Pas Babes Aranjat

LICEUL ,,VICTOR BABE
CLUJ-NAPOCA
B-DUL 21 DECEMBRIE NR. 7
PAS 2009-2013
- 2010

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
CUPRINS
I. CONTEXT 4
A. MISIUNEA COLII.......................................................................................5
B. VIZIUNE PRIVIND VIITORUL COLII..............................................................6
C. PREZENTAREA SCOLII..................................................................................7
I. SCURT ISTORIC. FINALITI GENERALE I SPECIFICE COLII................................7
D. PROFILUL ACTUAL AL COLII.......................................................................8

E. REALIZRILE ANULUI COLAR 2008-2009..................................................9
F. PRIORITI I OBIECTIVE REGIONALE I LOCALE.........................................9
II. ANALIZA NEVOILOR: ...........................16
A. 1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN...................................................................16
A. 2. IMPLICAREA COLII N DEZVOLTAREA NVMNTULUI TEHNIC I
PROFESIONAL CLUJEAN..................................................................................16
B. ANALIZA MEDIULUI INTERN.......................................................................20
III. PLAN OPERAIONAL (MANAGERIAL) 2009-2010
47
IV. CONSULTAREA, MONITORIZARE, REVIZUIRE 68
ANEXA 1
73
CAPITOL I. ASIGURAREA ACCESULUI EGAL I SPORIT LA EDUCAIE 84

I.1. CONTEXTUL LEGISLATIV........................................................................106
I.2. PRIORITI ALE LICEULUI CLUJ PENTRU ANUL COLAR 2008-2009.....106
I.3. ANALIZA DE NEVOI................................................................................107
CAPITOLUL II ASIGURAREA CALITII EDUCAIEI I FORMRII PROFESIONALE
109
II.1. PRIORITI MANAGERIALE....................................................................109
II.2. RESURSE UMANE.................................................................................110
II.3. REZULTATE ELEVI..................................................................................113
II.3.1. BACALAUREAT...................................................................................113
II.3.2. EXAMENE DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR................................120
II.4. CALITATEA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV 124
II.4.1. CURRICULUM COLAR.......................................................................124
II.4.2. PERFECIONAREA STILULUI DIDACTIC FORMAREA CONTINU........126
II.5. ACTIVITATEA ARIILOR CURRICULARE 128
CAPITOLUL III - DEZVOLTAREA PERSONAL A ELEVILOR
130
III.1. NIVELUL DE ATINGERE A STANDARDELOR...........................................130

III.2. MODUL N CARE COALA SPRIJIN DEZVOLTAREA PERSONAL A
ELEVILOR.....................................................................................................130
III.3. ATITUDINEA ELEVILOR FA DE EDUCAIA FURNIZAT DE COAL.....131
CAPITOLUL IV. CALITATEA ACTIVITATII PERSONALULUI DIDACTIC
132
CAPITOLUL
V-
REZULTATELE
OBINUTE
2
DE
ELEVI
LA
CONCURSURI

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
OLIMPIADE 134
CAPITOL VI. ACTIVITATEA EDUCATIV FORMAL I NONFORMAL 138
CAPITOLUL VII PROIECTE I PARTENERIATE
141
CAPITOLUL VIII ACTIVITATEA DE CONSILIERE I ORIENTARE
142
CAPITOLUL IX STRATEGII DE PREVENIRE I COMBATERE A VIOLENEI N

MEDIUL COLAR 145
CAPITOLUL X - CONCLUZII
ANEXA 2
A.1.
A.2.
A.3.
A.4.
158
159
ANALIZA MEDIULUI EXTERN..................................................................159

DEMOGRAFIE........................................................................................160
PIATA MUNCII 2009...............................................................................170
PROFILUL ECONOMIC LOCAL I REGIONAL...........................................177

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
I. CONTEXT
TIM CE AVEM DE FCUT
SUNTEM MPREUN
TREBUIE S REUIM
NVTURA ESTE PENTRU TOI
SE POATE I MAI BINE
NVM NCERCND
NTOTDEAUNA EXIST CINEVA CARE S TE AJUTE
ORICINE ARE CEVA DE FCUT
PUTEM DISCUTA DESPRE DIFERENELE DINTRE NOI
NE SIMIM BINE MPREUN
SUNTEM TOLERANTI

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
A. MISIUNEA COLII
A. COALA DEZVOLT LA ELEVI COMPETENE FUNCIONALE ESENIALE
PENTRU REUITA SOCIAL: COMUNICARE, GNDIRE CRITIC, LUAREA
DECIZIILOR, PRELUCRAREA I UTILIZAREA INFORMAIILOR COMPLEXE.
COALA VALORIFIC EXPERIENELE ACUMULATE DE ELEVI, N SCOPUL UNEI
ORIENTRI PROFESIONALE OPTIME I/SAU PENTRU CONTINUAREA STUDIILOR.
B. COALA CULTIV LA ELEVI EXPRESIVITI I SENSIBILITI N SCOPUL
MPLINIRII PERSONALE.
C. COALA I NVA PE ELEVI CUM S-I PROTEJEZE PROPRIA SNTATE I
SIGURANA PERSOANEI.
D. COALA I AJUT PE ELEVI S CUNOASC LEGILE CE GUVERNEAZ
ECHILIBRELE N NATUR, S IUBEASC I S OCROTEASC NATURA.
E. COALA CULTIV LA ELEVI COMPETENE DE INTEGRARE ACTIV N GRUPURI
DIFERITE: MEDIU PROFESIONAL, FAMILIE, PRIETENI ETC.
F. COALA I AJUT PE ELEVI S NELEAG I S APLICE PRINCIPIILE
DEMOCRAIEI.
G. COALA I AJUT PE ELEVI S NELEAG SCHIMBRILE CARE AU LOC N
JURUL LOR I S DEVIN ADAPTABILI, FLEXIBILI, DINAMICI.
H. COALA DEZVOLT DORINA ELEVILOR DE A SE INSTRUI PERMANENT
EDUCAIA PERMANENT FIIND CHEIA SUCCESULUI.
I. COALA I AJUT PE ELEVI S RESPECTE, S APERE I S PROMOVEZE
ADEVRATELE VALORI NAIONALE.
J. SCOALA II PREGATESTE PE ELEVI PENTRU A SE PUTEA VALORIFICA DREPT
CETENI RESPONSABILI I AUTONOMI, MANIFESTND DISPONIBILITI I
CAPACITI DE NNOIRE I SCHIMBARE N BINE A SOCIETII ROMNETI.
K. SCOALA SE ALINIAZ, ATAT PRIN INVATAMANTUL LICEAL CAT SI PRIN CEL
POSTLICEAL SANITAR, LA STANDARDELE EDUCATIONALE EUROPENE, IN
VEDEREA INTEGRARII TARII NOASTRE IN STRUCTURILE EUROPENE.
L.SCOALA DEZVOLTA APTITUDINILE N DOMENIUL MEDICAL, ECOLOGIC I
TURISTIC
M. COALA VERIFIC OPIUNEA PENTRU O VIITOARE PROFESIE N DOMENIILE
AMINTITE, OFER ABSOLVENILOR SI ANSE EGALE DE REUIT BAZATE PE
POSIBILITILE INTELECTUALE INDIVIDUALE, PE APTITUDINI I INTERESE
PERSONALE N SENSUL CONTINURII STUDIILOR I/SAU INTEGRRII SOCIOPROFESIONALE.

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
B. VIZIUNE PRIVIND VIITORUL COLII

coala noastr va fi i n viitor o instituie de tip liceu care pregtete elevii pentru
multiple forme de nvmnt:
nvmnt liceal n domeniu teoretic, profil real, specializarea: tiinele
naturii, profil uman specializarea stiinte sociale, profil tehnologic,
specializarea turism
invatamant postliceal- domeniul asitenta sociala si asistenta pedagogica,
specializarea asistent medical generalist si asistent medical de farmacie
coala noastr va avea n viitor urmtoarele caracteristici:
coal care s rspund cerinelor unui nvmnt deschis, flexibil,
activ participativ, incluziv
coal care va aplica efectiv metodele unui nvmnt modern, avnd
ca scop modificarea practicilor didactice i centrarea activitilor pe elev
i evaluarea progresului acestuia i ca punct central elevul, cu nevoile i
aspiraiile sale
coal care va susine tinerii cu potenial n performana colar i
cuprinderea lor n clase de performan la specialitile stiinte sociale,
biologie i chimie
coal care va susine mbuntirea i actualizarea permanent a
mijloacelor didactice i mobilierului colar
din unitatea de
nvmnt
coal care prin strategiile manageriale va ncuraja i valorifica:
creativitatea elevilor
munca n echip
descoperirea de ctre elevi a propriilor afiniti, aspiraii i valori
comunicarea eficient ntre cadre didactice, elevi i prini
folosirea metodelor moderne interactive n educaia de baz
diversificarea ofertei de curriculum prin raportare la specificul
unitii colare
coal care va susine participarea la Programele Comunitare din
domeniul educaiei i formrii profesionale Socrates i Leonardo da
Vinci, Comenius
coal care va aborda strategii pentru:
o atragerea de fonduri suplimentare, sponsorizri destinate
extinderii nvrii informatizate i asigurrii accesului la internet
o dezvoltrii capacitii de cooperare cu coli de profil, cu
universiti, cu instituii de cultur, cu autoritile locale, n sprijinul
satisfacerii cerinelor proprii colii
o valorizarea activitii metoditilor la nivelul colii n diseminarea
informaiei i experienei pozitive privind rezultatele din procesul
educaional
Desigur ca in orice activitate iniiata in coala, pornim de la analiza SWOT, singura
cere ne releva punctele pe care ne putem baza in abordarea problemelor cu care ne
6

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
confruntam, dar si direciile in care, in timpul derulrii procesului instructiv educativ,

suntem deficitari
C. PREZENTAREA SCOLII
I. SCURT ISTORIC. FINALITI GENERALE I SPECIFICE COLII
nfiinat n 1951 ca coal Medie Tehnic Sanitar, Liceul Victor Babe, a suferit
o adevrat metamorfoz n privina tipurilor de nvmnt, a specializrilor, a duratei
studiilor i denumirii. Viabilitate maxim a avut ca Liceu Sanitar, cu prima promoie de
absolveni n 1978 i ultima n 1994, an n care i-a luat numele de Grup colar Victor
Babe cu dou tipuri de nvmnt: liceu teoretic i coal postliceal sanitar
adugndu-i-se n prezent un al treilea tip de nvmnt, nvmntul profesional
sanitar. Pn n 1991 a fost singura coal sanitar din judeul Cluj, dup acest an a
rmas ca singur coal sanitar de tradiie.
Un moment de rscruce l-a reprezentat anul 2007, cnd denumirea colii s-a
transformat n Liceu Victor Babe, lucru care a permis acesteia s reintre n rndul
binemertitat al colilor de elit din municiliul Cluj-Napoca, contribuind de asemenea la o
mai bun reorientare a elevilor care doresc s accead n aceast unitate de nvmnt.
Componenta dominant de-a lungul existenei sale a fost i este buna i foarte buna
pregtire teoretic i de specialitate a absolvenilor care, fie c au urmat studii
universitare, fie c s-au angajat conform pregtirii (n ar sau strintate), au fcut
cinste colii i dasclilor ei.
Selecia, iniial prin examene de admitere, ulterior prin concurs de dosare, a fcut
posibil modelarea sufletelor pentru a deveni capabile s comunice i s ngrijeasc
fiina uman din orice col al lumii. Desigur, ne confruntam si noi cu problema accesului la
invatamantul sanitar a unor elevi care nu au avut deloc sau au avut prea putin contact cu
disciplinele de baza din aria curriculara Stiinte- anatomia si fiziologia omului. O alt
problem este reprezentat de problemele economice, materiale ale elevilor Scolii
Sanitare, care, din aceast cauz, sunt nevoiti s munceasc, furnd din timpul necesar
studiului.
Indiferent de tipul de nvmnt, ca finalitate general a procesului de educaie,
coala noastr urmrete formarea personalitii umane prin:
cultivarea sensibilitii fa de problematica uman, fa de valorile umane
civice, a respectului pentru natur i mediu nconjurtor, pentru o dezvoltare
individual armonioas;
nsuirea cunotinelor specifice, a valorilor culturii naionale i universale;
formarea capacitilor intelectuale, asimilarea tehnicilor de munc necesare
instruirii i autoinstruirii;
formarea disponibilitilor practice i profesionalizarea tinerilor n vederea
desfurrii unor activiti utile;
educarea n spiritul respectrii drepturilor i libertilor fundamentale ale omului, al
demnitii i toleranei;
cultivarea dragostei fa de ar, fa de trecutul su istoric i tradiiile poporului
romn.
7

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Finalitile specifice colii noastre sunt:

formarea la elevi a unei personaliti active, competente, motivate, capabil de
opiune i decizie; schimbarea rolului elevului din obiect-subiect al educaiei n
partener real al dasclului n acest proces complex de instrucie i educaie;
diversificarea posibilitilor de orientare-reorientare corect a elevilor, dup
parcurgerea clasei a IX-a, n funcie de preferine, aptitudini, pentru a-i stabili
ruta profesional i n funcie de cererea pieei de munc;
promovarea educaiei pentru o viata sanatoasa n rndul elevilor prin
integrarea n procesul didactic a unor elemente fundamentale de educaie pentru
sntate;
familiarizarea cu tehnicile primare de ngrijire a omului sntos i bolnav,
tehnici prevzute n cadrul disciplinei Educaie pentru sntate; plusul de
cunotine medicale fiind necesar i util la nivel individual, familial i n colectivitate;
verificarea vocaiei tnrului pentru activitatea n domeniul medical, fapt ce va spori
eficiena pregtirii n meserie i va crete calitatea prestaiei actului medical;
formarea
unei
atitudini
responsabile fa de mediul nconjurtor,
contientizarea efectelor ireversibile ale mediului cauzate de om i cu impact
negativ asupra existenei sale, prevenirea dezechilibrelor naturale i sociale;
verificarea vocaiei tnrului pentru activitatea n domeniul turistic, sporirea
eficienei i calitii pregtirii n aceast meserie, formarea de abiliti i
performane n acest domeniu; formarea unor deprinderi de utilizare a tehnicii de
calcul n general i specifice domeniului turistic;
asigurarea egalitii anselor pentru toi elevii colii prin formarea unei culturi
generale temeinice bazat pe parcurgerea nucleului obligatoriu de discipline de
nvmnt, n raport de care se realizeaz evaluarea prin examene (de
bacalaureat, de absolvire, de admitere n coli postliceale, colegii, faculti...);
prin nvmntul postliceal sanitar se urmrete formarea priceperilor i
deprinderilor practice de asigurare a igienei i confortului omului bolnav precum i
a ambientului n care acesta triete;
nvmntul postliceal de specialitate sanitar are ca obiectiv majorformarea
unui personal calificat n meseriile de asistent generalist, asistent medical de
balneofizioterapie, asistent medical de nutritie si dietetica, asistent medical de
farmacie, asistent de ocrotire etc., capabil de a mbina teoria cu practica i de a
concretiza cele nvate n situaii diferite;
continuarea procesului de reform a nvmntului prin accentuarea ii
consolidarea autonomiei colii n sensul creterii calitii acesteia.
D. PROFILUL ACTUAL AL COLII
- Numrul de elevi - 671/ numrul de clase 23
Structura pe forme, niveluri, filiere, profile i specializri a claselor

liceu curs de zi ciclu inferior filiera teoretica, profil real, specializarea stiinte ale
naturii - 4 clase
liceu curs de zi ciclu superior filiera teoretica, profil real, specializarea stiinte ale
naturii - 3 clase
8

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
liceu curs de zi ciclu superior filiera tehnologica, profil servicii, specializarea

tehnician in turism - 1 clasa
liceu curs FR ciclu inferior filiera teoretica, profil uman - 2 clase
liceu curs FR ciclu superior filiera teoretica, profil uman - 3 clase
scoala postliceala sanitara, domeniul asistenta si sanatate pedagogica,
specializarea asistent medical generalist cu autofinantare(taxa de scolarizare) - 4
clase an I
specializarea asistent medical de farmacie cu autofinantare(taxa de scolarizare) - 1
clasa an I
specializarea asistent medical de farmacie bugetat de la bugetul local - 2 clase
anul II si III
specializarea asistent medical generalist bugetat de la bugetul loca l- 3 clase anul
II si III
E. REALIZRILE ANULUI COLAR 2008-2009

Principalele realizri pe domenii i compartimente de activitate sunt nominalizate n
Anexa 1.
F. PRIORITI I OBIECTIVE REGIONALE I LOCALE

STRATEGIA JUDETEAN
DE DEZVOLTARE A NVMNTULUI PROFESIONAL

I TEHNIC
Obiectivul general
Creterea calitii educaiei si formarii continue prin TVET si dezvoltarea ofertei
educaionale pentru aduli
Prioriti
Dezvoltarea capacitatii de management in invatamantul profesional si tehnic
Cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii
Dezvoltarea parteneriatului social (pentru imbunatatirea calitatii in TVET)
Imbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru elevi si adulti
Cresterea calitatii procesului educational in TVET prin realizarea de proiecte pentru
dezvoltarea profesionala a resurselor umane
Cresterea accesului la educatie pentru grupurile vulnerabile si combaterea excluziunii
sociale
PRIORITATEA
1:
Dezvoltarea
capacitatii
9
de
management
in
invatamantul

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
profesional si tehnic
Indicatori de impact/ rezultate:
Management eficient in unitatile scolare din judet
Capacitatea institutionala consolidata la nivelul CLDPS
Obiectivul
Intarirea capacitatii de management, planificare si monitorizare
1. 1
CLDPS
Actiuni
Responsabili
Termen
Realizarea unui proiect finantat din FSE pentru Presedinte CLDPS
Octombrie
dezvoltarea capacitatii institutionale a CLDPS
Coordonator regional
2010
Indicatori
Proiect realizat si implementat de membrii CLDPS
Obiectivul
Restructurarea retelei scolare din judet vederea eficientizarii acesteia
1. 2
Actiuni
Responsabili
Termen
Propuneri de restructurare a retelei scolare in
ISJ uri
conformitate cu domeniile prioritare din judet,
anual
CLDPS-uri
anual, prin proiectul planului de scolarizare
Indicator
Reteaua scolara adaptata la cerintele pietei muncii
Obiectivul
Formarea in domeniul managerial a directorilor unitatilor de
1. 3
invatamant din judet
Actiuni
Responsabili
Termen
Organizarea de cursuri de formare pentru
ISJ/CCD
anual
managerii scolari
Indicator
Numar de manageri care au urmat cursuri de formare manageriala
PRIORITATEA 2: Cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei

muncii.
Indicatori de impact/rezultate:
Oferta educationala adaptata la nevoile pietei muncii;
Absolventii cu competente cerute pe piata muncii;
Absolventii incadrati pe piata muncii in calificarea de pe certificatul de absolvire.
Obiectivul
2. 1
Actiuni
Cresterea nivelului de calificare in sectoarele prioritare ale judetului
Responsabili
Termen
ISJ-uri
Ponderea calificarilor din sectoarele prioritare sa
CLDPS-uri
2013
fie de minimum 70%.
unitati de invatamant
ISJ-uri
Nivelul de calificare 3 pentru minimum 85% din
unitati de invatamant
2013
totalul absolventilor TVET
CJAPP
Indicatori
1.Numarul de elevi pe niveluri de calificare in domeniile prioritare
2.Numarul de elevi care finalizeaza ciclul superior al liceului (ruta directa +
10

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
ruta SAM)
Obiectivul
Diversificarea calificarilor pentru elevi si adulti, cu scopul valorificarii
2. 2
potentialului de dezvoltare economica a regiunii
Actiuni
Responsabili
Termen
Autorizarea unitatilor de invatamant ca furnizoare
Unitati de invatamant
de formare profesionala continua in toate judetele
Agenti economici
2013
regiunii.
ISJ
Furnizarea de cursuri de formare
1.Numar de unitatilor de invatamant din regiune autorizate fata de 2008
Indicator
2.Numar de cursuri de formare furnizate comparativ cu 2008
Obiectivul
Dezvoltarea educatiei antreprenoriale
2. 3
Actiuni
Responsabili
Termen
Dezvoltarea competentelor antreprenoriale prin
realizarea de CDL, astfel incat competentele ISJ/CLDPS/
2013
antreprenoriale
sa
corespunda
cerinteleor Unitati de invatamant
angajatorilor ( prin proiecte din FSE)
1. Structura si continutul Curriculumului in Dezvoltare Locala (CDL) fata
Indicatori
de structura actuala
2. Proiecte realizate din FSE pentru realizarea de CDL
Obiectivul
Promovarea excelenei i performanei n pregtirea profesional a
2. 4
elevilor i adulilor
Actiuni
Responsabili
Termen
Monitorizarea insertiei absolventilor si a celor care ISJ-uri
2013
continua studiile
AJOFM-uri
1. Numar de absolventi SAM/liceu tehnologic care urmeaza cursuri
universitare, din care in specialitatea proprie
Indicatori
2. Numar de adulti care participa la cursuri de recalificare si care urmeaza
cursuri univ./postuniversiatre
PRIORITATEA 3: Dezvoltarea parteneriatului social (pentru imbunatatirea calitatii

in TVET)
Indicatori de impact/rezultate:
Parteneriate eficiente la nivelul judetului
Retele institutionale create pentru cresterea calitatii in TVET
Proiecte realizate in parteneriat
Obiectivul
Dezvoltarea parteneriatului public-privat pentru o mai buna adaptare
3. 1
a ofertei educationale la specificul pietei muncii
Actiuni
Responsabili
Termen
Realizarea de parteneriate functionale intre Universitati
2011
univesitatile din judet, agenti economici, unitati de
Unitati de invatamant
11

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
invatamant si alte organizatii parteneriale, pentru

adaptarea ofertei educationale la specificul pietei
muncii
Agenti economici
Realizarea de proiecte in parteneriat ( POSDRU
si POR)
1. Numar de parteneriate realizate la nivel regional
Indicatori
2. Numar de proiecte realizate la nivel regional
Obiectivul
Modernizarea infrastructurii si dotarea corespunzatoare a unitatilor
3. 2
TVET
Actiuni
Responsabili
Termen
Dotarea
cu
echipamente
didactice
si ISJ-uri
modernizarea infrastructurii la cel putin 80% din Unitati de invatamant
2013
unitatile de invatamant TVET
Numar de scoli dotate si modernizate conform cerintelor europene
Indicatori
Numar de scoli implicate in proiecte pentru accesare de fonduri europene
PRIORITATEA 4: Imbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala

pentru elevi si adulti
Optiuni ale elevilor in concordanta cu cerintele pietei muncii
Servicii de orientare si consiliere de calitate la nivelul judetului
Cabinete de orientare si consiliere dotate conform standardelor
Obiectivul Evaluarea nevoilor de formare a consilierilor si dirigintilor cu privire la
4. 1
orientarea carierei profesionale a elevilor
Actiuni
Responsabili
Termen
Realizarea de sondaje in unitatile de invatamant
CJAPP-uri
Decembrie
de catre CJAPP pentru identificarea nevoilor de
ISJ-uri
2010
formare
Indicator
Numar de consilieri si diriginti la nivelul judetuluii care au nevoie de
formare
Obiectivul
Cresterea numarului de profesori consilieri pentru a asigura
4. 2
necesarul de formare din judet
Actiuni
Responsabili
Termen
Cresterea numarului de consilieri astfel incat 500 CJAPP
2013
de elevi sa fie consiliati de 1 profesor consilier
ISJ
Indicator
Numar de consilieri de 1/500 (elevi) la nivelul regiunii
Obiectivul Formarea profesorilor consilieri din cabinetele scolare pentru
4. 3
asistenta clientilor (elevi, diriginti, parinti)
Actiuni
Responsabili
Termen
Activitati de formare a consilieilor scolari privind CJRAE
Decembrie
reteaua scolara, PRAI, PLAI, domenii prioritare CCD
2010
12

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
in regiune
Indicator
Obiectivul
4. 4
CRFPA
Profesorii consilieri din judetele regiunii formati in procent de 100%
Dotarea cabinetelor scolare de asistenta psiho-pedagocica (cu
materiale informative privind reteaua scolara, profile ocupationale,
baterii de teste de aptitudini etc.)
Actiuni
Responsabili
Termen
Realizarea de proiecte pentru accesarea de ISJ
Martie
fonduri in vederea dotarii cabinetelor de asistenta Unitati de invatamant
2011
psihopedagogica
OI POS DRU
Indicator
Numar de cabinete dotate la nivelul standardelor
PRIORITATEA 5:
Cresterea calitatii procesului educational in TVET prin realizarea
de proiecte pentru dezvoltarea profesionala a resurselor umane (si prin accesarea
FSE)
Indicatori de impact:
Retele institutionale create pentru cresterea calitatii in TVET
Parteneriate cu institutiile de invatamant superior
Rezultate foarte bune la examenele de certificare a competentelor profesionale
Obiectivul
5. 1
Dezvoltarea i sprijinirea programelor de formare i dezvoltare

profesional pentru cadrele didactice din sistemul de nvmnt
TVET in sectoarele economice aflate in dezvoltare
Actiuni
Responsabili
Termen
Realizarea la nivelul inspectoratului scolar a
ISJ
strategiei de dezvoltarea resurselor umane
2013
Universitati
in concordanta cu cerintele pietei muncii
Indicator
Numar de cadre didactic participante la cursuri de recalificare pe domenii
prioritare
Obiectivul
5.2
Initierea si sprijinirea programelor de formare a cadrelor didactice

TVET pentru dobandirea de competente necesare instruirii si
educatiei pentru adulti
Actiuni
Responsabili
Termen
Organizarea de cursuri de formare a formatorilor,
la care sa participe cel putin 50% din cadrele
didactice din TVET
CCD
2010
Restructurarea
modului
pedagogic
pentru Universitati
dobandirea de competente necesare in educatia
adultilor
Numar de cadre didactic participante la cursurile de formare a formatorilor
Indicator
pentru educatia adultilor
Obiectivul
5.3
Actiuni
Dezvoltarea competentelor cadrelor didactice TVET in educatia

antreprenoriala
Responsabili
Termen
13

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
CCD
Organizarea
de
cursuri
de
eduactie
alti furnizori abilitati de
antreprenoriala la care sa participe cel putin 80%
2013
formare
din numarul total de cadre didactice din TVET
Universitati
Numar de cadre didactic participante la cursurile de formare in educatie
Indicatori
antreprenoriala.
Numar de proiecte depuse
Obiectivul
Perfectionarea cadrelor didactice din TVET in specialitatea proprie
5. 4
pentru adaptarea la noile tehnologii
Actiuni
Responsabili
Termen
Realizarea a cel putin 90 de credite transferabile Universitati
prin participarea cadrelor didactice din TVET la alti furnizori abilitati de 2013
perfectionarea periodica, masterat, doctorat.
formare
Numar de cadre didactice participante la cursuri de perfectionare (odata la
Indicator
5 ani) si postuniversitare pentru perfectionarea in predarea tehnologiilor
moderne
Obiectivul
5. 5
Actiuni
Activitati
de
formare
pentru
predarea
metodelor participative de
predare-invatare
Indicator
Cresterea calitatii procesului educational prin utilizarea

metodelor moderne de predare-invatare
Responsabili
Termen
CCD-uri
ISJ-uri
inspectorii de specialitate
2013
Numar de profesori din sistemul TVET care utilizeaza metode

moderne de predare
PRIORITATEA 6 : Cresterea accesului la educatie pentru grupurile vulnerabile si

combaterea excluziunii sociale
Elevi cu cerinte educationale integrati in invatamantul profesional si tehnic
Infrastructura adecvata elevilor cu cerinte speciale
Obiectivul
6.1
Promovarea integrrii persoanelor dezavantajate i cu

handicap n sistemul de nvmnt formal normal i
dezvoltarea de programe de formare profesional
speciale
Responsabili
Termen
Actiuni
Realizarea
de
clase
integrate in invtamantul
de masa
CJRAE
Integrarea a 50% din
elevii cu nevoi speciale in
invamantul de masa
2013
14

CLUJ-NAPOCA
Indicator
PAS 2009-2013
Numar de elevi din

invatamantul de masa
invatamtul
special
integrati
in
Obiectivul Modernizarea infrastructurilor si asigurarea de facilitati si materiale

6. 2
didactice adecvate tipului de handicap
Actiuni
Responsabili
Termen
100% din unitatile TVET vor asigura conditii de Directorii
unitatilor
de
2013
invatare pentru persoanele cu handicap
invatamant
Numar de unitati de invatamant din TVET care asigura connditii pentru
Indicator
persoane cu handicap
15

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
II. ANALIZA NEVOILOR:

A. 1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN
Aceast analiz este realizat n Anexa 2.
A. 2. IMPLICAREA COLII N DEZVOLTAREA NVMNTULUI TEHNIC I
PROFESIONAL CLUJEAN
n perioada 2010-2013 n conformitate cu prioritile de dezvoltare a nvmntului
tehnic i profesional prevzute de PLAI Cluj 2009-2013 nominalizate mai jos:
Obiectivul general
Creterea calitatii educatiei si formarii continue prin TVET si dezvoltarea ofertei
educationale pentru adulti
Prioritati
1. Dezvoltarea capacitatii de management in invatamantul profesional si tehnic
2. Cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei muncii
3. Dezvoltarea parteneriatului social (pentru imbunatatirea calitatii in TVET)
4. Imbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala pentru elevi si adulti
5. Cresterea calitatii procesului educational in TVET prin realizarea de proiecte pentru
6. Cresterea accesului la educatie pentru grupurile vulnerabile si combaterea
excluziunii sociale
Liceul Victor Babes i desfoar activitatea n vederea dezvoltrii nvmntului
profesional i tehnic clujean cu urmtoarele activiti:
a) Propunerea unui plan de colarizare anual care s coincid pe de o parte
nevoilor de dezvoltare regional, dar pe de alt parte s pstreze pe harta
coal a judeului specialiti i specializri atractive si indispensabile pentru
comunitate (lucrator in turism, asistent medical generalist si asistent medical de
farmacie)
b) Ofer absolvenilor liceului cu specializarea tehnician in turism posibilitatea
colarizrii n vederea obinerii certificatului de competenta profesionala
16

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
c) Ofer absolvenilor scolii postliceale sanitare cu specializarea asistent medical

generalist si asistent medical de farmacie posibilitatea colarizrii n vederea
obinerii ceritifcatului de competenta profesionala
d) Dotrile colii sunt n concordan cu nevoile impuse de SPP-uri.
Laborator informatic
17

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Laborator biologie
e) coala are o puternic politic de parteneriat n vederea pregtirii profesionale
a elevilor.
Sala de sport
18

