C4

Limfaticele tubului digestiv subdiafragmatic:

-la nivelul stomacului sunt reprezentate de grupuri nodulare care primesc vasele aferente de la
retelele submucoase, subseroase si musculare. Se descriu 3 teriorii limfatice: teritoriul micii
curburi, gastroepiploic drept si teritoriul splenic care culege limfa de la niv marii curburi,
fundului gastric, din teritoriul venelor splenice, cardiotuberozitare. La nivelul stomacului se
descriu urmatoarele grupuri nodulare- 1)nodulii limf gastrici stangi- care cuprind un grup fix
situat posterior arterei gastrice stangi, adica in grosimea coasei peritoneale formata de aceasta a
si un grup al curburii mici dispus exact pe marginea curburii respective; 2)nodulii limf
gastroepiploici drepti- in lungul arterei gastroduodenale, hepatice, au o legatura stransa cu
nodulii limf ai omentului mare; 3)nodulii limfatici splenici- care aduna limfa de la fundul
stomacului, de la portiunea verticala a marii curburi.
-la niv duodenului, limf isi au originea in 2 retele parietale: submucoasa si musculara, de unde
limfa este drenata in final in nodulii retroduodenopancreatici.
-la niv jejunoileonului- retea limf bn reprez, existand mai multe gr nodulare: langa marg
mezenterica a intestinului- nodulii paraintestinali- de unde limfa este drenata catre nodulii
intermediari dispusi la niv primelor arcade arteriale; gr nodular central- care sunt dispusi in
jurul a si venei mezenterice sup. In final, limfa este drenata in gr mare de noduli limf
retroduodenopancreatici, vasele limf converg spre ele exact ca
-la niv colonului, in grosimea peretelui se realizeaza 3 retele: o retea submucoasa, musculara si
subperitoneala, de unde limfa este drenata catre nodulii limfatici epicolici si paracolici. De la
acestia, limfa dreneaza in nodulii limfatici intermediari, dispusi de-a lungul ramurilor arteriale
mezenterice, spre nodulii centrali de a lungul vaselor mezenterice sup si inf si
retroduodenopancreatici- colectorul final.
-la niv rectal, se gasesc 2 retele- 1 submucoasa si 1 musculara, de unde limfa este drenata prin 3
tipuri de colectoare limfatice: limf sup- conduc limfa spre vasele limf ale colonului sigmoid; cele
mijlocii- conduc limfa catre nodulii limf iliaci interni si la cei situati inaintea promontoriului; cei
inf- conduc limfa catre nodulii limfatici inghino-femurali, gr supero medial al acestora.
Inervatia tubului digestiv subdiafragmatic:
-primesc filete nervoase simpatice si parasimpatice, inervatia fiind asigurata prin plexul celiac,
aortic abd, la niv stomacului existand si ramuri directe din nervii vagi, iar la nivelul rectului
pelvin, inervatia provenind prin simpaticul lombo-sacral si parasimpaticul sacral.
-rectul perineal- prezinta o inervatie somatica, fiind inervat de plexul sacral care da inervatia
sfincterului anal si a
-plexul celiac= plex solar si impropriu, este denumit si creier abd. Este format din ggl nervosi si
filete nervose care ii unesc, aceste filete nervoase fiind cuprinse intr-un t conj dens
-este situat in reg celiaca a lui Luschka, masa L=3cm, l=2-3cm. Ganglionii nervosi care intra in
str plex: ggl celiac/semilunari, dr si stang, orientate cu concavitatea sup, dispusi de o parte si de
alta a tr celiac sup; ggl mezenterici care imbratiseaza prin concavitatea lor a mezenterica sup si
ggl aortic-renali dispusi la originea a renale.
