IMPORTANTA TOMATEI: Tomata este folosita in hrana oamenilor, cu precadere, se consuma

proaspata sau conservata sub forma de conserve (bullion, zacusca, etc.).

IMPORTANTA AGROTEHNICA: Lasa terenul liber, buna premergatoare pentru orice cultura
afara de leguminoasele pentru boabe.
Importana culturii
Fructele tomatelor sunt bogate n substane nutritive , sruri minerale i
vitamine.
Cultivate n cmp , sere i rsadnie asigur aprovizionarea populaiei cu
produse n stare proaspt.
Fructele de tomate sunt folosite n arta culinar i n industria de conserve.

Tuta absoluta, cunoscut de legumicultori sub denumirea de molia tomatelor, este o insect
polifag extrem de periculoas, care atac cu predilecie tomatele, dar i ardeii, ptlgelele
vinete, cartofii i chiar castraveii
Masuri de prevenire si monitorizare
- Eliminarea tuturor plantelor din culturile precedente, a resturilor vegetale, din sere dar si din
afara serelor. Distrugerea tuturor buruienilor si mai ales a celor din fam.Solanaceae. Igienizarea
spatiilor dintre solarii (erbicidarea cu glifosat);
- Respectarea asolamentului;
- Verificarea etanseitatii serelor si utilizarea plaselor pentru afide. Instalarea usilor duble la
intrarea in sera;
- Plantarea rasadurilor produse in zone libere de molia miniera. Monitorizarea zonei in care se
produc rasadurile cu capcane cu feromoni;
- Dupa plantarea rasadurilor in sere si/sau solarii, instalarea capcanelor cu feromoni (2-4/ha)
pentru semnalarea aparitiei femelelor de Tuta absoluta.
Metode de combatere
Pentru combaterea daunatorului au aparut doua importante masuri de combatere:
- Utilizarea capcanelor cu feromoni, mai ales pentru detectarea primilor indivizi, dupa care sa se
intervina chimic pentru combaterea efectiva;
- Utilizarea agentilor bio (bacterii, ciuperci saprofite, pradatori) precum:
1. Trichogramma pertiosum;
2. Trichogramma achaeae;

3. Macrolophus pygmaeus;
4. Nesidiocoris tenuis;
5. Nabis pseudoferus;
6. Bacillus thuringiensis;
3) Utilizarea insecticidelor;
Pentru combaterea chimica, in Romania sunt omologate urmatoarele produse: Voliam Targo si
Affirm.
Simptome atac
Larvele moliei, in procesul de hranire, produc galerii in frunze si in fructe, cauzand, in
acest fel, mari pagube producatorilor de tomate. Larvele se hranesc cu tesutul (mezofilul)
frunzei, sapand galerii iregulare ca forma.
Pagubele pot fi de 100% daca nu se iau masuri imediate indata ce au fost depistati primii
adulti.
Larvele de Tuta, atata timp cat au hrana la dispozitie nu intra in diapauza, consumand tot
timpul pana la epuizarea in totalitatea masei de frunze din cultura. Ierneaza in stadiul de ou, pupa
sau adult.
Atacul se poate manifesta daca conditiile mediului inconjurator permit inca din faza de
rasad al plantelor.
La plantele atacate, larvele pot fi gasite in: mugurii apicali, flori, tulpini, frunze si fructe.
Daca pana in prezent, atacul la cartof se manifesta doar la partile aeriene, recent s-a
descoperit atacul si la tuberculi.
Pagubele in culturile de tomate sunt atat de ordin cantitativ cat si calitativ, fructele atacate
avand galerii in care se gasesc larvele in diferite stadii de dezvoltare cat si excrementele
lor. Larvele odata ce au patruns in fructe nu mai pot fi combatute, astfel ca fructele afectate devin
surse de infestare, daca nu sunt indepartate de pe plante si scoase din cultura.
Acarianul lat (Polyphagotarsonemus latus) este un daunator polifag care ataca un numar
important de plante legumicole (ardei gras, tomate, vinete, fasole), avand preferinta pentru
tomate si ardei gras. In conditiile climatice ale tarii nostre, acest daunator se dezvolta numai in
spatiile protejate (sere si solare).
In conditii optime, acest daunator poate avea intre 18 si 20 de generatii pe an. Depistarea
infestarii cu acarianul lat este imposibila fara utilizarea unui microscop. Rsapandirea acarianului