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
f) Activitate de consiliere i orientare profesional pentru absolveni sunt

caracterizate prin numeroase activiti.
g) Prin politica de dezvoltare instituional sunt stabilite inte/strategii/obiective n

concordan cu politica impus de PLAI 2005-2013 Cluj.
19

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
B. ANALIZA MEDIULUI INTERN
PREDAREA SI INVATAREA
Din asistenele efectuate la clas cat si din discuiile cu cadrele didactice si cu elevii
rezultl urmatoarele :
Majoritatea cadrelor didactice au realizat portofoliul personal care este structurat
corespunztor.
Exist documentele de proiectare a activitii la clas, respectiv de proiectare a
evalurii care respect structura indicat n ghidurile metodologice.
Exist cadre didactice calificate, multe au parcurs intreg ciclul de perfecionare prin
grade didactice.
Unele cadre didactice utilizeaz constant i creativ n activitile de nvare
metode i tehnici active, realiznd o abordare difereniat a elevilor.
Exist interes pentru activitile de formare continu i pentru participarea cadrelor
didactice la conferine/simpozioane/mese rotunde pe teme de didactica disciplinei.
Unele cadre didactice au elaborat i utilizeaz auxiliare curriculare specifice
adecvate nevoilor i particularitilor elevilor cu care lucreaz.
Unele cadre didactice ncurajeaz participarea elevilor la manifestri practicaplicative
Dosarele catedrelor cuprind fie de responsabiliti, plan managerial, grafic al
activitilor curriculare i extracurriculare, tematica ntlnirilor metodice, programele
colare n vigoare, materiale informative specifice diferitelor discipline.
Secvenializarea coninuturilor noionale n unitatea de nvare respect lista de
coninuturi din programa colar.
Clasele dispun, n general de mobilier funcional, care ar permite organizarea
elevilor n diferite modaliti, n funcie de necesitile activitilor didactice.
Materialul didactic existent: truse, plane, modele, mulaje, aparatura audio-video,
calculatoare, fie de lucru, ghiduri de studiu, este utilizat att n situaii de ilustrare
frontal, ct i n activiti de nvare organizate pe grupe fiind utilizat eficient n
construirea noilor cunotine. De remarcat diversitatea materialului ilustrativ, material care
stimuleaz interesul i curiozitatea elevilor.
n general elevii sunt implicai activ n procesul de predare- nvare;
Unii elevi nu invata suficient, obinand rezultate sub posibilitile lor intelectuale;
Sistemul AEL nu se utilizeaz n suficient msur;
20

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
EVALUAREA
Traiectoria de formare a elevului presupune organizarea,monitorizarea,derularea si
evoluarea unui proces de dezvoltare la nivel cognitiv, afectiv, motor, relational.
La nivelul scolii, rezultatele testelor sumative sunt analizate i interpretate, exist
grafice i histograme comparative ntre testul iniial i testul de progres.
Criteriile de evaluare sunt stabilite de comun acord la nivelul cadrelor pe cicluri si
nivele, si urmarite de toti profesorii. Ele urmaresc gradul de obtinere al obiectivelor, gradul
de implicare al elevilor. Rezultatele evaluarii sunt utilizate in reglarea de proces pentru:
Motivarea elevilor pentru ca sa invete mai bine
Combinarea metodelor si tehnicilor
Dezvoltarea capacitatii si obisnuitei de autoevaluare
Evaluarea se realizeaza formativ, sumativ si prin metode alternative.
CALITATEA CURRICULUM-ULUI
Cadrele didactice au realizat portofoliul personal care este structurat
corespunztor.
Exist documentele de proiectare a activitii la clas, respectiv de proiectare a
evalurii care respect structura indicat n ghidurile metodologice.
Exist cadre didactice calificate, multe au parcurs intreg ciclul de perfecionare prin
grade didactice.
Unele cadre didactice utilizeaz constant i creativ n activitile de nvare
metode i tehnici active, realiznd o abordare difereniat a elevilor.
Exist interes pentru activitile de formare continu i pentru participarea cadrelor
didactice la conferine/simpozioane/mese rotunde pe teme de didactica disciplinei.
Unele cadre didactice au elaborat i utilizeaz auxiliare curriculare specifice
adecvate nevoilor i particularitilor elevilor cu care lucreaz.
Unele cadre didactice ncurajeaz participarea elevilor la manifestri practicaplicative
Dosarele catedrelor cuprind fie de responsabiliti, plan managerial, grafic al
activitilor curriculare i extracurriculare, tematica ntlnirilor metodice, programele
colare n vigoare, materiale informative specifice diferitelor discipline.
Secvenializarea coninuturilor noionale n unitatea de nvare respect lista de
coninuturi din programa colar.
Clasele dispun, n general de mobilier funcional, care ar permite organizarea
elevilor n diferite modaliti, n funcie de necesitile activitilor didactice.
Rezultatele testelor sumative sunt analizate i interpretate, exist grafice i
histograme comparative ntre testul iniial i testul de progres.
Materialul didactic existent: truse, plane, modele, mulaje, aparatura audio-video,
calculatoare, fie de lucru, ghiduri de studiu, este utilizat att n situaii de ilustrare
frontal, ct i n activiti de nvare organizate pe grupe fiind utilizat eficient n
construirea noilor cunotine. De remarcat diversitatea materialului ilustrativ, material care
stimuleaz interesul i curiozitatea elevilor.
21

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
ACTIVITATEA EXTRACURRICULARA
Activitate intenionat i orientat, activitatea educativ formal i nonformal a
permis continuarea, adncirea i dezvoltarea achiziiilor, cunotinelor i competenelor
din zonele de interes al elevilor, cultivarea interesului i dezvoltarea nclinaiilor i
talentelor acestora pentru anumite domenii, formarea de atitudini i comportamente
sntoase;
Toi profesorii dirigini au fost formai pe componenta Orientare i Consiliere
Spaiul i timpul orei de dirigenie a fost folosit ca spaiu i timp al dezvoltrii
personale a elevului, al dialogului cu elevii i ntre elevi;
Relaiile interpersonale existente (conducere-subalterni, profesori-elevi, profesoriprini, profesori-profesori, etc.) favorizeaz, n general, crearea unui climat educaional
deschis, stimulativ, n care elevii i manifest aptitudinile i interesele n activiti
educative formale i nonformale cu impact la nivelul vieii colii i a comunitii;
Activitatea educativ formal i nonformal a permis folosirea eficient i plcut a
timpului liber al elevilor, dezvoltarea vieii asociative, dezvoltarea capacitilor de a lucra
n grup i de a coopera n rezolvarea unor sarcini complexe, dezvoltarea voinei i
formarea trsturilor pozitive de caracter.
Existena la nivelul colii a unor programe, proiecte, parteneriate bine elaborate,
cu obiective clar stabilite, n care sunt implicai deopotriv elevii, cadrele didactice,
comunitatea, prinii;
A fost ncurajat o cultur organizatoric stimulativ pentru comunicare, participare i
inovaie.
Conjugarea ofertei educaionale a colii cu cea a comunitii, ncheierea de
acorduri de
parteneriat
i desfurarea de proiecte,
programe educative pe
componentele educative prioritare;
Ameliorarea relaiei profesori-elevi prin implicarea activ a Consiliului Elevilor n
viaa colii / comunitii;
Sedinele cu prinii sunt tot mai adesea activiti formative, incluznd secvene de
formare/nvare cu teme precum: problemele adolescenei, absenteismul, formarea
caracterului, violenta n coal, n societate , orientarea n carier etc.
COLABORAREA SCOLII CU COMUNITATEA
Se bazeaz pe caracteristicile economice, sociale i ecologice ale comunitii
locale. coala are strategii clare de colaborare cu comunitatea local, curriculum-ul local
Prin strategiile elaborate s-a urmrit crearea unei imagini pozitive a colii. Pentru
aceasta s-au desfurat aciuni comune cu primria, poliia comunitar, biserica precum
i cu alte instituii.
Astfel, scoala noastr se afl n relaii de colaborare i parteneriat cu urmtoarele
instituii:
INSPECTORATUL COLAR JUDEEAN CLUJ;

PRIMRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA;
CASA CORPULUI DIDACTIC;
DIRECIA DE SNTATE PUBLIC;
22

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
SPITALUL CLINIC JUDEEAN;

SPITALUL CLINIC DE COPII;
SPITALUL CLINIC DE BOLI INFECTOCONTAGIOASE;
SPITALUL CLINIC DE RECUPERARE;
AGENII DE TURISM;
ORGANIZAIA JUDEEAN DE CRUCE ROIE;
UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE IULIU HAIEGANU;
UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI;
UNIVERSITATEA TEHNIC;
PALATUL COPIILOR;
ARHIEPISCOPIA VADULUI, FELEACULUI I CLUJULUI;
INSPECTORATUL DE POLIIE CLUJ;
INSPECTORATUL PENTRU PROTECIA CIVIL;
JANDARMERIA CLUJ.
RELAIILE CU PRINII
coala comunic, n general, cu prinii, iar deciziile i msurile luate de acestea
sunt comunicate la timp prinilor
Comunicarea coal-prini se realizeaz prin formele tradiionale: edine i
lectorate cu prinii
Exist planificri i tematici ale edinelor cu prinii
Forma de organizare este cea a Comitetului reprezentativ al prinilor
Acestora li se furnizeaz regulat informaii privind activitatea copiilor, rezultate
obinute n nvare, comportament i atitudine, frecven la cursuri i alte activiti.
RESURSE
A. RESURSE UMANE
1. Descriere
Numar personal de ntreinere 6 (un administrator, doi paznici, un muncitor
ntreinere, doi ngrijitori );
Numr personal didactic auxiliar 4 (un administrator financiar, un secretar ef,
un bibliotecar i un laborant, administrator financiar).
De remarcat este faptul c dei efectivul de personal didactic auxiliar si nedidactic al
colii este foarte mic, volumul de munc depete capacitatea sa real, remunerarea
este necorespunztoare, cu toate aceste se remarc responsabilitate, hrnicie i
corectitudine la majoritatea dintre acetia astfel nct starea de igien i curenie a
spaiilor colare este bun asigurnd condiiile de meninere a sntii elevilor notri i
ntregului personal angajat
23

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Corpul profesoral
TITULARI
Funcia
didactic
Grd.
Supliniri Cumul
Total
general
Def.
Deb.
Total
Grd.
II
Profesori
14
23
11
34
Profesori
medici
11
Maitri
instructor
Total
18
30
20
51
Profesori cu preocupri deosebite: 2 doctori n tiine filologice;

1 doctorand la Management turistic
1 doctorand la chimie;
2 masteranzi;
Publicaii i suporturi de cursuri opionale:
Prof. Anghel Monica-DICIONAR DE BIOLOGIE, ED. MOTIV, TESTE DE
BIOLOGIE PENTRU CLASA a X-a, ED. MOTIV, TESTE DE BIOLOGIE PENTRU BAC. I
24

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
ADM. LA FACULTATE ED.KISOPRINT, TESTE DE BIOLOGIE PENTRU ADMITERE,

ED.TRANSILVANIA, CAIET DE LUCRRI PRACTICE DE BIOLOGIE suport de curs
opional, ED.CCD, TESTE DE BIOLOGIE PENTRU BACALAUREAT - Ed. Dacia
Prof. Manilici Clin -SINTEZE, COMENTARII, REZUMATE PENTRU BAC,
LITERATURA ROMN N REZUMATE- ED. MOTIV, CRESTOMAIE DE CRITIC I
ISTORIE LITERAR, ED. MOTIV.
Prof. Streulea Carmen -PROBLEME DE CHIMIE PENTRU BAC., ED. DACIA,
EXERCIII I PROBLEME DE CHIMIE, ED. STUDIUM, NOMENCLATUR N CHIMIA
ORGANIC, ED. STUDIUM
Prof. Marc Elena i Diana Morar - CAIET DE TEHNICI DE LABORATOR N
CHIMIE, CHIMIE APLICATA - suport de curs opional
Prof. Diana Morar tehnoredactat ,,CHIMIE BAC 98
Prof. Podoleanu Ancasi prof. Anghel Monica - CAIET DE LUCRRI PRACTICE
N BIOLOGIE clasele a IX-a si a X-a, SUPORT DE CURS OPTIONAL PENTRU
TEHNICI DE LABORATOR IN BIOLOGIE- clasele a XI-a si a XII-a
Prof. Podoleanu Anca si prof. Anghel Monica -MANUAL DE BIOLOGIE CLASA
A IX-A, A X-A- SI A XI-A, ED. DACIA
Prof. Podoleanu Anca si prof. Anghel Monica - SUPORT CURS OPTIONALEDUCATIE SEXUALA- CLASA A XII-A, MANUAL DE BIOLOGIE CLASA A IX-A SI A X-A,
ED. DACIA 2004, 2005
Prof. Mirean Constana - TESTE DE CAPACITATE LA GEOGRAFIE, ED.
MOTIV
Prof. Murean Cornelia -GHID DE ETIC PENTRU ASISTENII MEDICALI, ED.
PROMO COMPANY S.R.L.
Prof. Baciu Constantin -MATEMATICA PENTRU BAC. TEORIE I FORMULE,
ED. MOTIV
Prof. Andreie Emilia, Hoiu Angelica, Pop Sanda i Cosma Felicia, BIOFIZICA
MEDICAL - suport de curs opional
Prof. Gorgan Ana, Pazsi Antonica, Rebrisoreanu Angelica, Costin Adriana,
TESTE PENTRU EXAMENUL DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEALE SANITARE, ED.
MOTIV
Programe de formare continu n care a fost si este implicat coala
-PROIECTUL LEMON (Asociaia de Nursing din Romnia i OMS);
-ETICA PROFESIEI (ANR, AN Danemarca i UNICEF);
-METODE ACTIVE DE PREDARE I METODE ALTERNATIVE
DE EVALUARE (IJ Cluj, CCD, Lic. Gheorghe incai);
-MENTORAT (UBB, IJ, CCD)
-MANAGEMENT EDUCAIONAL-(IJ);
25

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
-GNDIRE CRITIC (IJ);

-FORMARE PROFESORI METODITI (IJ, CCD);
-CONSILIERE COLAR (IJ, CCD);
-OPERARE PE CALCULATOR (CCD, GRUPUL COLAR VICTOR BABE)
-REALIZAREA SI UTILIZAREA SOFTULUI EDUCATIONAL IN SISTEM AEL
(SIVECO ROMANIA )
- EDUCATIE PENTRU SANATATE ( ISJ, CENTRUL DE EXCELENTA, FUNDATIA
YOUTH FOR YOUTH)
Rezultate la evaluri
Cadrele didactice care funcioneaz n coal sunt calificate n specializarea pe care o
predau la clas; aprecierile evaluatorilor externi inspectori colari de specialitate- sunt
de foarte bine.
In ceea ce priveste cadrele didactice:
- profesorii debutanti necesita o indrumare atenta din partea responsabilului de
catedra si a comisiei de perfectionare pentru a-i ajuta sa se dezvolte profesional;
Scoala noastra functioneaza cu un sistem de invatare deschis, profesorii
colaboreaza cu membrii comunitatii locale, precum si cu profesorii din alte scoli. De
asemenea, cadrele didactice din unitatea noastra au participat activ in comisiile metodice
pe obiecte la nivel judetean.
In ceea ce priveste personalul didactic auxiliar si personalul nedidactic:
- numarul mic de personal este suprasolicitat, avand in vedere volumul mare de lucrari
necesar a se executa ;
- desi sunt posturi vacante de paznici, acestea nu se ocupa datorita salariului neatractiv
si datorita blocarii ocuparii posturilor in sistem.
B. DOTARI SI RESURSE MATERIALE

coala dispune de spaii de nvmnt n dou cldiri situate la adresele din b-dul
21 Decembrie, nr.7 i strada F. J. Curie, nr. 2-4. n cldirea central funcioneaz clasele
liceale; clasele de profesional i postliceale realizeaz n aceast cldire numai
pregtirea teoretic , pregtirea practic se desfoar n cele 5 sli de demonstraii de
la parterul cldirii din strada F.J.Curie.
26

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Spaiile colare sunt corespunztor amenajate i dotate cu mobilier colar relativ

nou, cu mijloace (3 retroproiectoare, 3 videoproiectoare, un aspectomat, un aparat de
proiecie cinematografic, patru casetofoane cu CD, aparat video, 3 xeroxuri, televizor i
monitor color...) i materiale didactice (filme colare, casete video, folii de retroproiector,
diapozitive, CD-uri, dischete, material didactic pentru lucrrile practice de laborator pentru
biologie, fizic i chimie etc.) necesare i utile desfurrii unui nvmnt formativ,
aparatur de laborator, tehnic modern da calcul, materiale i mijloace necesare
asigurrii igienei permanente a minilor, grupuri sanitare curate i dotate cu
consumabilele necesare.
27

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Procesul didactic se desfoar ntre orele 8,00 i 20,00 utiliznd 7 sli de curs, 6
cabinete pe specialiti, o sal de sport, 3 laboratoare - de biologie, chimie i fizic i 2
cabinete de informatic ce conine o reea de 26 calculatoare cuplate la INTERNET; cu
alte 5 calculatoare sunt dotate direciunea, sala profesoral, biblioteca, secretariatul i
contabilitatea. De asemenea, cele 7 sli de demonstraii practice n care se desfoar
instruirea practic sunt amenajate cu mobilier adecvat profesiei, aparatur, materiale i
mijloace didactice necesare formrii iniiale a cadrelor medii sanitare. Biblioteca colii are
un numr de 18.500 volume; o bibliotec cu bibliografie de strict specialitate medical
este amenajat la slile de demonstraii practice.
n toate spaiile n care se desfoar activiti didactice este asigurat i meninut
starea de confort termic prin termostatele i reglatoarele de temperatur ataate fiecrei
sobe precum i starea de curenie i igien a acestora.
REZULTATELE ELEVILOR
Nivelul de pregatire al elevilor inscrisi in scoala noastra se situeaza peste media pe
tara. La finele anului scolar 2009-2010 :
Promovabilitatea pe an scolar a fost:
- liceu zi: 97,40%
- liceul FR- 100%
- postliceal: 100%
Promovabilitatea la examenul de bacalaureat a fost:
Examenul de certificare a competentelor profesionale a demonstrat buna pregatire
practica a elevilor scolii:
- la examenul de certificare a competentelor nivel 3 procentul de
promovabilitate a fost de 100%
la examenul de certificare a competentelor nivel 3 avansat procentul de
promovabilitate a fost de 100%
Un procent nsemnat din absolvenii colii noastre i continu studiile astfel :
28

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
CONSILIEREA I ORIENTAREA VOCAIONAL

-Este realizat de dirigini prin teme specifice la orele de dirigenie;
-Toti dirigintii au urmat un curs de consiliere i orientare la CCD;
-Se organizeaz aciuni comune cu OJAFM, agenii economici, instituiile de nvmnt
superior, vizite la saloane auto;
-Dispunem de un cabinet de consiliere colar si de psiholog colar.
Ne propunem :
-sa reusim o orientare profesionala mai buna a elevilor, astfel incat sa marim
procentul celor, care dupa terminarea studiilor se angajaza in domeniul in care s-au
pregatit. La inscriere vor sustine un job-test pentru a constata inclinatiile copilului si un
interviu la care va fi prezent psihologul scolii. In urma inerviului si al testului putem sfatui
parintele si copilul in vederea alegerii meseriei.
consilierea elevilor din categoriile dezavantajate prin implicarea dirigintelui si a
psihologului ;
-colaborarea cu institutii specializate pentru oferirea de asistenta elevilor cu risc de
abandon (din medii sociale sau etnice defavorizate, familii monoparentale, etc.)
-colaborarea mai stransa si o comunicare mai buna profesor-elev-parinte-psiholog
astfel incat sa prevenim abandonul scolar.
-acordarea unei noi sanse pentru elevii care abandoneaza invatamantul
obligatoriu, prin continuarea studiilor la liceu frecventa redusa
-mai buna urmarire a insertiei profesionale, printr-o implicare mai mare a dirigintilor.
Activitatea de instruire practic
Elevii i desfoar activitatea de instruire practic att n cabinetele i
laboratoarele tehnologice din coal, ct i la ageni economici de profil.
S-au ncheiat protocoale de colaborare cu agenii economici unde elevii i desfoar
activitatea de instruire practic.
Elevii colii au participat i obinut rezultate remarcabile la urmatoarele
concursuri colare: Concursul ,,Candil Liteanu, Concursul ,,Emil Racovit.
La olimpiade i concursuri elevii colii au obinut premii i meniuni la faza
judeeana.
29

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
4. ANALIZA SITUAIEI - ANALIZA SWOT

A. Domeniul CURRICULUM
PUNCTE TARI
Atitudinea elevilor fa de educaia pe care o
furnizeaz coala este pozitiv motivat i
responsabil.
Organizarea colii prin cuprinderea mai
multor forme de nvmnt preuniversitar
(liceal, postliceal).
Utilizarea de majoritatea cadrelor didactice a
auxiliarelor curriculare n scopul sporirii
randamentului nvrii.
Evalurile elevilor prin olimpiade, ct i la
examenele de absolvire i BAC fac dovada
unei pregtiri corespunztoare.
Majoritatea cadrelor didactice manifest
creativitate
n
procesul
didactic
i
profesionalism n managementul clasei.
Proiectarea corect a activitii didactice la
majoritatea cadrelor didactice, cu accent pe
obiectivele operaionale.
Evaluarea se realizeaz formativ i sumativ
prin metode alternative n majoritatea cazurilor.
Dominanta comun promovarea educaiei
pentru sntate
a celor trei tipuri de
nvmnt: liceal, postliceal sanitar i
profesional sanitar;
Implicarea dasclilor din catedra de biologie
in
pregtirea
suplimentara
a
elevilor
supradotai (cursurile de excelenta pentru
clasele a XII-a din jude se in in coala, de 2
ani, sub ndrumarea prof. M. Anghel)
Oferta educaional personalizat i buna
strategie de promovare
n rndul celor
interesai (plan de colarizare realizat la toate
tipurile de nvmnt
Existena tuturor documentelor curriculare
impuse.
Internet i calculatoare accesibile pentru
documentare curricular.
Proiectarea didactic bun pentru toate
cadrele didactice.
Activitate extracurricular i extracolar
30
PUNCTE SLABE
Strategiile didactice continu s
fie, in multe cazuri,
majoritar
tradiionale, bazate pe activitatea
preponderent a profesorului.
Nu se ofer elevilor activiti
difereniate raportate la nevoile lor
de dezvoltare.
Managementul clasei este deficitar,
relaia profesor elev nu
presupune cooperri i colaborri
biunivoce.
Deficiene n activitatea publicitar
a colii.
Insuficienta posibilitate a motivrii
prin recompense a activitii
elevilor i cadrelor didactice.

CLUJ-NAPOCA
diversificat pe nevoile elevilor.
C.D.S. centrat pe nevoile i opiunile elevilor.
Existena unei politici de consultan
curricular intern.
Evaluarea se realizeaz formativ i sumativ
prin metode alternative.
Utilizarea experienei proiectelor europene
n activitatea didactic.
Planurile manageriale ale efilor de catedr
n coresponden cu principiile calitii.
Utilizarea concluziilor i analizei leciilor
observate n proiectarea didactic.
Utilizarea la nivelul catedrelor a concluziilor
testelor iniiale.
Existena softurilor educaionale
OPORTUNITI
Existena i participarea la programe de
dezvoltare: Socrates
Accesul liber al cadrelor didactice la
elaborarea de manuale, ghiduri etc.
Ofert sporit a activitilor cu caracter
extracurricular.
Colaborarea cu coli i ageni economici
de profil pentru mbuntirea performanelor
i competenelor elevilor.
RESURSE
Cadre didactice documentate din punct de
vedere curricular
Proiecte didactice conforme cu cerintele
Utilizarea ofertelor de formare continua
Utilizarea
concluziilor
raportului
de
evaluare externa
PAS 2009-2013
AMENINRI
Slaba
motivare
material
a
prinilor.
Slaba implicare a prinilor n
procesul educaional.
Creterea numrului de elevi n
clas la nivelul tuturor ciclurilor.
TINTE
Imbunatatirea
capacitatii
de
management
al
activitatilor
didactice
B. Domeniul RESURSE UMANE
PUNCTE TARI
ncadrarea colii cu cadre didactice
calificate n proporie de 100 %
Participarea
cadrelor
didactice
la
perfecionri prin cadre didactice i cursuri
31
PUNCTE SLABE
Evaluarea insuficienta a activitii
depuse de cadrele didactice, fr a
cuantifica
ceea
ce
acetia
realizeaz n afara fiei postului

CLUJ-NAPOCA
de formare organizate prin Casa Corpului
Didactic si grade didactice
Instituionalizarea stagiilor de formare /
informare a efilor comisiilor metodice i
metoditilor din coal.
Managementul colii, centrat pe relaia
dascl-elev
Participarea personalului nedidactic la
dezvoltarea scolii
Existenta Consiliului elevilor
Utilizarea resurselor umane in realizarea
de venituri extrabugetare
Evaluarea obiectiva si transparenta a
tuturor angajitilor
OPORTUNITI
Reglementrile MEC privind obinerea
creditelor legate de formarea continu .
Existena fiei post pentru fiecare cadru
didactic i implicit a fiei de evaluare.
Cadre didactice formate prin cursuri CCD
si ISJ pentru noi cerinte curriculare
Existenta unui colectiv care se ocupa de
proiecte europene
RESURSE
Personal calificat
Organizare buna pe compartimente
Elevi motivati, interesati
PAS 2009-2013
elaborate de MEC
Utilizarea la minim eficien a
metoditilor i formatorilor pentru
dezvoltarea de proces n disciplin.
Diseminarea
defectuoas
a
informaiei prin cercurile metodice.
AMENINRI
Suprancrcarea cadrelor didactice
cu sarcini i activiti care nu sunt
remunerate.
Starea
material
precar
a
sistemului, lipsa de fonduri i
motivare n dezvoltarea personal.
Reducerea
unor
posturi
la
personalul nedidactic si didactic
auxiliar datorita blocarii angajarilor
pe posturi vacante in sistemul
bugetar
TINTE
Cresterea
calitatii
procesului
educational prin o mai buna
implicare a resurselor umane in
viata scolii
Imbunatatirea calitatii serviciilor
oferite de scoala catre comunitate
C. Domeniul RESURSE FINANCIARE I MATERIALE
PUNCTE TARI
coala dispune de o baz material
deschis dezvoltrii.
Exist resurse extrabugetare care se
folosesc n acest scop.
32
PUNCTE SLABE
Motivare slab a cadrelor didactice
n domeniul dezvoltrii mijloacelor
didactice
necesare
predrii
interactive a disciplinei.

CLUJ-NAPOCA
Cadrele didactice realizeaz auxiliare
curriculare cu valoare instructiv-educativ
care favorizeaz nvarea.
Conducerea colii are n preocupare
permanent modernizarea bazei materiale
conform cu cerinele curricumului.
Utilizarea
fondurilor
bugetare
si
extrabugetare in dezvoltarea resurselor
materiale ale scolii
Existenta unei retele interne si conectarea
a 62 PC-uri la internet
OPORTUNITI
Posibilitatea achizitionarii de material
didactic
Cofinantari din proiecte
PAS 2009-2013
RESURSE
Personal calificat
Experienta in colaborare cu
economici pentru dezvoltare scolii
Venituri extrabugetare
agentii
Gestionarea
necorelant
cu
necesitile fondurilor destinate
dezvoltrii resurselor materiale.
Din cauza statutului juridic al
cldirii nealocarea de fonduri
pentru investiii i reparaii
Lipsa curii pentru recreaia elevilor
AMENINRI
Cuantumul mic al fondurilor
destinate de autoritile locale
cheltuielilor materiale necesare
dotrilor, reparaiilor, investiiilor
Revtrocedarea cldirii colii de
ctre Biserica Unitarian.
Finantarea prin cost standard/elev
TINTE
Transformarea scolii astfel incat
dotarile ei sa raspunda nevoilor
educationale impuse de cerintele
pietei muncii si comunitate
Identiifcarea surselor de finantare
pe termen scurt, mediu si lung
D. Domeniul DEZVOLTARE, PROIECTE SI RELAII COMUNITARE
PUNCTE TARI
Participarea la programe n beneficiul elevilor
i profesorilor: Socrates, etc.
Relaii cu partenerii sociali: ISJ Primrie,
Prefectur etc.
Continuare proiectelor cu Liceul de deficienti
de vedere, Biblioteca Judeteana, Scoala
Postliceala Ocrotirea, Scoala Postliceala
Louis Pasteur
Continuarea si dezvoltare parteneriatului
international cu scolile sanitare din landul
33
PUNCTE SLABE
Lipsa
de
experien
n
elaborarea unor programe de
parteneriat i dezvoltare.

CLUJ-NAPOCA
Baden Wurtemberg (proeict initiat in urma cu 7
ani)
Existenta protocoalelor de colaborare cu
Spitalul Clinic Judetean
OPORTUNITI
Posibilitatea stabilirii unor noi relaii de
parteneriat cu coli de profil din ar i
strintate.
Dezvoltarea unui program de marketing pentru
promovarea scolii
RESURSE
Personal calificat
Experienta in colaborare cu partenerii din tara

si strainatate
Venituri extrabugetare utilizabile in scopul
imbunatatirii parteneriatelor
34
PAS 2009-2013
AMENINRI
Modificarea legislatiei in privinta
programelor si proeictelor dupa
integrarea in UE
TINTE
Cresterea calitatii procesului
educational prin realizarea de
proiecte
pentru
dezvoltarea
profesionala a resurselor umane
Dezvoltarea
parteneriatelor
sociale

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
RESURSE STRATEGICE
Din diagnoza realizat prin analiza SWOT din punctele tari i oportunitile
identificate, rezult c coala dispune de urmtoarele resurse strategice:
Resurse umane:
calificate;
preocupate de formarea continu;
motivate;
implicate n dezvoltarea i promovarea colii.
Existena unui sistem transparent i obiectiv de evaluare i promovare anual a
personalului.
O bun politic de organizare pe comisii de lucru cu responsabiliti clare n fia
postului pe categorii de angajai.
Cadre didactice documentate din punct de vedere curricular, cu activitate
didactic centrat pe nevoile elevilor i competenele standardelor de pregtire
profesional.
coala are o politic clar de pstrare a identitii pe harta colar a judeului.
Activitatea colii se desfoar i este monitorizat dup indicatorii de
performan a celor 8 principii ale calitii.
Exist posibilitatea finanrii formrii resurselor umane din fonduri structurale din
programele operaionale (POSDRU).
coala poate s-i organizeze potrivit Metodologiei de micare personal didactic
din judeele pilot examenele de titularizare.
coala dispune de o puternic baz material.
Resurse umane i materiale utilizate pentru realizarea veniturilor extrabugetare.
Elevii sunt implicai n dezvoltarea i ntreinerea bazei materiale a colii.
Este folosit oportunitatea de transfer fr plat a mijloacelor fixe, obiectelor de
inventar ntre unitile bugetare.
coala are o politic clar de parteneriat pentru pregtirea profesional a elevilor
cu ageni economici dar i cu instituii ale comunitii pentru consilierea i orientarea
elevilor respectiv pentru sprijin social.
Experien n proiectele europene Comenius.
Bun colaborare cu Consiliul Local i ISJ.
INTE/SCOPURI
Lund n considerare punctele slabe i ameninrile din analiza SWOT pe de o
parte respectiv prioritile de dezvoltare a nvmntului profesional i tehnic clujean
impuse de PLAI 2009 am stabilit pe domenii de activitate urmtoarele inte:
DOMENIUL CURRICULAR
T1. Imbunatatirea capacitatii de management al activitatilor didactice
35

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
DOMENIUL RESURSE UMANE

T1. Cresterea calitatii procesului educational prin o mai buna implicare a
resurselor umane in viata scolii
T2.Imbunatatirea calitatii serviciilor oferite de scoala catre comunitate
DOMENIUL RESURSE MATERIALE
T1. Transformarea colii astfel nct dotrile ei s rspund nevoilor educaionale
impuse de cerinele pieei muncii i comunitate, respectiv cele curriculare.
T2. Identificarea surselor de finanare pe termen scurt, mediu i lung.
DEZVOLTARE, PROIECTE I RELAII COMUNITARE
T1. Cresterea calitatii procesului educational prin realizarea de proiecte pentru
T2. Dezvoltarea parteneriatelor sociale
36

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
INTE-SCOPURI. OBIECTIVE GENERALE. STRATEGII. BENEFICIARI/GRUPURI DE INTERES.
INDICATORI DE REALIZARE (REZULTATE OBSERVABILE, ANTICIPATE ACTIVITILOR)
2009-2013
DOMENIUL CURRICULAR
inta 1 - mbuntirea capacitii de management al activitilor didactice la Liceul Victor Babes
Strategii
Beneficiari
Obiective
Direcii de aciune
Grupuri de interes
OC 1. Desfurarea orelor
Implementarea unui sistem de
Cadre didactice;
didactice n conformitate cu
interasistene
pentru
Elevi;
prevederile proiectelor unitilor monitorizarea
activitilor
Prini.
de nvare.
didactice.
Comunitate.
Implicarea comisiei de calitate n
Operatori economici.
analiza fielor de observaie n
vederea proiectrii unui plan de
mbuntire.
OC 2. Creterea promovabilitii Evaluarea pe competene
Elevi.
la examenul de bacalaureat.
Munca difereniat centrat pe
nevoile elevilor
Aproprierea
procentului
de
promovabilitate al bacalaureatului
de cel al absolvenilor de liceu.
OC 3. Creterea eficienei orelor Eficientizarea orelor de dirigenie.
Elevi.
de dirigenie.
Comunitatea
OC 4. Creterea nivelului de
calificare n rndul absolvenilor.
Creterea nivelului de calificri /

specializri pentru adaptarea la
dezvoltarea
economic
regional.
37
Absolveni.
Indicatori de realizare
(rezultate
observabile,
anticipate activitilor )
Graficul de observare a leciilor
Plan de mbuntire pentru
desfurarea orelor didactice
dup PUI.
Teste de evaluare
Proiecte didactice
Procentul de promovabilitate al
absolvenilor
Proiectarea orelor de dirigenie
Programe de consiliere i
orientare colar
Proiectul
planului
de
colarizare.