-plexul celiac are urm raporturi: ant- se proiecteaza in epigastru, la niv curburii mici a
stomacului. Tr celiac il imparte in 2 jum: dr si stg. Ant marg sup a pancreasului il imparte intr-o
portiune sup si una inf. Portiunea sup/suprapancreatica are raport ant cu peretele post al bursei
omentale, la dr coresp VCI si gl suprarenale, iar la stg glandei suprarenale stangi de care este
legat prin ramuri colaterale. Infrapancreatic- este retropancreatic, coresp capului si corpului
pacreasului, prin intermediul faciei lui Treitz dr si fasciei retromezogastrice a lui Toldt. Acestea il
separa, in special la niv ggl mezenterici sup si aortico renali de pancreas, a si vena splenica, de
1

originea v porte si de vena renala stg. Post- plexul celiac coresp jum inf a corpului vert T12,
corpul primei L1 si discului intervertebral dintre T12-L1, fetei ant a aortei abd, cisternei lui
Pequet(origine canal toracic), coresp si pilierilor diafragmului.
-ramurile aferente simpatice sunt reprez prin cei 3 nvi splanhnici- cel sup/mare se termina in
cornul lat al ggl semilunar; mic/mijlociu- se indreapta catre gglnii nvosi mezenterici, in drum
lasand ramul catre convexitatea ggl semilunar coresp, dand ramuri si pt ggl aortico-renali; cel
inf(>mic)- se term la ggl aortico-renali. In cornul lat al ggl semilunar dr se term si nv frenic dr.
-fibrele parasimpatice- provin din nv vag, mai prcis cel dr pt ca nv vag stg, ajungand pe fata ant
a esofagului abd, da nastere la 2 ramuri: 1 nv principal ant al micii curburi=nv lui Latarjet ant si
2 un filet nervos gastrohepatic care la randul sau se bifurca intr-un filet hepatic si un filet gastric
pt pilor si duoden. Nv vag dr- de pe fata post a esofagului abd da un ram medial descendent- care
coboara pana la bifurcatia aortiei si un filet lat- care formeaza nv principal post al micii curburi a
lui Letarjet, dand si cate un ram pt cornul medial al celor 2 ggl semilunari, formand la dr ansa lui
Wrisberg, iar la stg ansa lui Laignet- Lavastine.
-de la niv plexului celiac pleaca fibrele eferente care sunt de 2 feluri- directe- destinate
pancreasului si gl suprarenale si indirecte- care merg pe vasele aortice, formand plexuri in jurul
acestora, aceste filete mergand pe vasele frenice inf, pe trunchiul celiac-> form plexurile gastric,
frenic, hepatic si splenic, pe a mezenterica sup si ramurile sale, pe a renale, pe vasele conataleovariana/spermatica(testiculara).
-plexul aortic abd= lombo-aortic- se intinde pana sub bifurcatia aortei de unde se cont cu
plexurile hipogastrice sup. Are 3 semg/etaje:
-etajul sup/intermezenteric- care este form din 2 lanturi latero-aortice= nvii intermezenterici ai
lui Delmas-Laux. Aceste formatiuni- descrise tarziu.
-etajul mj/plexul mezenteric inf- dispus in jurul acestei a.
-etajul inf/plex submezenteric- are forma triunghiulara, cu baza sup la bifurcatia aortei si vf la
originea plexului hipogastric inf.
-acest plex are urm raporturi: post- vine in raport cu aorta si nodulii limf lombari, ceea ce explica
durerile care apar in adenopatiile acestor noduli. Ant- coresp peritoneului parietal post si unei
lame conjunctive care permite izolarea plexului atunci cand este necesar. Lat- are raporturi cu
lantul simpatic lombar.
-aferentele- este un lant nervos preaortic, format din fb de la ggl aortico-renali, mezenterici, filet
medial Laignet? Aferentele simpatice sunt formate de 2 lanturi latero-aortice dr si stg care isi au
originea in primii 2 ggl simpatici lombari.
-eferentele- plex mezenteric inf care se org in jurul a mezenterice inf si a ramurilor sale,
asigurand inervatia jumatatii stg a colonului transvers, colonului descendent, sigmoid, rectului.
---Ultimele ramificatii pe a rectala sup- form plexul rectal sup care se intinde distal pana la niv
plexului hipogastric.
