REDUCTOR DE TURATIE CU

O TREPTA
S se proiecteze o transmisie mecanic necesar actionrii unui concasor compus din :
1. motor electric trifazat cu rotorul n scurtcircuit;
2. reductor de turatie cu o treapt de roti dintate cilindrice cu dinti nclinati;
3. cuplaj elastic cu bolturi.

Date de proiectare:
P2 5.3

P2 [Kw] puterea necesar la masina de lucru;

n [rot/min] turaia motorului electric;
ia raportul de transmitere al reductorului;
Lh [ore] durata de functionare
Transmisia functioneaz n dou schimburi.

n 1500
ia 3.15
Lh 60000

1. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC

Pentru alegerea motorului electric trebuie cunoscute conditiile de exploatare
(graficul de lucrari, temperatura si umiditatea mediului nconjurator etc.), puterea
necesara si turatia arborelui motorului.

1. 1 Determinarea puterii motorului electric

Deoarece motoarele utilajelor propuse a fi actionate lucreaza n regim de lunga
durata, cu sarcina constanta, determinarea puterii se face pentru aceasta situatie.
Puterea motorului electric Pe se determina cu relatia:

Pe

P2

0.947

Pe 5.597

kW

unde: P2 - puterea la arborele de iesire din reductor, n kW;

- randamentul total al mecanismului de actionare, determinat cu relatia:
unde: a 0.97 - pentru un angrenaj cu roti dintate cilindrice;
1 0.993 - randamentul unei perechi de lagre cu rulmenti;
u 0.99 - randamentul ungerii;

a 1 u
0.947

1. 2 Alegerea motorului electric

Pentru alegerea seriei motorului electric trebuie s se cunoasc puterea necesar actionrii e Pe si
turatia la arborele motorului electric, n.
In functie de turatia n (dat prin tem), ce reprezint turatia de sincronism a motorului electric,se
selecteaz tabelul corespunztor (1.1; 1.2; sau 1.3) procedndu-se n continuare astfel:
- se parcurge coloana a doua din tabelul respectiv si se alege o putere P astfel nct sa fie
satisfacuta conditia P Pe ;
- se alege tipul motorului, caracterizat prin seria sa, care are puterea nominala P [kW] si turatia
nominala ne [rot/min].
Se alege motorul ASI 160M-42-8 care are urmatoarele caracteristici:
P 4 kW
n e 720 rot/min

In figura 1.1 si tabelul 1.4 se prezint schita, respectiv principalele dimensiuni de gabarit si
montaj pentru motoarele electrice asincrone trifazate cu rotorul n scurtcircuit n constructie cu tlpi.

Observatii:
- Puterea motorului electric P din tabel rmne ca o dat specific a motorului electric si nu
intervine n calculele ulterioare.
- Puterea necesar la arborele motorului electric Pe reprezint puterea de calcul la
dimensionarea transmisiei.
- Turatia ce intervine n calculele ulterioare este turatia nominal a motorului electric ne
Motoarele electrice sincrone trifazate cu rotorul n scurtcircuit se simbolizeaz prin grupul de litere ASI,
urmat de un grup de cifre si o liter majuscul. De exemplu, simbolul
ASI 132S-38-6 nseamana:
A - motor asincron trifazat;
S - rotor n scurtcircuit;
I - constructie nchis (capsulat);

132S - gabaritul 132, scurt, ceea ce nseamn c nltimea axului masinii este de 132 mm de la
planul tlpilor de fixare, iar motorul este executat n lungimea scurt (exist trei lungimi pentru fiecare
gabarit: S - scurt; M - medie; L - lung);
38 - diametrul captului de arbore (mm);
6 - numrul de poli ai motorului, care indic viteza de sincronism, respectiv 1000 rot/min n
cazul dat.

1. 3 Calculul cinematic al transmisiei

1. 3.1 Stabilirea turatiilor la arbori
n n e 720
1

n 1 720

n
2

rot/min

ia

1. 3.2 Stabilirea puterilor debitate pe arbori

Puterea debitat pe arborele 1:
P1 Pe
P1 5.597

kW

rot/min
n 228.571
2

1.3.3 Determinarea momentelor de torsiune ale arborilor

Mt1

30 P1
n
4

Mt1 7.423 10

10

30 P2

Mt2

N mm

Mt2 2.214 10

10

N mm

n care:

P1 - puterea la arborele conductor, n kW;

P2 - puterea la arborele condus, n kW;
n1,n2 - turatiile la arborele conductor, respectiv condus, n rot/min.