CLUJ-NAPOCA
RESURSE UMANE
PAS 2009-2013
inta 1 - Creterea calitii procesului educaional prin o mai bun implicare a resurselor umane n viaa colii.
Strategii
Beneficiari
Obiective
(rezultate
observabile,
Direcii de aciune
Grupuri de interes
ORU 1. Restructurarea consiliului Creerea unor grupuri de lucru
C.A.
Liste cu domeniile de lucru
de administraie i a comisiilor
restrns.
Comisii metodice.
restrns.
colii
Elaborarea unor proceduri de
CEAC.
Proceduri de lucru realizate.
lucru
i
managementul
Liste de responsabiliti.
proceselor
de
planificare,
Fia postului.
implementare i monitorizare.
ORU 2. ntrirea capacitii de
Reorganizarea organigramei.
management, planificare i
Implicarea C.A. n administrarea
monitorizare a responsabilitilor colii.
comisiilor
ORU 3. Instruirea managerial
Organizarea de cursuri de
Responsabili de comisii, pentru
Lista principalelor nevoi de
pentru personalul implicat n
formare pentru responsabilii de
C.A., contabil ef, secretar ef,
formare.
managementul colii.
comisii.
administrator.
inta 2 - mbuntirea calitii serviciilor oferite de coal n comunitate.
Strategii
Beneficiari
Obiective
Direcii de aciune
Grupuri de interes
ORU 4. Extinderea paletei de
Identificarea principalelor nevoi
Comunitatea.
servicii oferite de coal pe lng de servicii pentru comunitate.
cea educaional.
Promovarea unei politici de
marketing a serviciilor oferite.
ORU 5. Autorizarea colii pentru Implicarea colii n formarea
cursuri de formare a adulilor.
adulilor.
Accesul la educaie a grupurilor
vulnerabile.
(rezultate
observabile,
Propuneri n C.A. pentru
aprobarea acestor tipuri de
servicii.

inta 1 - Transformarea colii astfel nct dotrile ei s rspund nevoilor educaionale impuse de cerinele pieei muncii
38

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
i comunitate, respectiv cele curriculare

Strategii
Obiective
ORM 1 Amenajarea unui campus
pentru pregtirea practic a elevilor
n specializrile medicale de nivel
european cu care nvmntul
preuniversitar clujean s se alinieze
nvmntului medical european.
ORM 2 Dotarea slilor de curs,
laboratoarelor i cabinetelor dup
cerinele curriculare.
Beneficiari
Direcii de aciune
Studiu de fezabilitate.
Identificarea soluiilor de finanare.
Propuneri de proiecte de finanare.
Demararea finanrii.
Analiza nevoilor pe arii curriculare.
Utilizarea experienei proiectelor europene.
Utilizarea fondurilor extrabugetare pentru
aceste nevoi.
Identificarea altor sume de finanare dect
cele din buget local + MEdCT.
Politici de achiziie.
Studiu de fezabilitate.
Identificarea surselor de finanare.
Demararea lucrrilor.
ORM 3 Amenajarea unui spaiu

optim pentru desfurarea
activitilor extracolare i extra
curriculare.
ORM 4 Reabilitarea atelierului
Studiu de fezabilitate i proiect de
coal pentru acoperirea nevoilor
amenajare a atelierului colii.
de pregtire profesional prin ore
Identificarea surselor de finanare.
de laborator i pregtire practic la Aprobarea proiectelor.
toate specialitile i specializrile. Demararea lucrrilor.
ORM 5 Creterea confortului
Amenajarea unei centrale termice moderne
termic a climatului i reducerea
n incinta colii.
cheltuielilor cu utilitile (gaz,
Lucrri de izolaie termic la cldire colii.
energie electric, ap, etc.).
Reamenajarea grupurilor sanitare.
Tinta 2 - Identificarea surselor de finanare pe termen scurt, mediu i lung
Strategii
Beneficiari
Obiective
39
(rezultate
observabile,
Grupuri de interes anticipate activitilor )
Elevi.
PAS cu directive i aciuni
Comunitate.
concrete.
Grupuri de interes ale
judeului.
Cadre didactice.
Elevi.
Cadre didactice.
Comunitate.
Elevi.
Parteneri.
Comunitate.
Cadre didactice.
Elevi.
Operatori economici ai
comunitii.
Personalul colii.
Prini.
Elevi.
Resurse umane.
Consiliul local.
Analiza nevoilor n C.A.
Proiect de amplasament i
program de utilizare.
Proiect de reabilitare.
Proiect de buget aprobat la

capitolul
investiii
i
deschiderea
licitaiei
la
nivelul consiliului local.
(rezultate
observabile,

CLUJ-NAPOCA
ORM6 Asigurarea finanrii de
baz din fonduri buget local +
MEdCT.
ORM7 Asigurarea finanrii din

venituri extrabugetare,
sponsorizri, donaii.
ORM8 Asigurarea finanrii din
cofinanri prin proiecte tip
(fonduri structurale, granturi de
dezvoltare regional etc.)
Direcii de aciune
Identificarea principalelor nevoi i
ntocmirea proiectului de buget
pe articole pentru acoperirea
nevoilor de baz.
Solicitri de investiii reparaii i
dotri din fonduri MEdCT.
Identificarea nevoilor de finanare
din venituri extrabugetare.
mbuntirea
extinderii
activitilor de realizare a acestor
venituri.
Identificarea sumelor necesare.
PAS 2009-2013
Grupuri de interes
Resurse umane.
Elevi.
Parteneri.
Resurse umane.
Elevi.
Parteneri.
Resurse umane.
Elevi.
Parteneri.
Proiect de buget local
Propuneri de finanare ctre

ISJ.
Proiect buget venituri ajustat n
C.A.
Lista principalelor surse.
DEZVOLTARE, PROIECTE I RELAII COMUNITARE

Tinta 1- Cresterea calitatii procesului educational prin realizarea de proiecte pentru dezvoltarea profesionala a resurselor umane
Strategii
Beneficiari
Obiective
(rezultate
observabile,
Direcii de aciune
Grupuri de interes
ORP1 formarea continu
Propuneri de proiecte pe nevoile de
Cadre didactice.
Portofoliul comisiei de formare
prin proiecte de formare
formare.
continu.
resurse umane: CCD,
Negocierea unor cursuri de formare
universiti, proiecte
prin CCD.
POSDRU, Calitate, etc.
Finalizarea cursurilor.
Motivarea cadrelor didactice pentru
formarea prin grade didactice.
ORP2 Diseminarea
Organizarea de mese rotunde.
Cadre didactice.
Planul de activitate al catedrei.
informaiei celor formai n
Schimb de experien cu alte coli i
Elevi.
Programul i tematica C.P.
grupurile de interes.
ntre arii curriculare.
Proiecte de parteneriat.
40

CLUJ-NAPOCA
ORP3 Implicarea colii n
proiecte europene
educaionale.
ORP4 Meninerea i
diversificarea proiectelor i
programelor extracolare.
PAS 2009-2013
Informri n C:P.
Propuneri de proiecte pe nevoile
curriculare.
Utilizarea experienei a acesteia n
domeniul curricular.
Implicarea
colii
n
proiecte
extracolare favorabile dobndirii
competenelor impuse de S.P.P.
Elevi.
Cadre didactice.
Analiza nevoilor i stabilirea

listei proiectelor propuse.
Elevi.
Comunitate.
Prini/tutori.
Cadre didactice.
Planul de activitate al comisiei

diriginilor.
Tinta 2 - Diversificarea parteneriatelor sociale i profesionale

Strategii
Beneficiari
Obiective
Direcii de aciune
Grupuri de interes
ORP5
Participarea Negocieri cu agenii economici.

Elevi.
partenerilor colii la pregtire Mese rotunde.
Ageni economici.
profesional i social a Sprijin social.
Piaa muncii.
elevilor.
Implicarea partenerilor n activitatea
de pregtire practic.
Implicarea partenerilor n evaluarea
elevilor pe competene profesionale.
Informarea
partenerilor
despre
principiile calitii.
ORP6
Implicarea Identificarea elevilor cu nevoi sociale.

Elevi
instituiilor
ONG
ale Negocierea de parteneriate cu ONGProfesori cu nevoi sociale.
comunitii n via social a uri i instituii de profil.
elevilor
ncheierea de contracte de susinere
cu aceste instituii .
41
(rezultate
observabile,
Contracte de colaborare. Cu
atribuii i obiective clare.
Graficul ntlnirilor cu ageni
economici.
Proceduri de evaluare.
Lista potenialilor parteneri.

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Mecanisme de evaluare i asigurarea calitii

DOMENIUL CURRICULAR
Elaborarea unor instrumente

de evaluare specifice colii
fa de indicatorii de
performan
Raportul de monitorizare
CEAC
inta 1
mbuntirea capacitii de management al
activitilor didactice la Liceul Victor Babes
42

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013

Activiti
centrate
principiile calitii:
- extracolare
- extrabugetare
- administrative
- sociale
- servicii
Participarea resurselor
umane la cursuri de formare
pentru mbuntirea
activitii dup principiile
calitii.
pe
inta 1
Creterea calitii procesului educaional prin o
mai bun implicare a resurselor umane n viaa
colii.
inta 2
mbuntirea calitii serviciilor oferite de coal
n comunitate.
Sarcini concrete n fia

postului pe principiile de
calitate.
Proceduri de implicare a elevilor

la propria educaie.
43
PUI activiti didactice ce s

duc la progresul colar.

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
PAS cu prioriti i obiective

pe termen scurt, mediu i
lung
inta 1
Transformarea colii astfel nct dotrile ei s
rspund nevoilor educaionale impuse de
cerinele pieei muncii i comunitate, respectiv
cele curriculare.
inta 2
Identificarea surselor de finanare pe termen
scurt, mediu i lung.
Analiza nevoilor funcie de

descriptori de calitate pe
principiile impuse
Proceduri de monitorizare i
avizare a programelor de finanare
44
Proceduri de evaluare a
lucrrilor demarate
Analiza nevoi de finanare

proprii

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
DOMENIUL DEZVOLTARE, PROIECTE I RELAII COMUNITARE
Proceduri de diseminare a
informaiei.
Portofoliul coordonatorului de
proiecte extrabugetare.
inta 1
Creterea calitii procesului educaional prin
realizare de proiecte pentru dezvoltarea
profesional a resurselor umane.
Dovezi pentru strategiile

propuse.
Contracte proiecte europene.
45

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Analize i rapoarte de
evaluare ale activitii elevilor
Proceduri de ncheiere
contracte cu agenii
economici i instituii de
consiliere
inta 2
Diversificarea parteneriatelor sociale i
profesionale
Contracte i protocoale
46

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
PAS
III. PLAN OPERAIONAL (MANAGERIAL) 2009-2010

I.
Domeniul: Organizaional
I.1. Subdomeniul: Managementul strategic

T1. Transformarea colii astfel nct dotrile ei s rspund nevoilor educaionale impuse de cerinele pieei muncii i comunitate,
respectiv cele curriculare.
T2. Identificarea surselor de finanare pe termen scurt, mediu i lung.
Obiective
O 1. Stabilirea
direciilor generale
de dezvoltare ale
colii.
Aciuni
Indicatori de
performan
1. ntocmirea unui proiect de PDI
dezvoltare instituional de lung
durat(4 ani) ancorat n PRAI,
PLAI.
2. ntocmirea PAS. i a PO.
PAS
PO
3.Adaptarea
planurilor Plan managerial,
manageriale a responsabililor de Responsabili
comisii dup obiectivele generale Compartimente n
i strategiile PAS
concordan cu
PAS
47
Evaluare
Aprobare PDI n
C.P
Analizarea PAS
n C.A
Analizarea
i
adaptarea P.A.S.
n comisiile colii
Responsabiliti
Termen
Director
Noiembrie 2010
Director, CEAC,
Ianuarie 2011
C.A
Responsabili
de Februarie 2011
catedr
Responsabili
comisii

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
Obiective
O 2. Proiectarea i
aprobarea planului
de colarizare.
O 3. Extinderea
paletei de servicii
oferite de coal
O 4. Organizarea i
eficientizarea
sistemului de
comunicare
intern.
PAS
Aciuni
Indicatori de
Evaluare
Responsabiliti
Termen
performan
1. Stabilirea n Consiliul de Aprobarea
Plan propus
Director
Decembrie
administraie
i
aprobarea planului propus
2010
Consiliului Profesoral a unui plan
de colarizare n concordan cu
nevoile i strategiile
PLAI n funcie de personalitatea
colii.
2.Negocierea
planului
de
colarizare
cu
Inspectoratul
colar.
3.Aprobarea planului de ctre
M.E.C.T.S
1. Identificarea principalelor nevoi Propuneri n C.A. Lista aprobat n Consiliul
de Februarie 2011
de servicii pentru comunitate
pentru aprobarea C.A.
administraie
2. Promovarea unei politici de acestor tipuri de
marketing a serviciilor oferite
servicii.
1. Reaprecierea organigramei Organigrama

colii.
optim
2. Restructurarea consiliului de
administraie i a comisiilor colii. Existenta listelor
cu domeniile de
lucru restrns.
48
Aprobare
Consiliul
administraie
Componena
comisiilor
lucru
n Director
de
de
Noiembrie 2010
Octombrie
2010

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
Obiective
O 5. Dotarea slilor
de curs,
laboratoarelor i
cabinetelor dup
cerinele
curriculare.
O 6. Amenajarea
unui spaiu optim
pentru
desfurarea
activitilor
extracolare i
extra curriculare.
PAS
Aciuni
Indicatori de
Evaluare
performan
3. Creerea unor grupuri de lucru Proceduri
de -Funcionarea
restrns.
lucru realizate.
corespunztoare
4.
Implicarea
C.A.
n
administrarea colii.
1. Analiza nevoilor pe arii Analiza nevoilor Pregtirea slilor
curriculare.
in C.A.
de
clas
2.
Utilizarea
experienei
corespunztor
proiectelor europene.
standardelor
n
3.
Utilizarea
fondurilor
vederea
extrabugetare
pentru
aceste
asigurrii calitii
nevoi.
n educaie.
4. Identificarea altor sume de
finanare dect cele din buget
local.
1. Identificarea spaiului optim Proiect
de Proiect de buget
(mansard, sal de sport).
amplasament i corelat
cu
2. Studiu de fezabilitate.
program
de necesarul
de
3. Identificarea surselor de utilizare.
achiziii.
finanare.
4. Demararea lucrrilor
49
Responsabiliti
Consiliul
administraie
Termen
de Aprilie 2011
Personalul
administrativ
Directori
Consiliul
administraie
Iunie 2011
de

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
Obiective
O8. Reabilitatea
salilor de
demonstratii ale
colii pentru
acoperirea nevoilor
de pregtire
profesional prin
ore de laborator i
pregtire practic
la toate
specializrile.
O9. Imbunatatirea
confortului in
cladirea I si II
PAS
Aciuni
Indicatori de
Evaluare
performan
1.Studiu de fezabilitate i proiect Proiect
de Plan de reparaii
de amenajare a atelierului colii.
reabilitare
Proiect de buget
2. Identificarea surselor de
finanare.
3. Aprobarea proiectelor.
4. Demararea lucrrilor.
1.
Reamenajarea
grupurilor Sporirea igienei si Lucrri finalizate
sanitare, igienizarea salilor de reducerea
demonstratii,
cheltuielilor
legate utilitati
50
Responsabiliti
Termen
Consiliul de
administraie
Iunie 2011
Director
Consiliul de
administraie
Iunie 2011

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
PAS
I. 2. Subdomeniul: Management operaional

Obiective
O 1. Coordonarea
optim a aplicrii
planului
managerial
(planului
operaional) n
toate
compartimentele.
Aciuni
Indicatori de
performan
1. Prelucrarea i afiarea planului Informarea
operaional aprobat.
tuturor
angajailor.
2. Corelarea planului operaional Toate planurile
al comisiilor de lucru cu PAS al operaionale ale
colii.
comisiilor de
lucru corelate cu
obiectivele PAS
3. Monitorizarea gradului de Cel puin 80% din
aplicare al planului operaional al planurile
comisiilor din coal, prin CEAC i operaionale ale
Consiliul de administraie.
comisiilor
corelate cu planul
actual al colii.
4. Adaptarea unor planuri de Reducerea
mbuntire n vederea atingerii punctelor slabe
obiectivelor din planul operaional.
5.
Replanificarea
aciunilor Identificarea
neefectuate n semestrul II.
activitilor
51
Evaluare
Responsabiliti
Termen
Proces verbal n
Consiliul
Profesoral
Director
Noimebrie 2010
Analiza din
Consiliul de
administraie.
Responsabili
comisii
Decembrie
2010
Raport de analiz Bora Emanoil

CEAC
ctre
Consiliul
de
administraie.
Rapoarte
de CEAC
monitorizare
Raport
de
evaluare extern
Plan managerial Director
din semestrul II
15 a
luni
fiecrei
Periodic, din 3
n 3 luni.
Martie 2011

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
PAS
planul operaional
nerealizate
n
semestrul I.
52

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
Obiective
O 2.
Reactualizarea RI
i aplicarea lui.
O 3. Formarea
personalului
implicat n
managementul
colii.
PAS
Aciuni
1. Modificarea R.I. dup
analiza aplicrii lui n 20092010.
Organizarea de cursuri de
formare pentru responsabilii de
comisii.
Indicatori de
performan
Corectarea unor
comportamente din
rndul elevilor,
cadrelor didactice,
prinilor.
Existenta unui
program de formare.
1. Analiza nevoilor
calendaristic 2010.
O 4. Implicarea
activ a
personalului
nedidacic n
aciunile de
reabilitare coal.
anului Acoperirea cu 30%

din nevoile colii cu
manoper n regie
proprie.
2. Identificarea nevoilor pe care Acoperirea cu 30%
coala le poate acoperi din din nevoile colii cu
resurse proprii.
manoper n regie
proprie.
3.
Identificarea
resurselor Acoperirea cu 30%
financiare.
din nevoile colii cu
manoper n regie
proprie.
4. Stabilirea unui plan de Acoperirea cu 30%
aciune pentru acoperirea cu din nevoile colii cu
30% a nevoilor colii.
manoper n regie
53
Evaluare
Responsabiliti
Termen
Regulamentul
intern centrat pe
nevoile colii.
Comisia de
proiectare R.I.
Octombrie
2010
Cereri de nscriere
Adeverine de
participare la stagii
Creterea calitii
actului didactic
Analiz contabil
prezentat n
Consiliul de
administraie.
Analiz contabil
prezentat n
Consiliul de
administraie.
Analiz contabil
prezentat n
Consiliul de
administraie.
Analiz contabil
prezentat n
Consiliul de
Director
Consiliul de
administraie
Comisie formare
Mai 2011
Martie 2011
Martie 2011
Martie 2011
Martie 2011

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
Obiective
O 5. ntrirea
capacitii de
management,
planificare i
monitorizare a
responsabilitilor
comisiilor.
O 6. Elaborarea unor
instrumente de lucru
interne specifice
fiecrui compartiment
n vederea
eficientizrii activitii.
O 7. Mediatizarea
colii n comunitate.
O 8. Asigurarea unui
sistem de protecie i
securitate a elevilor i
angajailor n vederea
asigurrii condiiilor
optime de nvare.
PAS
proprie.
Aciuni
Indicatori de
performan
Elaborarea unor proceduri de Liste de
lucru
i
managementul responsabiliti
proceselor de planificare, Fia postului
implementare
i
monitorizare.
administraie
Evaluare
Responsabiliti
Termen
Procedurile
Director
Consiliul de
administraie
Comisia de
evaluare i
asigurarea caliti
Octombrie
2010
Eficientizarea
activitii Creterea cu 50% a
personalului nedidactic
eficienei activitii
colii n toate
compartimentele.
Tipuri de
instrumente pe
compartimente
Responsabil
compartimente
mai 2011
1.
Stabilirea
n
planul
managerial
al
fiecrui
compartiment cu activiti de
mediatizare a colii.
2. Participarea la activiti de
mediatizare
Planurile
manageriale.
Responsabil
compartimente
Aprilie
2011
Lista aciunilor n
comunitate.
Comisia de
publicitate coal.
Mai 2011
Plan de paz
Contabil sef
Creterea prestigiului
colii.
Existena unui
program de
marketing.
1. Planificarea activitilor de Existena sistemului
paz
2. Programul serviciului n Existena sistemului
coal
3. Implementarea unui sistem de
supraveghere n colaborare cu instituii
54
Octombrie
2010
Regulamentul intern, capitolul Comisia de organizare a Octombrie
Serviciul n coal.
serviciului n coal.
2010
Sistemul
Director
Mai 2011
implementat

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
specializate sau n regie proprie
PAS
I. 3. Subdomeniul: Managementul personalului

T 1. mbuntirea capacitii de management al activitilor didactice la Liceul Victor Babes
Obiective
O 1. Utilizarea
fondurilor
structurate n
formarea continu.
O 2. Formarea
continu prin
proiecte de
formare resurse
umane: CCD,
universiti,
proiecte POSDRU,
Calitate etc.
O 3. Diseminarea
informaiei celor
formai n grupurile
de interes.
O 4. Proiectarea
planului de
ncadrare cu
Aciuni
Indicatori de
performan
1. Creerea echipei de redactare.
Evidena formrii
2. Redactarea unor proiecte din continue
acest domeniu
1. Propuneri de proiecte pe
nevoile de formare.
2. Negocierea unor cursuri de
formare prin C.C.D.
3. Finalizarea cursurilor.
4. Motivarea cadrelor didactice
pentru formarea prin grade.
Ponderea
participantilor la
cursuri de
formare.
Responsabiliti
Termen
Proces verbal de
constituire
Proiecte
Director
Contabilitate
Noiembrie 2010
Certificate,
adeverine care
atest
participarea la
aceste stagii.
Comisie formare responsabil
Permanent
1. Organizarea de mese rotunde.

2. Schimb de experien cu alte
coli i ntre arii curriculare.
3. Informri n C.P.
Procese verbale Director

de activitate
efi arii curriculare
Lunar
1.
ncheierea
individuale
Aprobarea
contractelor n
Consiliul de
Noiembrie 2011
de
Ponderea
cadrelor didactice
care beneficiaz
de
aceste
informaii.
contracte Contracte pentru
ntreg personalul.
Evaluare
55
Director

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
personal calificat
n funcie de toate
nevoile interne.
Obiective
O 4. Proiectarea
planului de
ncadrare cu
personal calificat n
funcie de toate
nevoile interne.
O 6. Meninerea i
diversificarea
proiectelor i
programelor
extracolare.
O 7. Evaluarea
personalului
O 8. Monitorizarea
planurilor
PAS
administraie.
Aciuni
Indicatori de
performan
2. Stabilirea sarcinilor concrete Existena fiei
pe fia postului.
postului
3. Negocierea planului de
ncadrare
cu
Inspectoratul
colar.
1. Implicarea colii n proiecte
extracolare
favorabile
dobndirii competenelor impuse
de S.P.P.
2. Colaborarea cu alte ITP-uri cu
privire la experiena n nvare.
1. Stabilirea strategiei.
2. Stabilirea fielor de evaluare
pentru toate categoriile de personal.
3. Autoevaluarea
4. Acordarea calificativelor n
Consiliul de adinistraie dup
strategia stabilit.
1.Participarea cadrelor didactice
la proiecte lucrri, cercetare
Planul de
ncadrare cu
100% calificai.
Planul de
activitate al
comisiei
diriginilor.
3 proiecte cu
coli de profil
Aprecierea
obiectiv a
activitii
ntregului
personal.
Proiecte, lucrri,
cri de
56
Evaluare
Fia postului pentru
personalul:
- didactic
- didactic auxiliar
- nedidactic
Plan de ncadrare n
conformitate cu
legislaia.
Ofert corespunztoare
n conformitate cu
nevoile elevilor.
Diseminarea
informaiei. (PV)
Proceduri
Responsabilit
i
Secretar ef
Termen
Noiembrie
2011
Director
Noiembrie
2011
Coordonator
proiecte i
programe
ef catedr
Octombrie
2010
Trimestrial
CEAC
Fi de evaluare
Aprilie 2011
P.V. al Consiliului de
administraie
Director
Portofoliu
ef catedr
Ianuarie,
mai 2011

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
individuale de
tiinific, cri de specialitate.
dezvoltare
profesional a
cadrelor didactice
PAS
specialitate.
II. Domeniul: Eficacitate educaional

II.1.Subdomeniul: Curriculum
T 1. mbuntirea capacitii de management al activitilor didactice la Liceul Victor Babes
Obiective
Aciuni
O 1. Desfurarea
orelor didactice n
Conformitate
cuprevederile
proiectelor
unitatilor de
invatare
1 .Implementarea unui sistem

de interasistene pentru
monitorizarea activitilor
didactice.
2. Implicarea comisiei de
calitate n anliza fielor de
observaie n vederea proiectrii
unui plan de mbuntire
Eficientizarea orelor de
dirigenie.
O 2. Creterea
eficienei orelor de
dirigenie.
1. Repartizarea elevilor din

clasa a-IX-a.
O 3. Cuprinderea
elevilor n formele
2. Monitorizarea transferurilor
Indicatori de
performan
Graficul de
observare a leciilor
Evaluare
Grafic de
interasistene
Fie de
observare a
leciilor
Responsabiliti
Director
Termen
Permanent
efi comisii
Portofolii
Proiectarea orelor
de dirigenie
Fie de
observare
Respectarea
numrului de elevi
pe clas.
Legalitatea
57
Permanent
Cataloage
Coordonatopr
proeicte educative
Comisia diriginilor
Diector
Registru de
Director
Permanent
Lunar

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
de educaie
stabilite legal
3. Stabilirea orarului pentru
orele de practic i laborator pe
module i toat durata anului
colar.
Obiective
O 4. Implementarea
curriculumui
naional.
PAS
transferului.
transferuri
Proiectarea orarului Grafic
de practic i
laboratoare pentru
nvmntul de
specialitate.
Aciuni
Indicatori de
performan
1. Identificarea planurilor cadru Aplicarea 100% a
de nvmnt impuse pentru prevederilor
anul colar 2010-2011
curriculare.
2. Proiectarea
didactic n
funcie
de
competenele
curriculare impuse.
3. Implementarea curricular i
revizuirea la nivelul fiecrei
discipline.
Proiectare dup
competene
Evaluare
Responsabil
Comisie tehnic:
Gorgan Ana
Responsabiliti
Ordine de ministru Resonsabili arii

curriculare
Octombrie
2010
Termen
Octombrie
2010, sem.I
Februarie 2011,
sem.II
Octombrie 2010
Februarie 2011
Proiecte didactice
Director
Analiza proiectrii
unitilor de
nvare.
Responsabili arii
curriculare
Lunar
4.
Utilizarea
Lecii desfurate Director
curriculare.
n AEL.
5. Utilizarea experienei formrii Prevederile PM al Proces verbal de Responsabili
n domeniul curricular.
catedrei
diseminare
comisii metodice
Lunar
Adaptarea
activitii
didactice dup
prevederile P.U.I.
soft-urilor 100% utilizate
58
Aprilie 2010

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
O 5. Proiectarea
1. Proiectarea planului de Creterea
activitii
activiti extracurrculare.
competenelor
extracurriculare i
2. Proiectarea planului de elevilor.
extracolare n
activiti extracolare.
completarea
3. Analiza lor n comisia
activitilor
diriginilor.
curriculare.
4. Analiza impactului acestor
activiti asupra elevilor.
Obiective
O 6. Documentare
curricular i
examene naionale
2011.
O 7. Eficientizarea
planurilor de
mbuntire a
programelor de
nvare
Aciuni
1. Creerea la nivelul fiecrei arii
curriculare a unei baze de
documentare curricular.
2. Nominalizarea unei comisii
pentru diseminarea n rndul
elevilor
a
prevederilor
metodologice pentru examenele
de nivel III i III avans, resectiv
BAC.
1. ntocmirea unui plan de
mbuntire
semestrial
la
nivelul catedrei funcie de
punctele slabe identificate n
fiele de observare ale leciei.
2. Reproiectarea didactic dup
Indicatori de
performan
Creterea
gradului de
informare n
rndul
profesorilor i
elevilor.
Creterea
progresului colar
cu 10%
semestrial.
59
PAS
Planul managerial
al responsabilor
educativi.
Evaluare
Coordonator
educativ
Responsabiliti
Noiembrie 2010
Termen
Dosare de
documentare
Coordonator
educativ
Iunie 2011
Plan de
mbuntire
Proiectarea
didactic
Rezultate
reevaluare
Coordonator
educativ
Ianuarie, mai,
2011

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
aciunile
planului
mbuntire.
3. Reevaluare
PAS
de
II.2.Subdomeniul: Ofert educaional

T1. Creterea calitii procesului educaional prin o mai bun implicare a resurselor umane n viaa colii.
T2. mbuntirea calitii serviciilor oferite de coal n comunitate.
Obiective
O1. Coordonarea
strategiei de
dezvoltare a ofertei
educaioale pe
termen lung.
O2. Coordonarea
implementrii i
promovrii ofertei
Aciuni
Indicatori de
performan
1. Cuprinderea n PAS a PAS cuprinde
strategiilor de dezvoltare pe referiri la
termen lung.
dezvoltarea
2. Stabilirea unor aciuni concrete strategiei ofertei
la nivelul colii.
educaionale.
1. ntocmirea schemelor orare.
Scheme orare
2. Procedur de promovare a Procedura
60
Evaluare
Responsabiliti
Termen
PAS
Director
Martie 2011
Scheme orare
Comisia pentru
curriculum
Comisia de
Noiembrie 2010
Noiembrie 2010

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
educaionale.
ofertei
O3. Elaborarea
1. Elaborarea proiectului planului
planului de
de colarizare, tinnd cont de
colarizare n
opiunile elevilor.
concordan cu
2.Popularizarea
planului
de
strategia de
colarizare.
dezvoltare a colii.
PAS
Existena planului
de colarizare n
concordan cu
prevederile n
vigoare.
curriculum
Oferta curricular Director
n conformitate cu Consiliu de
planul judeean,
administraie
pliante i trguri
-Comisie de
de oferte
popularizare
educaionale.
Aprilie 2011
II.3.Subdomeniul: REZULTATELE NVRII

Obiective
O 1. Creerea
condiiilor pentru
dezvoltarea
performanelor
elevilor.
Aciuni
Indicatori de
performan
Proceduri
1. Selecia elevilor
2. Activitate difereniat
3. nregistrarea i precizarea Activiti didactice
progresului colar
4. Implicarea elevilor la propria
educaie.
Premii
5. Participare la concursuri,
olimpiade, sesiuni, trguri.
6. Motivarea i stimularea elevilor
cu progres colar.
7.
Monitorizarea
strii
de
61
Evaluare
Responsabiliti
Rapoarte de
Cadre didactice
analiz la nivelul
catedrelor
Diriginte
Comsia de
disciplin
Termen
Februarie 2011

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
disciplin.
O 2. Creterea
1.Evaluarea pe competene.
promovabilitii la 2.Munca difereniat centrat pe
examenele
nevoile elevilor.
naionale nivel III , 3.Cresterea
procentului de
III avansat i de
promovabilitate al bacalaureatului
bacalaureat.
pentru elevii de la forma de
invatamant FR de cel al
absolvenilor de liceu zi .
O 3. Creterea
Creterea nivelului de calificri /
nivelului de
specializri pentru adaptarea la
calificare n rndul dezvoltarea economic regional
absolvenilor.
Obiective
O 4. mbuntirea
rigurozitii
evalurilor
rformative i
sumative.
Aciuni
Rezultatele evalurilor s ofere
elevilor posibilitatea de ai forma
o
imagine
clar
asupra
rezultatelor lor.
Sprijin acordat elevilor pentru a
deprinde abiliti i cunotine
care s le dea posibilitatea
evaulrii propiei activiti.
PAS
Teste de evaluare
Proiecte didactice
Procentul de
promovabilitate al
absolvenilor
Procentul de
promovabilitate
Liste
Rezultate
examen
Bacalaureat
Cadrele didactice
Permanent
Consiliul profesoral
Proiectul planului
de colarizare
Rezultate
examene de
certificare a
competenelor
Cadrele didactice
Maitri instructori
Directori
Indicatori de
performan
Cunoaterea de
ctre elevi la timp
i obiectiv a
rezultatelor
evalurilor.
Implicarea elevilor
la cel puin 50%
din evaluri.
62
Evaluare
Portofoliile
elevilor
Responsabiliti
Fiecare cadru
didactic
Permanent
Termen
ntre 25-30 a
fiecrei luni.