Afectiuni gastice umar dr- FRENIC

C4- Anatomia clinica a tubului digestiv subdiafragmatic

Stomac
1) Deplasarea stomacului:
- stomacul poate fi deplasat anterior spre peretele abd ca urmare a prezentei unui abces
pancreatic in bursa omentala, o serie de pseudochisti si se poate produce si prin prezenta
unei pancreatite, care creeaza o aderenta intre pancreas si peretele post gastric. Se
evidentiaza prin radiografie de profil sau tumodensimetru.
2) Hernia hiatala- se produce ca urmare a unei slabiri a musculaturii diafragmei la nivelul
hiatusului esofagian si apare de regula la persoanele peste 50 de ani(este castigata, este si
congenital), la care, datorita slabiri musculaturii diafragmei, apare o slabire a hiatusului. Hernia
hiatala poate imbraca 2 aspecte(in functie de organul herniat):
- 1)hernia culisanta
- 2)paraesofagiana
1) se caracterizeaza prin pasajul in cavit toracica, in mediastinul posterior, a esofagului abd,
a unei portiuni din fundul gastric si este insotita de regurgitatii si pirozis [jonctiunea
esogastrica ascensioneaza in mediastin]. Este evident atunci cand pacientul sta culcat sau
inclinat. La dureri- bolnavul sta culcat si culiseaza mai bine.
2) [jonctiunea esogastrica este abdominala] Esofagul ramane in pozitie fiziologia si herniaza
in torace numai o portiune din fundul gastric, tuberozitatea gastrica mare, ca un buzunar.
Nu este insotita de regurgitatii.
Hernia hiatala este uneori foarte bine suportata.
O hernie diafragmatica congenitala, la nou-nascut este in proportie de 1 la 2200 de cazuri, ca un
defect al diafragmului la nivelul zonei postero-laterale [slabire in partea post a musculaturii
esofagiene]. Se insoteste frecvent si de o hipoplazie a pulmonului, motiv pt care si mortalitatea
unei astfel de hernii este de 76% din cazuri.
3) Cancerul gastric- este periculos deoarece cuprinde masiv noduli limfatici invecinati. Se
exploreaza cavit gastrica prin gastroscopie(pt diagnosticare precoce; ca urmare a alimentatiei si
este frecvent in tarile scandinave) cu fibre elastice si pentru evidentierea sa, in afara de extirparea
stomacului (gastrectomie, poate fi totala-rar sau partiala), se practica extirparea nodulilor
limfatici splenici+ extirparea splinei (splenectomie), extirparea ligamentului gastrosplenic si a
ligamentului splenorenal, a cozii pancreasului, a omentului mare, si a nodulilor limfatici
gastroepiploici. Se pastreaza deoarcece sunt greu de extirpat, nodulii limfatici aortici, celiaci
si capul pancreasului.
4) Frecvent, la nivelul stomacului sunt inflamatii ale mucoasei gastrice = gastrite, si ulcerul
gastric, care in 9 din 10 cazuri este produs de o bacterie -Helicobacter pylori si de aceea
tratamentele cu antibiotice dau rezultate foarte bune. S-au imaginat si o serie de interventii
chirurgicale care sa reduca secretia acida gastrica si sa mareasca secretia de mucus, deoarce
erodarea mucoasei gastrice se face in urma actiunii erozive a sucului gastric asupra mucoasei
gastrice. Secretii crescute de HCl care are ca urmare erodarea mucoasei gastrice ce nu mai este
aparata de mucusul gastric. Cel produs datorita hiperaciditatii este doar 1/10 cazuri. Erodand
peretele gastric, poate leza arterele cu hemoragie grava. Cand este afectat peretele post,
continutul gastric se poate varsa la niv bursei omentale, erodand pancreasul si a splenica cu
hemoragie masiva. Ulcerul pectic(>HCl) se proceda prin-> valvotomia totala.