lat in cultura are loc prin migratie, atunci cand plantele se ating intre ele, sau prin intermediul
afidelor inaripate sau al musculitei albe de sera.
Adultii si larvele colonizeaza toate organele plantei (lastari, boboci florali, fructe),
indeosebi partea inferioara a frunzelor, unde se hranesc prin inteparea si sugerea sucului celular.
Simptomele atacului sunt reprezentate de aparitia unor decolarari galben verzui ale
frunzelor, depigmentarea, brunificarea si rasucirea acestora. Plantele atacate stagneaza in
crestere iar cu timpul se usuca.
Masuri de prevenire si combatere
-mentinerea unei bune stari de igiena fitosanitara in sere si solarii;
-folositi pentru infiintarea culturii doar rasaduri neinfestate cu acarieni ;
-eliminati din cultura si distrugeti imediat plantele la care se observa simptome ale infestarii cu
acarieni ;
-tratamente chimice cu Omnite 570 EW, Vertimec EC, Talstar 10 EC, Envidor 240 SC.

Denumire populara: Nematozii galicoli ai radacinilor de tomate, castraveti, ardei,

vinete, etc.
Denumire stiintifica: Meloidogyne incognita, Meloidogyne spp.
Nematozii galicoli ai radacinilor (viermi microscopici) sunt cunoscuti ca fiind cei mai
periculosi daunatori pentru culturile de legume si flori din spatii protejate (sere si solarii).
Nematozii galicoli sunt daunatori deosebit de periculosi, sunt specii de viermi ce patrund
in diverse plante, sunt polifagi (se hranesc cu hrana variata-mai multe specii de plante ).
Perioadele de atac asupra plantelor sunt:
-nematozii galicoli ataca culturile din spatiile protejate (sere si solaria) in tot timpul
anului.
-atacul nematozilor galicoli creste in intensitate si provoaca pagube insemnate in special
la culturile din ciclul 2 (de vara) din sre si solarii (atacul este favorizat de temperaturile ridicate
de vara).
Atacul si semnele atacului nematozilor galicoli:
Primele semen ale atacului de nematozi asupra plantelor sunt semnalate de : stagnarea cresterii
plantelor sau rasadurilor abia plantate, plante debile si in final uscarea plantei.

Prin smulgerea plantelor se poate observa usor atacul nematozilor galicoli pe radacinile plantelor.
Radacinele plantelor atacate formeaza gale (noduri-umflaturi) pe radacini la numai cateva
saptamani de la atac.
Mijloace integrate pentru a reduce atacul de nematozi in sere si solaria:
-Rotatia culturilor;
Utilizarea plantelor cu efect alelopatic (care reduc populatia de nematozi) pentru nematozi,
precum rapita.
-Utilizarea de soiuri si hibrizi toleranti la nematozi sau rasaduri altoite pe portaltoi cu toleranta la
nematozi;
-Inlocuirea partiala a solului din sera si solar;
-Inlocuirea suprafetei de cultura (mutarea solarului pe alt teren);
-Dezinfectarea termica a solului (cu abur);
-Utilizarea sistemelor de cultura fara sol in sere si solaria.