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
PAS
III. Domeniul: Managementul calitii

Obiective
O 1. Desfurarea
activitii CEAC n
conformitate cu
legislaia n
vigoare.
Aciuni
Indicatori de
performan
1. Organizarea CEAC.
Desfurarea
2.
Cuprinderea
CEAC
n activitilor CEAC
organigram.
pentru creterea
3.
Proiectarea
strategiei/ calitii n
regulamentului de funcionare activitatea colii.
CEAC.
4. ntocmirea planului operaional
al CEAC.
63
Evaluare
Organigram
Regulamentul de
funcionare al
CEAC.
Planul
operaional al
CEAC.
Responsabiliti
CEAC
Termen
Februarie 2011

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
1. Proiectarea unei proceduri
O 2. Implementarea monitorizare intern periodic.
procesului de
2.
Aplicarea
procedurii
monitorizare i
monitorizare intern.
autoevaluare
3. ntocmirea raportului
intern dup noile monitorizare.
reglementri
4. Proiectarea procedurii
impuse de ARACIP. autoevaluare.
5.
Aplicarea
procedurii
autoevaluare.
6. ntocmirea raportului
autoevaluare intern.
Obiective
O 3. Alinierea
activitii colii la
principiile calitii.
PAS
de Desfurarea
Raport de
activitilor colii
monitorizare
de n conformitate cu
descriptorii de
de calitate impui de
cele 7 principii.
de
CEAC
Din 3 n 3 ani
de
de
Aciuni
1.Proiectarea PAS ca rezultat al
muncii n echip.
2.Analiza
rapoartelor
de
monitorizare cu proiectarea unor
planuri de mbuntire.
3.Dinamizarea activitii CEAC.
4.Rigurozitatea
ntocmirii
raportului de autoevaluare.
Raport
autoevaluare
Indicatori de
performan
Cel puin 15% din
personalul implicat
n proiectarea PAS.
Plan
de
mbuntire pentru
punctele slabe.
Procedur
de
ntocmire
a
raportului
de
autoevaluare.
64
Evaluare
de
Noiembrie 2010
Responsabiliti
PAS
Comisia de
Rapoarte de
evaluare i
autoevaluare i asigurarea calitii
monitorizare
Directori
Termen
Permanent

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
1. Proiectarea PAS-ului pentru
O 4. Ameliorarea
anul colar urmtor pentru
punctelor slabe din punctelor slabe.
raportul de
2.
Activiti orientate pe
autoevaluare.
mbuntirea
activitii.
domeniilor identificate cu puncte
slabe.
1. Proiectarea unei proceduri de
O 5. Monitorizarea monitorizare
a
eficienei
i implementarea
procedurilor interne.
procedurilor
2. Analiza modului de aplicare a
interne.
procedurilor interne.
3. mbuntirea punctelor slabe
prin reproiectarea procedurii.
PAS
Plan
de Planuri de
mbuntire dup mbuntire a
raportul de evaluare activitii
extern.
Activiti n planul
de mbuntire.
Comisia de
evaluare i
asigurarea calitii
Directori
Aplicarea
tuturor
procedurilor
n
vederea optimizrii
activitii.
CEAC
Proceduri
Analize
Planuri de
mbuntire
Semestrul I
Decembrie
2010
Semestrul II
Aprilie 2011
65

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
B. Planul de parteneriat al colii
n cadrul politicii de parteneriat a colii se desprind 4 direcii:
1. Parteneriat educaional
2. Parteneriat profesional
3. Parteneriat social.
4. Parteneriat comunitar
Parteneriat comunitar
Din punct de vedere al integrrii colii n viaa comunitii se desfoar
urmtoarele tipuri de parteneriate:
a) Primria municipiului Cluj-Napoca:
-
Finanarea de baz i complementar n calitatea de ordonator

principal de credite
Reparaii capitale cldiri (zugrveli interioare,reparaii, hidroizolaii,
reabilitri exterioare la cldiri, reparaii instalaii electrice i termice)
nchirieri
Gestionare venituri extrabugetare
Organizare evenimente culturale i premiere elevi
Sprijin pentru organizare sectii de votare
Amenajare spaii verzi
Activiti ecologice
b) Inspectoratul colar judeean:

-
Consiliere curriculum
Consiliere politici i strategii MECI
Inspecii curente
Informaii curente
Finanare complementar (dotri), investiii
Formare continu
c) Poliia de proximitate
Motivaie
Avnd n vedere planul de aciune privind prezervarea climatului de ordine
i siguran public n zona unitilor de nvmnt i pentru prevenirea
actelor antisociale i a faptelor cu violen n acest mediu se ntocmesc
parteneriate de colaborare la nivelul Seciei III Poliie i unitilor de
nvmnt de pe raza de competen, prile implicate n semnarea
acestui parteneriat, printr+o aciune concertat urmresc limitarea
efectelor comportamentului antisocial n rndul copiilor i adolescenilor,
diminuarea delicvenei juvenile i educaia antiinfracional a grupului
66

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
int.
Obiective
- Cunoaterea problemelor sociale, economice, etnice, culturale i
confesionale cu care se confrunt comunitatea
- Crearea unui cadru optim de discuii care s permit aproprierea de
comunitate a celor dou instituii
- Reducerea numrului de infraciuni i a altor fapte antisociale comise
de copii i adolesceni
- Prevenirea violenei n coli i familii, n care participanii sunt att
autori sau victime
Prevenirea apariiei consumului de droguri sau alte substane
halucinogene n instituiile de nvmnt de pe raza de competen.
d) Jandarmerie
1. Denumirea aciunii: Prevenirea faptelor antisociale n rndul elevilor
din cadrul instituiilor de nvmnt preuniversitar n spectrul ordinii
publice.
2. Prezentarea faptelor de natur contravenional i infracional
care pot fi svrite de tineri , precum i consecinele svririi
acestor fapte.
3. Parteneriate situaii de urgen
e) Agenti economici
67

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
TehnologicaServicii
Tehnician in
turism
60
10
SC Madison
Travel Srl
Cluj-Napoca
10
SC Ave Tour
Srl
Cluj-Napoca
10
sc Unita
Tour Srl
Cluj-Napoca
10
sc Voiaj
Voiaj Srl
Cluj-Napoca
10
Cluj-Napoca
10
SC Calibra
Srl
68
11
Altele
Partneriat in cadrul unor proiecte
2
Cluj-Napoca
Formarea adultilor
1
Liceul Victor
Babes
Numr de
elevi n
practic
Dotarea scolii
Localitatea
Formarea profesorilor
Denumirea
organizaiei
partenere
Sprijin pentru elevi
Calificarea
Orientarea carierei
Domeniul de
pregatire /
profilul
Alte colaborari4)
Curriculum in dezv. locala
Nivelul de
calificare
Nr. de elevi nscrii
Localitatea
PARTENERI
SOCIALI 2)
Observaii 5)
Convenie
de
practic3)
scolii Reprezentare in Consiliul de administraie al
Domeniile de pregtire i calificrile din

planul de colarizare 2007/2008
(nvmnt de zi)1)
UNITATEA
SCOLARA
Denumirea
colii
PAS
12
13
14
15
16
17
18
19
20
Asigura conditiile
necesare efecturarii
stagiului de practica
scolara a elevilor
Asigura conditiile
scolara a elevilor
Asigura conditiile
scolara a elevilor
Asigura conditiile
scolara a elevilor
Asigura conditiile
scolara a elevilor

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
3+
PAS
Sanatate si
asisrenta
pedagogica
Asistent de
farmacie
Asistent
medical
generalist
SC Alina
Tour Srl
Cluj-Napoca
10
Farmacia
"Remedium"
Cluj-Napoca
43
Asigura conditiile
scolara a elevilor
-Asigur locuri de
munc pt. absolveni
de nivelul 3 de
calificare; Asigura
spatiul si materialele
83
Farmacia
"Clinicilor"
Cluj-Napoca
40
Spitatlul
judetean
Cluj-Napoca
22
-Asigur locuri de
munc pt. absolveni
de nivelul 3 de
calificare; Asigura
-Asigur locuri de
munc pt. absolveni
de nivelul 3 de
calificare; Asigura
110
Spitalul de
adulti
Spitalul de
copii
Cluj-Napoca
22
Cluj-Napoca
22
69
-Asigur locuri de
munc pt. absolveni
de nivelul 3 de
calificare; Asigura
-Asigur locuri de
munc pt. absolveni
de nivelul 3 de
calificare; Asigura

CLUJ-NAPOCA
2009-2013
PAS
Institutul
inimii
Cluj-Napoca
70
22
-Asigur locuri de
munc pt. absolveni
de nivelul 3 de
calificare; Asigura

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
A. PARTENERIAT SOCIAL-EDUCAIONAL
IV. CONSULTAREA, MONITORIZARE, REVIZUIRE

Consultarea
Acest proiect este expresia unei gndiri i decizii colective, fiind rodul unei echipe
de proiect care a valorificat foarte bine experiena fiecrui individ pe baza cunoaterii
preferinelor i a nclinaiilor spre un anumit rol n echip, ceea ce a permis valorificarea
optim a potenialului fiecrui membru din echip
Complexitatea situaiilor, dinamica grupurilor de interese au determinat etalarea
unor valori i norme de baz, cum ar fi : ncredere i respect, onestitate, cooperare dar
i competiie, creativitate, dreptate, respect de sine i respectul echipei, asumare de
riscuri, colegialitate etc.
n vederea elaborrii PAS ului, echipa de proiect a beneficiat de informaiile
oferite de PLAI i PRAI . Consultarea acestor documente a oferit informaii preioase
referitoare la direciile de dezvoltare i la liniile de relevan ale nvmntului din zona
de nord-vest i din judeul Cluj.
Au fost consultate i analizate i documente referitoare la dotarea existent n
momentul planificrii, pentru a putea proiecta necesarul pentru perioada vizat prin
proiect.
n stabilirea unui management de curriculum anticipativ i strategic de un real
folos au fost planul de colarizare, planurile de nvmnt precum i programele
colare
pentru fiecare specializare pe care coala o realizeaz n anul colar 2005-2006
n derularea activitilor comune din cadrul echipei de proiect a fost preferat un
stil managerial practic i logic, cu deosebit grij pentru realizarea sarcinilor primite,
fr a fi neglijate elemente ce in de imaginaie i creativitatea.
71

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Consultarea Consiliului Profesoral in vederea elaborarii PAS 2009-2013

PROCEDURA
SCOP:
Elaborarea unui PAS in urma consultarii membrilor Consiliului
Profesoral, luarii in considerare a propunerilor si avizarea lui.
OBIECTIVE:
O1
O2
O3
O4
implicarea eficienta a celor responsabili

responsabilizarea persoanelor implicate
discutarea proiectului de PAS in CP
avizarea lui de catre CP
ARIA DE CUPRINDERE: Toate compartimentele, CEAC, Sefi compartimente, Director,

CA, CP
RESPONSABIL PROCEDURA:Director,
ACTIVITATI: 1 analiza PLAI/PRAI de catre CEAC pentru stabilirea principalelor directii
de dezvoltare
2 realizarea unei analize SWOT la nivelul scolii de catre sefi
compartimente
3 stabilirea de catre Director a principalelor tinte/strategii/obiective dupa
concluziile analizei SWOT
4 stabilirea de catre CA a unui colectiv de lucru in vederea intocmirii unui
plan operational dupa nevoi/compartimente
5 analizarea informatiilor si intocmirea unui Plan de Dezvoltare
Institutionala de catre Director
6 analizarea PDI in CA
7 intocmirea Planului de Actiune al Scolii
8 avizarea PAS in CA
9 avizarea PAS in CP
10prelucrarea PAS in toate compartimentelor
72

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
73

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
analiza PLAI/PRAI de catre CEAC pentru stabilirea
principalelor
directii de dezvoltare
realizarea unei analize SWOT la nivelul scolii de catre
sefii de compartimente
stabilirea de catre Director a principalelor tinte /
strategii/obiective de catre Conducere
stabilirea de catre CA a unui colectiv de lucru in
vederea intocmirii unui plan operational
analizarea informatiilor si intocmirea unui Plan de
Dezvoltare Institutionala de catre Conducere
Analiza PDI in CA si avizarea lui
Daca NU este avizat
Daca este avizat DA
Intocmirea PAS
Avizare PAS in CA
Daca este avizat DA
Daca NU este avizat
Avizare PAS in CP
Daca NU este avizat
Daca este avizat DA
Prelucrarea pe compartimente
74

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Monitorizarea
Monitorizarea acestui plan se va realiza pe parcursul anului colar 20102011 urmrindu-se mobilizarea eficient a resurselor umane (profesori, elevi, prini) i
non-umane n vederea realizrii indicatorilor de performan ce revin fiecrui obiectiv
n procesul de monitorizare se urmrete :
- comunicarea clar a obiectivelor i concertarea tuturor eforturilor
pentru realizarea lor
- mobilizarea exemplar a factorilor implicai n realizarea obiectivelor
- analiza unor soluii n mprejurri complexe ce apar n derularea
proiectelor
Ca instrumente de monitorizare se folosesc :
- observaiile
- discuiile cu elevii
- asistena la ore
- sondaje scrise i orale
- ntlniri in cadrul comisiilor metodice din coal, consiliu de
administraie, consiliu profesoral, etc.
Evaluarea
Evaluarea acestui plan managerial se va face att pe parcursul derulrii
lui i mai ales la finele anului colar 2010-2011 cnd se vor inventaria indicatorii de
performan i se vor face corecturile necesare pentru un plan managerial viitor adaptat
evident situaiilor ce se impun la momentul potrivit.
Instrumente de evaluare
Evaluarea acestui proiect nu poate s-si propun altceva, dect proceduri
prin care s se poat stabili urmtoarele :
raportul dintre performanele obinute i cele intenionate
aciuni corective n situaii cnd performana mai mic dect

ateptrile
Evaluarea va fi fcut cu accent pe dezvoltarea sistemului de competene,
folosind ca instrumente de evaluare urmtoarele:
autoevaluare
interevaluari
declaraii de intenii
interviuri de evaluare
observaii folosind ghiduri de observaie
fie de apreciere
diferite rezultate materiale ale aplicrii proiectului

n toate evalurile care se refer la planificarea activitilor din prezentul proiect
al colii, se va acorda atenie urmtoarelor elemente :
respectarea misiunii i a scopurilor
urmrirea respectrii etapelor propuse prin proiect
analiza formulrii obiectivelor pentru fiecare int n parte

75

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
corelaia dintre resurse si obiectivele alese
stabilirea corect a indicatorilor de performan i a modalitilor

de evaluare n cadrul fiecrei inte
Responsabiliti
Responsabilitile pentru actul de evaluare menit s furnizeze factorilor care
gestioneaz activitatea de nvmnt informaiile privind modul i etapele de realizare
a obiectivelor propuse, sunt distribuite astfel :
- Managerii pentru obiectivele legate de oferta educaional , inseria
absolvenilor pe piaa muncii i parteneriate
- Responsabilii comisiilor metodice pentru creterea randamentului
colar.
- consilierul educativ pentru problemele de educaie din coal, ct i
pentru cele legate de activitile extracolare i extracurriculare
- prof. Pelea Mirela pentru probleme de protecia muncii ,PSI si medicina
muncii
- prof. Gorgan Ana pentru realizarea competenelor specifice specializrii,
prevzute n standardele de pregtire profesional
Indicatorii de performan
Prin perspectiv managerial o evaluare corect i oportun este menit s
asigure o funcionare optim sistemului de formare din coal. Dintre posibilii indicatori
de performan amintim :
- furnizarea unor informaii utile despre starea sistemului de formare din
coal
- stabilirea unor criterii obiective ca termeni de referin n evaluare
pentru atribuirea de semnificaii datelor obinute prin evaluare i
emiterea de judeci de valoare
( aprecieri obiective )
- enunuri prin care s fie prezentate sintetic datele i concluziile ce se
desprind din evaluare.
- adoptarea unor decizii corecte pentru reglarea sistemului atunci cnd
prin monitorizare i evaluare se impune acest lucru
- realizarea misiunii colii
76

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
ANEXA 1
REALIZRILE 2009-2010
RAPORT
STAREA INVMANTULUI LA
LICEUL VICTOR BABES
Anul colar 2009-2010 a reprezentat anul scolar in care a continuat aplicarea

principiilor educatiei incluzive, incercandu-se oferirea de sanse egale pentru toate
categoriile de participanti la actul educational, precum si anul continurii reformei
efective, reale, prin aplicarea prevederilor privind calitatea in educatie la toate nivelurile
de organizare i funcionare a colii, strategii concordante cu nevoile nvmntului i
ale societii civile n etapa dat i viitoare.
Astfel, si in anul scolar trecut, s-au mbuntit/modificat planurile-cadru pentru
liceu, precum si noile programe scolare, s-a micorat numrul de manuale alternative,
eliminndu-se cele al cror coninut tiinific era greu accesibil elevilor, s-a continuat
aplicarea noului regulament de organizare i funcionare a unittilor nvmntului
preuniversitar, precum si a metodologiei de organizare pentru tezele cu subiect unic,
examenul de bacalaureat si cel de certificare a competentelor profesionale/absolvire a
invatamantului tip SAM si postliceal, precum i alte acte normative avnd ca scop
reglarea continua a procesului didactic, a continuat si s-a imbunatatit implementarea
prevederilor Legii calitatii in educatie. Totodata, prin continuarea procesului de
descentralizare a invatamantului,Clujul, ca si judet pilot, si deci si unitatea noastra
scolara, au continuat pasii pe acest drum.
Principalele obiective si directii de actiune, precum si indicatorii de
performanta corespunzatori, cuprinse in planurile manageriale anual si semestriale au
fost, pe domenii:
DOMENIUL MANAGEMENT
Obiective specifice
Creterea eficienei n planul proiectrii, implementrii, monitorizrii i evalurii
ntregii activiti din coal
Practicarea unui management implicativ i transformaional
Indicatori de performan
Programe de activitate concrete i realiste
Relaii funcionale de subordonare i colaborare (organigrama)
77

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Puncte de vedere unitare, aciune comun, reducerea diferenelor de opinii n
privina aplicrii/respectrii regulamentelor
Impact pozitiv asupra calitii educaiei
Grad de satisfacie ridicat al actorilor i partenerilor educaionali
DOMENIUL CURRICULUM
Obiective specifice
Optimizarea procesului de predare-nvare la toate nivelurile de nvmnt din
coal, cu accent pe calitatea educaiei
Accentuarea aspectului formativ al activitilor centrate pe elev, dezvoltarea
competenelor-cheie i a capacitilor de transfer. Formarea lor n ideea
necesiti de a nva pe parcursul ntregii viei.
nelegerea noului rol al profesorilor i fundamentarea unei relaii autentice de
parteneriat profesor-elev
Diversificarea modalitilor de evaluare i reglare/remediere
Creterea calitii strii de disciplin n rndul elevilor, contientizarea de ctre
acetia a ideii de apartenen la comunitatea colar i formarea lor n spiritul
responsabilitilor privind participarea la redefinirea ethosului colii.
Creterea procentului de promovare cu 2% pe ansamblul colii; creterea cu 34% a mediilor peste 5.
Creterea procentului de orientare a eleviilor spre activitile de excelen cu 5 %
i a procentului celor care obin premii i meniuni la olimpiadele i concursuri cu
cel puin 5%
Obinerea promovabilitii de minimum 98% la examenul de bacalaureat la secia
zi i 70% la secia FR a liceului
Reducerea cu minimum 10% a absenelor, eradicarea abandonului colar i a
situailor de exmatriculare
Cuprinderea a cel puin 50% dintre elevi n echipe de proiecte i programe i n
activiti extracurriculare i extracolare
Obiective specifice
Creterea calitii pregtirii metodice i profesionale a cadrelor didactice pentru
realizarea calitii n educaie
Formarea unei atitudini pozitve fa de elevi, a unei mentaliti de deschidere i
receptivitate legat de abordarea relaiei profesor-elev n concordan cu politica
colii
Conceperea i implementarea unei strategii coerente i eficiente de recrutare,
motivare, dezvoltare, liceniere a personalului didactic, didactic auxiliar i
nedidactic, n conformitate cu principiile descentralizrii.
Implicarea unui numar crescut fata de anii anteriori de cadre didactice
participante la activitati de formare si perfectionare prin grade didactice si alte
modalitati
78

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Participarea a 50% din totalul cadrelor didactice, pn la sfritul anului colar la
cel puin un modul de formare/perfecionare, astfel nct, nsumat pe ultimii 3 ani,
ntreg personal didactic s fi parcurs cel puin o activitate de formare
Scderea cu 1% a situaiilor conflictuale sau a barierelor de comunicare aprute
ntre cadrele didactice i elevi sau intre elevi
Realizarea unei strategii de recrutare, motivare, dezvoltare i liceniere a
personalului (criterii i instrumente)i aplicarea ei, n mod experimental, n cazul
angajrii pe posturi vacante i a licenierii unor persoane (n funcie de situaie)
DOMENIUL RESURSE FINANCIARE I MATERIALE

Obiective specifice
Amelioararea ambientului colar, crearea cadrului pentru desfurarea unui
nvmnt de calitate
Eficientizarea administrrii bazei materiale
Identificarea de oportuniti de dezvoltare i prin venituri proprii
Repararea, igienizarea i modernizarea coridoarelor si salilor de clasa de la
etajul II, inlocuirea ultimelor usi de la salile de clasa cu altele noi, de stejar
Creterea veniturilor proprii i a sumelor provenite din sponzorizri cu cel puin 5
%
Includerea colii n proiectele guvernamentale girate de MedC prin ISJ
(reabilitare coli, altele), realizarea studiilor de fezabilitate
DOMENIUL RELAII CU COMUNITATEA

Obiective specifice
Cunoaterea i aprecierea colii n comunitate, creterea prestigiului
Validarea rolului instituiei de furnizor de servicii pentru comunitate
Atragerea partenerilor comunitari capabili i dornici s susin financiar i logistic
creterea calitii educaiei realizate de ctre cola
Atragerea de elevi cu n invatamantul postliceal a caror preagtire de baza sa
respecte conditiile cerute de normele CDA
Atragerea, n nvmntul liceal, a elevilor cu medii de absolvire a clasei a VIII-a
cu 5% mai mare dect n anul trecut scolar, ca urmare a creterii prestigiului
colii i a unei decizii juste n privina orientrii i fundamentrii planului de
colarizare
Alegerea colii de ctre comunitate pentru un anumit tip de servicii furnizate, n
special n domeniul activitilor extracurriculare organizate n vacanele colare
Am reamintit toate acestea pentru ca, in urma analizei pe care o vom face, sa
identificam atat plusurile, pentru care ne bucuram, cat si minusurile pe care ni le
asumam si dorim sa le corijam.
Analiza modului de materializare a obiectivelor
propuse pentru anul colar
precedent evideniaz urmtoarele aspecte:
n domeniul reformei curriculare:
79

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
selectarea n cadrul catedrelor i utilizarea celor mai eficiente manuale
alternative, utilizarea strategiilor didactice moderne, formative intite pe
obiectivele operaionale; exemple pozitive in acest sens constituind cazul
doamnelor prof. M. Anghel, V. MOldovan, Buta A, , D. Morar, C. Marginean, Kiss
M, Pop M
antrenarea cadrelor didactice n forme de perfecionare prin grade didactice .
gradul II- prof. Pop M, prof. Matan E, prof. Buta A, gradul I- prof. Morar D, prof.
Marginean C.). La majoritatea inspeciile si preinspectiile s-au acordat calificative
maxime iar examenele respective au fost luate cu foarte bine drept pentru care
le felicitm!) Desigur, au existat i alte activiti ale formrii continue-activiti
metodice la nivel de ora, coal etc- participarea la modulelor Magister II pt
prof. Serban C si Kiss M, cursurile de Formare profesori pentru evaluare BAC prof. Crisan Mihaela, prof. Anghel M, cursurile de informatica- prof. Fekete M,
Paraschiv E, Serban N,
finalizarea acolo unde a fost cazul a programelor colare pentru disciplinele
opionale i a suporturilor de curs sau alte materiale. Stim foarte bine ca nu se
pot face propuneri de opionale dac nu exist program aprobat de inspectorul
de specialitate! Toate cadrele didactice au avut i au obligaia de a cunoate
planurile-cadru, programele corespunztoare specialitii ( atentie- programele
pentru clasele a XII-a- modificate ) i metodologia de utilizare-aplicare a acestora
inclusiv a CD-ului precum i ajustrile fcute pe parcurs.
n domeniul interaciunii colii cu alte coli, cu mediul economic
nconjurtor, cu mediul administrativ, cultural s-au intreprins urmtoarele:
s-a stabilit planul de colarizare n acord cu rezervele demografice,
economice i proiectele de dezvoltare local, inregistrandu-se, din pacate, ca si o
continuare a ceea ce a debutat in anii scolari trecuti, si un proces de scadere a
numarului de clase a IX-a la 2 la invatamant liceal zi- ambele in concordanta cu
orientarea scolii- filiera teoretica, profil real, specializareastiintele naturii si 1
clasa a IX-a la liceu FR, filiera teoretica, profil uman, specializarea stiinte sociale.
Ceea ce este imbucurator, este faptul ca si in cadrului invatamantului cu
frecventa redusa s-a realizat in totalitate planul de scolarizare propus- clasa de
inceput de ciclu inferior a liceului- clasa a IX-a , precum si ocuparea locurilor
ramase libere prin neclasificare, cu noi elevi, promovati in urma unor examene
de diferente.
a fost popularizat planul de colarizare, dar si misiunea si viziunea scolii prin
mass-media, pliante, cri de vizit ale colii, vizite din partea elevilor de clasa
aVIII-a, ntlniri cu absolvei de coli generale i prinii acestora etc. Au
manifestat solicitudine i s-au implicat n reuita acestei aciuni profesorii: M.
Anghel, Buta A, D. Morar, Marginean C, Morar D, Bora E, le adresam mulumiri
tuturor!
au fost implicai mai mult prinii n deciziile colii , in stabilirea ofertei curriculare,
in activitatea educativa si extracurriculara, stand marturie in acest sens
participarea domniilor lor la activitati devenite traditionale ale scolii noastre.
n domeniul reformei managementului conducerii colii
s-a promovat autonomia instituional la stabilirea prii locale
de curriculum, gandit astfel incat sa acopere in cat mai mare masura necesitatile
elevilor, dar si pe cele specifice profilului si specializarii
80

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
au fost revizuite i adaptate noilor cerine criteriile de acordare a salariilor de
merit i s-au acordat n mod democratic, producnd diferenieri salariale.Se
impune in continuare o si mai mare atenie i responsabilitate n respectarea
ntocmai a sarcinilor de serviciu prevzute prin fia postului i a recomandrilor
CDA.
n domeniul cooperrii internaionale s-au fcut progrese remarcabile- astfel,
in, parteneriatul care a demarat in octombrie 2003 cu scolile sanitare din landul
Baden Wurtemberg- Bad Schussenried, Zwiefalten, Weissenau a inregistrat nu
finalul, ci ceea ce s-ar putea numi continuarea eforturilor depuse de parteneri in
cei 4 ani, prin institutionalizarea proiectului si posibilitatea, astfel, de continuare
nelimitata. Mai mult chiar, am continuat o alta latura a programului, inceputa
acum 3 ani, care consta in programe comune de practica a elevilor germani si
romani in clinici din cele 2 tari, pe o perioada de cate 3 saptamani.
Astfel, in februarie martie 2009 a avut loc practica desfasurata de 4 elevi

germani si 4 romani la spitalul de bolnavi psihici cronici- Borsa, iar in mai 2009
cei 4 elevi de la scoala noastra, in anul III au desfasurat 3 saptamani de practica
in Germania, in clinicile din Bad Schussenried.
Tot in cadrul parteneriatului a avut loc vizita unui grup de 16 elevi si 2 profesori
de la scoala din Weissenau in luna mai, iar in aceeasi luna un grup de 12 elevi
romani si 2 profesori au intors vizita partenerilor germani, intr-o actiune devenita
deja traditie!
De asemenea, tot cu titlu repetitiv si in cadrul aceluiasi parteneriat a avut loc
trainingul de ergoterapie sustinut de dr. Muller si echipa sa- ergotereapeutii
Sabine Fox si Rudolf Merx de la Clinica de Psihiatrie din Winnenden. La
pregatire au participat elevi ai anului III ai Scolii Sanitare Postliceale, care au
dobandit astfel competente noi, suplimentare, utile in domeniul lor de activitate.
n domeniul ameliorrii i dezvoltrii infrastructurii, al gsirii fondurilor
necesare n acest scop (venituri proprii, sponsorizri, donaii, bugetul
Consiliului local, fondul Comitetului cetenesc de prini etc...)
s-a confecionat i instalat mobilier colar modern si functional, adaptat nevoilor
elevilor in salile 17, 7, 1 si 2
s-au achizitionat materiale si instrumente didactice pentru catedrele de fizica,
chimie biologie, tinand cont de specificul scolii noastre dar si de faptul ca aici
functioneaza clasa a XII-a excelenta biologie pentru elevii cu performante
deosebite din tot judetul, precum si materiale sportive, carte scolara si dotari
necesare punerii la punct a laboratorului psihopedagogic.
s-au achizitionat Cd-uri cu soft educational
a fost modernizata cladirea 1 prin lambrisarea, zugravirea si parchetarea salilor
11, 12, 13, toate acestea pentru a crea o atmosfera cat mai placuta pentru noi
toti, profesori si elevi.
A fost tarchetata intreaga suprafata a holurilor, a fost montata o usa termopan la
parter, pentru a limita patrunderea curentului si a creste temperatura in salile si
pe holul de acces de la parter
A fost zugravita si parchetata sala profesorala, secretariatul, contabilitatea
Am prezentat succint cele mai relevante direcii de realizare a obiectivelor
propuse pentru anul colar trecut, modul de implementare i/sau materializare a
acestora la nivelul colii noastre, evidenind astfel paii reali fcui pe calea
81