S-au exectutat fel de fel de rezectii ale nervului gastric= valvotomie totala(sectionati nvii vagi
de pe esofagul abd) si selectiva- se sectioneaza nvii principali ai micii curburi; pastreaza
inervatia pt pilor, caile biliare, intestine si filetele vagale care participa la formarea plexului
celiac. O alta valvotomie a fost cea a celulelor parietale care consta intr-o denervare specifica a
zonei in care sunt localizate celulele parietale, producatoare de suc gastric, avand rolul de a
inhiba secretia acida gastrica. Atunci cand se produce ulceratia gastrica ea este mai frecventa la
nivelul peretelui posterior al stomacului, si se insoteste de erodarea pancreasului prezentand o
gravitate foarte mare putand duce la moartea pacientului daca este lezata art splenica.
5) Pilorul spasmic/pilorospasmul sunt situatii in care la nivelul pilorului musculatura circulara
sufera o contractie spasmodica care este frecvent intalnita, dar cu precadere la nou-nascut intre a
2a si a 12a sapt. Se datoreaza faptului ca fibrele musculare netede nu se relaxeaza normal,
alimentele trecand cu greutate din stomac in duoden, ceea ce are ca urmare o supraincarcare a
stomacului si aparitia vomei. Mai grava si necesitand interventie chirurgicala este stenoza
hipertrofica congenitala a pilorului. Care apare la nou-nascut, mai frecvent la cel masculin, 1
la 150 de cazuri si mai rar la cel feminin, 1 la 700 de cazuri. Pilorul este alungit si dur la palpare,
canalul piloric fiind serios retractat. Nu se stie inca cauza, se banuieste ca ar fi de natura genetica
deoarece se intalneste mai frecvent la gemenii monozigoti.
6) Durerea viscerala referita - este durere organic(frecvent la niv stomacului) foarte variabila in
intensitate si se localizeaza greu. Stg-stomac,splina,rinichi. Aceasta durere iradiaza in
dermatomul a carui inervatie(radiatie eferenta) corespunde organului respectiv. In ulcerul gastric
durerea este resimtita in regiunea epigastrica, aferentele dureroase ale stomacului ajung la
ganglionii medulari/spinali T7-T8 si la segmentele corespunzatoare ale maduvei spinarii,
deoarece aceasta durere se transmite prin nervii splanhnici. Durerea este perceputa ca si cum ar
proveni in urma unei iritatii cutanate a regiunii epigastrice care este tributara acelorasi ganglioni
si acelorasi segmente medulare.
7) Prez lichidului in bursa omentala- prin perforatia peretelui posterior gastric sau printr-o
inflamatie sau un traumatism pancreatic care favorizeaza trecerea sucului pancreatic in bursa
omentala cu formarea unuia sau a unor pseudochiste pancreatice. In bursa omentala poate sa
treaca prin hiatusul lui Winslow si o ansa intestinala care poate fi comprimata sau strangulata la
nivelul acestui hiatus si se poate necroza, deoarece la acest nivel se gasesc vase sangvine pe
marginea foramenului; nu se poate face incizia si intestinul trebuie decompresat cu ajutorul unui
ac pt a putea integra ansa intestinala in cavit peritoneala, apoi sectionarea port intenstin
mezenterial necrozat.
Esofag
1) Pirozisul/arsura- se simte ca o arsura, jena sau o durere substernala sau retrosternala pt ca se
produce la niv esofag abd ca urmare a regurgitarii/ragaiala a unei mici portiuni din continutul
gastric/alimentar sau de suc gastric, putand sa apara si voma. Destul de frecvent se intalneste si
cancerul esofagian care de regula apare dupa varsta de 45 de ani si primul simptom este jena in
deglutitie = disfagie. Este mai frecvent la barbat si se poate evidentia prin esofagoscopie cu
ajutorul esofagoscopului. Permite vizualizarea mucoaselor esofagiene, se poate face biopsie
esofagiana pt a vedea prognostiul cancerului. Metastazeaza pe cale limfatica. Sunt interesati
nodulii limfatici gastrici stangi, trebuind extirpati. Pot patrunde si in canalul toracic in circ
venoasa generala. Roman.
