe marginea instituirii DCFTA.

BULETIN DE POLITIC EXTERN AL MOLDOVEI

Institutul pentru
Dezvoltare i
Iniiative Sociale
Viitorul
Numrul 28, IUNIE 2011
TEMA
URMTOAREI EDIII:
Aspecte formale
i informale ale
amendamentului
Jackson-Vanik U
niunea European este un important partener economic
al Republicii Moldova. Relaiile economice
dintre aceste 2 entiti a cunoscut o bun evoluie.
Doar n anul 2009, sub impactul crizei economice
mondiale, a sczut intensitatea fluxurilor
economice dintre Republica Moldova i Uniunea
European. Pe termen mediu, relaiile economice
dintre UE i Republica Moldova ar urma s treac pe o
nou treapt calitativ, ca rezultat al negocierii Acordului
de Liber Schimb Aprofundat i Comprehensiv. Pentru a
putea beneficia de efectele asociate semnrii Acordului,
Republica Moldova va trebui s realizeze o misiune
dificil - ncadrarea ntr-un proces autentic de reformare

economic.
Uniunea European (UE) este un partener economic important al Republicii Moldova.
Acest fapt se refer la diverse aspecte ale activitii economice: comer
exterior, investiii strine i remiteri. Deosebit de intens decurg relaiile comerciale
cu UE. n perioada anilor 2006-2010, grupul rilor UE a meninut o pondere relativ
constant n comerul exterior al RM, ce a variat ntre 45 i 47%. Pn la criz,
comerul cu UE a avut o tendin de cretere, n 2008 nregistrnd o valoare de
aproximativ 2,92 mild. USD. n 2009, n contextul crizei economice mondiale, s-a
produs o reducere drastic a comerului cu UE. Anul 2010 a fost marcat de o relansare
a relaiilor comerciale cu UE, volumul comerului a atins o valoare de 2,43
mild. USD, ns acest nivel este inferior celui nregistrat n anul 2008.
ALEXANDRU FALA
Buletinul de Politic Extern al
Moldovei reprezint o serie de
analize scurte, scrise de experi
locali i strini, dedicate celor
mai importante subiecte de
politic extern, dezvoltrilor
majore din Marea Neagr,
cooperarea cu organizaiile internaionale
i a activitilor de
meninere a pcii din regiune.
Buletinul are scopul s creeze
o platform comun pentru
discuii ntre experi, comentatori,

oficiali i diplomai care

sunt interesai de perspectivele
de integrare european a Moldovei.
Buletinul mai tinde s
ofere diplomailor i analitilor
moldoveni o tribun veritabil
pentru dezbaterea celor mai
controversate puncte de vedere
care ar putea ajuta Moldova
s-i gseasc mai uor calea
spre UE.
COOPERAREA ECONOMIC
CU UE UN IMPERATIV PENTRU
DEZVOLTAREA REPUBLICII
MOLDOVA2 Buletin de Politic Extern al Moldovei
Str. Iacob Hncu 10/1, Chiinu MD-2005 Republic of Moldova 373 / 22 221844 phone 373 / 22 245714
fax office@viitorul.org www.viitorul.org
Figura 1. Evoluia comerul exterior al Republicii Moldova cu Uniunea European
Sursa: elaborat de autor n baza datelor preluate de pe: http://www.statistica.md/
ncepnd cu anul 2006, n comerul cu UE Republica Moldova a devenit beneficiarul regimului de
preferine
comerciale - GSP + ( Sistemul General de Preferine Comerciale General System of Preferences). Acest
regim de preferine comerciale tarifare are ca scop primar de a promova dezvoltarea sustenabil a rilor,
ce au o poziie vulnerabil n comerul extern. Din 2008, relaiile comerciale dintre Republica Moldova i
Uniunea European se desfoar n cadrul regimului de Preferine Comerciale Autonome ATP
(Autonomus