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
reformei nvmntului indiferent de etapa la care ea se afl precum i grija
pentru ca fiina uman, fie ea dascl sau elev, s se bucure de curenie, de
condiii igienice i de un ambient plcut care s atrag nu s resping, s aib
posibilitatea comunicrii i informrii rapide, curiozitatea pentru cunoatere i
motivaia alegerii colii noastre- efortul i strdaniile depuse au fost rspltite prin
realizarea integral a planului de colarizare n prima etap a admiterii n clasa a
IX-a de liceu zi.
MONITORIZARE I EVALUARE
Pe baza principiului delegrii sarcinilor, a competenei, a implicrii i
responsabilizrii, echipa managerial din coala noastr a reuit s monitorizeze
i evalueze problematica colii viznd urmtoarele capitole:
procesul instructiv-educativ, rezultate, interpretare
dir prof Anca Podoleanu
activitatea comisiilor metodice-prof. Anghel Monica;
formarea continu a personalului didactic prof. Lucia Alb
activitatea comisiei pentru curriculum si a pregatirii bacalaureatului-prof. Monica
Anghel;
activiti educative colare i extracolare, activitati suplimentare eleviolimpiade, concursuri scolare prof. Morar Diana
activitatea comisiei de disciplina- prof. Kiss Mariana
prognozarea activitii manageriale-plan managerial
anual i pe semestrul I-dir. prof. Anca Podoleanu.
1. n planul evalurii cunotinelor ca element component al reformei curriculare,
s-au urmrit:
orientarea nvrii spre formarea de capaciti i aptitudini;
adaptarea coninutului nvrii la realitatea cotidian, la interesele,
preocuprile i aptitudinile elevilor;
identificarea i selectarea obiectivelor i coninuturilor care s vizeze cum,
cnd i de ce nva elevul i la ce-i vor folosi mai trziu cunostintele
dobandite in scoala, in ce context acestea vor putea fi aplicate si aplicabile
realizarea parcursului colar individualizat i motivat;
utilizarea metodelor participativ-formative n actul didactic i aplicarea unui
sistem nou de evaluare, capabil de mai mult obiectivitate care s permit
furnizarea de informaii relevante asupra nivelului de pregtire atins la un
moment dat de elev.
Impactul aplicarii prevederilor Legii calitatii in demersul didactic
Asistenele la lecii (112 ore asistate i alte activiti), completarea fiei de
observare a leciei, asistene la alte activiti metodico-tiinifice i aprecierile
evaluatorilor externi-inspectori colari de specialitat evideniaz implementarea real a
elementelor de reform prin realizarea indicatorilor propui, amintii anterior.
Situaia statistic reprezentnd nr. elevi nscrii, rmai nscrii, clasificai i
promovai este evideniat n anexa 1.
Din studiul acesteia se observa ca numarul de corigenti este de 15- numar mai
mare decat 8 in anul scolar trecut, este vorba, in 13 din cele 15 cazuri e corigenti la o
82

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
singura disciplina matematica. In anul scolar trecut, numarul de corigenti-8 erau la 1
obiect- matematica fost 8 corigenti la 1 obiect; de asemeena, au aparut corigenti si la
alte discipline- contabilitate si engleza, respectiv ec intreprinderii si engleza
Un lucru care a disparut e fenomenul repetentiei, la fel ca in anul scolar trecut
Putem vorbi insa si de un alt fapt, si anume despere situatia scolara a unor elevi
din ciclul inferior al liceului, plecati cu parintii in Spania sau Italia, fara aprobarea scolii,
si care sunt declarati neclasificati prin neprezentare, de fapt, ei fiind repetenti! (cazul
invatamantului FR). Fenomenul incepe sa ia amploare, de aceea, in cadrul lectiilor de
dirigentie, al sedintelor si lectoratelor cu parintii, trebuie sa ne continuam campania de
informare si consiliere a acestora, pentru ca astfel de fenomene sa nu se repete!
Desigur, ne dorim sa analizam o situatie statistica lipsita de astfel de exemple,
chiar singulare!
Desi se pastreaza corigentele la matematica, lucrul este de la sine inteles daca
ne gandim ca, fiind disciplin de bacalaureat obligatorie, att pentru profilul real chimiebiologie ct i pentru profil servicii-turism, numarul mare de corigenti la acest obiect a
prevenit rata ratarilor la prima sesiune de bacalaureat. Catedra de matematica i-a luat
msuri de prevenire a fenomenului, iar aceasta a reprezentat un ajutor pentru elevi, prin
consultatiile si simularile efectuate.
Lucrul imbucurator este ca la curs cu frecventa redusa nu au existat corigenti,
locul lor fiind luat insa de de neclasificati (anexa 1a), procentul fiind inca si mai
mic(17,28%) decat cel inregistrat in anul scolar 2005-2006-25,71% respectiv 30 %. In
2004-2005,
Procentul elevilor clasificati este de 99,33% fata de 99,44% la liceu curs de zi
2007-2008 , in acelasi timp si la Fr scade fiind 80,21% fata de 88,72% in 2007-2008.
De asemenea, procentul de promovati se pastreaza 100% la liceu frecventa redusa, la
fel ca in anii scolari trecuti, in timp ce promovabilitatea inregistreaza o usoara scadere la
liceu zi fiind de 95,01% fata de 96,92% in 2007-2008
Mediile generale pe clase i discipline de nvmnt la cele 2 specializari de la
liceu curs de zi sunt mai mari ca in anul scolar trecut; astfel, la specializarea stiintele
naturii media cea mai mare este 9,33, fata de 9,17in 2007-2008 la aceeasi clasa a XII a
B!!!!!!!
In 2005-2006 media maxima a fost de 8,81 si respectiv 8,85 in 2004-2005 .
observandu-se deci trendul ascendent inceput in urma cu 3 ani.
La specializarea turism se pastreaza aceeasi scadere a mediei generale sub 9maxima fiind 8,75fata de 8,88 anul trecut la clasa a XI-a T. Daca privim mai in urma,
cronologic, observam ca mediile maxime au fost 9,01in 2005-2006, respectiv 9,06 in
2004-2005.(anexele 2, 2a, 2 b) este un semnal de alarma care ne duce cu gandul la
cerintele calitative legate de corpul profesoral, baza materiala, interes, etc, si ne face sa
ne intrebam- poate retoric- De ce sa renuntam si sa pierdem un profil si o specializare
calitative, capabile sa ne ofere mari satisfactii, in detrimentul unei calificari pentru care
nu avem specialisti, si aici nu ma refer doar la scoala noastra, ci la integul sistem de
invatamant clujean.
La frecven redus conduce clasa a XII-a FR, cu media generala 8,47 fata de
maxima de 8,20, Tot 8,38 a fost maxima si in anul scolar 2005-2006, in timp ce in anul
2004-2005 maxima a fost fata de 8,35(anexa 2 c ).Din cele 7 clase cu frecventa redusa,
2 au reusit sa treaca pragul de 8 al mediei generale, iar restul se situeaza sub acesta.
Majoritatea mediilor pe discipline fiind ntre 7,00-9,98 ne ndeamn s credem c
s-a atins calitatea n procesul didactic la cota bine spre foarte bine, dar nu este chiar
aa, aceasta reprezint doar radiografia situaiei, pe cand analiza n profunzime scoate
83

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
la iveal aspecte interesante i anume: medii generale de peste 9,00 i de 10,00 doar
la religie, desen, purtare, muzica, ed. fizica i TIC dar i mediocritate accentuata, in
special la matematica, unde se inregistreaza 9 medii sub 7 fata de 8 in 2007-2008 si de
14 in 2005-2006), logica 1 ,chimia, cu aceleasi 2 medii sub 7, la fel ca in anul scolar
trecut si fata de 6 in 2005-2006), engleza cu o medie sub 7(anexa 4).
Pentru clasele de turism, se constata ca
In ceea ce priveste invatamantul cu frecventa redusa, mediocritatea se refera la
materiile de cultura generala- limba si literatura romana cu 6 medii sub 7 (8 anul trecut),
fizica cu 3, matematica cu 5 si sociologie cu cate 3, chimia,istoria, engleza cu cate
2,logica, economia cu cate 1( anexa 4a)
Putem totui constata c indicatorul calitate prevzut prin planul managerial
corespunztor anului colar precedent, a fost atins.
In ceea ce priveste topul claselor puternic atinse de fenomenul mediocritatii,
acestea sunt IX A si X T- cu 3 discipline , urmate de IX B, XII T1, cu cate 2, respectiv
XA,XI A, XI T, XII A, XII T2 cu 1, asa cum puteti vedea si in anexa 5 pentru invatamantul
de zi.
In ceea ce priveste invatamantul FR, observam ca pe un nedorit prim loc se
situeaza clasele a IX cu 8 medii sub 7, si a XII FR, a X FR cu 5, a XI FR, a XIII FR1 cu 4
si a XIII FR2 cu 2.
n afara faptului c unele discipline sunt vizate de examenele naionale i c noi
am nceput deja sau continum sancionarea elevilor care nu in ritmul impus, ar fi
indicat s ne autoevalum corect i obiectiv activitatea desfurat cu i pentru elevi i
s ne ntrebm dac nota dat elevului nu oglindete, n parte, i efortul nostru?
Contractul de parteneriat educaional ncheiat cu familiile elevilor notri reprezint o
responsabilitate asumat n ceea ce privete instrucia i educaia adolescenilor
ncredinai i oricnd putem fi trai la rspundere sau chiar sancionai de ctre prini.
Deoarece radiografia examenului de bacalaureat=examenul profesorilor clasei va
fi prezentata de d-na prof M. Anghel, ma voi opri doar la aspectul legaturii absenteismrezultate la invatatura si corelarea cu purtarea, ambele- puncte nevralgice ale
invatamantului.
Situaia disciplinar reflectat prin mediile generale la purtare, s-a schimbat fa
de anul colar precedent , asa cum o arata si anexa urmatoare:
AN
COLAR
2000/2001
2001/2002
2002/2003
2003/2004
2004/2005
2005/2006
2006-2007
2007-2008
2008-2009
NOTE
PURTARE
PURTARE
PURTARE
PURTARE
PURTARE
PURTARE
PURTARE
PURTARE
PURTARE
7
7
7
7
7
7
7
7
7
LICEU
ZI
SERAL/
FR
16
12
2
4
2
1
84
PROFESIONAL
TOTAL
1
3
-
16
15
9
1
-

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Astfel, se observa ca tendinta de scadere, respectiv disparitie a notelor sub 7 la
purtare se mentine in scoala noastra, ceea ce este in concordanta cu politica scolii, de a
incerca sa prevenim in loc sa tratam, sa mentinem legatura cu familia, sa aplicam
prevederile startegiei de reducere a absenteismului si a celei de reducere a violentei in
scoala!
Numarul de absente este inca mare, mai mic totusi decat in anul scolar trecut,
continuandu-se tendinta de scadere.
Asa cum observam in anexa prezentata, nu exista medii sub 7 pe an la purtare,
la fel ca in anii scolari precedenti, dar in acelasi timp, numarul total de absente/clase dar
si pe scoala este mare. Ne punem, cred, pe buna dreptate intrebarea- Am devenit mai
corecti in ceea ce privesteinregistrarea absentelor in catalog, dar nu mai suntem la fel
de exigenti in ceea ce priveste aplicarea prevederilor regulamentului scolar fata de
absentii cronici pe care ii avem in fiecare clasa? Sau in ceea ce priveste absenta
preferentiala- adica cea inregistrata doar la anumite ore si pe care noi, dascali si
diriginti, o motivam?!
Oricum am privi lucrurile, fenomenul este ingrijorator si imi permit inca o data sa
trag un semnal de alarma catre toti dascalii, nu numai diriginti, pentru stoparea acestui
curs al lucrurilor. Ne intrebam, a cata oara, ce fac elevii nostri in orele absentate? Cum
le putem asigura integritatea in acest timp? Cum recupereaza ei materia pierduta in
aceste ore si ce ii intrebam in momentul in care, a doua zi, ii vedem, senini, in clasa?
In ceea ce priveste topul absentelor, conduce detasat clasa a X-a A, urmata de
clasa a X T, XII T1, XII A, XII T2. Sa nu existe oare nici o legatura intre rezultatele la
invatatura si prezenta la scoala?!
Daca privim anexa urmatoare, vedem nr de absente/elev- de la un ingrijorator
101,37 la clasa a X A la doar 46,5 la clasa a IX A. daca privim mai in adancime
fenomenul, respectiv privim comparativ evolutia absentelor/elev in 2006-2007 si 20072008, vedem ca, in general acesta scade, cum e cazul claselor X T, XI B, XI T2, XII A,
XII B, XII C si XIIT, sau se mentine constant- XI T1, pentru ca, in cel mai rau caz, el sa
creasca, asa cum e cazul claselor a X A, X B, XI A.
O imagine interesanta se obtine prin compararea mediilor la ariile curriculare
corespunzatoare specializarii.
La profilul stiintele naturii, ala toate disciplinele sus mentionate se constata
cresteri ale mediilor in 2007-2008 fata de 2006-2007.
La fel stau lucrurile la specializarea stiinte sociale. Data fiind structura modulara
de la filiera tehnologica- turism , nu am putut realiza si in acest caz o comparatie,
modulele din 2 ani consecutivi fiind diferite si deci nepretandu-se la acest tip de analiza.
Stim cu totii ca una din masurile care se iau in scoala in incercarea de a
monitoriza si astfel reduce fenomenul absenteismului este completarea acelor rapoarte
lunare, pe care atat eu cat si doaman consilier educativ vi le dam. Stim de asemenea ca
nu va prea place sa le completati, ca intarziati cu inapoierea lor sau unii chiar nu le mai
returnati. Iata ca avem dovada eficientei lor, prin scaderea nr de absente/scoala si /elev.
Desigur, numarul mare de absente motivate, majoritatea medical, ne releva o
alta stare de fapt, trista, dar reala, si anume ca starea de sanatate a elevilor nostri este
deficitara, unii avand probleme serioase, care ii debiliteaza si ii fac sa lipseasca timp
indelungat sau in mod repetat de la cursuri.
Se impune o mai atent supraveghere a tuturor elevilor colii privind frecvena la
cursuri i n mod special s fie urmrii absolvenii la care microbul absenteismului intr
n snge incepand din semestrul I. un exemplu negativ, pentru mine, cel putin, extrem
de ingrijorator, este cel al clasei a XA-a. Cer doamnei diriginte prof. Anghel M sa se
85

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
implice cu toata raspunderea in monitorizarea situatiei si sa prezinte conducerii scolii un
raport care sa contina descrierea concreta a starii de fapt din clasa precum si masurile
luate si factorii implicati in punerea in practica a acestor masuri. Responsabilitatea n
acest sens o au nu numai diriginii ci i profesorii clasei care trebuie s noteze
absenele n catalog la fiecare or de curs i s atenioneze dirigintele n cazuri
extreme. Acea fisa de raportare lunara tocmai asta urmareste- sa evidentieze rapid
problemele aparute la nivel de claa si sa permita reglarea/corectarea lor in timp util!
Ritmicitatea notrii este de asemenea un element important n reuita colar,
elevul fiind astfel trezit la realitate pentru fiecare tem/capitol/grup de lecii, stimulat
pentru studiu i acoperirea lacunelor i/sau nlturarea lor. Responsabilii de problem
vor sesiza conducerea colii n situaii de nerespectarea, de ctre unii colegi, a
obligaiilor coninute n fia postului, pentru remedierea i/sau nlturarea lor. Avem, din
pacate, exemple negative, mai ales la materiile optionale, la care dupa o lunga perioada
de seceta in cataloage, notele apar in cascada. Ne intrebam cat de obiective pot fi in
acest caz criteriile de evaluare si notare...
Comisia de disciplin, diriginii, consiliul profesorilor clasei se gsesc deja n faa
unei situaii mai mult dect ngrijortoare dac i-ar pune ntrebarea: ce-au fcut sau ce
puteau face elevii abseni de la ore, ce li se putea ntmpla n acest timp? Faptul c leam pus absenele n catalog nu ne absolv de rspunderea moral a unei greeli
majore, fatale chiar; din nou lansez chemarea la o colaborare cu toi factorii
responsabili de educaia tinerilor spre a-i crete sntoi, integri i cu un comportament
civilizat; pot deveni adevrai parteneri ai dasclilor dac acetia constituie modele
pentru ei.
Dasclul are datoria de a modela suflete, nu de a le opri din fireasca evolutie;
aceasta este deviza oricrui tip de reform a nvmntului i a oricrui stadiu al
acesteia n nvmntul din toate timpurile. Autoanaliza, autoexigena fa de noi
nine, fa de tot ceea ce intrprindem n coal i pentru coal, pentru elevi i cu
acetia, se reflect n rezultatele imediate sau ndeprtate ale elevilor notri, prin reusita
sau succesul lor cca rod al efortului nostru.
Desigur, tot ceea ce am expus aici reprezinta doar o analiza a ceea ce a fost. Ne
ajuta si aceasta, dar mai important este, cred, sa vedem acolo unde lucrurile nu au
mers cum trebuia, sa le corectam si mai ales sa privim inainte, sa vrem si sa incercam
sa realizam mai multsau cel putin mai bine.
Pentru corectarea din mers, mbuntirea activitii din coal dar i pentru
prognozarea activitilor viitoare, ne este ghid planul managerial anual i semestrial,
care vor fi discutate acum si dv. avei ocazia s le completai, aprobai i respectai.
Materialul prezentat a fost realizat pe baza documentelor colare, a situaiilor
statistice raportate de dirigini, a fielor diriginilor, a datelor culese din teren cu ocazia
asistenelor la lecii i alte activiti. Oglinda colii pe baza statisticii raportate de ctre
dirigini, a fost realizat de ctre d-na profesor Diana Morar creia i mulumim pentru
solicitudinea i promptitudinea dovedite.
Doresc tuturor colegilor sntate mult i la fel de mult putere de munc pentru
a putea ndeplini , in echipa, misiunea nu o data grea la care ne-am angajat.
86

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
87

CLUJ-NAPOCA
88

OGLINDA COLII AN COLAR 2009-2010

Situaia statistic - an colar 2009-2010
curs de zi - IUNIE
ANEXA nr. 1
CLAS
A
IX A
IX B
XA
XB
XI A
XI T
XII A
XII B
XII T
TOTA
L
NSCRII
RMAI
NSCRII
CLASIFICA PROMOVA
CORIGENI
27
29
30
31
28
28
28
21
29
25
29
28
31
28
28
28
21
29
25
29
28
31
28
27
28
21
28
24
28
26
31
28
26
26
21
26
1 (matem.)
1 (matem.)
2 (matem.)
1 (matem.)
2 (matem.)
3 (matem.)
251
247
245
99.19%
233
95.14%
10
4.08%
NECLASIFIC
PURTARE
2
-
1 (engl. rom. mat)
1 (rom, mat)
2
0.81%
2
0.81%
curs de zi - SEPTEMBRIE
ANEXA nr. 1 a
89

CLAS
A
IX A
IX B
XA
XB
XI A
XI T
XII A
XII B
XII T
TOTA
L
NSCRII
RMAI
NSCRII
CLASIFICA PROMOVA
CORIGENI
NECLASIFIC
PURTARE
27
29
30
31
28
28
28
21
29
25
29
28
31
28
28
28
21
29
25
29
28
31
28
28
28
21
28
25
29
28
31
28
28
28
21
29
2
-
251
247
247
100%
247
100%
2
0.81%
Situaia statistic - an colar 2009-2010
curs frecven redus

ANEXA nr. 1 b
90

CLASA
IX F.R.
X F. R.
XI F. R.
XII F. R.
XIII F. R.
TOTAL
CORIGENI
1 OBIECT
2 OBIECTE
RMAI
NSCRII
CLASIFICAI
PROMOVAI
29
22
25
21
26
29
22
25
21
26
20
17
23
21
21
20
17
23
21
21
123
123
102
82.93%
102
100.00%
NSCRII
91
NECLASIFIC.
9
5
2
5
21
17,07%

Medii generale pe clase i pe discipline anul colar 2009-2010

curs de zi
filiera teoretica profil: REAL, specializarea: tiine ale naturii
ANEXA nr. 2
NR.
CRT.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
CLASA
DISCIPLINA
LIMBA I LITERATURA ROMN
LIMBA ENGLEZ
LIMBA FRANCEZ
MATEMATIC
FIZIC
CHIMIE
BIOLOGIE
ISTORIE
GEOGRAFIE
LOGIC
PSIHOLOGIE
ECONOMIE
FILOSOFIE
RELIGIE
INFORMATIC
T. I. C.
ED. FIZIC
EDUCAIE MUZICAL
EDUCAIE PLASTIC
NR.
CRT.
DISCIPLINA
IX A
7.94
7.15
9.39
6.33
8.77
7.64
8.19
8.57
9.69
7.79
10.00
8.80
9.15
10.00
10.00
9.98
IX B
8.19
7.93
9.03
6.71
8.38
8.19
7.81
8.33
9.24
7.71
9.98
8.90
9.28
10.00
10.00
10.00
XA
7.37
8.26
8.66
6.12
7.17
6.94
7.94
8.41
9.55
10.00
10.00
9.08
9.82
10.00
10.00
10.00
XB
7.88
7.62
8.58
6.40
7.80
6.67
8.27
7.45
9.06
9.91
10.00
8.66
9.62
9.88
9.95
9.95
XI A
7.13
6.82
9.32
6.96
7.25
7.04
7.30
8.61
9.95
7.89
10.00
9.71
9.96
-
XII A
7.38
8.12
8.75
7.21
8.18
7.42
7.25
8.30
8.60
9.05
10.00
9.58
10.00
-
XII B
8.23
8.76
9.50
7.19
9.21
8.64
9.23
9.16
9.85
9.02
10.00
9.35
10.00
-
MEDII
7.73
7.80
9.03
6.70
8.10
7.50
7.99
8.40
9.42
7.75
9.95
7.89
9.03
9.99
8.86
9.50
9.97
9.98
9.98
IX A
IX B
XA
XB
XI A
XII A
XII B
MEDII
CLASA
92

20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
TEHNICI N BIOLOGIE
CHIMIE APLICATA
EDUCAIE ANTREPRENORIAL
EDUCAIE PENTRU SNTATE
COMPLEMENTE DE MATEMATIC
TEHNICI DE DOCUMENTARE
LITERATUR UNIVERSAL
PURTARE
MEDII GENERALE
LOCUL
10.00
9.92
8.85
9.91
10.00
8.86
9.82
8.94
9.78
8.83
9.87
9.79
9.75
8.79
9.88
10.00
10.00
9.91
9.80
8.75
9.36
9.65
9.83
9.40
9.73
8.78
10.00
10.00
10.00
10.00
9.97
9.37
filiera tehnologic profil: SERVICII, specializarea: tehnician n turism
93
9.83
9.88
9.36
9.94
9.95
9.49
9.40
9.85
9.01

ANEXA nr. 2 a
NR.
CRT.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
CLASA
DISCIPLINA
LIMBA ENGLEZ
LIMBA FRANCEZ
MATEMATIC
ISTORIE
GEOGRAFIE
ECONOMIE
ECONOMIE APLICAT
RELIGIE
TEHN. INFORMAIEI I COMUNIC.
EDUCAIE FIZIC
MODUL I
MODUL II
MODUL III
MODUL IV
MODUL V/VI
MODUL VI
MODUL VII
MODUL VIII
PURTARE
MEDII GENERALE
LOCUL
94
XI T
6.85
6.55
8.24
6.47
7.93
9.10
8.01
9.69
8.88
10.00
8.93
8.79
8.96
8.37
10.00
9.60
8.49
8.49
9.53
8.57
2
XII T
7.75
8.24
8.81
6.08
8.22
9.08
-
9.25
10.00
9.69
10.00
8.81
9.23
9.66
9.19
10.00
10.00
9.24
9.89
9.06
1
MEDII
7.30
7.39
8.52
6.27
8.07
9.09
8.01
9.25
9.84
9.28
10.00
8.87
9.01
9.31
8.78
10.00
9.80
8.86
8.49
9.71
8.81

filiera tehnologic profil: SERVICII, specializarea: tehnician n turism
curs frecven redus, filiera teoretica profil: UMAN, specializarea: tiine sociale
ANEXA nr. 2 b
95

NR.CRT.
DISCIPLINA
CLASA
ROMN
1.
LIMBA ENGLEZA
2.
LIMBA FRANCEZ
3.
LIMBA LATINA
4.
MATEMATICA
5.
FIZIC
6.
CHIMIE
7.
BIOLOGIE
8.
ISTORIE
9.
GEOGRAFIE
10.
LOGICA
11.
PSIHOLOGIE
12.
ECONOMIE
13.
SOCIOLOGIE
14.
FILOSOFIE
15.
TIC
16.
EDUCAIE ANTREPRENORIAL
17.
TEHNICI DE DOCUMENTARE
18.
EDUCAIE MUZICAL
19.
EDUCAIE PLASTIC
20.
EDUCAIE PENTRU SNTATE
21.
TEHNICI DE LABORATOR N BIOLOGIE
22.
TEHNICI DE REDACTARE
23.
LITERATUR UNIVERSAL
24.
DRUMUL INIIATIC
25.
NOI I MEDIUL NCONJURTOR
26.
PURTARE
27.
MEDII GENERALE
LOCUL
IX FR
X FR
XI FR
XII FR
XIII FR
7.30
7.52
7.75
6.47
6.40
6.95
6.57
7.87
7.22
7.80
6.17
7.95
9.65
10.00
7.54
5
7.26
6.95
7.65
7.21
6.39
7.25
7.00
7.28
7.37
7.84
10.00
8.15
9.25
10.00
7.82
3
6.47
7.22
7.74
7.04
6.72
7.39
7.70
7.20
6.85
8.33
6.91
9.06
9.76
10.00
7.74
4
6.55
8.64
6.75
5.75
7.25
7.15
6.10
9.20
9.15
10.00
9.47
9.80
8.85
10.00
8.19
2
5.97
7.90
7.85
7.50
8.33
6.92
8.76
8.73
10.00
9.97
8.64
8.69
8.73
9.69
10.00
8.51
1
96
MEDIA
6.71
7.64
7.54
6.84
6.39
6.97
6.78
7.57
7.34
7.76
6.17
10.00
7.20
6.85
6.51
8.47
6.91
8.98
10.00
9.72
9.78
9.45
8.64
8.77
8.73
9.69
10.00
7.96

Curs frecven redus, filiera teoretica profil: UMAN, specializarea: tiine sociale
Corigene pe clase i pe discipline an colar 2009-2010

curs de zi
ANEXA nr. 3
97

NR.
CLASA
IX
CRT
DISCIPLINA
A
1.
MATEMATIC
TOTAL CORIGENTE
1
1
IX
XI
XI
XII
XII
XII
1
1
2
2
1
1
2
2
3
3
TOTAL
10
10
Medii generale sub 7 (pe clase i pe discipline)

curs de zi
NR.
CRT
CLASA
DISCIPLINA
IX
A
IX
B
98
X
A
ANEXA nr. 4
X
B
XI
A
XI
T
XII
A
XII
B
XII
T
TOT
AL
MED

II
1
2
3
4

LIMBA ENGLEZ
MATEMATICA
CHIMIE
TOTAL MEDII SUB 7
6,33
1
6,71
1
6,12
6,94
2
6,40
6,67
2
6,82
6,96
2
6,85
6,55
6,47
3
curs frecven redus

NR.
CRT.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
CLASA
DISCIPLINA
LIMBA ENGLEZ
LIMBA FRANCEZ
LIMBA LATINA
MATEMATICA
FIZIC
CHIMIE
LOGICA
SOCIOLOGIE
FILOSOFIE
TOTAL MEDII SUB 7
6,08
1
1
2
7
2
12
ANEXA nr. 4 a
IX FR
X FR
XI FR
XII FR
XIII FR
6,47
6,40
6,95
6,57
6,17
5
6,95
6,39
2
6,47
6,72
6,85
3
6,55
6,75
5,75
5,97
6,92
2
6,10
4
MEDIA
3
1
1
1
3
2
1
1
1
2
16
Mediocritatea pe clase i discipline

curs de zi
ANEXA
nr. 5
99

NR.
NR. MEDII SUB 7
CLASA
CRT.
1.
3
XI T
2.
2
X A, X B, XI A
3.
1
IX A, IX B, XII T
NR.
CRT.
1.
2.
3.
NR. MEDII SUB 7
DISCIPLINA
7
2
1
MATEMATIC
CHIMIE, LIMBA ENGLEZ
LIMBA I LITERATURA ROMN,
curs frecven redus

ANEXA nr. 5 a
NR. CRT.
NR. MEDII
CLASA
NR.CRT.
SUB 7
NR. MEDII
SUB 7
100
DISCIPLINA

1.
IX FR
1.
2.
3.
4.
4
3
2
XII FR
XI FR
X FR, XIII FR
2.
3.
2
1
LIMBA I LITERATURA ROMN,

MATEMATIC
FIZIC
ENGLEZ, FRAN., LATIN, LOGIC, CHIMIE, SOC.
Medii sczute sub 7 si 7 la purtare

curs de zi
101

AN
EXA nr. 6
NR.
CRT DISCIPLINA
1
CLASA
PURTARE
TOTAL MEDII SUB 7
IX
A
IX
B
X
A
X
B
XI
A
XI
T
XII
A
XII
B
XII
T
TOTAL
MEDII
2
2
2
2
TOPUL ABSENELOR
102

NR
CRT.
1.
CLASA
IX A
NR.
ELEVI
27
SEMESTRUL I
TOTAL
ABSENT
ABSENT
ABSENT
E
E
E
MOTIVATE NEMOTIV
835
758
SEMESTRUL II
TOTAL
ABSENT
ABSENT
ABSENT
E
E
E
MOTIVATE NEMOTIV
744
628
116
TOTAL
ABSENT
E
1579
AN COLAR
ABSENT
ABSENT
E
E
MOTIVATE NEMOTIV
1386
193
77
2.
IX B
29
702
683
634
617
17
1336
1300
36
937
865
72
1662
1554
108
951
769
182
1762
1543
219
956
842
114
1915
1722
193
1082
821
261
2104
1783
321
1478
1152
326
2372
1953
419
597
461
136
1190
1021
169
1161
920
241
2074
1769
305
8540
7075
1465
15994
14031
1963
19
3.
XA
29
725
689
36
4.
XB
31
811
774
5.
XI A
28
959
880
37
79
6.
XI T
28
1022
962
7.
XII A
28
894
801
60
93
8.
XII B
21
593
560
9.
XII T
29
913
849
33
64
TOTAL
250
7454
6956
498
103