2) Varicele esofagiene- sunt dilatatii venoase la nivelul mucoasei esofagului abd care se
datoreaza unei hipertensiuni portale sau unei herni hiatale, culisante care se pot rupe frecvent

producand hemoragii mari- hemoragie supradigestiva grava, cu interventie urgenta. Se intervine

prin introducerea unui tub, balonas care se umfla si comprima venele.
Duoden
1) Ulcerul duodenal 95% din cazuri este pe peretele post al primei portiuni; se insoteste
frecvent de perforatia peretelui sau posterior, complicandu-se cu o peritonita. In ulceratii se
creeaza aderenta primei portiuni a duodenului la fata viscerala a ficatului(producand ulceratiile
acestuia), putand adera si la peretele vezicii urinare pe care il poate ulcera si daca in vezica
biliara sunt 2)calculi biliari, acestia pot sa treaca in duoden. De asemenea, poate eroda
pancreasul. Erodarea ulcerului duodenal la nivelul peretelui posterior, poate duce la lezarea
arteriala, mai ales a art gastroduodenala cu hemoragie masiva(ulceratia arterei- cea mai grava).
2) Frecvente herniile paraduodenale. Aceste hernii, constau in patrunderea unei anse intestinale
in recesurile din jurul duodenului, cu compresiunea ansei intestinale care patrunde in reces si
necesita interventie chirurgicala urgenta. Implicata vena mezenterica inf!
Intestin subtire
1) Perforatia intestinala- se produce ca urmare a unei raniri penetrante ce are drept consecinta
perforatia intestinului cu trecerea gazului si a continutului intestinal in cavit perit si producerea
unei peritonite. Se insoteste de exudare de ser, fibrina si puroi. Durerea abdominala este intensa,
o sensibilitate accentuata a peretelui abdominal, greturi, varsaturi, febra si constipatie. Durerea
abd se accentueaza in miscarea pacientului si de aceea pacientul trebuie sa-si caute o pozitie care
sa-i produca dureri cat mai mici, de regula culcat cu genunchii flectati, pt a produce o relaxare a
muschilor peretilor abd, reducand astfel presiunea intraabdominala si durerea.
-Lichidul peritoneal infectat se scurge in jos, in pcte declive abdomino-pelvine de-a lungul
santurilor paracolice lat si se acumuleaza in cav pelvina unde se produce absorbtia lenta a
toxinelor.
2) Ischemia intestinala se produce ca urmare a unei obstructii a vaselor drepte de diferite
cauze: embolii, care este urmata de o ischemie ce produce necroza teritoriului pe care il
vascularizeaza producand asa numitul ileus paralitic, cu colici foarte dureroase, cu distensie
abdominala, voma, febra, deshidratare. Se evidentiaza prin angiografie a art mezenterice
superioare si necesita interventie chirurgicala.
3) Diverticulul ileal- consta in persistenta unei portiuni a canalului vitelin care se prezinta ca un
deget de manusa cu o lung de 3-6 cm, fiind situat pe marginea opusa insertiei mezenterului, la
copil la 40 de cm de jonctiunea ileocecala, iar la adult intre 50-90cm de aceasta jonctiune. Se
intalneste cu o frecventa de 1-2% din cazuri. Cel mai frecvent este liber, in 74% din cazuri, in
restul cazurilor fiind legat de ombilic printr-un cordon. Se poate inflama, inflamatia sa fiind
confundata cu o apendicita.
Cav abd
1) Peritonite
-peritoneul- bogat invervat, iritare sa-> dureri mari, acestea fiind intense cand inciziile sunt largi
-prin ranire cu un cutit(leziune penetranta)/ perforarea apendicelui, prin perforarea diferitelor
organe se produce o infectie a peritoneului=peritonita. Aceasta infectie este insotita de dureri
intense si de o contractura a musculaturii cavitatii abdominale; este dureroasa la palpare.
2) In cavitatea peritoneala se produce in exces lichid a carui acumulare duce la marirea
volumului cavit abd = ascita; lichid care trebuie evacuat prin paracenteza, care are ca urmare
punctia chirurgicala si aspiratia lichidului prezent in cavit perit. Canula; punctia in cav perit se
face pe linia alba sau deasupra vezicii urinare golite in prealabil, fie pe linia spinoombilicala(a nu
leza art epigast inf).