Trade Preferences). Acest regim bilateral asimetric a extins scutirile tarifare i cantitative pentru
exporturile spre UE, originare din Moldova, cu excepia unui numr limitat de produse agricole.
n relaiile comerciale cu UE, Republica Moldova este importator net. n general, pn la criz, creterea
importurilor din UE devansa majorarea exporturile spre aceast regiune. O diminuare a deficitului
balanei
comerciale cu UE s-a produs n 2009 - n condiiile crizei, exporturile ctre UE au sczut doar cu 18,5%,
n
timp ce importurile s-au redus cu 36,4%. n 2010 s-a revenit la vechile tipare n relaiile cu UE, totui
nivelul
importului i exportului a fost sub valorile nregistrate n 2008.
Figura 2. Relaiile comerciale dintre Republica Moldova i Uniunea European.
Evoluia exportului i importului.
Sursa: elaborat de autor n baza datelor preluate de pe: http://www.statistica.md/Buletin de Politic
Extern al Moldovei 3
Str. Iacob Hncu 10/1, Chiinu MD-2005 Republic of Moldova 373 / 22 221844 phone 373 / 22 245714
fax office@viitorul.org www.viitorul.org
Aproximativ jumtate din exporturile Republicii Moldova sunt orientate spre UE, restul exportului este
direcionat,
n special, ctre statele CSI. n 2010 s-a produs o uoar reducere a ponderii exporturilor ctre
UE. Relansarea economic lent, ce se produce n UE (cretere economic de 1,76% n 2010), a cauzat
o sporire a exportului ctre aceast regiune de doar 9,1%, n timp ce exporturile spre CSI , regiune care
a avut o avansare economic bun n 2010 (cretere economic de 4,55 %), au crescut cu 27,2%. n cazul
importului UE, de asemenea, este principalul partener comercial. Ponderea importului din UE n total
import
are o evoluie relativ constant, ce n perioada anilor 2006-2010 a variat ntr-un coridor de 43-45,6%.
Figura 3. Structura geografic a exportului i importului Republicii Moldova, %
Sursa: elaborat de autor n baza datelor preluate de pe: http://www.statistica.md/
Exportul spre UE are o diversificare geografic redus. Diversificarea geografic calculat n baza

Indicelui
Herfendahl-Hirschman, indic asupra unui grad nalt de concentrare, n perioada 2006-2010 acest
indicator
a variat ntr-un coridor de 0,24-0,34. Exportul spre UE n proporie de peste 75% este direcionat spre 4
state: Romnia, Italia, Germania i Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord (pn n 2008 n
primele
4 state intra Polonia, n 2009 Marea Britanie a devansat-o). Importul din UE, de asemenea, este
concentrat,
ns mai puin ca exportul i se atest o continu diminuare a acestui parametru. Principalele ri ale UE
din care Moldova import sunt: Romnia, Germania, Italia i Polonia. Ponderea acestor 4 ri n importul
din UE a avut o continu scdere de la 68% n 2006 la 62% n 2010. Aceast scdere este cauzat de
reducerea ponderii importului din Romnia, ce s-a diminuat de la 28,4% n 2006 la 23,4% n 2010. Pe de
alt parte, se atest o evoluie constant a ponderii importului din Germania, Italia i Polonia.
Figura 4. Structura geografic a relaiilor comerciale cu statele Uniunii Europene4 Buletin de Politic
Extern al Moldovei
Str. Iacob Hncu 10/1, Chiinu MD-2005 Republic of Moldova 373 / 22 221844 phone 373 / 22 245714
fax office@viitorul.org www.viitorul.org
Sursa: elaborat de autor n baza datelor preluate de pe: http://www.statistica.md/
n exportul spre UE s-au produs unele modificri structurale: pe de o parte a crescut ponderea mainilor i
echipamentelor pentru transport i a materiale brute necomestibile, iar pe de alt parte a sczut cota
articolelor
manufacturate diverse, i a buturilor i tutunului. Per ansamblu, aceste modificri au determinat o
uoar diversificare a produselor exportate spre UE. Indicele HHI n baza cruia s-a calculat
diversificarea
produselor, a avut o scdere de la 0,27 n 2006 la 0,25 n 2010.
Tabel 1. Structura exportului Republicii Moldova n Uniunea European, %
2006 2010
Produse alimentare i animale vii 17,4 16,8

Buturi si tutun 7,4 3,2

Materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili 6,7 9,2
Combustibili minerali, lubrifiani i materiale derivate 0,4 1
Uleiuri, grsimi si ceruri de origine animal sau vegetal 4,1 4,7
Produse chimice i produse derivate nespecificate n alta parte 1,2 1,4
Mrfuri manufacturate, clasificate mai ales dup materia prim 13,5 6,1
Maini si echipamemnte pentru transport 4,1 17,5
Articole manufacturate diverse 45,1 40
Sursa: elaborat de autor n baza datelor preluate de pe: http://www.statistica.md/
n exportul ctre UE, ponderea produselor agro-alimentare este mult mai mic dect n exportul total al
Republicii
Moldova (n 2010 aveau o pondere de peste 25% n exportul total, comparativ cu 16,8% n exportul
spre UE.). Acest fapt este cauzat de necorespunderea categoriei date de produse la standardele tehnice
existente n UE. Republica Moldova a nceput procesul de racordare la standardele UE de reglementare
tehnic, totui acest proces este foarte costisitor n condiiile unor resurse naionale limitate i decurge
destul de lent.
De la introducerea regimului ATP, pentru majoritatea produselor moldoveneti, supuse limitrilor
cantitative
nu au fost atinse cotele de export. Excepie fac exportul de alac i vinuri, iar n 2010 au fost depite
cotele
de export pentru porumb i orz. Aceast situaie este cauzat de faptul c:Buletin de Politic Extern al
Moldovei 5
Str. Iacob Hncu 10/1, Chiinu MD-2005 Republic of Moldova 373 / 22 221844 phone 373 / 22 245714
fax office@viitorul.org www.viitorul.org
-

limitrile cantitative se aplic produselor moldoveneti de origine vegetal sau animal,

care nu satisfac cerinele tehnice existente n UE;