104

105

106

107

108

109

Medii generale discipline

ANUL COLAR 2008-2009 I ANUL COLAR 2009-2010
curs de zi
filiera teoretica profil: REAL, specializarea: tiine ale naturii
110

Medii generale discipline

ANUL COLAR 2008-2009 I ANUL COLAR 2009-2010
curs frecventa redusa
filiera teoretica profil: UMAN, specializarea: tiine sociale
111

CAPITOL I. ASIGURAREA ACCESULUI EGAL I SPORIT LA

EDUCAIE
I. 1. CONTEXTUL LEGISLATIV
Prezentul raport a fost conceput cu respectarea urmtoarelor documente:
1. Legea nr.84 / 1995, cu modificrile si completrile ulterioare (LEGE
INVMNTULUI );
2. Legea nr. 128/ 1997 cu modificrile si completrile ulterioare ( Statutul
Personalului Didactic ) Proiectul Statutului personalului didactic 2008;
3. Strategia Ministerului Educaiei Cercetrii si Tineretului 2006-2008;
4. Programul Naional de Reform 2007 2010;
5. Legea nr. 53 /2003 cu modificrile si completrile ulterioare (Codul
Muncii);
6. Legea 87/ 2006 - Privind Asigurarea Calitii n Educaie O.M.E.N.
nr.4682 / 28.09.1998;
7. Legea 272/ 2004 Privind protecia si promovarea drepturilor copilului;
8. Legea 35/ 2007 Privind creterea siguranei in unitile de nvmnt;
9. MECT - Strategia naional de prevenire a violentei in coal;
10.Obiective strategice europene in domeniul educaiei si formrii
profesionale;
11. Programul de guvernare 2009 2012;
12. Programul operaional sectorial de dezvoltare a resurselor umane
(POS DRU) 2007 2013;
I. 2. PRIORITI ALE LICEULUI ,,VICTOR BABES CLUJ PENTRU ANUL

COLAR 2009-2010
Linii directoare:
1. Asigurarea egalitii de anse i creterea participrii la educaie pe
durata ntregului ciclu obligatoriu.
2. Modernizarea sistemului de educaie.
3. Corelarea sistemului educaional i de formare profesional n educaie
cu obiectivele i standardele europene.
4. Creterea calitii n educaie prin formarea i valorificarea creativitii
resurselor umane.
5. Modernizarea i democratizarea actului managerial (proiectare, decizie,
formare).
6. Facilitarea schimbrii de atitudine a elevilor, a cadrelor didactice i a
reprezentanilor comunitii locale, corelat cu reformele din educaie.
7. Eficientizarea i optimizarea utilizrii resurselor.
8. Creterea capacitii instituionale de a elabora i gestiona
proiecte/parteneriate finanate de programele comunitare pentru educaie i formare.
Programul managerial al Inspectoratului colar Judeean Cluj a preluat i
dezvoltat prin aciuni concrete obiectivele majore ale momentului, privind politicile n
domeniul educaiei :
Acces egal i sporit la educaie ;
Calitate ridicat a educaiei i pregtirea societii bazat pe cunoatere;
Eficientizarea managementului administrativ i educaional
112

Transformarea educaiei n resursa de baz a modernizrii Romniei;
mbuntirea nivelului de performan al cadrelor didactice
Implementarea unui curriculum relevant pentru solicitrile i exigenele locale
ale pieei muncii
Considerarea investiiei n capitalul uman ca investiia cea maiprofitabil pe
termen lung;
mbuntirea performanelor elevilor, asigurarea condiiilor pentru dezvoltarea
unui sistem de unitar de evaluare a acestei performane da i de progresul individual.
Creterea gradului de acceptare social a absolvenilor de la nvmntul
tehnic
Combinarea eficient a educaiei de elit cu educaia general;
I. 3. ANALIZA DE NEVOI.
Analiza faptelor, verificarea documentelor de proiectare si evaluare, precum si
informatiile venit dinspre beneficiarii, colaboratorii si partenerii nostri, faciliteaza
elaborarea ofertei manageriale
ANALIZA S. W. O. T.
PUNCTE TARI
n domeniul realizrii reformei
asigurarea mijloacelor financiare pentru
reabilitarea
i
asigurarea
dotrilor
necesare;
sprijinirea social a elevilor prin bursede
studiu Programul Bani pentru
liceu,Euro-200;
dotarea cu materiale didactice i
echipamente
informatice
destinate
procesului didactic;
continuarea sistemului de formare
continu a personalului didactic in
asigurarea egalitii de anse i sporirea
accesului la educaie
sprijinirea accesului la educaie a
elevilor provenii din medii dezavantajate,
n vederea prevenirii i combaterii
marginalizrii i a excluziunii sociale
Sprijinirea pregtirii concursurilor de
Specialitate
Stimularea participrii la formarea
continu i realizarea unei oferte
difereniate n funcie de nevoile cadrelor
didactice
Asigurarea condiiilor optime pentru
desfurarea
activitii
instructiveducative;
Orientarea colar i profesional
PUNCTE SLABE
Relaiile
cu
publicul
necesit
mbuntire;
Comunicarea
intern
precum
i
comunicarea
extern
sunt,
uneori,
defectuoase;
Delegarea
atribuiilor
i
a
responsabilitilor un a fost ntotdeauna
eficient;
Suprasolicitarea
ocazional a unor
angajai din toate compartimentele ceea ce
duce la randament i eficien sczute;
Curriculum-ul
local i cel la decizia colii

sunt, uneori, formale i srace;
Activitile
educaionale personalizate i
individualizate nu fac parte nc din cultura
profesional a cadrelor didactice;
Inspecia
colar are, uneori, caracter

contemplativ, ea nu este valorificat
ntotdeauna n scop reglator;
Orientarea
colar i profesional este, n

multe cazuri, o activitate formal i cu
eficien sczut
Absorbia
fondurilor alocate de M.E.C.I.

pentru modernizarea infrastructurii i a
procesului de nvare, nu s-a realizat
Proceduri
incomplete
privind
implementarea strategiilor de modernizare
i dotare
113

Creterea calitii i eficienei educaiei
n perspectiva pregtirii pentru societatea
bazat pe cunoatere i n vederea
promovrii dezvoltrii durabile
creterea
importanei etosului colii n

dezvoltarea instituional
dezvoltarea
parteneriatului educaional
aplicarea i monitorizarea aplicrii
Strategiei de reducere a fenomenului de
violen n unitile de nvmnt
derularea
programelor de prevenire i
combatere a abandonului colar, a
consumului de drog i alcool, a
alimentaiei
nesntoase
realizarea
de consiliere i sprijin prin

asistene
eficientizarea
activitilor educative;
deschiderea
colii spre comunitate, spre

nevoile acesteia;
acceptarea
ideii de munc n echip i

aplicarea acesteia;
dezvoltarea
bazei materiale a colilor n

concordan cu nivelul socio economic
n
care ne aflm.
OPORTUNITI
AMENINRI
Promovarea de politici privind

descentralizarea n educaie, asigurarea
calitii educaiei i formarea resurselor
umane;
Iniierea de programe cu finanare
extern;
Ameliorarea procesului educaional n
urma activitilor de formare
Colaborarea cu O.N.G-urile privind
cuprinderea copiilor i tinerilor din grupurile
dezavantajate
Programul Guvernului Romniei privind
educaia pe perioada 2007 2013;
Alocarea sumelor necesare reabilitrii i
ameliorrii bazei materiale a educaiei;
Scderea numrului de copii din jude

prin emigrarea unui numr considerabil de
familii;
Scderea interesului familiei pentru
colarizarea copiilor dup o anumit
vrst;
Slaba inserie pe piaa muncii a
absolvenilor
din
nvmntul
preuniversitar;
Nivelul sczut al competiiei
Dificulti n nelegerea problematicii
educaionale de ctre factorii decizionali
Situaia descris mai sus, prin aprecieri i analize, ofer posibilitatea formulrii
direciilor de aciune strategic, ntr-o manier ct mai realist.
114

CAPITOLUL II ASIGURAREA CALITII EDUCAIEI I FORMRII

PROFESIONALE
II.1. PRIORITI MANAGERIALE
T1. Creterea calitii i eficientei educaiei n perspectiva pregtirii pentru
societatea bazat pe cunoatere i n vederea promovrii dezvoltrii durabile
punerea n aplicare a prevederilor de la Lisabona;
promovarea coerentei ntre toate stadiile de educaie i formare;
abordarea curricular adecvat formrii pentru societatea bazat pe cunoatere i
dezvoltare durabil;
interdisciplinaritate i trans-curricularitate;
materiale suport;
abordare extracurricular;
formarea i promovarea culturii antreprenoriale inovative.
T2. Monitorizarea, evaluarea i optimizarea calitii procesului educaional
evaluarea de proces prin inspecie colar;
analiza rezultatelor i elaborarea planurilor de mbuntire;
abordarea curricular creativ;
transparent n monitorizarea progresului colar i a inseriei socio-profesionale;
credibilitate, obiectivitate i relevant n toate formele de evaluare;
crearea unor sisteme de stimulente difereniale pentru elevii i profesorii performani.
T3. Dezvoltarea instituional
trecerea la management de leadership ca viziune centrat pe performanta elevilor;
ntrirea capacitii instituionale prin servicii adresate elevilor i cadrelor didactice:
orientare, consiliere, mediu colar sntos, servicii de asistent medical, etc
creterea importantei ethosului colii n dezvoltarea instituional;
dezvoltarea parteneriatului educaional;
accesarea fondurilor structurale.
T4. Redimensionarea laturii educative intra-, extra-curriculare i extracolare,
educaia non-formal i informal la nivelul colii
monitorizarea i evaluarea curriculumului pentru aria curricular Consiliere i orientare;
dezvoltarea spiritului antreprenorial, a creativitii, a adaptabilitii i a transferabilitii
cunotinelor n situaii noi
educarea elevilor n spiritul civic i al valorilor societii democratice;
asigurarea respectrii drepturilor copiilor i tinerilor;
monitorizarea aplicrii legii 35/ 2007;
aplicarea i monitorizarea aplicrii Strategiei de reducere a fenomenului de violent n
unitile de nvmnt;
derularea programelor de prevenire i combatere a abandonului colar, a consumului
de drog i alcool, a alimentaiei nesntoase,
115

II.2. RESURSE UMANE
Liceul Victor Babes a reuit o colaborare eficient atat cu ISJ ct si cu

autoritile locale n domeniul educaiei.
Colaborarea cu agenii economici i cu instituiile de nvmnt superior s-a

concretizat n activiti interesante cu caracter informativ i formativ.
S-a organizat i desfurat activiti educative cu elevii pe teme de actualitate cu
impact mare asupra lor.
Activitatea de monitorizare a procesului educativ a contribuit la mbuntirea

activitii.
S-a realizat o informare corect a prinilor i agenilor economici asupra

activitilor desfurate n cadrul colii.
S-a reuit ameliorarea strii materiale a colii i dotarea ei cu mijloace i

echipamente moderne de nvare.
S-a reuit modernizarea bibliotecii colare astfel nct ea a devenit un instrument
de informare i documentare att pentru elevi ct i pentru cadrele didactice.
PUNCTE TARI:
ncadrarea colii cu cadre didactice calificate n procent de 100%;
implicarea efilor de catedr, responsabililor cercurilor metodice i a metoditilor
n informarea i ndrumarea cadrelor didactice;
nscrierea cadrelor didactice la examenele de obinere a gradelor didactice;
cuprinderea n activiti de formare a unui numr mare de profesori;
multe cadre didactice sunt implicate n diverse comisii locale, de auxiliare colare.
PUNCTE SLABE:
insuficienta cooptare a profesorilor debutani n activitile metodice;
ineficiena activitii de mentorat;
diseminarea este uneori defectuoas;
cadrele didactice nu rspund ntotdeauna cu promptitudine la solicitrile
conducerii.
RECOMANDRI:
implicarea activ a debutanilor n activitile metodica;
eficientizarea activitilor de mentorat;
eficientizarea diseminrii;
lecturarea, de ctre cadrele didactice din subordine, cel puin sptmnal, a
paginii Web a ISJ pentru a fi la curent cu toate noutile transmise de inspectorul
de specialitate;
comisiile pentru asigurarea calitii s-i intre n atribuii i s-i aduc aportul
adecvat la derularea tuturor activitilor pentru realizarea calitii n educaie;
atragerea tinerilor n activiti care se pliaz pe cerinele lor;
este nevoie de un sistem de comunicare rapid i transparent cu cadrele

didactice de
specialitate pentru asigurarea consilierii i a ndrumrii metodice.
116

DOMENIUL RESURSE FINANCIARE I MATERIALE
Activitatea managerial n anul colar 2009-2010 a fost concentrata pe finalizarea
lucrrii salile etajului I, igienizat holuri, achiziionare de material didactic, igienizare Sali
de demonstratii, schimbare pardoseli, zugravit, montat lambriuri
Dotri: - ui 4 sli
- pardoseli montate la 7 sli
( 1 tarchet, 6 parchet )
- achiziionat mobilier: 7 sli
4 birouri ( laborator informatic )
Zugrvit si montat pardoseal: 7 sli
PUNCTE TARI:
n coal exist o baz material adecvat procesului instructiv-educativ;
resursele extrabugetare sunt folosite n scopul mbuntirii bazei materiale;
coala are 2 laboratoare de informatic;
implicarea multor cadre didactice n confecionarea, singuri sau mpreun cu
elevii, a unor materiale auxiliare, precum i n atragerea unor surse de finanare
care s sprijine dotarea colii cu astfel de materiale;
117

PUNCTE SLABE:
materialele didactice pentru unele discipline sunt unele nvechite i depite;
n puine cazuri profesorii utilizeaz n cadrul leciilor sistemul AEL;
gestionarea necorelat a fondurilor cu necesitile fiecrei discipline
RECOMANDRI:
actualizarea bazei materiale pentru tiine socio-umane;
utilizarea sistemului AEL n predarea orelor de istorie i tiine socio-umane;
direcionarea eficient a fondurilor bugetare alocate mbuntirea bazei materiale;
fundamentarea corect i din timp a bugetului;
devin prioriti identificarea instituiilor nonguvernamentale ce pot asigura oferte
de proiecte specifice diferitelor discipline i atragerea sponsorilor pentru
recompensarea elevilor i a profesorilor cu rezultate foarte bune la concursurile
colare;
atragerea de fonduri prin prestaii cultural-artistice oferite comunitii.
118

II.3. REZULTATE ELEVI
II.3.1. BACALAUREAT
BACALAUREAT 2009
n prima sesiune de bacalaureat, din promoia liceu zi s-au prezentat 98 de elevi
si au promovat toi. Toii elevii absolveni ai celor dou clase de tiinele naturii, 49, au
reuit n prima sesiune de bacalaureat (promovabilitate 100%), media fiind 8,28. Din
clasele de turism 6 elevi (din clasele a XII-a T1 i T2) au rmas corigeni la matematic,
au promovat n toamn i din acetia 3 au reuit i la bacalaureat; procentul de
promovare 96,26%. 2 elevi au czut la matematic: Murean P (XIIT2) i Pcurar R
(XIIT1), iar Neciu M (XIIT2) nu s-a prezentat.
Per ansamblu, din 104 elevi absolveni la zi, prezentai la bacalaureat (1 elev nu sa prezentat) 102 au promovat 98,18%.
La frecven redus, n iunie au promovat doar 21 din 40 nscrii. Dar n august au
mai promovat i alii, astfel c, n final, din fiecare clas au promovat cte 18 elevi din
20 prezentai; procent de promovare 90%. Dintre elevii prezentai 4 au fost respini: 1
elev pentru c nu a obinut media de minimum 6, 2 la limba romn i 1 elev la dou
materii: limba romn i geografie.
Pentru ntreaga coala, procentul de promovare este 95,83% din 144 elevi
prezentai 138 au promovat.
Creterea procentului de promovare la bacalaureat este mare la frecven redus:
de la 61% n 2008 la 90% n 2009. La zi, acest procent a sczut de la 100% la 98,18%
La zi a sczut i media de promovare de la 8,34 n 2008 la 8,19 n 2009, iar la
frecven redus a crescut de la 6,78 la 7,14
Cea mai mare medie pe clas la bacalaureat a obinut-o clasa a XII-a A, care pe
parcursul anilor nu s-a evideniat prin note mari, iar clasa a XII-a B care n toi anii a
obinut media clasei peste 9, la bacalaureat s-a situat pe locul al treilea.
Mediile pe discipline la clasele de tiine ale naturii au fost:
peste 9 la educaie fizic i la romn oral
la materiile de specialitate, mediile au fost sub 8: 7,96 la biologie i 7,27 la
chimie
la matematic media a fost 7,33
Fa de anul trecut, au sczut mediile la biologie i chimie.
i la clasele de turism cea mai mare medie a fost la educaie fizic; tot peste 9 a
fost i media la francez, dar 1 elev a susinut proba la aceast disciplin. Numai la
matematic s-a obinut medie sub 8. Dar, comparativ cu anul 2008, doar la marketing a
crescut media de la 7,85 la 8,52, la restul materiilor: matematic, geografie, limbi
moderne, mediile au sczut.
La frecven redus cea mai mare medie s-a obinut la francez, singura medie
peste 8, la ambele clase. Cele mai mici medii nu sunt la matematic, cum poate se
atepta, ci la romn scris i la psihologie
Cu toate c la romn media a fost printre cele mai mici ea a fost mai mare dect
n 2008. La francez, istorie i matematic mediile, fa de 2008, au crescut, dar au
sczut mult la psihologie, i geografie.
La zi majoritatea mediilor per elev este ntre 8 i 8,99 43%, la frecven redus
ntre 6-6,99 14%.
119

Fa de 2008, la zi, procentul mediilor ntre 8 i 8,99 a crescut, dar a sczut mult
numrul mediilor peste 9.
Acestea sunt rezultatele, ce s-a fcut n anul colar 2008-2009? La nceputul lunii
octombrie s-au solicitat primele opiuni pentru disciplinele la alegere, dup ce, n
prealabil, s-a prelucrat regulamentul de desfurare al bacalaureatului. S-au fcut
consultaii la toate materiile, s-au rezolvat variantele de ntrebri. n luna aprilie s-a fcut
o pretestare la nivel de coal. Tezele au fost tot simulri.
120

121

122

123

BACALAUREAT 2009
La zi au absolvit 77 de elevi. n vara au rmas 6 corigeni, toi la matematic, n

clasa a XII-a A i 4 n clasa a XII-a T. n iunie s-au nscris la bacalaureat 71 de elevi au
promovat 69, 2 au fost respini la matematic, ei fiind elevi n clasa a XII-a T.
n toamn corigenii au promovat, s-au prezentat la bacalaureat i ei si cei care
nu au reuit n sesiunea din iunie, promovnd 72. Procentul de promovare, n final, fiind
94% la zi
La frecven redus procentul de prezentare la bacalaureat, n sesiunea din iunie
20101 a fost de 69,2% (18 prezeni din 26 de absolveni). Dintre cei prezentai au reuit
11, 6 au luat note sub 4 la romn, 1 i la geografie (din cei 6), i 1 elev a czut numai
la istorie. n septembrie s-au prezentat 7 elevi i nu a reuit nici unul. Astfel, procentul
de promovare la bacalaureat la frecven redus a fost de 61,11%
Fa de anul trecut procentul de promovare a sczut, dar a crescut media la
bacalaureat la clasele de zi. Astfel, numrul mediilor de peste 9 a fost 14 (16,86%) la
clasele de zi, nici una la frecven redus, iar a mediilor peste 8 33 (39,75%), adic
56% dintre elevi au luat medii ntre 8 i 9.99.
Ponderea cea mai mare a mediilor peste 8 au avut-o elevii claselor de la profilul
tiine ale naturii: 70,8% au fost medii peste 8, la turism doar 42,1, iar la frecven
redus 18%
Cea mai mare medie (pe clas) la bacalaureat a avut-o clasa a XII-a B 8,53, apoi
a XII-a A 8,16; clasa a XII-a T a avut o medie sub 8 i anume 7,59 i de asemenea,
clasa a XIIIFR 7,28
La clasele de tiine ale naturii disciplinele cu cele mai mari medii au fost chimia
i biologia (mediile /clas peste 8). La clasa a XII-a A cea mai mare medie a fost la
limba i literatura romn. De menionat media la biologie a clasei a XII-a B 9,30
(pentru 16 elevi). La romn i la matematic mediile claselor au fost sub 8.
La profilul servicii lucrtor n turism, cea mai mare medie pe clas s-a obinut la
geografie 8,16, la limba i literatura romn media a fost 7,26 i la matematic 7,05
124

La frecven redus, profilul tiine sociale, geografia a fost disciplina cu cele mai
bune rezultate media 6,77, apoi istoria 6,39 i, cea mai mic medie a fost la romn
5,29.
La proba de evaluare a competenelor de comunicare oral n limba romn
majoritatea elevilor au obinut calificativul experimentat: 73% dintre toii elevii (la zi 76%,
la frecven redus 61%). Nu s-a obinut nici un calificativ de nceptor.
La proba de evaluare a competenelor digitale rezultatele la clasele de zi au
artat c un procent de 76,3% sunt experimentai, la frecven redus doar 11% au
obinut acest calificativ.
125

126

127

128

II.3.2. EXAMENE DE CERTIFICARE A COMPETENTELOR

S-au desfurat in conformitate cu Ordinul M.E.C.T. nr.5172/29.08.2008 i a
O.M.E.C.T. nr.5175/01.09.2008 privind graficul de desfurare a examenelor de
certificare a nvmntului profesional i tehnic n anul colar 2008-2009.
NR.
CRT.
1.
2.
3.
NIVEL
CALIFICARE
NSCRII
PREZENTAI
ADMII
III
Tehnician n
turism
Asistent medical
de farmacie
Asistent medical
generalist
56
55
55
28
28
28
56
54
54
III
avansat
III
avansat
Pentru anul scolar 2009-2010 rezultatele au fost urmatoarele:

NR.
CRT.
4.
5.
6.
NIVEL
CALIFICARE
NSCRII
PREZENTAI
ADMII
III
Tehnician n
turism
Asistent medical
de farmacie
Asistent medical
generalist
28
25
25
25
25
25
27
27
27
III
avansat
III
avansat
129

2,3. Organizarea i desfurarea examenului de selectie s-a realizat conform OMECT
nr.5172/29.08.2008.
4. Aprecierea candidailor a fost obiectiv, prin urmare nu s-au nregistrat contestaii.
5. Variantele (3) de subiecte i baremele de corectare au fost stabilite i propuse de
comisia de pregtire n meserie de la nivelul colii organizatoare. Proba practic a fost
apreciat pe baza fiei gril i a indicatorilor acesteia transpui n specificul meseriei i
al specializrii.
130

INSERIA ABSOLVENILOR LICEU AN SCOLAR 2009-2010
CLASA
NR. ABSOLVENI
a XII-a A
a XII-a B
a XII-a T
Total
27
22
28
77
NR. ELEVI PROMOVAI

BAC/COMPETENE
26
22
26
74
CONTINU
STUDIILE
25
22
24
71
ANGAJAI IN
DOMENIU
1`
1
ANGAJAI N
ALTE DOMENII
1
1
2
OMAJ
ANGAJAI N
ALTE DOMENII
5
5
OMAJ
INSERIA ABSOLVENILOR SCOALA POSTLICEALA AN SCOLAR 2009-2010

CLASA
NR. ABSOLVENI
IIIA
III F
Total
27
25
52
NR. ELEVI PROMOVAI

BAC/COMPETENE
27
24
51
CONTINU
STUDIILE
-
131
ANGAJAI IN
DOMENIU
22
24
46

II.4. CALITATEA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV

II.4.1. CURRICULUM COLAR
PUNCTE TARI
n urma verificrii portofoliilor personale
ale profesorilor i a portofoliului catedrei,
s-a constatat c exist planificri anuale
pentru
toate clasele, redactate n conformitate cu
recomandrile programei colare.
De asemenea, profesorii au ntocmit
proiectele pe uniti de nvare, care
dovedesc,
n
general,
nelegerea
raportului
dintre obiective i coninuturi, respectiv
criterii de evaluare i de notare.
Portofolii funcionale, organizate pe
structura recomandat de inspectorii de
specialitate
Bun pregtire de specialitate a
profesorilor
n ceea ce privete corectitudinea
tiinific a
coninuturilor predate.
Unii profesori au un demers tiinific
complex, reuind prin abordarea
interdisciplinar a coninuturilor s insufle
spiritul devotamentului pentru valorile
naionale, prin atitudine i explicaii, prin
apel
la disciplinele conexe.
Evaluri sumative periodice care permit
reglarea demersului didactic
Aspectele educative ale coninuturilor
sunt
valorificate eficient
Elevii au n general abiliti de
comunicare,
fiind capabili s rspund la ntrebri,
fcnd
dovada nelegerii cunotinelor asimilate,
particip activ la realizarea leciilor, dau
rspunsuri n general exacte la ntrebri,
solicit lmuriri suplimentare precum i
sprijinul profesorului.
Observnd
activitatea
didactic
desfurat
la lecii, dar mai ales strategia propus de
PUNCTE SLABE
S-au constatat ns i unele disfuncii n
ntocmirea planificrilor i a proiectrilor pe
uniti
de
nvare,
o
oarecare
superficialitate
n redactare acestora, fr a se tine cont
de
specificul claselor, pstrndu-se modelele
din anii anteriori, fr adaptarea la noile
modaliti de nvare activ, fr
precizarea
modalitilor de evaluare.
Abordarea cu reinere a metodelor
activparticipative,
de gndire critic de ctre unii
profesori
Unii profesori nu neleg spiritul
programei,
abordnd-o cu prea mare relaxare,
interpretnd-o excesiv de subiectiv, n
detrimentul obiectivelor acesteia.
Exist i situaii n care elevii sunt simpli
spectatori la lecii, recomandndu-se ca
acetia s fie motivai i implicai mai mult.
In general, se observ preocuparea
profesorilor de a lucra frontal cu elevii,
astfel
nct nu exist ntotdeauna un mijloc de
control eficient al nivelului de performant
difereniat, n funcie de aptitudinile diferite
ale elevilor.
Uneori se propun sarcini care vizeaz
apropierea elevilor cu performante mai
sczute de standardul mediu al clasei, dar
nu
prin activiti difereniate ci prin colaborare
cu elevii mai dotai.
Se omite, uneori, notarea elevilor, fapt
care
duce la relativizarea scopurilor evalurii i
la
absenta stimulrii elevilor.
Exist situaii n care temele sunt
supradimensionate sau inadecvate n
raport cu
132

cadrele didactice asistate, se constat, n coninuturile predate. De asemenea, uneori
unele
temele nu sunt verificate n ora urmtoare
cazuri, o abordare difereniat a elevilor.
i
Modul de abordare a coninuturilor,
nu devin punct de plecare pentru
prestaia profesorilor, asigur n mare abordarea
msur
noilor coninuturi, dovedindu-se astfel
nelegerea noilor informaii de ctre elevi, ineficiente i pur formale.
astfel nct, la sfritul leciei, acetia sunt Slaba participare a unor profesori la
capabili s opereze cu noile coninuturi.
activitile cercului pedagogic.
Prin conceperea unor teste de evaluare, Insuficienta consiliere a profesorilor
iniiale i de parcurs, prin analiza acestora debutani.
i
Nerepartizarea judicioas a fondurilor
propunerea unor modaliti de remediere ctre
a
toate structurile
scderilor, se asigur un parcurs evolutiv
Slaba implicare a prinilor n viata colii
constant.
Evaluarea elevilor se realizeaz n
general
prin aprecierea parcursului n timpul
leciei,
ct i prin verificarea temelor pentru
acas,
prin asigurarea uneori a unor momente de
reflecie la sfritul leciei, prin care se
sintetizeaz,
cu
ajutorul
elevilor,
coninuturile
nvate.
ncadrarea colilor cu cadre didactice
calificate.
Un numr apreciabil de cadre didactice
manifest interes pentru propria formare
iperfecionare
nscriindu-se
pentru
obinerea
gradelor didactice (definitivat, grad II i
grad I) sau participnd la cursuri de
formare.
n perioada de debut a anului colar au
aprut un numr considerabil de auxiliare
didactice elaborate de cadrele didactice
Bun
dotare
a
colii,
prin
grijamanagerilor i a prinilor elevilor.
Colaborare bun cu reprezentanii
comunitii care au abandonat coala.
133

II. 4. 2. PERFECIONAREA STILULUI DIDACTIC FORMAREA CONTINU
n acord cu exigentele politicii educaionale stabilite de MECT si de problematica

existent n unitate s-au stabilit urmatoarele tintestrategice :
Asigurarea
accesului cu anse egale i reale a tuturor copiilor la educaie, n cadrul

structurilor nvmntului obligatoriu;
Aplicarea
Standardelor de referin i a indicatorilor de performant pentru evaluarea

i
asigurarea calitii n nvmntul preuniversitar,aprobate prin HG nr. 1534/25.11.2008;
Implementarea
Curriculum-ului Naional la toate ciclurile cu respectarea actelor

normative
Perfecionarea
instrumentelor de evaluare i autoevaluare;

Schimbarea
opticii privind relaia profesor elev,consilierea cadrelor didactice n

proiectarea
i dezvoltarea curriculum-ului local i la decizia colii;
Popularizarea
prin diferite modaliti a existentei plus valorii la nivelul actului

educaional,diseminarea exemplelor de bun practic
Obinerea
de rezultate bune la examene

Dezvoltarea
incluziunii colare
Creterea
siguranei elevilor n spatiile de nvmnt

Instituionalizarea
unui nou cadru funcional n activitatea comisiilor metodice din coli,

diagnoze de progres a elevilor, prognoze, programe de dezvoltare etc.;
Elaborarea
unor instrumente care s obiectiveze i s motiveze activitatea cadrelor

didactice, n desfurarea procesului educaional de instruire;
Monitorizarea
nivelului de atingere a standardelor educaionale de ctre elevi, a

concordantei dintre evaluarea realizat de cadrele didactice i rezultatele naionale,
testrile iniiale i sumative;
Monitorizarea
modului n care se realizeaz proiectarea i evaluarea de produs i de

proces n perioadele de recapitulare din structura anului colar. Elaborarea n acest
sens a unor instrumente de lucru specifice profilului i specializrii claselor de elevi;
Evaluarea
modului n care colectivele metodice se implic n modernizarea i utilizarea

bazei materiale de specialitate;
Organizarea
de concursuri care s duc la stimularea i dezvoltarea creativitii;