2.DIMENSIONAREA ANGRENAJULUI
2.1 Materiale pentru ro i din ate
Pentru construc ia ro ilor din ate se poate utiliza o mare varietate de materiale. Op
iunea asupra unuia sau altuia dintre acestea are implica ii asupra gabaritului transmisiei,
tehnologiei de execu ie, pre ului de cost etc.
In general, alegerea materialului pentru ro ile din ate trebuie sa aib n vedere urm
toarele criterii:
- felul angrenajului i destina ia acestuia;
- condi iile de exploatare (m rimea i natura nc rc rii, m rimea vitezelor periferice,
durata de func ionare i condi iile de mediu);
- tehnologia de execu ie agreat ;
- restric iile impuse prin gabarit, durabilitate i pre de fabrica ie.
Principalele materiale folosite n construc ia ro ilor din ate sunt: o elurile, fontele,
unele aliaje neferoase i materialele plastice.
O elurile sunt utilizate, n general, pentru angrenajele de lucru, la care uzura trebuie sa
fie ct mai mic . Din aceast grup se folosesc o elurile carbon de calitate i o elurile
aliate. Aceste materiale se supun tratamentelor termice n scopul amelior rii
caracteristicilor de rezisten i a mbun t irii comport rii flancurilor din ilor la
diverse forme de uzur . In alegerea o elurilor se pot face urm toarele recomand ri:
- Ro ile care angreneaz s nu fie executate din acela i material (la materiale
identice tendin a de gripare este maxim ).

- Roata conduc toare func ioneaz n condi ii mai grele dect roata condus , deci
trebuie s fie executat dintr-un material cu caracteristici mecanice superioare. Cteva
combina ii de materiale ntlnite la reductoare de uz general sunt: OLC45 / OLC35;
OLC60 / OLC45; OLC60 / OLC35; 40Cr10 / OLC45; OLC35 / OL70; OLC15 / OLC10;
41MoCr11 / 40Cr10; 33MoCr11 / OLC45 etc.

- Pentru reductoarele obi nuite se recomand utilizarea o elurilor cu durit mici i mijlocii HB
(2500...3500) MPa, astfel mic orndu-se pericolul grip rii, diferen a ntre ro i fiind de HB
(200...300)MPa.
Fontele se utilizeaz pentru angrenajele de dimensiuni mari care func ioneaz cu viteze
periferice relativ sc zute. Ro ile din ate executate din fonte rezist bine la uzur dar nu se
recomand n cazul solicit 'E3rilor de ncovoiere.
Pentru ro ile din ate pu in solicitate se utilizeaz materiale neferoase de tipul alamei i
bronzului. Aceste materiale se prelucreaz u or, se comport bine la uzur i sunt antimagnetice.
Materialele plastice se utilizeaz acolo unde condi iile de exploatare a ro ilor din ate permit
acest lucru. Ele prezint avantajul reducerii zgomotului, dar nu pot fi folosite dect ntr-un domeniu
restrns de temperatur i umiditate.
In func ie de modul de solicitare se recomand urm toarele:
- pentru angrenaje puternic solicitate i viteze periferice v (3...12) m/s: o eluri aliate de
cementare (21MoMnCr12; 15MoMnCr12; 13Cr08; 21TiMnCr12; 18MoCr10), cementate n
adncime min.1,5 mm i c lite la (58...62) HRC pe suprafa i (30...40) HRC n miez;