-

evoluiile din agricultur sunt modeste, respectiv capacitatea acesteia de a asigura exportul

este redus. n perioada anilor 2006-2010, producia agricol a sczut anual n medie cu 0,4%.
Tabel 2. Contingentele tarifare anuale pentru exporturile moldoveneti n cadrul ATP
Produse
2008 2009 2010 2011 2012
Cota Export Cota Export Cota Export Cota Cota
Carne proaspta, refrigerata
sau congelata de vaci, porci,
ovine sau capre (tone) 3 000 - 3 000 - 4 000 - 4000 4000
Carne si organe comestibile,
ale pasrilor incluse
n poziia tarifar 0105,
proaspete, refrigerate sau
congelate (tone)
400 - 400 - 500 - 500 500
Carne si organe comestibile,
srate sau n saramura,
uscate sau afumate; faina si
pudra comestibila de carne
sau de organe (tone)
400 - 400 - 500 - 500 500
Produse lactate (tone) 1 000 - 1 000 - 1 500 - 1500 1500
Ou de pasre n coaj
(milioane uniti) 90 - 95 - 100 - 110 120
Ou de psri, fr
coaja i glbenuuri de

ou proaspete, uscate,
preparate, congelate sau
altfel conservate (tone)
200 - 200 - 300 - 300 300
Alac (altul dect pentru
nsmnare scris), gru
comun i meslin (tone)
25 000 27 169,5 30 000 38 232,2 35 000 38 726,4 40 000 50 000
Orz (tone) 20 000 13 281,6 25 000 22 189,7 30 000 36 190,5 35 40
Porumb (tone) 15 000 7 169,6 20 000 18 425,4 25 000 34 220,4 30 40
Crnai i produse similare,
din carne, din organe sau
din snge;
preparate alimentare pe
baza acestor produse (tone) 500 - 500 - 600 - 600 600
Alte preparate i conserve
din carne, i din organe sau
snge (tone)
Zahr alb rafinat (tone) 15 000 15000 18 000 15 978,4 22 000 5,8 26 000 34 000
Vinuri de struguri
(hectolitri) 60 000 113633,7 70 000 106037,8 80 000 110780,7 150000 180000
Sursa: elaborate de autor n baza Proposal for a REGULATION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT
AND OF THE COUNCIL amending Council Regulation (EC) No 55/2008 introducing autonomous trade
preferences for the Republic of Moldova, disponibil pe: http://www.europarl.europa.eu/ i a datelor
preluate
de pe: http://exporthelp.europa.eu/6 Buletin de Politic Extern al Moldovei

Str. Iacob Hncu 10/1, Chiinu MD-2005 Republic of Moldova 373 / 22 221844 phone 373 / 22 245714
fax office@viitorul.org www.viitorul.org
n cazul importului nu s-au produs modificri structurale eseniale. Importul din UE este predominat de
produse
industriale: produse chimice, produse manufacturate i maini i echipament pentru transport. Totui,
importul de produse este relativ diversificat, pentru anul 2010 indicele HHI, are o valoare de 0, 12.
Tabel 3. Structura importului Republicii Moldova din Uniunea European,%
2006 2010
Produse alimentare si animale vii 5,5 8,7
Buturi si tutun 1,7 2,1
Materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili 1,9 1,8
Combustibili minerali, lubrifiani si materiale derivate 15,9 15,8
Uleiuri, grsimi si ceruri de origine animala sau vegetala 0,3 0,2
Produse chimice si produse derivate nespecificate n alt parte 15,6 17,5
Mrfuri manufacturate, clasificate mai ales dup materia prim 24,7 20,4
Maini i echipamente pentru transport 23,1 24,2
Articole manufacturate diverse 11,3 9,3
Bunuri neclasificate n alt seciune din CSCI 0,02 0,002
Sursa: elaborat de autor n baza datelor preluate de pe: http://www.statistica.md/
Not: CSCI Clasificarea Standard de Comer Internaional
La capitolul investiii strine Uniunea Europeana, la fel, are rolul principal. Investitorilor din rile
Uniunii
Europene le revine o cot major, de 51% din stocul ISD n capital social1
i, aproximativ, trei ptrimi din influxurile
de ISD2
. Totui, la capitolul atragerea investiiilor strine Republica Moldova are reuite modeste.