Promovarea
unei politici de realizare de proiecte de finanare prin programe de interes

local, judeean
Din perspectiva formarii continue la scoala noastr s-au desfurat
urmtoarele activitii n anul colar 2008-2009:
inscrierea profesorilor la grade didactice;
completarea fiselor de evidenta a formarii;
informarea cadrelor didactice cu privire la oferta de cursuri de
formare
ale CCD si UBB
verificarea dosarelor cadrelor didactice pentru inscrierea la examenele de
detasare, transfer si titularizare
ANALIZA ACTIVITATILOR DESFASURATE SI COSTATARI
-activitatile s-au desfasurat conform planificarilor
- cadrele didactice inscrise la cursuri de perfectionare au participat in mod
134

corespunzator
IMPACTUL ASUPRA GRUPULUI TINTA
-
profesorii participanti la cursuri au fost multumiti de feed-back-ul realizat
PUNCTE TARI
inscrierea la grade didactice si cursuri de perfectionare a cadrelor didactice
din scoala;
informarea la timp a cadrelor didactice cu privire la oferta de cursuri ale
CCD si UBB, precum si a organizarii concursurilor de titularizare , detasare si
transfer;
copletarea fiselor de evidenta a formarii.
PUNCTE SLABE
lipsa unei evidente clare a situatiei gradelor didactice pentru profesori si
maistri instructori
PLAN DE IMBUNATATIRI
o mai buna colaborare intre profesori si CCD si UBB
cooptarea mai multor cadre didactice pentru inscrierea la grade didactice si
cursuri de formare
135

II.5. ACTIVITATEA ARIILOR CURRICULARE

ANALIZA ACTIVITII CATEDREI TEHNICE PENTRU ANUL SCOLAR 2008-2009
A.CURRICULUM
PUNCTE TARI
PUNCTE SLABE
1 Existenta tuturor documentelor 1 Neconcordanta intre proiectare didactica si
curriculare cerute
desfasurarea orelor
2
Internet
accesibil
pentru 2 Lipsa proiectarii si desfasurarii evaluarii dupa
documentare curriculara
competentele impuse la maistrii
3 Proiectare didactica buna la 3 Superficialitatea examenului de diferenta
majoritatea cadrelor
4 Slaba impunere si participarii elevilor la
4 CDS centrat pe nevoile elevilor
activitatea de instruire teoretica si practica
5 Informare curriculare interna
5 Dezinteresul pentru noul curriculum
6 Promovabilitate 100% a examenului 6 Lipsa materialelor didactice la unele
de absolvire
laboratoare si ateliere.
7
Promovabilitatea
100%
a 7 Activitatea practica necorespunzatoare in
examenului
de
certificare
a domeniul agricol si mecanic agricol
competentelor profesionale
8
Confectionarea
materialelor
didactice pentru laborator de catre
elevi
9 Realizarea progresului scolar la
majoritatea
disciplinelor
de
specialitate
OPORTUNITATI
1 Colaborarea cu scoli si agenti
economici de profil pentru atingerea
competentelor cerute de curriculum
2 Existenta informatilor necesare
pentru
implementarea
noului
curriculum.
3 Informarea corecta de la nivel de
inspector
de
specialitate
la
responsabilul catedrei tehnice
B.RESURSE UMANE
PUNCTE TARI
1 Acoperirea 100% cu personal
calificat
2 Preocuparea pentru perfectionare si
participarea la examene de grade
didactice:doi economisti
pentru
gradul I (Farmaciuc Rodica si Boila
Narcisa si maistrii instructori)
3 Participarea unor membrii ai
catedrei la dezvolatrea scolii: Cristea
Elisabeta, Metes Daniela,Farmaciuc
Rodica,
Boila
Narcisa
,Balazs
Alexandru)
4 Acoperirea tuturor posturilor
AMENINTARI
1 Modificarea an de an a curriculumului
2 Lipsa cererii pe piata fortei de munca a unor
profile (masini agricole si agricultura)
3 Existenta unor profile la unele licee din oras
PUNCTE SLABE
1 Dezinteresul profesorilor de gradul I pentru
procesul de instruire practica si teoretica:Crisan
M, Lesan
2 Dezinteresul mai multor cadre didactice
pentru noul curriculum
3 Dezinteresul pentru orele de consultatie
4 Neimplicarea unor cadre didactice in
activitatea scolii:Tudose Neli, Tertan Adrian si
Crisan Mihai
136

bugetare.
OPORTUNITATI
AMENINTARI
1
Cadre
didactice
cu
studii 1 Lipsa cadrelor de specialitate in domeniul
postuniversitare
agricol si automatizari la practica
2 Cadre didactice tinere receptive la 2 Lipsa motivatiei materiale pentru cadrele de
nou
invatamant
C.RESURSE MATERIALE
PUNCTE TARI
1 Existenta unei baze materiale foarte
bune la profilul auto si agricol
2
Existenta
laboratoarelor
si
atelierelor pentru pregatirea de
specialitate
3 Existenta cabinetelor de informatica
functionale
4 Existenta unei baze de masini
agricole suficiente pentru efectuarea
lucrarilor agricole
5 Existena lotului scolar
6 Inoire parcului auto cu 2 masini
Matiz noi
PUNCTE SLABE
1 Parc auto invechit
2 Parc de masini agricole invechit
3 Lipsa unei cabinete si laboratoare de
specialitate pentru pregatirea in domeniu
electro
4 Lipsa unor ateliere electro
5 Lipsa unui lot scolar propriu
OPORTUNITATI
AMENINTARI
1 Agenti economici pentru instruire 1 Dotarea mai buna a altor scoli
practica
2 Lipsa resurselor materiale alocate de la buget
2 Agenti economici care asigura
locuri de munca pentru abs.
3 Realizarea de reparatii cu elevii
4 Exploatarea unui loc didactic
D. PROIECTE, RELATII COMUNITARE
PUNCTE TARI
1 Proiecte scolare si dezvoltare cu:
-Primaria Feleacu
-Universitatea agricola din Dijon
-Universitatea de Stiinte Agricole
din Cluj Napoca
PUNCTE SLABE
1 Lipsa de interes a unor unor cadre pentru
colaborari cu agenti economici
2 Lipsa de interes pentru realizarea a noi
proiecte si relatii parteneriale (neimplicare)
2 Colaborare cu agenti economici

OPORTUNITATI
AMENINTARI
1 Existenta de programe scolare si de 1 Preluarea initiativei in domeniu de alte scoli
dezvoltare in judet si tara
2 Posibilitati de informare privind
realizarea unor proiecte
3 Posibilitati de obtinere a unor
fonduri
prin
proiecte
PHARE
LEONARDO si SAPARD
137

CAPITOLUL III - DEZVOLTAREA PERSONAL A ELEVILOR

III.1. NIVELUL DE ATINGERE A STANDARDELOR
Ratele de promovare, proporie, evaluare i interpretarea datelor demonstreaz c
elevii ating stadardele specifice
Elevii colii au obinut rezultate meritorii la olimpiade
Majoritatea elevilor utilizeaz corect terminologia specific profilului
Elevii sunt capabili s extrag i s insereze informaii
Elevii demonstreaz siguran n utilizarea dispozitivelor i a tehnicilor de lucru
Elevii recepioneaz mai uor informaiile legate de utilitatea lor practic n viaa
cotidian
Elementele comunicrii se succed fluent la majoritatea elevilor
III.2. MODUL N CARE COALA SPRIJIN DEZVOLTAREA PERSONAL A
ELEVILOR
ASPECTE POZITIVE
coala a demonstrat, prin activiti concrete, preocuparea pentru orientarea
colar i profesional a elevilor, pentru informarea prompt i corect a acestora.
coala noastr a dezvoltat proiecte i programe educative proprii sau sunt
participante n proiecte educative ale partenerilor ( ONG ) pe teme diverse:
interculturalitate, civism, ecologie, intercunoatere, acceptare reciproc, sport.
La nivelul colii s-a desfurat un proiect de reducere a absenteismului, de cretere
a frecvenei i eliminarea ntrzierilor.
Activitatea educativ colar i extracolar s-a desfurat pe baza unui plan
managerial i a unor grafice de activiti construite democratic i monitorizate eficient de
cadrele didactice responsabile cu aceast activitate.
FACILITI ACORDATE ELEVILOR
excursii de studii cu microbuzul;
microclimat optim pentru desfurarea activitii de nvare;
participarea la proiecte internaionale;
acces la internet;
susinerea material;
activiti extracolare (dans, folk, majorete);
burse sociale i medicale, bani de liceu;
manuale gratuite pentru clasele IX-X.
138

ASPECTE NEGATIVE
Activitile referitoare la dezvoltarea personal a elevilor au fost vzute ca
aparinnd numai orelor de consiliere/dirigenie.
Diferenierea insuficient pentru a rspunde nevoilor individuale de dezvoltare ale
elevilor.
Numrul mic de elevi prezeni la ultimele ore de curs i numrul mare de elevi care
au ntrziat la primele ore.
PROPUNERI:
semi-internat n vederea ameliorrii situaiei la nvtur i purtare;
premii din prestri servicii ctre populaie
banchete i baluri n incinta colii.
COMENTARIU:
dezinteresul profesorilor cu gradul didactic I i II n utilizarea expierenei acumulate
pentru mbuntirea performanelor elevilor prin corectarea activitii didactice;
slaba pregtire a unor cadre didactice;
dezinteresul unor cadre didactice pentru noile cerine curriculare;
neimplicarea tuturor cadrelor didactice n viaa colii;
nerespectarea Regulamentului de ordine interioar a colii.
III.3. ATITUDINEA ELEVILOR FA DE EDUCAIA FURNIZAT DE COAL
Elevii apreciaz tradiia i prestigiul de care se bucur coala, dotarea cabinetelor i
laboratoarelor, calculatoarele, calitatea activitilor.
n coal a funcionat Consiliul Reprezentativ al Elevilor care a organizat activiti
educative, antrennd un numr mare de elevi.
Consiliul elevilor este interesat de comunicarea cu conducerea colii, s-a implicat n
organizarea activitilor sportive i comunitare, n modernizarea bazei materiale.
Elevii i-au asumat responsabiliti variate mai ales legate de buna organizare i
funcionare a activitilor, mai puin unele legate de metode i tehnici de nvare
alternative.
Comportamentul elevilor a fost adecvat, au respectat regulamentul colar n general,
climatul a fost propice nvrii.
Elevii au manifestat disponibilitate spre comunicare, interes major fa de activitiile
extracurriculare i extracolare organizate de coal, fa de progresul propriu.
139

CAPITOLUL IV. CALITATEA ACTIVITATII PERSONALULUI DIDACTIC
Documentele
de proiectare si planificare sunt realizate in conformitate cu

documentele normative in vigoare; ele asigura o ealonare corecta a materiei pe
semestru si lecie.
Planificrile sunt realizate pe uniti de nvare. Demersul didactic desfurat pe
parcursul leciilor asistate este preponderent comunicativ - formativ,consistent si
eficient, in concordanta cu interesele si nevoile de dezvoltare ale elevilor.
Portofoliile profesorilor conin documente diversificate, cu precdere materiale
auxiliare folosite in demersul didactic si documente de proiectare si planificare
Se utilizeaz preponderent metode moderne de predare comunicativa, tipuri de
interaciune variate. Exista o preocupare evidenta pentru utilizarea de materiale
didactice suplimentare.
Elevii se implica activ in asumarea responsabilitii propriei formari reuind sa
rezolve sarcinile de lucru in general corect si in timpul stabilit anterior.
Atitudinea profesorilor este apropiata si stimulativa pentru elevii, acetia sunt
ncurajai si sprijinii in eforturile lor de nvare
Recomandri:
Utilizarea ghidurilor metodologice si a noilor programe pentru ciclul superior si

inferior al liceului in proiectarea didactica;
Alegerea manualelor la clasa din lista manualelor alternative aprobate de
M.E.C.I., in funcie de nivelul, interesele elevilor dar si de specificul profilului
clasei, liceului si posibilitile elevilor.
eficientizarea strategiilor didactice si a managementului clasei prin realizarea
unui echilibru intre activitatea individuala, pe grupe a elevilor si a sarcinilor de
munca difereniate;
interpretarea rezultatelor testelor administrate prin includerea unor masuri de
reglare a activitii didactice ulterioare;
includerea coninuturilor si obiectivelor specifice opionalelor de extindere in
documentele de planificare si proiectare didactica;
ndrumarea permanenta a activitii didactice a profesorilor debutani de ctre
profesorii cu experiena;
implicarea unui numr cat mai mare de profesori in obinerea de burse de
formare continua Comenius, Grundtvig 3, in derularea de proiecte europene;
Puncte tari:
existenta in scoal a tuturor documentelor curriculare elaborate la nivel de

trunchi comun si CDS;
proiectarea corecta a activitilor cu accent pe latura formativ-aplicativa a
140

cunotinelor;
se apeleaz la experiena elevilor si se urmrete responsabilizarea lor in
nvare;
se utilizeaz auxiliare curriculare in scopul sporirii randamentului nvrii de
ctre majoritatea cadrelor didactice;
evaluarea se realizeaz formativ si sumativ prin metode alternative, in
majoritatea cazurilor;
atmosfera de lucru este relaxata si favorabila nvrii;
Puncte slabe:
strategiile didactice continua sa fie majoritar tradiionale, bazate pe activitatea

preponderenta a profesorului;
nu se ofer elevilor activiti difereniate raportate la nevoile si nivelul lor de
cunotine;
in majoritatea cazurilor elevii nu sunt implicai in propria dezvoltare, nu se
folosesc metode de auto si coevaluare;
141

CAPITOLUL V- REZULTATELE OBINUTE DE ELEVI LA CONCURSURI

I OLIMPIADE
In scoala noastra s-a organizat desfurarea olimpiadelor colare pe grupe de
disciplin. Acest sistem a permis elevilor de o anumit formaie s participe la olimpiad
la discipline nrudite, dar i s limiteze numrul de discipline la care particip un elev.
Participarea la fazele superioare a fost limitat; preluarea subiectelor, parolarea i
distribuirea lor s-a fcut n format electronic .
In tabelul de mai jos sunt prezentate rezultatele obtinute de elevii scolii la
olimpiadele de cultura generala si tehnice, precum si rezultatele obtinute la concursurile
profesionale:
FAZA LOCAL
LIMBAI
LITERATURA
ROMNA
LIMBA
ENGLEZA
LIMBA
FRANCEZA
BIOLOGIE
ISTORIE
GEOGRAFIE
SOCIOLOGIE
FILOSOFIE
ECONOMIE
LOGICA
RELIGIE
TURISM
TOTAL
AN
COL
AR
10
32
14
34
200
8200
9
200
9201
0
142

143

FAZA JUDEEAN
LIMBAI
LITERATURA
ROMNA
LIMBA
ENGLEZA
LIMBA
FRANCEZA
BIOLOGIE
ISTORIE
GEOGRAFIE
SOCIOLOGIE
FILOSOFIE
ECONOMIE
LOGICA
RELIGIE
TURISM
TOTAL
AN
COL
AR
14
11
14
200
8200
9
200
9201
0
144

145

146

CAPITOL VI. ACTIVITATEA EDUCATIV FORMAL I NONFORMAL

Analiza S.W.O.T
Puncte tari
Activitate intenionat i orientat, activitatea educativ formal i nonformal a
permis continuarea, adncirea i dezvoltarea achiziiilor, cunotinelor i competenelor
din zonele de interes al elevilor, cultivarea interesului i dezvoltarea nclinaiilor i
talentelor acestora pentru anumite domenii, formarea de atitudini i comportamente
sntoase.
Toi profesorii dirigini au fost formai pe componenta Orientare i Consiliere.
Spaiul i timpul orei de dirigenie a fost folosit ca spaiu i timp al dezvoltrii
personale a elevului, al dialogului cu elevii i ntre elevi.
Relaiile interpersonale existente (conducere-subalterni, profesori-elevi, profesoriprini, profesori-profesori, etc.) favorizeaz, n general, crearea unui climat educaional
deschis, stimulativ, n care elevii i manifest aptitudinile i interesele n activiti
educative formale i nonformale cu impact la nivelul vieii colii i a comunitii.
Activitatea educativ formal i nonformal a permis folosirea eficient i plcut a
timpului liber al elevilor, dezvoltarea vieii asociative, dezvoltarea capacitilor de a
lucra n grup i de a coopera n rezolvarea unor sarcini complexe, dezvoltarea voinei i
formarea trsturilor pozitive de caracter.
Existena la nivelul colii a unor programe, proiecte, parteneriate bine elaborate, cu
obiective clar stabilite, n care sunt implicai deopotriv elevii, cadrele didactice,
comunitatea, prinii.
A fost ncurajat o cultur organizatoric stimulativ pentru comunicare, participare
i inovaie.
Conjugarea ofertei educaionale a colii cu cea a comunitii, ncheierea de acorduri
de parteneriat i desfurarea de proiecte, programe educative pe componentele
educative prioritare.
Ameliorarea relaiei profesori-elevi prin implicarea activ a Consiliilor Elevilor n viaa
colii / comunitii.
edinele cu prinii sunt tot mai adesea activiti formative, incluznd secvene de
formare/nvare cu teme precum: problemele adolescenei, absenteismul, formarea
caracterului, prevenirea violenei n coal, n societate, orientarea n carier etc.
Puncte slabe
Conservatorismul i rezistena la nou a unor cadre didactice privind aspecte precum:
organizarea i desfurarea orelor de dirigenie, centrarea activitii didactice pe nevoile
elevului.
n cadrul educaiei formale, accentul cade, n unele cazuri, pe transmiterea de

cunotine i nu pe caracterul educativ al coninutului.
Raportat la numrul total al elevilor din coal, numrul elevilor participani la
activitile extracolare este, uneori, redus; astfel, nu se asigur tuturor elevilor
implicarea n activiti corespunztoare potenialului fiecruia, se valorific insuficient
disponibilitile elevilor, n funcie de talentul, preocuprile fiecruia.
147

Lipsa, n unele cazuri, a participrii cadrelor didactice la cursuri de formare pe
diferitele componente ale educaiei.
nerespectarea sistemului de sanciuni impus de Regulamentul Intern
Oportuniti
Numrul de ntlniri i activiti comune n cadrul activitilor metodice de formare
favorizeaz mprtirea experienei, creterea coeziunii grupului, o comunicare
mai bun.
Varietatea cursurilor de formare i perfecionare organizate de CCD, ISJ, universiti.
Cadre didactice pasionate, cu disponibilitate n a se implica / coordona activiti
nonformale, proiecte programe interesante i utile pentru elevi, cu impact n
dezvoltarea personal a elevilor, n viaa colii / a comunitii.
Utilizarea fondurilor structurale n educaie, dezvoltarea de proiecte de tip coala de
dup coal, furnizare de orientare i consiliere, campanii de contientizare etc.
Implicarea a dou ONG-uri n susinerea elevilor, n proiectele de reducere a
absenteismului.
Ameninri
activitatea coordonatorului de proiecte i programe educative este vast,

complex. Acesta nu este nici degrevat de un anumit numr de ore, nici nu este
remunerat suplimentar;
minimalizarea impactului pozitiv pe care activitatea educativ extracolar i

extracurricular o are asupra dezvoltrii personalitii elevului;
lipsa de formare iniial a cadrelor didactice n iniierea, proiectarea,

implementarea programelor educative; Profesorii dirigini nu au destul experien n
coordonarea de proiecte i programe educative
condiiile socio economice actuale au repercusiuni asupra implicrii prinilor n

viaa colar: prini foarte ocupai cu serviciul sau plecai la lucru n strintate, stil
parental indiferent, neglijent, familii dizarmonice etc. Aceste cauze se reflect att n
relaia printe-elev ct i n performana colar a elevului
atitudine dezinteresat a unor elevi liceeni fa de valorile promovate de coal,

fa de activitatea de nvare i activitile extracolare propuse de coal
Propuneri pentru creterea calitii
Existena i funcionalitatea parteneriatului educativ, al unui dialog real i

responsabil, care sa-i implice pe toi actorii educaionali, pe beneficiarii direci i
indireci la fundamentarea educaiei la nivel local;
Diseminarea, la nivelul unitii de nvmnt / comunitii, a rezultatelor
parteneriatelor stabilite, inndu-se cont de valoarea adugat i valoarea creat
Participarea reprezentanilor purttorilor majori de interese din coal i din
comunitate (cadre didactice, prini, elevi, autoriti locale, parteneri etc.) la
procesul decizional derulat la nivelul unitii de nvmnt.
Monitorizarea i nregistrarea progresului realizat de elevii aflai n situaii de risc
educaional: derularea de proiecte i programe educative de prevenie cu i
pentru aceti elevi
Desfurarea de proiecte i programe educative care s faciliteze dezvoltarea, la
elevi a deprinderilor de:
148

luarea deciziei
exprimarea opiniei, susinerea opiniei cu argumente, confruntarea de
opinii
responsabilizare
respect pentru valorile naionale i europene valori care s le asigure un
parcurs colar ascendent i o inserie social rapid
Deplasarea accentului de pe instituia colar pe individ, respectiv pe cadrul
didactic, care, in calitate de factor important i integrant al acesteia, are datoria
i rspunderea moral de a contribui la creterea calitii actului educaional n
instituia n care i desfasoara activitatea.
Creterea prestigiului i a calitii activitii coordonatorului de proiecte i
programe educative, a cadrului didactic, n general, prin:
participarea la cursuri de formare
valorizarea muncii acestuia
Introducerea elementului educativ la fiecare or de curs i proiectarea aplicaiilor
la orele de studiu n forma unor ateliere de lucru practice. Formarea grupelor de
cadre didactice interdisciplinare n vederea elaborrii proiectelor educative
interdisciplinare
Relaia profesor elev trebuie s fie de permanent colaborare, ncurajare a
elevilor n a participa activ la propria formare
149

CAPITOLUL VII PROIECTE I PARTENERIATE

PROGRAMUL ACTIVITILOR EDUCATIVE COLARE I
EXRACOLARE
ANUL COLAR 2009-2010
Nr.
ACTIVITATEA
crt.
1. Balul bobocilor.
RESURSE UMANE
RESPONSABILI
Diriginii claselor a X-a:
PARTENERI /
COLABORATORI
Consiliul reprezentativ al
prinilor
Consiliul de administraie
05.10
I..J. Cluj-Napoca
10.10
30.11
2.
Ziua Mondial a Educaiei.
Profesorii
3.
Comemorarea Holocaustului.
4.
Revelaia scenei.
5.
1 Decembrie mas rotund.
Prof. Moldovan Viorica

Diriginii
Formarea unei noi trupe de
teatru.
6.
La colindat aciuni de caritate.
Consiliul elevilor
Teatrul Naional
Consiliul elevilor
prinilor
Pshiholog Lucia Alb
7.
Eminesciana concurs de postere.
Prof. Maria Fekete, Hosu Ala
Bibliotecar Corina Urcan
8.
24 Ianuarie naterea Romniei

moderne
Excursie activiti de ecologizare a Prof. Bara Teodor, Danciu
zonelor turistice locale.
Rozalia
Diriginii
Primvara european prezentarea Prof. C. Curta, Prof. Nechita
proiectului Mass media i tineretul.
Nadia
Realizarea i promovarea
Prof. D. Morar, M. Fekete, C.
revistei colii.
Manilici, Monica Pop
9.
10.
11.
Termen
Oct 2009
30.11
22.12
Clasele a IX-a B
15.01.
2010
24.01
prinilor
02.0505.05
Clasele a XI i a XII- a T
23.03
prinilor
Primria Cluj-Napoca
prinilor
Semestrial
12.
22 aprilie Ziua Mondial a Pmntului.
Prof. Bara Teodor
13.
European Day mas rotund
Prof. Corina Popa, C. Curta
14.
9 Mai 1945 Ziua Victoriei asupra Prof. Moldovan Viorica

Fascismului mas rotund.
Elevii claselor a XII-a A, B,

T
09.05
15.
Agenia Naional Antidrog

Clasa a X a A,B
Permanent
prinilor
Comitetele de prini
iunie
17.
Participarea la Concursul naional

Psiholog Lucia Alb
Mesajul meu antidrog prin teatru,
muzic i sport
Excursie.
Director adj.prof.D.Avram,
Prof. Mrginean Cornelia
Balul majoratului.
Diriginii claselor a XI-a
15.05
18.
Campionat de fotbal i de baschet.
Prof. Cristian Pop
19.
Parteneriat cu Teatrul Naional.
Prof. M.Fekete
20.
Activiti de cerc la disciplinele: limba i Prof. M.Fekete, C.Mrginean,

literatura romn, matematic, biologie, M. Anghel, V. Moldovan
istorie, geografie
prinilor
Prof. D. Morar, Hosu Ala,
C. Manilici
elevii
Semestrial
Permanent
lunar
16.
150
21.04
09.05

21.
Ansamblu folcloric- dasuri populare
22.
Zilele francofoniei
23.
24.
25.
26.
Director
Diriginii
Prof. Pop Adriana, Benea

Ruxandra
Vizitarea Muzeului satului.
Prof. Bara Teodor, Moldovan
Muzeul etnografic al
Viorica
Transilvaniei
Ziua porilor deschise Facultatea de Prof. Morar Diana
Elevii claselor a XI-a
tiine Politice Cluj Napoca
Ziua mondial a nefumtorilor
Psiholog Lucia Alb
Agenia Naional Antidrog
Consiliul elevilor
Ziua absolventului serbarea i Director prof. A. Podoleanu,
Consiliul de administraie
festivitatea de premiere a absolveniProf. D. Morar
lor promoiei 2008-2009.
Diriginii
prinilor
Sponsori
151
Sptmnal
martie
Aprilie
02.0505.05
19.05
15.06

CAPITOLUL VIII ACTIVITATEA DE CONSILIERE I ORIENTARE
INTE STRATEGICE
Creterea vizibilitii cabinetului de asisten psihopedagogic
Facilitarea autocunoaterii i a dezvoltrii personale a elevilor
Prevenirea comportamentelor de risc n rndul elevilor
Managementul informaiilor i nvrii
Dezvoltarea serviciilor de consiliere a carierei n cadrul colii
Dezvoltarea serviciilor de consiliere educaional n cadrul colii
OBIECTIVE GENERALE
Promovarea rolului psihologului n coal
Realizarea unor materiale pentru elevi, dirigini, prini
Dezvoltarea contiinei de sine i a atitudinilor pozitive fa de propria persoan
Dezvoltarea responsabilitii sociale i formarea deprinderilor de interaciune
social
Formarea unor atitudini pozitive fa de un stil de via sntos
Prevenirea i diminuarea factorilor care determin tulburri comportamentale,
comportamente de risc sau disconfort psihic
Caracterizarea propriului stil de nvare
nsuirea unor tehnici de nvare eficient
Dezvoltarea capacitii de planificarea carierei
Consilierea individual i de grup a elevilor
Asisten psihopedagogic acordat prinilor
Asisten psihopedagogic acordat cadrelor didactice
152

NR.
NR.
PROBLEMATICA
PARTICI EDINE CEA
MAI
PANI
FRECVENT
Autocunoatere,
ELEVI
56
91
agresivitate,
INDIVID.
relaionare cu familia,
absenteism,
dependen calculator,
tehnici de nvtare
eficient
CONSILIERE
Relationare
PRINTI
28
24
interpersonal,
absenteism, violen
scolar, familial
Absenteism, violen,
PROFESORI 9
9
indisciplin,
recompense
i
pedepse
Roluri
si
ELEVI
61
17
responsabiliti, luarea
DE
deciziilor, comunicarea
GRUP
i
managementul
conflictelor
Violent
colar,
PRINI
30
4
absenteism
si
abandon scolar, factori
de risc si de protectie
n consumul de droguri
PROFESORI -
153

CLUJ-NAPOCA
Orientare colar i profesional
PAS 2009-2013
Participare la trgul de joburi pentru absolventi desfurat la Casa de

Cultur a studentilor: prezentarea ofertei de locuri de munc n municipiu
si judet
- grup tint: elevi cls. XII, XIII , profesorii diriginti

- scop: prezentarea de oferte de munc pentru absolventi si contientizarea valorii
personale pe piata fortei de munc
Participarea consilierului colar la dezbaterea ,,Rspunde azi educatia cererii de

formare si pietei muncii? organizat la ISJ Cluj de ctre Casa Municipal de
Cultur, Universitatea Popular, Centrul Zonal de Educaie a Adultilor
Dezbateri la clasele terminale a temei ,,Planificarea carierei cu obiective:
contientizarea relaiei dintre aptitudini i orientarea n carier, descrierea
variabilelor implicate n decizia legat de carier i identificarea propriilor
valori, analizarea factorilor implicai n decizia legat de carier i de
planificarea vieii, identificarea i utilizarea diverselor surse de informare
pentru explorarea oportunitilor de carier, conturarea unei viziuni realiste
asupra pieii muncii, dezvoltarea abilitii de promovare a imaginii proprii
n vederea autorealizrii profesionale.
Continuarea colaborrii cu AJOFM Cluj prin dezbateri cu elevi din cls. XI,
XII, XIII si participarea directorului ageniei, luarea n evident a elevilor,
ntocmirea dosarului pentru crearea unei baze de date n cadrul agentiei
pentru viitorii absolventi, prezentarea avantajelor nscrierii n baza de date
Consiliere individual privind opiunile profesionale, cunoaterea aptitudinilor,
intereselor profesionale, a ofertelor facultilor: 10 elevi, 10 sedinte, consiliere de
grup
Vizite la universiti ( Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar

Cluj) cu ocazia ,,Zilei portilor deschise n anul scolar 2009-2010, prezentarea
ofertelor facultilor din cadrul Universitii Politehnice i Universitii BabeBolyai, a Centrului Militar Zonal, la scoala de Politie Baciu.