- pentru angrenaje mediu solicitate si viteze periferice v (4 ..8) m/s: oteluri carbon de
calitate (OLC 35; OLC 45; OLC 60) si oteluri aliate (35CrMnSi13; 40Cr10; 41MoCr11)
mbunttite.
Pentru viteze v (8...12) m/s: oteluri carbon de calitate si aliate (OLC 35; OLC 45; 40Cr10;
41MoCr11) mbunttite la 30...35 HRC si clite superficial la 50...55 HRC.
- pentru angrenaje
slab solicitate si viteze periferice v (6...12) m/s: oteluri carbon de
cementare (OLC 10; OLC 15) cementate pe o adncime de (0,6...1) mm si clite la (50...60) HRC pe
suprafat. Pentru v < 6 m/s: oteluri carbon de calitate (OLC 35; OLC 45; OLC 60) si oteluri aliate
(40Cr10; 35 Mn16; 27MnSi12; 31CrMnSi10; 35CrMnSi13) mbunttite la (20...25) HRC.
- pentru angrenaje
foarte slab solicitate, indiferent de vitez: oteluri carbon obisnuite netratate
(OL42; OL50; OL60; OL70), oteluri turnate (OT45; OT50), font turnat (Fgn600; Fgn700), textolit.
Caracteristicile de rezistent ale otelurilor si fontelor folosite la constructia rotilor dintate sunt
prezentate n tabelul 2.1

2. 2. Valori necesare calculului angrenajului

2. 2. 1. Tensiuni admisibile
a) Tensiunea admisibil la solicitarea de contact:
n care: Hlim - tensiunea limita de baza la solicitarea de contact (tabelul 2.1);
Hlim 0.15 HB 250

HB 2500

Hlim 625

MPa

- pentru o functionare normal

SHP 1.15
ZN 1

- factorul de durabilitate

ZL 1

- factorul de ungere.

ZR 1

- factorul de rugozitate.

ZV 1

- factorul de vitez.

ZW 1

- factorul de duritate al flancurilor

ZX 1

- factorul de dimensiune.

Hlim

HP

SHP

ZN ZL ZR ZV ZW ZX

HP 543.478

MPa

b) Tensiunea admisibil la solicitarea de ncovoiere se determin cu relatia:

0lim 0.057 HB 385
0lim 527.5
SFP 1.25

MPa
Nc 60 Lh n

YN 1
YR 1

1
9

Nc 2.592 10

YX 1

cicli

Y 1.1
FP

0lim
SFP

YN Y YR YX

FP 464.2

2.2.2. Factorul de corectie al ncrcrii

a) Pentru solicitarea de contact:
KA 1

factorul de utilizare mm

KV 1.3

factorul dinamic mm

KH 1

factorul repartitiei frontale a sarcinii la solicitarea de contact mm

KH 1.5 factorul repartitiei sarcinii pe ltimea danturii la solicitarea de contact mm

KH KA KV KH KH
KH 1.95

b) Pentru solicitarea de ncovoiere:

KF 1

factorul repartitiei frontale a sarcinii la solicitarea de ncovoiere

KF 1.5

factorul repartitiei sarcinii pe ltimea danturii la solicitarea de ncovoiere

KF KA KV KF KF
KF 1.95

2.3 Proiectarea angrenajelor cilindrice cu dinti drepti sau

nclinati (STAS 12268-81)
2.3.1 Calculul de predimensionare
2.3.1.1. Alegerea numrului de dinti la pinion

Recomandari:
a) La danturile cementate-calite: z1 = 12...17(21) dinti.
b) La danturile durificate inductiv sau nitrurate: z1 = 15...23(25) dinti.
c) La danturile mbunatatite (HB = 3500): z1 = 25...35 dinti.
d) Numarul de dinti ai rotii conduse z2 = u z1 (unde u=ia ). Pe ct posibil z1 si z2 trebuie sa nu aiba
divizori comuni.
e) Se alege astfel z1 nct z 2 sa fie numar ntreg, iar u sa aiba o valoare apropiata de ia si sa fie
ndeplinita conditia:
u ia

u 3.15

3%

u ia
ia

100 3%

f) In general, numrul total de dinti pe o treapt s fie mai mic de 120.