Dup stocul de ISD pe cap de locuitor ne aflm pe ultima poziie n Europa, cu 723,4 USD3
.
Tabel 4. Structura investiiilor strine atrase, dup ara de origine, %
01.10.2008 01.10.2009 01.10.2010
Olanda 20 17 17
Cipru 11 10 15
Italia 11 9 10
Frana 4 11 4
Marea Britanie 4 8 5
Germania 6 7 7
Spania 6 4 3
Romnia 3 7 8
Alte state din UE 8 4 7
Total rile UE 73 78 76
Rusia 8 5 7
SUA 5 3 4
Ucraina 1 1 1
Alte ri 19 17 20
Sursa: preluat din Analiza situaiei privind investiiile strine directe, atrase n Republica Moldova pe
parcursul
a 9 luni ale anului 2010 , p. 8, disponibil pe: www.mec.gov.md/files/FINAL.pdf
1

Banca Naional a Moldovei, Balana de pli a Republicii Moldova 2009, 2010, p. 39, disponibil

pe: http://www.bnm.md/md/bnm_balance
2

Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Analiza situaiei privind investiiile strine directe,

atrase n Republica Moldova pe parcursul a

9 luni ale anului 2010, 2011, p. 7, disponibil pe: www.mec.gov.md/files/FINAL.pdf

Ibidem, p. 7Buletin de Politic Extern al Moldovei 7

Str. Iacob Hncu 10/1, Chiinu MD-2005 Republic of Moldova 373 / 22 221844 phone 373 / 22 245714
fax office@viitorul.org www.viitorul.org
Aceast publicaie a fost elaborat de IDIS Viitorul cu sprijinul financiar al Fundaiei Soros Moldova
i al the National Endowment for Democracy. Opiniile exprimate n aceast publicaie reflect poziia
autorilor/autorului i nu reprezint n mod neaprat punctul de vedere al instituiilor finanatoare.
Str. Iacob Hncu 10/1, Chiinu MD-2005 Republic of Moldova 373 / 22 221844 phone 373 / 22 245714
fax
office@viitorul.org www.viitorul.org
Migraia moldoveneasc este ndreptat n principal spre dou regiuni: Uniunea European (n primul
rnd
Italia i Portugalia) i Comunitatea Statelor Independente (cu precdere n Federaia Rus i Ucraina)4
.
Respectiv Uniunea European este un donator important de remiteri pentru Republica Moldova. Ritmurile
mai mari de cretere economic nregistrate n Rusia, comparativ cu cele din Uniunea European, au
determinat
ca UE s-i piard poziia de lider la donarea remiterilor Republicii Moldova. n 2010, ponderea
remiterilor recepionate din Rusia a constituit 55%5
.
UE va continua s rmn principalul partener economic al Republici Moldova. Totui, exist factori, ce
ar
putea diminua intensitatea relaiilor economice i care, pe de o parte, in de evoluiile economice modeste
n UE, iar pe de alt parte, n special, de promovarea lent a reformelor n Republica Moldova. Economia
naional este puternic dependent de dinamica economiei Uniunii Europene. Evoluiile economice
nefaste
din UE, n special n Romnia, Italia, Germania i Portugalia ar putea avea efecte nefavorabile asupra
fluxurilor orientate spre Republica Moldova: remiteri, plile pentru importul produselor moldoveneti i

investiii strine. Pe de alt parte, intensificarea reformelor structurale n Republica Moldova ar aduga
calitate n relaiile economice cu UE:
-

realizarea msurilor necesare pentru ajustarea la standardele de calitate european, care

vizeaz: infrastructura, instituiile, procedeele va stimula exportul spre UE;

-

ameliorarea mediului de afaceri va provoca sporirea interesului pentru noi proiecte investiionale

n Republica Moldova din partea agenilor economici din UE.

Pe termen mediu, n contextul iniierii negocierilor privind semnarea Acordului de Liber Schimb
Aprofundat
i Comprehensiv (ALSAC) relaiile cu EU vor continua s se mbunteasc. Procesele premergtoare
semnrii acordului ar trebui s contribuie la racordarea Republicii Moldova la standardele europene. Pe
lng reducerea bilateral a tarifelor vamale pentru asigurarea liberei circulaii a mrfurilor ntre
Republica
Moldova i UE, Republicii Moldova i va fi solicitat ajustarea standardelor naionale la cele europene pe
mai multe segmente, ca: cerinele fito-sanitare pentru mrfuri, servicii i investiii, aspecte legate de
concuren,
achiziii publice, etc. Totui, pe termen scurt, ALSAC prezint un risc pentru anumite ramuri ale
economiei, de exemplu, sectorul agro-alimentar. Totodat, efectele pe termen lung, ce ar putea fi obinute
n cazul n care Republica Moldova i va ndeplini contiincios tema pe acas i va promova
reformele,
vor fi net superioare repercursiunilor nefaste. La acest moment, Republica Moldova, practic, nu este
pregtit pentru semnarea unui astfel de acord, multe domenii nu ar putea face fa rigorilor europene. n
acest sens, Republica Moldova, n cadrul negocierilor, ar trebui s insiste asupra unei treceri graduale la
un
regim liberalizat de comer, ceea ce ar permite atenuarea posibilelor efecte negative. Concomitent
Republica
Moldova trebuie s-i orienteze eforturile spre realizarea serioas i rapid a schimbrilor economice
structurale. De altfel, nici Uniunea Europeana nu va susine semnarea Acordului pn nu vor fi realizate

progrese sigure.
4

Centrul de Analiza si Investigaii Sociologice, Politologice i Psihologice, Agenia Internaional

pentru Informaie
din ara de Origine, Consolidarea legturii dintre migraie i dezvoltare n Moldova, 2010, p.10.
5