Masuri de prevenire si combatere pentru nematodul galicol

Metodele preventive constau in:
- Atenta monitorizare a materialelor care sunt introduce in sere si solaria (rasaduri,
pamanturi, unelete etc); toate trebuie dezinfectate.
- In timpul perioadei de vegetatie, plantele afectate vor fi scoase din solarii si sere cu tot
cu sistemul radicular, cu ajutorul cazmalei.
- Utilizarea hibrizilor cu rezistenta la atacul nematozilor.
Metodele curative pot fi:
Metode fizice:

- Prin tratamente termice cu aburi, la temperature de 90 1000C timp de 2-3 ore. Principalul
dezavantaj al acestei metode este reprezentat de costul energiei.
- Prin solarizarea solului (se afana solul la adancimea de 18 22 cm se umezeste si se acopera
etans cu folie din polietilena timp de 15 20 zile timp in care temperatura pe timpul zilei trebuie
sa depaseasca 900C timp de cel putin 4-6 ore/zi).
Dezavantajul acestei metode consta in faptul ca ea trebuie aplicata in intervalul 15 iunie 10
august, perioada in care se scot din productie suprafetele de sere sau solarii infestate. Avantajele
sunt reprezentate de faptul ca reprezinta o metoda care nu implica substante chimice caz in care
trebuie sa avem timp de pauza pana la plantare; prin faptul ca metoda poate fi aplicata prin
rotatie si prin faptul ca se preteaza intr-o ferma legumicola certificate ecologic.
Metode chimice:
- Tratamente la sol aplicate de regula intre ciclurile de cultura; produse cu actiune nematocida
prin gazare sa u prin contact direct:

Basamid granule in doze cuprinse intre 300 si 600 kg/ha, pe o suprafata afanata la
adamcimea de 18-22 cm si umectata (aprox 60%) dupa care se ocopera cu folie de
politilena timp de 15 20 zile perioada de tratament.

Dupa tratament, plantatul sau semanatul se realizeaza dupa alte 10-30 zile; in functie de
temperatura la care s-a realizat tratametul; cu cat temperatura a fost mai mare de pragul
minim la care este recomandat a se realiza tratamentul (60C pe adancimea de 18-22 cm) cu
atat numarul de zile necesar pana la semanat sau plantat este mai mic. Inainte de semanat sau
plantat obligatoriu se realizeaza testul Creson (cu seminte de salata). Daca semintele de salata
nu germineaza se mai intarzie cu infiintarea noi culturi, intre timp intervenindu-se printr-o
lucrare de afanare pentru o mai buna aerisire a solului dupa care se repeta testul Creson.

Raisan 51 in doza de 750 pana la 1200 l/ha si 2000 l/ha pentru efect si de erbicid. Solul
trebuie sa fie afant pe adancimea de 10 15 cm; cu temperatura cuprinsa intre 10 si
250C, umezit. Dupa aplicare saprafata se acopera cu o folie de polietilena timp de 15 20
zile; plantarea se realizeaza dupa 8 10 zile de la indepartarea foliei, nu inainte de a se
realiza testul Creson.

Vydate 10G recomandat a se aplica prin incorporare la 10 cm adancime imediat inaite de

plantat (cu 1-2 zile) in doza de 30 64 kg/ha (1 gr/planta); imediat dupa aplicare se va

iriga.

Vydate 10L recomandat in doza de 10 l/ha imediat dupa plantare, inainte de irigarea
prin picurare; are rol important in prevenirea patrunderii nematozilor in radacinile
plantelor.

Nemathorin 10G recomandat in doza de 15 kg/ha aplicat pe rand sau pe intrega

suprafata (in cazul unei infectii puternice); incorporate la 10 15 cm adancime. Pana la
plantare de la data realizarii tratamentuli trebuie sa treaca 10 15 zile.

Nemagold actioneaza asupra populatiei de nematozi din sol, se aplica in perioada de

vegetatie a plantelor in doze de 8-15 l/ha/tratament, pentru culturile de legume, prin
sistemul de irigare prin picurare. Are actiune biostimulatoare asupra sistemului radicular;
nu necesita timp de paoza intre administrare si recoltare.