Z1 21

-dinti roata 1

Z2min u Z1
Z2min 66.15

-dinti roata 2
Z2 43

2.3.1.2. Alegerea coeficientului de ltime al danturii

Acest coeficient se poate calcula cu relatia:
d 1.2
a

2 d
( u 1)

a 0.578

2.3.1.3. Alegerea unghiului de nclinare al dintilor,

Se recomanda: = (6... 10) o la reductoarele mari (treptele nalte); =(10...20) o la reductoare
uzuale (mai putin treptele finale); = (20...30) o la angrenaje cu dinti n V deschis; = (25... 35) o la
angrenaje cu dinti n V nchis.
gr 10
0.174

n 20

rad

n 0.349

rad

2.3.1.4. Distanta minim necesar ntre axe

Aceasta se determin din limitarea presiunii de contact cu relatia:
Z 0.992

factorul de nclinare al dintilor

Z 1

factorul gradului de acoperire

ZE 189.8

factorul de material

ZH 2.464

factorul zonei de contact

amin ( u 1)

Mt2 KH ZH ZE Z Z
2

2u a HP
amin 125.134
amin 83

mm

aw 83

t - unghiul profilului n plan frontal:

tan n

t atan

cos ( )

t 0.354

b - unghiul de nclinare al dintelui pe cilindrul de baza:

b asin sin ( ) cos n
b 0.163

ZH

2 cos b

sin t cos t

ZH 2.464

Z. - factorul de nclinare al dintilor:

cos ( ) 0.985

Z cos ( )
Z 0.992

Dup stabilirea lui amin apar dou situatii:

a) Se cere o distant dintre axe aSTAS, conform STAS 6055-82. In acest caz amin se mreste la prima
valoare aSTAS si se obtine aSTAS = aw . Se adopt aSTAS dac:
aSTAS 90
aSTAS amin
aSTAS
aSTAS amin
aSTAS

0.078

0.05

Valorile standardizate pentru distantele dintre axe la angrenajele cilindrice si melcate se

prezint n tabelul 2.5.

Observatii:
1. In tabel nu au fost trecute valori mai mari de 560 mm;
2. Valorile sirului I sunt preferentiale;
3. Se admite si folosirea valorilor 320 mm, respectiv 360 mm, n locul valorilor 315 mm si 355 mm;
4. valoarea 225 mm face exceptie de la sirul II.
b) Nu se cere aSTAS. In acest caz amin se rotunjeste la urmtoarea valoare ntreag n milimetri
si se obtine aw .
aw 83

2.3.1.5. Modulul normal , mn

Se calculeaz modulul normal minim,mnmin , astfel:
- din limitarea tensiunii de ncovoiere:
Y 1

factorul gradului de acoperire.

Y 1

factorul nclinrii dintelui

YSA 1.6

factorul de concentrare al tensiunii la piciorul dintelui

YFA 2.65

coeficient de form al danturii

m1nmin

Mt2 ( u 1) KF YFA YSA Y Y

2
FP
a w a u

m1nmin 1.304

- din limitarea tensiunii de contact:

m2nmin

2 aw cos ( )
Z1 ( 1 u )

m2nmin 1.876

Se alege max (m1nmin ,m2nmin ). Modulul mnmin astfel stabilit se standardizeaza conform
STAS 822-82 la o valoare superioara celei calculate, valoare cuprinsa n tabelul 2.6, obtinndu-se
mn .

Observatii:
1. Se recomand folosirea valorilor boldate (sirul R10);
mnSTAS 2.5

mn 2.5

2.3.1.6. Recalcularea unghiului de nclinare, *

Pentru a se putea obtine o distant ntre axe standardizat si un modul normal standardizat,
la rotile cilindrice cu dinti nclinati, se recalculeaz unghiul de nclinare al danturii cu relatia:
cos 1

mnSTAS Z1 ( u 1)
2 aw

1 acos cos 1
1 0.771i

cos 1 1.313

xgrade

180 1

xgrade 44.193i

grade

Daca valoarea obtinuta este mai mare dect 1 se va modifica z1astfel nct cos1 < 1.