5

3) Suprafata perit este intinsa si o substanta lichida injectata aici se reabsoarbe destul de repede si
de aceea aceasta proprietate se foloseste pt injectii intraperitoneale, de ex in cazul unor
substante anestezice: barbituricele. Lichidul peritoneal infectat dintr-o perforatie de organ sau o
peritonita,in poz verticala sau aplecata are tendinta sa se deplaseze de-a lungul santurilor
paracolice spre cavit pelvina unde se acumuleaza si la nivelul careia reabsorbtia toxinelor este
lenta. Pt a facilita scurgerea si pt a usura durerea, pacientul se pune in pozitie sezanda sub un
unghi de 45.
4) Punctiile omentului mare impiedica aderenta peritoneului visceral la cel parietal. Peritoneul
mare- mobil cu misc peristaltice a anselor intestinale/atras de dif zone de infectie. Se coruleaza in
jurul org inflamat si protejeaza astfel celelalte viscere impotriva propagarii procesului infectios.
Este o bariera impotriva traumatismelor si un izolator care se opune pierderii de caldura.
5) Aderente peritoneale
-cand peritoneul este lezat, foitele peritoneului, parietala si visecerala, partial inflamate pot adera
intre ele datorita procesului inflamator. Aderentele se pot forma si dupa o interventie chirurgicala
la nivelul abd printr-o perforatie a apendicelui si pot provoca in 2 din cazuri o serie de
complicatii = ocluzia intestinala/ileus intestinal.
6) Separarea chirurgicala a aderentelelor = adeziotomie. Sunt situatii in care aderentele ivite
intre cele 2 foite post sa nu creeze dureri si de aceea pot fi suporatate de pacient si pot fi
descoperite ocazional prin disectii sau necropsie. De regula intre peritoneul parietal si visceral se
interpune omentul mare care impiedica aderentele celor 2 foite. Acesta are o suprafata variabila
si prezinta o mare mobilitate inrulandu-se in jurul organului inflamat. Aderenta omentului mare
la ruptura apendiculara protejeaza celelalte viscere impotriva propagarii infectiilor si de aceea
omentul mare este numit si politistul abdomenului. El constituie o bariera protectoare
importanta find si un bun izolator care se opune pierderii de caldura.
7) Abces subfrenic- atunci cand este o colectie celomica, in pozitie verticala aceasta colectie se
deplaseaza paracolic in cavit pelvina. O infectie la niv cavit pelvine in decubitus dorsal
ascensioneaza si poate ascensiona pana sub ficat, rezultand astfel colectii care formeaza un abces
subfrenic, care este mai frecvent pe partea dreapta cand se produce ca urmare a perforatiei
apendiculare, sau a perforatiei unui ulcer duodenal. Din spatiul subfrenic drept se poate sa se
deplaseze spre stanga prin recesul hepatorenal(subfrenic stg). De multe ori puroiul acumulat
poate necesita drenaj care se face printr-o incizie supra/subadiacenta coastei 12.
Intestin gros
1) Pozitia apendicelui fiziologic in fosa iliaca dreapta, spatiul mezocolic stang; sunt cazuri si
nu rare cand apendicele prezinta alte localizari, frecvent fiind retrocecal. Uneori poate fi situat
sub peritoneul cecal anterior de care adera sau adera la peretele abd. Se poate proiecta pana la
deschiderea superioara a bazinului sau chiar mai jos. De pozitia sa depinde si simptomatologia.