Calculele autorului n baza datelor preluate de pe: http://www.bnm.md/md/balance_of_payments

Harta UE
EVOLUIA RELAIILOR REPUBLICII MOLDOVA
CU UNIUNEA EUROPEAN
Republica Moldova a nceput relaiile sale cu UE dup 27 august 1991 n calitate de succesor al URSS, ca
i alte foste republici sovietice.
La 20 iulie 1992 Comisia propune semnarea acordurilor de parteneriat i cooperare cu noile state
independente, aprute n urma destrmarii URSS. Negocierile n acest scop au nceput cu mai multe ri
ale CSI, dar nu i cu Moldova. La 1 noiembrie 1993, i repetat la 28 ianuarie 2004 Preedintele Republicii
Moldova dl Mircea Snegur adreseaz preedinilor Consiliului European i Comisiei Europene scrisori,
n care constat cu regret c Moldova este unica ar din spaiul Europei centrale i de est, cu care UE
nc nu i-a definit relaiile.
Insistena autoritilor moldoveneti de atunci a fcut pn la urm ca APC s fie negociat i semnat ntrun termen destul de scurt la 28 noiembrie 1994, la numai 10 luni de la ultimul mesaj al preedintelui
Snegur. Dat fiind c procesul de intrare n vigoare a acordului era de lung durat, la 2 octombrie 1995 a

fost semnat i la 1 mai 1996 a intrat n vigoare Acordul interimar privind comerul ntre Republica
Moldova i Uniunea European, fapt care a permis o dinamizare a schimburilor comerciale.
Sfritul anului 1994 i prima jumtate a anului 1995 este perioada cnd Moldova apare ntr-o lumin
favorabil pe arena internaional, ajungnd chiar s fie un exemplu al reformelor democratice. Anume n
aceast perioad, mai concret la 13 iulie 1995 Moldova devine prima ar din CSI, care este admis n
Consiliul Europei, pas important pe calea apropierii rii noastre de UE.
Dei APC nc nu intrase n vigoare, autoritile moldoveneti, contiente c acest acord permite doar
cooperarea, i nu integrarea n UE, ncearc s conving conducerea UE s trec la faza urmtoare n
relaiile cu Moldova. La 13 decembrie 1996 Preedintele Republicii Moldova dl Petru Lucinschi, n
mesajul su ctre dl Jacques Santer, preedintele Comisiei Europene, formuleaz pentru prima dat
dorina Moldovei de a deveni ctre anul 2000 membru asociat al UE. Dl Santer nu reacioneaz nici ntrun fel, i la sfritul lui octombrie a anului urmtor 1997 dl Lucinschi trimite dlui Santer o nou scrisoare,
n care reitereaz dorina Moldovei de a obine statutul de membru asociat i solicit lansarea negocierilor
de ncheiere a acordului de asociere. Dou luni mai trziu, preedintele Lucinschi a expediat tuturor efilor
statelor membre ale UE scrisori cu coninut similar, dar, ca i adresrile ctre dl Santer, fie c au rmas
fr rspuns, fie c rspunsul a fost negativ.
Dup intrarea n vigoare a APC la1 iulie 1998, relaiile Republicii Moldova cu UE au fost plasate ntr-un
cadru legislativ oficial, care a pus i baza juridic a aplicrii programului TACIS de asisten n Moldova.
APC, instituit pentru o perioad de 10 ani, avea urmtoarele obiective: continuarea dialogului politic;
promovarea comerului i a investiiilor; cooperarea n domeniul legislativ, economic, social, financiar i
cultural; susinerea eforturilor Moldovei de a consolida democraia, a dezvolta economia i de a finaliza
tranziia la economia de pia.
Cadrul instituional pentru implementarea APC a inclus Consiliul de Cooperare, Comitetul de Cooperare
i Comitetul Parlamentar de Cooperare.
n afar de structurile menionate mai sus, a fost instituit Comitetul Parlamentar de Cooperare pentru
promovarea dialogului politic la nivel parlamentar.
n primvara anului 1999, noul Guvern al Republicii Moldova introduce n programul su de activitate un
capitol special, declarnd integrarea european obiectiv strategic principal al politicii sale externe. ns
demiterea guvernului, survenit la sfritul lui 1999, a jucat un rol negativ n evolutia relatiilor dintre
Republica Moldova i UE.
n anul 2001, cnd Republica Moldova a devenit membr a OMC i a Pactului de Stabilitate pentru
Europa de Sud-Est, ara noastr a fost invitat s participle la activitile Conferinei Europene, care este
un for consultativ la nivel de minitri ai afacerilor externe ai rilor candidate la aderare n UE. La
27.12.2001 a fost adoptat Documentul de strategie a rii pentru Moldova (Country Strategy Paper) pentru
perioada 2002-2006. Acest document stabilete obiectivele de cooperare ale UE cu Republica Moldova,

axndu-se pe implementarea programului de susinere a reformelor n ar.