2.3.2. Calculul elementelor caracteristice angrenajelor cilindrice

2.3.2.1 Elementele geometrice ale danturii (tabelul 2.7).

Z1 21

Numeze de dinti -

Z2 43

Modulul normal standardizat Modulul frontal -

mt

mn
mt 1.905

cos 1

Inaltimea capului dintelui h a 2.5

mn 2.5

h a1 1

h a h a1 mn
h a 2.5

mm

Inaltimea piciorului dintelui h f 3.125

h h a h f
mm

Diametru de divizare d 1 40

h f h a1 c1 mn

mm

Inaltimea dintelui h 5.625

c1 0.25

mm

d 1 mt Z1
d 2 mt Z2

d 2 81.905 mm

Diametrul cercului de picior d f1 33.75

mm

d f2 75.655

mm

Diametrul cercului de varf d a1 45

mm

d a2 86.905

mm

Diametrul de rostogolire d w1 40

mm

d w2 81.905

mm

d f1 d 1 2 h f
d f2 d 2 2 h f

d a1 d 1 2 h a
d a2 d 2 2 h a

d w1 d 1
d w2 d 2

Distanta dintre axe a 60.952

d w1 d w2
2

mm

Unghiul profilului in plan frontal -

tant

tan n
cos 1

tant 0.277

Diametrul cercului de baza -

d b1 d 1 cos t

d b1 37.52

d b2 d 2 cos t

d b2 76.827

Unghiul de presiune la capul dintelui -

db1

a1 acos

da1

a1 0.585

db2

a2 acos

da2

a2 0.486

deg

deg

Latimea rotii conduse b 2 a a

b 2 35.25

mm

Latimea rotii conducatoare b 1 b 2 1 mn

b 1 37.75 mm

2.3.2.2 Gradul de acoperire,

Gradul de acoperire pentru un angrenaj cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti se determina
cu relatia:

1
2

Z1 tan a1 Z2 tan a2 Z1 Z2 tan t

2.067

1.1

iar pentru un angrenaj cu roti dintate cilindrice cu dinti nclinati, cu relatia:

b 2 sin 1
mn

3.815i

unde:

2.067 3.815i
1.2

Toti termenii din relatiile 2.18 si 2.20 au fost determinati n tabelul 2.7.

2.3.2.3. Randamentul angrenarii, a

Randamentul unei trepte cu roti dintate cilindrice se determin cu relatia:
- pentru angrenaje aflate n rodaj;

f 2

- coeficient de frecare

a 0.1
ab 1

a
f cos 1

ab 0.982

Z1

Z2

rot
min

2.3.2.4. Forte n angrenare

- forta tangential:
Ft1

- forta axial:

Ft1 3.711 10

d1

Fa1 Ft1 tan 1

- forta radial:
Fr1

Se va considera:

2 Mt1

Ft2 Ft1

Ft1
cos 1

tan n
Fa2 Fa1

Fa1 2.404i 10

Fr1 1.029 10
Fr2 Fr1

Ft2 3.711 10

Fa2 2.404i 10

Fr2 1.029 10

3. VERIFICAREA LA NCLZIRE A REDUCTOARELOR

3.1 Randamentul total al reductorului
a 0.97
1 0.993
u 0.99
2

t a 1 u

t 0.947

3.2 Dimensionarea carcaselor

3.2.1 Elemente constructive

Observatie: Valorile recomandate prin relatiile de mai jos sunt orientative, adoptndu-se valori
ntregi imediat superioare celor calculate care nu sunt gresite.
- Grosimea peretelui corpului
- pentru reductoare cu angrenaje cilindrice si conice:
0.025 a 5

6.524 mm

- Grosimea peretelui capacului :

1 0.8

1 5.219 mm

- Grosimea flansei corpului:

h 1.5

h 9.786

mm

- Grosimea flansei capacului:

h 1 1.5 1

h 1 7.829 mm

- Grosimea tlpii (n varianta cu bosaje pentru suruburile de fundatie):

t 1.5

t 9.786 mm

- Grosimea nervurilor corpului:

c 0.8

c 5.219 mm

- Grosimea nervurilor capacului:

c12 0.8 1

c12 4.175

mm

- Diametrul suruburilor de fixare a reductorului pe fundatie:

d 1.5

se alege 10 mm

d 9.786

- Diametrul suruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului, care se afl lng lagre:
d 1 0.75 d

se alege 8 mm

d 1 7.339

- Diametrul suruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului, care nu sunt lng lagre:
d 2 0.50 d

se alege 6 mm

d 2 4.893

- Diametrul suruburilor capacelor lagrelor:

d 3 0.75 d 2

se alege 4 mm

d 3 3.67

- Ltimea flansei corpului si a capacului:

K 3 6

K 18

mm

- Distanta minim ntre rotile dintate si suprafata interioar a reductorului:

13

13

- Distanta ntre roata cea mare si fundul bii de ulei:

1 5

1 32.619

- Distanta de la rulment la marginea interioar a carcasei reductorului:

l1 7

mm

- Distanta de la elementul rotitor (roata de curea) pn la capacul lagrului:

l2 17

mm

- Lungimea prtii de arbore pe care se fixeaz cuplajul:

l3 1.5 8

l3 12

mm

- Ltimea capacului lagrului:

l4 23

mm

- Ltimea rulmentului:
d max 30
l5 0.4 d max

l5 12

mm

Predimensionarea arborilor se face tinnd seama de solicitarea lor la rsucire:

N

at0 23

mm
3

d x

16 Mt1
at0

d y

- tensiunea admisibil la rsucire ntr-un ciclu pulsator, pentru

arbori din otel .

16 Mt2
at0

d x 25.425

mm

d x1 24

mm

d y 36.601

mm

d y2 30

mm

3.2.2 Calculul suprafetei reductorului

Pentru a stabili temperatura uleiului din baie este necesar s se determine suprafata de schimb de
cldur cu mediul exterior.
a) pentru reductor cu o treapt de roti dintate cilindrice
R
r

d a2
2
d a1
2

1
1

R 61.671
r 40.719

L a R r

L 163.343

l b 1 2 2

l 76.797

d a2
2

1 t

H 85.857

R r

tan ( ) 0.358

S L l 2 H ( L l)
4

R r

2 ar a(R r ) l (R r )

cos ( )

S 8.592 10

mm

3.3 Verificarea reductorului la nclzire

Temperatura uleiului din baie, n cazul carcaselor nchise cnd nu are loc recircularea
uleiului, se calculeaz din ecuatia echilibrului termic:
t 0 18

- temperatura mediului ambiant

P2 3500

- puterea la arborele de iesire din reductor, n watt

- randamentul total al reductorului

Sc1 1.2 S

- suprafata de calcul a reductorului

6

Sc Sc1 10

Sc 0.103
42

tulei t0

- coeficientul de transmitere a cldurii ntre carcas si aer

P2 1 t
Sc t

tulei 63.32

S 8.592 10

4. CALCULUL ARBORILOR
4 1 Alegerea materialului
-se alege ca material pentru arbori OL 60

4. 2. 1 Stabilirea schemelor de ncrcare.

a - sens de rotatie pinion stnga dreapta, nclinare dinte dreapta;

l1a

l3
2

l2 l4

l1a 52
l2a

l5
2

l5
2

mm

l1

l2a 44.875

b1

mm

PPractic, determinarea solicitrilor arborilor cuprinde etapele:

1. Determinarea reactiunilor n cele dou plane.
Se vor determina analitic componentele RV si RH ale reactiunilor corespunztoare
reazemelor si se va reprezenta sensul lor real.
a) Arborele I
- n plan vertical:
Rv4

Ft1
2

Rv2 Rv4

Rv4 1.856 10

Rv2 1.856 10

mm
mm

- n plan orizontal:
M 4 0
Fa1
RH2

d w1
2

Fr1 l2a
RH2 514.602 535.672i

M 2 0

2 l2a

d w1

Fr1 l2a Fa1 2

RH4

2 l2a

RH4 514.602 535.672i

Corectitudinea calculelor se verific scriind ecuatia de echilibru a fortelor pe orizontal:

RH2 RH4 Fr1 0

b)Arborele II
- in plan vertical:
Rv7

Ft2

Rv7 1.856 10

Rv5 1.856 10

Rv5 Rv7

mm

mm

- in plan orizontal:
M 5 0

Fr2 l2a Fa2

RH7

M 7 0

2 l2a

Fr2 l2a Fa2

RH5

d w2

2 l2a
3

RH7 RH5 Fr1 2.058 10

RH7 514.602 1.097i 10

d w2
2

RH5 514.602 1.097i 10

2. Determinarea analitic si grafic a momentelor ncovoietoare.

- n plan vertical:
Miv5 0
4

Miv6 8.327 10

Miv6 Rv5 l2a

- n plan orizontal:
Mih5 0
4

Mih6 2.309 10 4.922i 10

Mih6 RH5 l2a

d w2

Mih6sec RH5 l2a Fa2

Mih6sec 2.309 10 4.922i 10

3. Calculul momentului ncovoietor rezultant Mij .

2

Mi6 Miv6 Mih6

Mi6 7.273 10 1.563i

10
N mm

4. Calculul momentelor ncovoietoare echivalente Mej.

ai1 55

incovoiere

ai0 95

ai1

ato 78

rasucire

r 600

MPa

0.579

ai0

Me6 Mi6 Mt2

2

Me6 1.468 10 7.745i

10
N mm

4. 2. 2 Determinarea diametrelor n punctele importante

4

Mej Me6
3

dj

ai1
3

dj

32 M ej

16 Mtj
ato

Mtj Mt1 7.423 10

3

d j1

ai1
3

d j2

32 Mej

16 M tj
ato

d j1 30.076 0.529i
mm

d j2 16.923

mm

4. 3 Forma constructiv a arborilor

Forma constructiv a arborelui rezult din sectiunile de baz ale cror diametre au fost
determinate anterior si din modificrile care se aduc, tinnd seama de organele de masin care
se aplic
pe arbore, de montajul, fixarea axial si solidarizarea lor.
n cele ce urmeaz se vor prezenta cteva modele de arbori si unele recomandri privind
stabilirea formei.

4. 3. 1 Reductor cu roti cilindrice cu dinti nclinati.

Arborele I
Valorile diametrelor pentru figura 4.3 se vor adopta constructiv tinnd cont de urmtoarele
recomandri:

d 1 d x1
d 12 d 1 3

d 12 27

mm

d 2 d 12 3

d 2 30

mm

d 3 d 2 3

d 3 33

mm

d 34 d 3 7

d 34 40

mm

d 4 d 2

d 4 30

mm

c 5.219

mm

d f1 d 3 0.75

0.1 aw 8.3

20

d a1 45

D 1.3 d x1 31.2

pentru arbore se va adopta solutia constructiv din figura 4.3, pinionul montndu-se pe arbore cu pan.

Pentru figura 4.4, valorile diametrelor d1, d12, d2, d4 sealeg utiliznd indicatiile de mai sus

d 2 d y2
d 23 d 2 5

d 23 35
d 34 40

Arborele II
Forma arborelui se recomand a fi cea din figura 4.5 , iar diametrele se vor adopta
constructiv conform recomandrilor:

d 8 d y2 30
d 78 d 8 5

d 78 35

mm

d 7 d 78 5

d 7 40

mm

d 6 d 7 3

d 6 43

mm

d 56 d 6 7

d 56 50

mm

d 5 d 7

d 5 40

mm

l8 58

mm

4. 4 Alegerea penelor
Penele paralele se execut din otel carbon, mrcile OL50 sau OL60.
In figura 4.6 se prezint o asamblare cu pan paralel.

In functie de diametrul tronsonului pe care se monteaza roata sau cuplajul din tabel se aleg
dimensiunile penei

t1 5.0

4. 4. 1 Calculul lungimii penelor

- coeficient de frecare dintre pan si butucul rotii.

0.15
d 1 24

b x h= 8 x 7
b 8
h 7

t 1 4

t2 3.3

p a 70
c 360

[MPa]

af 0.3 c 108
F1

2 Mt1
d 1 1

l1

l2

2 F1
h pa

21.199

F1
b af

F1 5.194 10

[mm]

6.011
lst 20
d 6 43

d 6 43

b x h= 12 x 8
b 12
h 8
F6

2 Mt2
4
d 2 1

F6 1.239 10

l1

l2

2 F6

[mm]

44.266

h pa
F6
b af

9.564
lst 28

d 8 30

b x h= 10 x 8
b 10
h 8
F8

l1

l2

2 F8
h pa
F8
b af

2 Mt2

F8 1.239 10

4
d 8 1

[mm]

44.266

11.476
lst 25

a) limitarea presiunii de contact:

h tabel 8
p a 85

- nltimea penei, n mm, din tabelul

N
2

- presiunea admisibil de contact

mm
la

2 F6
h tabel p a

la 36.454

mm

b) conditia de rezistent la tensiunea de forfecare:

b tabel 12

- latimea penei, n mm, din tabelul

c 270 MPa

- limita de curgere a materialului penei, din tabelul 4.1.

af 0.2 c

- tensiunea admisibil la forfecare

lb

F6

lb 19.127

b tabel af

mm

lst max la lb
lstSTAS 28
lbutuc b 2
lst 0.8 lbutuc

lst 28.2

mm

4. 5. 1 Calculul coeficientului de siguranta c

1.60

- coeficient efectiv de concentrare a tensiunilor.