Baza si durerea apendiculara se proiecteaza in punctul lui Mc Burney la unirea 1/3 lat cu 2/3
mediale a liniei spinoombilicale. Inflamatia sa = apendicita si durerea sa poate fi localizata la
nivelul peretelui abd periombilical la inceput, deoarece proiectia se face la nivelul lui T10 si
dupa acea iradiaza durerea in cadranul inferior, ca urmare a iritatiei peritoneale. La tineri se
produce ca urmare a unei hiperplazii.din peretele apendicular ceea ce produce o obstructie a
lumenului apendicular. La adulti, obstructia lumenului apendicular se produce prin compresiuni
de materii fecale, care impiedica eliminarea secretiei si produce o distensie a acestuia cu
afectarea ternminatiilor nervoase. Extirparea chirurgicala a apendicelui = apendicectomie.
Incizia este orizontala pe linia spinoombilicala. Se ligatureaza baza apendicelui, de multe ori nu
poate fi gasit in pozitie normala, astfel se ia ca reper o tenie musculara de la nivelul cecumului.
6

2) Colonul ascendent mobil- Se intalneste destul de frecvent, la 11% din cazuri. Mobila este
partea inferioara a colonului ascendent care prezinta un mezou si astfel ca aceasta portiune din
colonul ascendent impreuna cu cecul si cu apendicele devin mobile; se poate torsiona
extermitatea inferioara a colonului ascendent aparand astfel golgulus = obstructie prin rasucire a
colonului si in astfel de situatii este necesara interventia chirurgicala = cecopexie, (=sutura
musculaturi cecale si a colonului ascendent proximal, la peretele abd).
3) Colita, colectomia, ileostomia, colonostomia, sigmoidostomie..
Inflamatia mucoasei colice = colita.
Colita cronica este cu prognostic grav. Inflamatia cronica a colonului este insotita si de
hemoragie = retrocolita ulcerohemoragica, care consta in ulceratia mucoasei colonului, rectului
ce necesita colectomie (este mutilanta deoarece se extirpa ileonul terminal, colonul, rectul si
canalul anal). Ileonul este scos la peretele abd, creandu-se astfel anus artificial, sau ileostomie.
Sunt situatii cand trebuie scos la peretele abd, colonul = anus artificial = colostomie, in
cancer rectal cand este localizat undeva sub 8-10 cm mai aproape.
Alteori se scoate la peret abd colonul sigmoid = sigmodidostomie.
Colonul se poate explora cu colonoscopul = colonoscopie, cu ajutorul unui tub flexibil
prin care se pune in evidenta starea mucoasei, prezenta unor chisturi la nivelul mucoasei care pot
fi extirpate cu ajutorul colonoscopului si in cazuri grave sunt puse in evidenta tumori, 12% din
tumorile de la acest nivel fiind la nivelul jonctiunii rectosigmoidiene.
4) Examenul rectal se face prin tuseu rectal, prin peretele rectal se poate palpa, prostata,
veziculele seminale, la barbat, si la femeie colul uterin,. De asemenea se pot palpa fata pelvina a
sacrumului si coccisul, spinele sciatice, tuberozitatile ischiadice. Putem capata informatii asupra
nodulilor limfatici iliaci interni, asupra ureterului, se poate depista o tumefactie la nivelul fosei
ischiorectale, ca urmare a unui abces sau un continut anormal, (puroi, sange), la nivelul
recesului. Se poate depista o apendicita acuta. Examinarea rectului se face si cu rectoscopul
capatand informatii asupra angulatiei rectosigmodiene, valvulelor rectosigmoidiene. Cu ajutorul
rectoscopului se pot extirpa portiuni din diferite formatiuni tumorale = sa se efectueze biopsia.
5) Rezectia rectului= se poate efectua datorita existentei septului rectovezical care separa de rect
vezica urinara, prostata, ureterul, etc. Interventiile cu un ac, seringa, desupra liniei pectineale, nu
sunt dureroase, inervatia fiind destul de precara, insa sub linia pectineala, orice intepatura este
foarte dureroasa. La nivelul rectului, venele de la acest nivel sunt dilatate si ondulate in mod
fiziologic insa sunt dilatatii venoase, patologice atat la nivelul plexului rectal intern, cat si cel
extern care sunt raspunzatoare de aparitia hemoroizilor, ce pot sangera si care sunt foarte
durerosi, necesitand interventie chirurgicala.