Un alt factor important este apropierea geogrific a Uniunii Europene de frontierele noastre. n 2004 au
loc dou evenimente deosebit de imporatnte: la 2 aprilie 2004, 7 noi state devin membre ale NATO,
printre ele i Romnia, i astfel frontiera de vest a rii noastre devine frontier cu Aliana Nord Atlanitc.
La 1 mai 2004, aderarea a zece noi membri la Uniunea European face Moldova i mai aproape de spaiul
UE.
Aceste procese, iniierea crora a avut loc mai muli ani n urm, au impus UE elaborarea unei noi politici
fa de mai multe state, inclusiv i fa de Republica Moldova. n urma lansarii n 2002 de ctre
diplomaia britanic i cea suedez a ideei oferirii Ucrainei, Belarusiei i Moldovei statutului de vecini
speciali ai UE, la 11 martie 2003 este publicat Comuncarea Comisiei Europene cu titlul Europa lrgit
vecintatea: un nou cadru propus pentru relaiile cu vecinii UE de la est i sud. Acest document propune
rilor vecine cu UE, inclusiv Moldovei, colaborarea cu UE n urmtoarele domenii:
- extinderea pieei interne i a structurilor de reglementare;
- relaii prefereniale comerciale i deschiderea pieei;
- implicarea politic mai activ a UE n prevenirea conflictelor i aplanarea crizelor;
- noi instrumente de promovare i protecie a investiiilor;
- sprijinirea n procesul de integrare n sistemul mondial de comer;
- intensificarea asistenei, ajustat mai bine la necesiti;
- noi surse de finanare.
La 1 iulie 2003 Consiliul European a adoptat un nou document, numit Deschiznd calea pentru noul
instrument destinat Politicii de bun vecintate. Acest nou document identific obiective cheie pentru
viitoarea cooperare transfrontalier, i anume:
- promovarea dezvoltrii economice i sociale n zonele de frontier;
- cooperarea n vederea nlturrii riscurilor comune, n domenii precum mediul nconjurtor, sntatea
public i lupta mpotriva crimei organizate;
- asigurarea unor frontiere eficiente i securizate;
- promovarea aciunilor locale de la om la om.
Noul instrument de vecintate trebuia s substituie instrumentul precedent TACIS, dar fiindc TACIS
era planificat pn n 2006, Comisia a decis c noul instrument va fi aplicat abia dup expirarea
termenului de valabilitate a programului TACIS. n schimb, pentru perioada respectiv 2004-2006 a fost

propus un alt instrument financiar temporar Programul de vecintate, prin care trebuie s fie finanat
cooperarea transfrontalier dintre statele membre i cele vecine cu UE, dar i dintre statele candidate la
aderare i cele nemembre, care au frontier comun cu viitoarele state membre.
Politic European de Vecintate a UE (PEV) a inclus Strategia PEV, rapoartele de ar i planurile de
aciuni. Strategia PEV i Rapoartele de ar au fost publicate la 12 mai 2004, iar Planurile de Aciuni a 7
ri, inclusiv al Moldovei la 9 decembrie 2004. n pofida cadrului nou de cooperare, baza juridic a
relaiilor dintre Republica Moldova i UE a rmas aceeai APC.
Astfel Republica Moldova a intrat ntr-o nou faz a relaiilor cu Uniunea European. n vederea
cooperrii cu succes ntre Republica Moldova i UE n cadrul PEV, au fost luate msuri de consolidare a
cadrului instituional al integrrii europene a Moldovei, i anume:
- a fost creat Comisia naional pentru integrare european (noiembrie 2002), care la 16 septembrie
2003 a aprobat i a prezentat Comisiei Europene Concepia integrrii Republicii Moldova n UE;
- pe parcursul anului 2003 a fost creat Comisia parlamentar pentru integrare european, Departamentul
pentru integrare european n cadrul MAE, i subdiviziuni pentru integrare european n toate ministerele
i departamentele din ar;
- n 2004 a fost creat grupul interministerial pentru armonizare legislativ, i prin hotrrea Guvernului
Republicii Moldova s-a decis deschiderea misiuniii diplomatice a Republicii Moldova pe lng Uniunea
European;
- la sfritul anului 2004 Ministrul Afacerilor Externe a fost numit concomitent Viceprim-ministru, pentru
o coordonare mai eficient a tuturor activitilor care au tangene cu procesul de integrare european a
Republicii Moldova;
- ncepnd cu perioada anului 2002, s-au nceput activitile de pregtire a cadrelor n problematica UE,
din rndul funcionarilor de la ministere, cadrelor universitare, reprezentanilor ONG.
Au devenit mai intense contactele parlamentare, ceea ce s-a soldat cu luri de poziii ale Parlamentului
European fa de procesele din Republica Moldova. n acest sens se evideniaz rezoluia Parlamentului
European din 5 iunie 2003 cu privire la reuniunea Troici UE cu rile participante la Pactul de Stabilitate
pentru Europa de Sud-Est, n care se spune, c Parlamentul European ...menioneaz c Procesul de
Stabilizare i Asociere este un proces dinamic care are drept scop s-i aduc pe beneficiari mai aproape de
standardele UE i euro-atlantice, i de aceea invit instituiile UE s evalueze fezabilitatea extinderii lui i
includerii Republicii Moldova, i dac este necesar, s clarifice condiiile ce trebuiesc ndeplinite n acest
scop... n pofida faptului c n problema acceptrii noilor membri Parlamentul European nc nu are
puterea de decizie final, totui autoritatea lui este n cretere i votul PE este important.
Relaiile diplomatice dintre Republica Moldova i UE au devenit mai intense odat cu lansarea PEV. Pe
de o parte, rspunznd apelurilor repetate ale Republicii Moldova (dar i ale Parlamentului European), UE