0.89

- coeficient de calitate al suprafetei

0.82

- factor dimensional

v 20.628

- amplitudinea ciclului de solicitare la ncovoiere n sectiunea respectiv

1 240

- rezistenta la oboseal a materialului arborelui

- tensiunea medie la solicitarea de ncovoiere a sectiunii respective

m 0
c

c 5.307

1
c

W z
v

d6
32
Mi6
Wz

b tabel t1 d 6 t 1

2 d 6
N
v 10.454 2.247i
2
mm

W z 6.957 10

mm

4. 5. 2 Calculul coeficientului de siguranta c

1.60
0.82
1 140
c 0.58 c
v 3.17
m 3.17
1

c 14.309

1
c
3

W p

d6
16

b tabel t1 d 6 t 1

2 d 6

W p 1.476 10

Mt2
2 W p

coboseala

v 7.5
c c
2

c c
ca 2.5
cobosela ca

coboseala 4.976

5. ALEGEREA RULMENTILOR
5.1 Alegerea tipului de rulment
- se aleg rulmenti radiali - axiali cu bile

d 7 40

l5 12

Fortele radiale din rulmenti se calculeaz cu relatia:

Arborele 1
2

Fr22 1.856 10 148.549i

Fr44 1.856 10 148.549i

Fr22 RH2 Rv2

Fr44 RH4 Rv4

3
3

Fa1

2.336i

Fr1

X1 0.4

e1

Y1 1.27
e1 0.44

Fa1
C01

C01 12600

0.191i

Seria 7007C

diametrul

D 62 mm

Arborele 4
2

Fr55 1.621 10 348.275i

Fr77 1.621 10 348.275i

Fr55 RH5 Rv5

Fr77 RH7 Rv7
Fa2
Fr2
Fa2
C02

X2 0.4
2.336i

e2

Y2 1.36
e2 0.42
C02 14600

0.165i

Seria 7008C

grade 15

diametrul

D 68 mm

180

grade 0.262

Fortele axiale interne :

Fai 1.21 Fr1 tan grade

Fai 333.687

Faj 1.21 Fr2 tan grade

Faj 333.687

5.3 Calculul sarcinii dinamice echivalente

V 1

- coeficient cinematic pentru inelul interior rotitor

X1 2

- coeficient radial al rulmentului

Y1 2

- coeficient axial al rulmentului

3

Pj1 X1 V Fr1 Y1 Fa1

Pj1 411.681 3.053i 10

Pj2 X2 V Fr2 Y2 Fa2

Pj2 411.681 3.269i 10

5.4 Capacitatea dinamic necesar

p 3

Arborele 1

- la rulmenti cu bile

L1

60 n Lh
1

L1 2.592 10

10
p

C1 Pj1 L1

Arborele 2

L2

60 n Lh
2

C1 5.655 10 4.194i
10
10003.88

C01

L2 822.857

10

C2 Pj2 L2

C2 3.858 10 3.063i
10
10002.998

C02

6. ALEGEREA CUPLAJULUI
6.1. Alegerea cuplajului
- se alege cuplaj elastic cu bolturi.
Cuplajul elastic cu bolturi permite deplasari axiale pana la 5 mm, radiale pana la 1 mm si
unghiulare pana la 1 grd.,amortizeaza socurile si vibratiile torsionale,schimba frecventa
oscilatiilor proprii evitand rezonanta.

- este coeficientul de serviciu

Cs 1.65
Mnx Cs Mt2

Mnx 3.654 10

Mn Mnx 10

- diametrul boltului

bolt 1.5 d 4

Mn 365.35
bolt 45

N mm

Nm

6.2. Verificarea cuplajulului

D1 100
n buc 10
la2 34
lb3 52
s 3

F1

2 Mn

F1 0.731

D1 n buc

- presiune de contact

p c

F1

bolt lb3 la2

MPa

p c 1.149 10

- la ncovoiere

lb3 la2

32 F1
incovoiere

2
bolt

incovoiere 9.801 10

MPa