a luat decizia de principiu de a deschide Delegaia Uniunii Europene la Chiinu. Pe de alt parte, dup
cum s-a mai menionat, prin Hotrrea Guvernului Republicii Moldova la sfritul anului 2004 a fost
instituit misiunea diplomatic a Moldovei pe lng UE.
i relaiile diplomatice bilaterale cu rile europene iau n permanen amploare. Dup instituirea n 2004
a ambasadei Republicii Moldova n Marea Britanie, la nceputul lui 2005 Preedintele Republicii
Moldova a anunat deschiderea misiunilor diplomatice n Suedia, Cehia, Letonia, Estonia, Lituania i
Serbia i Muntenegru.
n acest fel, la nceputul anului 2005 cnd ncepe implementarea Planului de aciuni, n ar sunt create
condiiile necesare pentru ca acest proces s fie lansat i s ia amploare.
25 mai 2012
Relaiile economice i comerciale dintre UE i Republica Moldova
La 25 aprilie 2012 Delegaia UE n Republica Moldova i Guvernul RM n parteneriat cu EBA Moldova
au fost gazda unui eveniment privind relaiile comerciale i economice dintre UE i Republica Moldova.
La eveniment au participat invitai din Moldova, Transnistria i reprezentan i ai companiilor europene
care s-au dat cu prerea vizavi de statutul relaiilor economice UE-Moldova i negocierile privind
acordul de asociere, inclusiv DCFTA, ca parte component a acestuia.
Evenimentul a fost deschis de ctre doamna Silvia Radu, Preedinte al Gas Natural Fenosa, Preedinte al
EBA, dl Vlad Filat, prim-ministru al RM i dl Dirk Schuebel, eful Delegaiei UE n RM, dumnealor au
reiterat angajamentele i implicaii RM n procesul de integrare n UE.
Prim-ministru Republicii Moldova, Vlad Filat, i-a exprimat aprecierea pentru organizarea unui astfel de
eveniment ca urmare a importanei DCFTA n agenda guvernamental. Relaiile dintre RM i UE trebuie
s fie abordate ntr-un mod multidimensional, n cazul n care componenta economic este o prioritate.
Premierul moldovean a menionat lansarea negocierilor cu privire la DCFTA , preciznd c semnarea
acordului este proiectat pentru 2013.
Dirk Schuebel, eful Delegaiei UE n Republica Moldova a declarat ca ncepnd cu anul 2009 fluxul
comercial dintre RM i UE a crescut ajungnd la 2,7 miliarde euro n 2011. Ambasadorul a promis c UE
va sprijini inteniile de integrare european a RM i va ajuta Moldova n implementarea reformelor
pentru alinierea rii la valorile UE.
Silvia Radu, Preedinte al Gas Natural Fenosa, Preedinte al EBA Moldova, a menionat c integrarea
european este o mare oportunitate pentru comunitatea de afaceri din Moldova i Asocia ia Businessului
European, care permite de a sprijini investitorii strini i ntreprinderile locale n alinierea standardelor
lor de management i de afaceri la Aquis-ul UE.
Forumul

a oferit posibilitatea ca reprezentanii ntreprinderilor locale, din Transnistria i cei din

strintate s adreseze ntrebri reprezentanilor Guvernului, fiindu-le prezentate indicaii cu privire la

modificrile i reformele n curs de implementare n contextul procesului de integrare n UE.

Hart
prezentnd Uniunea European (verde) i Republica Moldova (oranj)

Dezvoltare 1994-2009
Acordul de Parteneriat i Cooperare reprezint baza juridic a rela iilor dintre Republica Moldova i
Uniunea European. Acordul a fost semnat la 28 noiembrie 1994 i a intrat n vigoare la 1 iulie 1998
pentru o durat iniial de 10 ani. Acest aranjament asigur baza colaborrii cu UE n domeniul politic,
comercial, economic, juridic, cultural-tiinific.
Totodat, dialogul politic ntre RM i UE este asigurat prin intermediul reuniunilor n formatul Dialogului
Politic UE-Moldova (COEST, COPS, Directorii Politice) n cadrul crora se discut parcursul reformelor
n RM, relaiile RM-UE i subiecte de interes comun n domeniul politicii externe i de securitate. Pe
parcursul anului sunt organizarea vizite reciproce, ntlniri i consultri la toate nivelele.n mai 2004
Republica Moldova a fost inclus n Politica European de Vecintate a UE. Planul de Ac iuni RM-UE a
fost semnat la 22 februarie 2005. La 4 mai 2006, RM a fost acceptat n calitate de membru cu drepturi
depline n cadrul Procesului de Cooperare n Europa Sud Est, ceea ce confirm nc o data apartenen a

Republicii Moldova la spaiul Sud-Est European i deschide noi perspective cadrului de rela ii ntre RM
i UE.
Pe 6 octombrie 2005 a fost instiuit Delegaia Uniunii Europene n Republica Moldova pentru a facilita
mai mult relaiile moldo-comunitare, primul ambasador al UE n Moldova a devenit Cesare de Montis
(octombrie 2005 - noiembrie 2009), iar din noiembrie 2009 ambasador este Dirk Schuebel.
n iunie 2008 a fost lansat Parteneriatul de Mobilitate RM-UE.
ncepnd cu 7 mai 2009 Republica Moldova particip la ini iativa Parteneriatului Estic contribuind activ
la dezvoltarea dimensiunii bilaterale i a celei multilaterale.
La 1 ianuarie 2010, Republica Moldova a devenit membru cu drepturi depline al Comunit ii Energetice
Europene.
n ianuarie 2010, a fost lansat Grupul pentru Aciunea European a Republicii Moldova (GAERM), la
iniiativa Romniei i Franei, pentru promovarea intereselor i vizibilit ii Republicii Moldova pe agenda
european.[2][3]
La 15 iunie 2010 a fost lansat Dialogul RM-UE n domeniul liberalizrii vizelor. n ianuarie 2011,
Republica Moldova a primit Planul de aciuni privind liberalizarea vizelor, care con ine dou seturi de
condiii, care odat implementate vor contribui la instituirea unui regim fr vize ntre RM i UE.
Pe 24 ianuarie 2011 Republica Moldova a primit n mod oficial un plan de ac iune pentru instituirea unui
regim fr vize pentru cltoriile de scurt edere de la comisarul UE pentru Afaceri Interne[4].
La 1 mai 2011 a fost definit protocolul privind principiile generale pentru participarea RM la programele
UE. Primul program UE la care RM planifica s participe este FP7.
Pe 26 iunie 2012 a fost semnat acordul privind aderarea Republicii Moldova la Spa iul Aerian Comun cu
Uniunea European[5].
n octombrie 2013, Consiliul European a anunat c liberalizarea regimului de vize pentru cet enii
Republicii Moldova ar putea fi stabilit deja n 2014[6].
La cel de-al III-lea Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius care a avut loc pe 28 i 29 noiembrie
2013[7] Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere, inclusiv pentru o Zon de liber schimb
aprofundat i cuprinztor (ZLSAC) i de liberalizare a regimului de vize cu Uniunea European[8].
Pe 27 februarie 2014 Parlamentul European a votat (460 din 510 eurodeputa i au fost pentru) n plenul
reunit regulamentul care permite eliminarea vizelor de intrare pe teritoriul Uniunii Europene pentru
cetenii Republicii Moldova. Votul Parlamentului a fost confirmat de ctre Consiliului Uniunii Europene
pe 14 martie 2014,[9] iar pe 8 aprilie 2014 decizia a fost publicat n Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene.[10][11][12] La 28 aprilie 2014, decizia de ridicare a vizelor publicat n Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene a intrat n vigoare,[13] i ncepnd cu ziua respectiv cet enii moldoveni, posesori ai
unui paaport biometric, pot cltori liber, oriunde n spaiul Schengen, timp de 90 de zile ntr-o perioad
de 180 de zile[14].
Acordul de comer liber RM-UE cu privire la crearea Zonei de Comer Liber Cuprinzator i aprofundat
(ZLSAC) a fost semnat n data de 27 iunie 2014, urmnd a fi implementat gradul ncepnd cu toamna
anului curent[15].
Pe 1 septembrie 2014, cei 28 de minitri de externe ai Uniunii Europene au consemnat intrarea n vigoare
a Acordului de Asociere cu Uniunea European.[2]