CAPITOLUL IX STRATEGII DE PREVENIRE I COMBATERE A

VIOLENEI N MEDIUL COLAR
OBIECTIVE
Informarea elevilor, printilor si personalului unittii de nvtmnt privind R.O.I.;
prevenirea si combaterea agresiunilor exercitate asupra mediului scolar de
persoane strine;
Prevenirea si combaterea agresiunilor fizice, verbale etc. privind violenta n
interiorul mediului scolar;
Stabilirea unui grafic al activitilor
Colaborarea cu diriginii, toate cadrele didactice i personalul didactic auxiliar dar
i cu alte instituii abilitate poliie, primrie, asociaii, fundaii, etc.
Asigurarea unui climat favorabil cooperrii ntre familie, coal i societate
Organizarea de activiti diverse pentru stimularea atitudinilor pozitive n rndul
elevilor
Cutarea de metode alternative pentru prevenirea indisciplinei i violenei
Achiziionarea/confecionarea de materiale didactice tematice
Participarea la simpozioane i alte activitile metodice cu aceast tem.
ACIUNI PROPUSE
Asigurarea eficient a pazei si securittii
ntlniri, dezbateri ale elevilor, cadrelor didactice cu reprezentanti ai Politiei de
Proximitate, Jandarmeriei ce rspund de zon, ai Politiei rutiere
Includerea a cel putin unei teme privind violenta ntre elevi si relatiile elevicadrele didactice n cadrul orelor de dirigentie/consiliere si orientare
Includerea n cadrul tematicii sedintelor cu printii, lectoratelor a unei teme cu
privire la violenta scolar
Reactualizarea bazei de date care s asigure o eviden clar i real a elevilor
cu comportament violent
Participarea elevilor la activiti extrascolare (artistice, sportive etc.) n care s fie
inclus cel puin o tem care va pune n dezbatere problema violenei ntre elevi
i relaiile dintre elevi-cadre didactice
Consilierea psiho-pedagogic a elevilor, profesorilor, printilor n problematica
prevenirii si combaterii violentei scolare, monitorizarea elevilor colerici dispusi la
conflicte de ctre psihologul scolii
Raportarea imediat la ISJ Cluj a cazurilor de violent, indisciplin
Optimizarea comunicrii cu familia elevilor cu potential violent
155

Monitorizarea elevilor ,,problem
Monitorizarea elevilor nesupravegheai cu printii plecati n strintate
Sprijinirea n realizarea obiectivelor privind non-violenta de ctre Consiliul
Elevilor
Finalizarea procedurii privind violenta n coal si monitorizarea aplicrii
procedurii
REZULTATE OBINUTE
n scoal funcioneaz Comisia pentru prevenirea si combaterea violentei
scolare
scoala a inclus n R.O.I. reglementri referitoare la accesul n interiorul unittii
scoala dispune de portar/paz proprie, protocol de colaborare cu politia
comunitar, jandarmerie
scoala are proceduri de informare a cazurilor de agresivitate/violent din
interiorul/incinta unittii
n anul scolar 2009-2010 s-au organizat activiti de informare/dezbateri pe tema
violentei cu reprezentanti ai politiei, jandarmeriei
Dezbaterea temelor de violent scolar n unele ore de dirigentie/consiliere si
orientare
Consiliere psihologic individual
Consiliere psihologic pentru profesori, discutii cu diriginii claselor unde au fost
semnalate cazuri de agresiune fizic i verbal
Oferirea de materiale didactice pentru orele de dirigenie, fie de lucru pe tema
violenei
Organizarea de activiti extracolare (ex. concurs de comportare civilizat
Zilele colii)
Msuri propuse de comisia de prevenire i combatere a violenei: mustrare
verbal, mustrare n faa careului colii, consiliere psihologic individual i de
grup, aducerea la cunotina prinilor a faptelor, scderea notei la purtare
cu/fr drept de reabilitare
MSURI
Informarea n timp util a cadrelor didactice privind activitile n care este implicat
elevul, inclusiv la nivel extracolar
Colaborarea mai strns ntre dirigini i psihologul colar
Observarea atent i periodic a comportamentului elevului, monitorizarea
acestuia prin fie de observare a comportamentului
Colaborare mai frecvent cu familia elevului
Dezvoltarea capacitilor cadrelor didactice de a gestiona conflictele n clas, de
a ameliora comunicarea, relaiile, interacionale
Studierea impactului sanciunilor asupra personalitii elevilor opiunea
acestora ntre sanciune/pedeaps i sprijin /consiliere cu rol reglator, din partea
cadrelor didactice
156

LICEUL VICTOR BABES

CLUJ NAPOCA
P L A N OPERAIONAL
DE PREVENIRE I COMBATERE A FENOMENULUI VIOLENEI
~ An colar 2009 2010 ~
1. DIAGNOZA
Diversificarea formelor de manifestare a delincvenei juvenile presupune gsirea celor
mai eficiente mijloace i modaliti de combatere a efectelor negative ale acestui
fenomen. n acest sens este absolut necesar implicarea i colaborarea instituiilor
guvernamentale i nonguvernamentale n cadrul procesului de educare i protecie a
minorilor familie, grdini, coal, autoriti locale, comunitate. Scopul colaborrii i
cooperrii tuturor instituiilor n cadrul acestui proces vizeaz creterea siguranei
minorilor, precum i determinarea unui comportament civilizat prin respectarea tuturor
regulilor i normelor impuse de ctre lege.
Msurile stabilite n cadrul Planului operaional de prevenire i combatere a
fenomenului violenei propun realizarea unor activiti concrete pe plan local, activiti
desfurate n colaborare cu structuri guvernamentale i nonguvernamentale, instituii
cu atribuii sau preocupri n domeniul prevenirii delincvenei juvenile. Planul
operaional de msuri propune implicarea elevilor, precum i a familiilor acestora n
activiti educativ preventive, n vederea cunoaterii problemelor i identificarea unor
soluii adecvate pentru ele, printr-o aciune comun i coerent a tuturor prilor
implicate.
2. SCOP
Asigurarea unui mediu de via social sigur i sntos pentru comunitate n general,
pentru elevii scolii n special.
3. OBIECTIVE
* Diminuarea sau chiar eliminarea actelor de violen i a infraciunilor comise n
cadrul unitii de nvmnt;
* Cunoaterea i analizarea situaiei reale din cadrul scolii, n ceea ce privete
comiterea actelor de violen i a infraciunilor;
* Implicarea elevilor n activiti de prevenire a violenei, a infraciunilor;
* Realizarea unui sistem de comunicare eficient ntre coal, autoriti locale i
familie n vederea identificrii, monitorizrii i prevenirii actelor de violen, a
infraciunilor, prin implicarea tuturor factorilor educaionali;
* Eficientizarea activitii de combatere a violenelor i a altor fapte antisociale
comise n scoala
157

4. REZULTATE ATEPTATE
* garantarea strii de siguran n cadrul scolii;
* identificarea formelor de manifestare a comportamentelor i manifestrilor agresive,
antisociale ale elevilor;
* cunoaterea de ctre elevi a prevederilor legale privind comiterea de infraciuni sau
alte fapte antisociale;
* cunoaterea i adoptarea de ctre elevi a msurilor de prevenire a violenei;
* reducerea numrului de elevi implicai n comiterea de infraciuni, att n calitate de
victime, ct i de autori;
* monitorizarea situaiei existente n coala din punct de vedere al siguranei elevilor;
* schimbul de informaii cu privire la faptele antisociale care se produc n incinta colii
sau n vecintatea acesteia;
* stabilirea unor msuri comune cu rol n prevenirea i combaterea faptelor de violen;
* creterea gradului de siguran n cadrul unitii de nvmnt
5. PERIOADA DE IMPLEMENTARE
An colar 2009 2010
6. LOC DE DESFURARE
Planul operaional va fi implementat la nivelul scolii
7. COORDONATORI
Inspectoratul colar al Judeului Cluj
8. PARTENERI
Instituii guvernamentale i nonguvernamentale, autoriti locale, mass-media.
158

CLUJ-NAPOCA
9. MSURI / ACTIVITI
PAS 2009-2013
OBIECTIVU
L
COORDONEAZ
EXECUT
/
EVALUEAZ
Analizare
a
situaiei
din
scoala,
n ceea
ce
privete
actele de
violen
ACTIVITATEA/MSURA
Elaborarea semestrial de analize

n vederea cunoaterii situaiei
Consilier
reale cu privire la actele de
educativ,
violen comise n cadrul unitilor
director
colare i prezentarea concluziilor
autoritilor locale
Cunoaterea strii infracionale:

tipuri de infraciuni, frecvena
comiterii, moduri de operare,
categorii de victime i de autori
Consilier
educativ,
director
INDICATERMEN TORIIDE
EVALUARE
Comisia
de
prevenir
e i
combat
Permane
ere a
nt
violenei
n
mediul
n
colar
umrul de
analize
Diriginti
realizate
i
calitatea
Comisia
acestora
de
prevenir
e i
combat
Permane
ere a
nt
violenei
n
mediul
colar
Diriginti
Instruirea diriginilor, i a celorlalti Consilier

profesori astfel nct s poat
educativ,
desfura activiti educativ director
preventive n cadrul scolii
Pregtire
a
antiinfrac
io-nal
i
antivicti
mal a
elevilor
Septemb
Comisia
rie
n
de
2008
umrul
prevenir
cadrelor
e i
instruite;
combat
ere a
violenei
numrul
n
aciunilor
mediul
preventiv
colar
e
desfura
Diriginti

COORDOOBIECTIVU
NEAZ
EXECUT
ACTIVITATEA/MSURA
L
/
EVALUEAZ
n
vederea
adoptrii
unui
comport
ament
bazat pe
respectar
ea
normelor
de
convieui
re
social
Organizarea de ntlniri cu
membrii Consiliului l Elevilor n
scopul:
identificrii problemelor cu
care se confrunt acetia i
gsirii unor mijloace adecvate
de soluionare a acestora;
Consilier
prezentrii unor teme cu educativ,

director
caracter educativ -preventiv
referitoare la sigurana
personal i la consecinele
svririi de infraciuni;
analizrii unor cazuri

concrete cu victime i / sau
autori din rndul elevilor
Elaborarea de materiale suport pliante, brouri, afie pentru a

putea fi folosite n cadrul
activitilor desfurate
Consilier
educativ,
director
Atragerea mass-media n
campanii destinate influenrii n
sens pozitiv a comportamentului
membrilor comunitii, n general
Consilier
i al tinerilor, n special, prin
educativ,
transmiterea informaiilor n cadrul
director
articolelor, n aa fel nct s
determine o reacie de respingere
fa de cei care au manifestri
violente
160
Comisia
de
prevenir
e i
combat
ere a
violenei
n
mediul
colar
EVALUARE
Lunar
te de
acestea
n scoala
n
umrul
Diriginti
ntlnirilor
organizat
e cu elevi,
prini i
profesori;
Comisia
n
de
umrul
prevenir
materialel
e i
or suport
combat
realizate;
ere a
Periodic n
violenei
umrul
n
emisiunilo
mediul
r radio, tv;
colar
n
umrul
Diriginti
articolelor
aprute
n
Comisia
pres
de
prevenir
e i
combat
Permane
ere a
nt
violenei
n
mediul
colar

COORDOOBIECTIVU
NEAZ
EXECUT
ACTIVITATEA/MSURA
L
/
EVALUEAZ
Atragere
a i
implicare
a elevilor
n
organizar
ea i
desfur
area
activitil
or de
prevenire
a
criminalit
ii
Participarea la cursuri de formare

pentru elevi, cadre didactice, in
domeniul prevenirii criminalitii n
general, i al actelor de agresiune
svrite n perimetrul unitilor de
nvmnt n special, constnd n:
-pregtirea formatorilor n cadrul
unor cursuri speciale;
-susinerea de ctre formatori a
unor teme cu caracter preventiv
destinate colegilor
EVALUARE
Comisar
ef
Inspector
colar
general
Consilier
educativ
Semestr
Diriginti,
ul I
cadre al anului
didactic colar
e
2009 2010
Organizarea semestrial, n cadrul

Consiliului Elevilor a unor
dezbateri la care s fie invitai
profesori, prini, reprezentani ai Consilier
poliiei i ai autoritilor locale, n educativ,
cadrul crora s fie abordate
director
problemele cu care se confrunt
tinerii din unitile de nvmnt
respective
Pe
Diriginti,
parcursul
cadre
didactic anului
scolar
e
Participarea elevilor la activiti

preventive alturi de poliiti
Consilier
educativ,
director
Derularea unor proiecte educativ

preventive pe tema nonviolentei n
Consilier
coal, n colaborare cu organizaii
educativ,
nonguvernamentale, n care s fie
director
cooptai voluntari din rndul
elevilor i al prinilor
161
- numrul
i
tipul
activitilo
r
organizat
e
de
acetia
(cu elevi,
cu
profesori,
prini,
autoriti,
altele);
n
umrul
activitilo
r la care
au
participat
elevii;
Diriginti,
p
cadre Permane
roiecte
nt
didactic
iniiate cu
e
ONG-uri
cu
Diriginti,
implicare
cadre Permane
a elevilor
nt
didactic
e

COORDOOBIECTIVU
NEAZ
EXECUT
ACTIVITATEA/MSURA
L
/
EVALUEAZ
Desemnarea unui reprezentant
pentru fiecare clasa, care s
monitorizeze starile de violenta din
cadrul acestora si sa identifice
msurilor concrete care se impun
n vederea prevenirii faptelor
antisociale; stabilirea unui sistem
de comunicare n vederea
interveniei rapide pentru
aplanarea sau soluionarea strilor
conflictuale ori a actelor de
violen
Consilier
educativ,
director,
presedint
e consiliul
elevilor
Crearea
unui
sistem
de
comunic
are real
i
Participarea periodic a ofierilor
eficient
de prevenire i a poliitilor de
Consilier
ntre
proximitate la lectoratele cu
educativ,
coal,
prinii, n vederea informrii
director,
autoriti
acestora asupra dinamicii
locale i infracionalitii n perimetrul colar
familie
Organizarea de ntlniri cu prinii
pentru
ai cror copii au probleme de
Consilier
identifica
comportament i cu diriginii
educativ,
rea,
claselor n care acetia i
monitoriz desfoar activitatea, n vederea director,
area i
diminurii sau chiar eliminrii
prevenire
acestora
a actelor
Identificarea, n colaborare cu
de
autoritile locale sau organizaiile
violen,
nonguvernamentale, a unor
prin
activiti extracolare (artistice, Consilier
educativ,
implicare
sportive, culturale) care s
director,
a tuturor
stimuleze spiritul de echip i
factorilor comunicarea ntre elevi i care s
educaio constituie alternative educative de
nali
petrecere a timpului liber
Identificarea familiilor n cadrul Consilier
crora minorii sunt supui la
educativ,
abuzuri i luarea rapid a
director,
msurilor care se impun
162
EVALUARE
n
Diriginti,
umrul
cadre
unitilor
didactic Septemb
de
rie
e, repr
nvm
cons
2009
nt n care
elevilor/
s-au
clase
constituit
comisiile
de
prevenire
i
combater
Diriginti,
ea
cadre
Permane
violenei
didactic
nt
i
e
frecvena
ntlnirilor
acestora;
Psiholog
Permane
scolar,
nt
diriginti
- numrul
edinelor
cu prinii
la care sDiriginti,
a
cadre Permane participat;
nt
didactic
e
n
Diriginti, Permane umrul i
tipul
cadre
nt
activitilo
didactic
r
e,
extracol
psiholog
are
scolar

COORDOOBIECTIVU
NEAZ
ACTIVITATEA/MSURA
L
/
EVALUEAZ
Colaborarea cu instituiile care pot
acorda asisten social i
Consilier
psihologic elevilor cu situaie
educativ,
material precar cauzat de
director,
probleme familiale grave (lipsa
unui printe, prini bolnavi, prini
plecai n strintate)
Angrenarea cadrelor didactice i a Consilier
psihologului (consilierilor colari) educativ,
n activiti de prevenire destinate director,
elevilor
Eficientiz
area
activitii
de
combater
ea
violenei
i a altor
fapte
antisocia
le
comise
n zona
unitilor
de
nvm
nt
ntocmirea unei baze de date care

s cuprind toate datele colii i
situaia existent n aceasta:
starea infracionalitii juvenile n
rndul elevilor, fapte comise pe Consilier
educativ,
tipuri de infraciuni, moduri de
operare, frecven, categorii de director,
victime i autori, lucrtorul de
poliie care are n responsabilitate
scoala i modul n care acesta
colaboreaz cu conducerea colii
Consilier
Sprijinirea activitii Comisiei
educativ,
Judeene de Prevenire i
director,
Combatere a Violenei n mediul
colar, constituit la nivelul
Inspectoratului colar al Judeului
Cluj i ntrirea colaborrii
acesteia cu organismele
Inspectoratului Judeean de Poliie
Cluj
Identificarea, monitorizarea i
Consilier
descurajarea acelor persoane ori educativ,
grupuri de persoane cu
director,
comportament deviant care tulbur
procesul instructiv - educativ
163
EXECUT
EVALUARE
Diriginti,
cadre
didactic Permane
nt
e,
psiholog
scolar
derulate;
Diriginti,
cadre
didactic Permane
n
nt
e,
umrul
psiholog
elevilor
scolar
implicai
n
acestea;
Diriginti,
cadre
didactic Permane
nt
e,
psiholog
scolar
modul de
realizare
a bazei
de date;
Permane
nt
Diriginti, Permane
cadre
nt
didactic
e, elevi,
parinti,
persona
l de
paza

COORDOOBIECTIVU
NEAZ
EXECUT
ACTIVITATEA/MSURA
L
/
EVALUEAZ
Consilier
educativ,
Popularizarea sistemului de
politist de
intervenie rapid 112 pentru proximitat
apelarea acestuia n cazuri de
e care
nclcare a normelor de conduit raspund
privitoare la sigurana public n
ede
unitile de nvmnt.
scoala
EVALUARE
Diriginti, Permane
profesor
nt
numrul
i
de aciuni
specifice
derulate;
numrul
persoanel
or
depistate
desfur
nd
activiti
infracion
ale n
zonele
unitilor
de
nvm
nt
164

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Strategie privind reducerea fenomenului de violen la Liceul VICTOR BABES

An colar 2009-2010
1. Diagnoza
Dup cum se arat n Strategia Ministerului Educaiei, Cercetrii i
Tineretului cu privire la reducerea fenomenului de violen n unitile de
nvmnt preuniversitar, violena colar este una dintre manifestrile violenei
cotidiene.
Violena n coal cuprinde orice form de manifestare a unor
comportamente precum: violena verbal i psihologic (poreclire, tachinare,
ameninare, hruire); violen fizic; comportament care intr sub incidena
legii (ex. Furt, consum sau comercializare de droguri); ofens adus
statului/autoritii cadrului didactic; alte tipuri de comportament deviant n
relaie cu coala.
Este necesar, aadar, o implicare i o colaborare mai strns ntre instituiile
guvernamentale i neguvernamentale care se ocup de educarea i protecia
minorilor-familie, coal, poliie, autoriti locale, comunitate etc,- n vedrea creterii
siguranei, acestora, a imprimrii unui comportament civilizat i a unui respect mai
mare fa de lege.
Din analiza realizat la nivel de coal reiese c n clasamentul agresiunilor
ntlnite, cea mai frecvent este violena verbal n cazul relaiei elev-elev.
2. Scop
Asigurarea unui mediu colar armonios, linitit, sntos i sigur pentru elevi,
profesori, prini etc.
3. Obiective
1. Creterea gradului de informare a elevilor (pregtire antiinfracional i
antivictim) prin programe i activiti derulate cu partenerii n anul colar
2007-2008
2. Crearea unui sistem de comunicare real i eficient ntre coal, familie,
autoriti pentru identificarea, monitorizarea i prevenirea actelor de
violen, prin implicarea tuturor factorilor educaionali.
3. Reducerea cu cel puin 10% a numrului actelor de violen comise n
coal.
4. Rezultate ateptate
1. Numr redus de elevi implicat n comiterea de infraciuni, att n calitate
de victime ct i autori
2. O comisie- Avocatul elevilor, nfiinat n liceu, n cadrul Consiliului
Elevilor
3. Parteneriat durabil ntre coal- prini- autoritatea local
4. 5 activiti extracurriculare n cadrul programului antidrog
5. Studiu la nivelul claselor de elevi cuprinznd manifestrile
comportamentelor antisociale ale elevilor
6. Rapoarte semestriale cu informaii la faptele antisociale care se produc n
coal

5. Perioada de implementare
Octombrie 2009- august 2010
6. Coordinatori
Dirigini, psihologul colar, prini, Consiliul Elevilor, Comisia de disciplin
din liceu
7. Parteneri
Asociaia prinilor, Jandarmeria, Poliia Rutier, Poliia de proximitate,
mass-media etc.
8. Activiti
Obiectivul
1.Creterea
gradului
de
informare
a
elevilor
(pregtire
antiinfracional
i antivictim)
prin programe
i
activiti
derulate
cu
partenerii
n
anul
colar
2007-2008
2.Crearea unui
sistem
de
comunicare
real
i
eficient ntre
coal, familie,
Activitatea/aciuni/msura
1.Organizarea de ntlniri
cu elevii colii, n scopul:
- identificrii problemelor
cu care se confrunt i
gsirea unor mijloace
adecvate de solunionare
- prezentarea unor teme
cu caracter educativpreventiv referitoare la
sigurana personal i la
consecinele svririi de
infraciuni, n special a
celor de violen
- analiza unor cazuri
concrete
cu
victime
i/sau autori din rndul
elevilor
2.Organizarea periodic
de ctre Consiliul Elevilor
a unor dezbateri la care
s fie invitai profesorii,
prinii reprezentai ai
poliiei, n cadrul cruia
s fie abordate teme cu
care se confrunt elevii
3. Participarea elevilor i
cadrelor
didactice
la
programele de prevenire
a consumului de droguri:
Mesajul meu antidrog,
Clase fr fumat, Sunt
VIP fr alcool, mpreun
etc.
Parteneri
Psihologul
colar
Diriginii
claselor
Poliia
Termen
15.12.2009
20.03.2010
Directorul
educativ
Consiliul
Elevilor
La
Numrul
propunerea proiectelor
elevilor
participante,
calitatea
acestora,
chestionare
Dirigini,
Psihologul
colar
Directorul
educativ
Noiembrie
2009-mai
2010
Posterele
realizate,
eseurile
elevilor
1.
Organizarea
de
ntlniri cu prinii ai cror
copii au probleme de
comportament,
n
vederea
discutrii modalitilor de
Dirigini
Poliie
Psiholog
colar
Consiliul
Elevilor
Permanent
Numrul
elevilor
implicai
Scderea
actelor de
violen cu
166
Evaluare
Analiza
i
calitatea
activitilor
Materialele
realizate
(pliante,
brouri,
postere)

autoriti pentru prevenire a victimizrii
identificarea,
acestora sau implicrii lor
monitorizarea
n fapte antisociale
i
prevenirea 2. Identificarea familiilor
actelor
de n care minorii sunt
violen,
prin supui la abuzuri i
implicarea
luarea rapid a msurilor
tuturor factorilor care se impun
educaionali.
3. Cooptarea partenerilor
care pot acorda asisten
psihologic elevilor cu
situaii materiale precare,
cauzate de lipsa unui
printe, prini bolnavi
etc, n derularea unor
programe de prevenire a
victimizrii
4. Antrenarea diriginilor
i a psihologului n
activiti de prevenire
destinate acestora
5.
Constituirea
unei
mape care s conin
informaii privind actele
de violen nregistrate
recent,
modul
de
soluionare, activitile de
prevenire realizate
Reducerea cu Elaborarea periodic de Directorul
cel puin 10% a analize
n
scopul educativ
numrului
cunoaterii situaiei reale
actelor
de cu privire la actele de
violen comise violen comise n coal
n coal
167
10%
Lunar
Scderea
numrului
de incidente

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
CAPITOLUL X - CONCLUZII
Liceul Victor Babes i propune eficientizarea activitii n vederea obinerii unor
efecte imediate i pe durat mai lung, n concordan cu noua orientare de
descentralizare a nvmntului preuniversitar. Modalitile de lucru care vor fi
abordate se vor plia pe specificul fiecrei discipline, pe caracteristicile i resursele
umane ale unitii, n vederea obinerii urmtoarelor performane:
1. nelegerea corect i obiectiv a asistenelor i interasistenelor
diagnoz, prognoz i prospeciune a calitii nvmntului pe o perioad
determinat
planificarea / organizarea sistemului de nvmnt
orientarea / ndrumarea metodologic a procesului de nvmnt
monitorizarea i eliminarea disfunciilor constatate prin aplicarea planurilor de
msuri
reglarea / autoreglarea sistemului i/sau a procesului de nvmnt
2. realizarea de consiliere i sprijin;
3. modernizarea concepiei cadrelor didactice asupra proiectrii, predrii, evalurii;
4. ancorarea ntregului demers didactic asupra elevului, cu particularizrile i nevoile
sale;
5. monitorizarea i evaluarea progreselor i rezultatelor elevilor, utilizarea acestor
evaluri pentru reglarea de proces;
6. realizarea unei colaborri eficiente cu prinii i cu comunitatea local;
7. eficientizarea activitilor educative;
8. deschiderea colii spre comunitate, spre nevoile acesteia;
9. acceptarea ideii de munc n echip i aplicarea acesteia;
10. dezvoltarea bazei materiale a colii n concordan cu nivelul socio-economic n
care ne aflm.
Modaliti de realizare a acestor efecte:
1. ncurajarea colaborrii dintre coal i comunitate;
2. ncurajarea activitii de tutore pentru cadrele didactice debutante;
3. mbuntirea activitii de mentorat n colaborare cu instituiile de nvmnt
superior;
4. organizarea de cursuri de formare armonizate cu cerinele exprimate de coal;
5. realizarea unui dialog deschis i constructiv ntre cadre didactice, prini, elevi;
6. simplificarea documentelor care se ntocmesc, punndu-se accentul asupra
coninutului tiinific al leciei i asupra metodelor didactice folosite;
7. consultarea obiectiv a elevilor la orele asistate i la ntregul proces didactic;
8. asigurarea echilibrului ntre notele obinute de elevi la clas i cele obinute la
examenele naionale;
9. identificarea elevilor capabili de performan i la cuprinderea acestora n
activiti suplimentare;
10. prin activiti specifice, se va contribui la orientarea profesional a tinerilor.
168

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
ANEXA 2
Analiza mediului extern
-
demografie
piaa muncii 2009
economia
A.1. ANALIZA MEDIULUI EXTERN
Raportrile anuale ale Ageniei Municipale de Ocupare a Forei de Munc demonstreaz dificultile ntmpinate de agenii economici n a recruta personal
calificat. Insuficienta cunoatere de ctre elevii de clasa a VIII-a i a prinilor acestora
a tendinelor de pe piaa muncii se reflect n mod negativ asupra opiunilor fcute la
admitere, specialitile teoretice fiind n continuare mai cutate, n detrimentul unor
specializri oferite de nvmntul profesional prin coala de arte i meserii, chiar dac
cererea de locuri de munc n domeniu depete cu mult oferta actual.
Legislaia financiar general i specific permite atragerea de resurse
extrabugetare la nivelul unitilor de nvmnt preuniversitar, posibilitatea unitilor
colare de a apela la astfel de resurse fiind ns limitat. n acelai timp, interesul
agenilor economici n acordarea de sponsorizri sau donaii pentru instituiile de
nvmnt este de multe ori sczut.
Creterea numrului protocoalelor de colaborare ntre unitile colare i agenii
economici din anumite domenii de activitate reprezint o prioritate pentru conducerea
unitilor de nvmnt. Avnd la baz principiile transparenei, echitii i adecvrii,
activitatea de finanare a unitilor de nvmnt va presupune nu numai finanarea de
baz (costul standard / elev), cum se ntmpl n general, ci i finanri complementare
i compensatorii, bazate pe cerinele specifice de context socio - economic.
Situaia material precar a prinilor multor elevi are consecine negative asupra
interesului acestora fa de coal. Preul de multe ori ridicat al materialelor didactice,
precum i al celorlalte mijloace necesare pentru parcurgerea anilor de coal (rechizite,
caiete, ghiozdan etc.) poate reprezenta de asemenea o ameninare. Efectul acestor
factori economici poate fi extrem de grav, de la dezinteres i absenteism ridicat (chiar n
rndul elevilor de gimnaziu) pn la abandonul colar.
Din punct de vedere social, trebuie subliniat influena mentalitii majoritii
populaiei care acord importan pregtirii academice, de cultur general, fapt ce
determin ca primele opiuni ale prinilor i elevilor la intrarea n ciclul post-gimnazial
s fie pentru specializrile profilurilor teoretice. Pe de alt parte, din chestionarele
aplicate de diverse instituii de profil se constat c majoritatea persoanelor intervievate
au un nivel sczut de cunotine n ceea ce privete sistemul de nvmnt din
Romnia, lipsa de cunotine manifestndu-se inclusiv n ceea ce privete informaiile
eseniale privind educaia, nvmntul obligatoriu, gratuitatea nvmntului de stat
etc. n acest context, orice modificri survenite n politica educaional fie ele de
structur sau de coninut - sunt percepute deformat, prin prisma experienei personale
i a felului n care s-a asigurat accesul la informaie. Mass-media reprezint de cele mai
multe ori principalul intermediar n comunicarea noutilor n rndul elevilor i prinilor,
substituindu-se uneori factorilor ce ar trebui s asigure informarea corect a
169

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
beneficiarilor educaiei - dirigini, cadre didactice, conducerea colilor. Din acest punct
de vedere, este necesar ca toate cadrele didactice, diriginii s fie n primul rnd ele
bine i corect informate.
La nivel demografic, se remarc o continu scdere a populaiei colare, cu
efecte pe termen lung asupra ntregului sistem de nvmnt. Este important de
menionat stoparea declinului demografic pentru segmentul de nvmnt precolar.
Zona n care este situat unitatea colar poate fi favorabil instruirii, familia i
comunitatea local n general putnd sprijini eforturile colii pentru educarea copiilor.
Astfel, unitile de nvmnt de prestigiu sunt cutate de copiii crescui ntr-un mediu
social care apreciaz i favorizeaz educaia, pentru care formarea este un proces
continuu.
Din punct de vedere tehnologic, se remarc introducerea la scar tot mai larg a
echipamentelor informatice i a noilor tehnologii la toate nivelele nvmntului
preuniversitar. Sprijinul M.E.C. T. acordat iniiativelor unitilor colare n sensul predriinvrii asistate de calculator reprezint indiscutabil un punct forte n aceast direcie.
n plus, posibilitatea real a folosirii soft-urilor educaionale n procesul instructiveducativ reprezint un avantaj suplimentar.
Un punct critic n adoptarea noilor tehnologii n sistemul de nvmnt
preuniversitar l reprezint nc insuficienta pregtire a cadrelor didactice de alte
specialiti dect informatic n ceea ce privete utilizarea programelor de calculator,
chiar a celor mai uzuale (Microsoft Office).
Oferta de formare n acest sens a instituiilor de nvmnt superior i a
agenilor economici a fost valorificat, n condiiile motivrii cadrelor didactice pentru a
urma astfel de cursuri de perfecionare.
Extrem de oportune i necesare sunt, n perspectiva asigurrii calitii
nvmntului i a oferirii de anse egale n dezvoltare a tuturor elevilor, msurile
M.E.C.T privind dotarea unitilor de nvmnt cu fonduri pentru laboratoarele de
biologie, fizic, chimie, tehnice, pentru mbogirea fondului de carte a bibliotecilor
colare i dotarea cabinetelor de consiliere psihopedagogic.
A.2. DEMOGRAFIE
DINAMICA POPULAIEI TOTALE LA NIVEL JUDETEAN
n intervalul 2000-2006, populatia totala (urban,rural) a judetului a fost n
scdere, judetul Cluj inregistrnd una din cele mai nsemnate scderi din cadrul regiunii
de Nord-Vest (40389 mii persoane).
In anul 2008 se observa o cretere cu 10141 persoane respectiv 8471 ( in 2009 )
fata de anul 2006. Populaia de sex masculin, in intervalul 2000-2006, a sczut cu
22619 mii persoane iar cea de sex feminin cu 17770 mii persoane. In anii 2008,2009
populaia de sex masculin a crescut cu 4182 persoane ia cea de sex feminin cu 5959
persoane ( fig 2.1).
Cea mai important diferen ntre cele dou sexe n perioada 2000-2006 a fost
nregistrat n judeul Cluj, scderea fiind mai accentuat n rndul populaiei masculine
comparativ cu populaia feminin .
170

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Evolutia populatiei totale in judetul Cluj
Din punct de vedere al distribuiei pe cele dou medii rezideniale (Fig.2.2), in

judetul Cluj, se observa o scadere a populatiei si din mediul rural dar mai redusa fata de
mediul urban, pe fondul reintoarcerii acesteia in spatiile de provenienta rurale.
171

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Evolutia populatiei totale pe medii rezideniale in judetul Cluj
Cel mai urbanizat judet, din Regiunea Nord-Vest, in 2008, este Clujul (66% in
urban fa de 34% in rural),insa fenomenul de scadere a populatiei urbane ramane la
valori ridicate, la care se adauga fenomenul de imbatranire demografica cu care se
confrunta aceste spatii dar si fenomenul de migratie internationala cu care mediul
urban se va confrunta si in urmatorii ani.
Evolutia populatiei pe sexe si medii rezidentiale prezinta aceleasi tendinte si
caracteristici (Fig.2.3 ;Fig.2.4 Fig.2. 5)
Evolutia populatiei pe sexe in judetul Cluj
172

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Evolutia populatiei pe sexe in mediul urban in judetul Cluj
173

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Evolutia populatiei pe sexe in mediul rural in judetul Cluj
Sursa: INS, Statistica teritorial, 2009

STRUCTURA I EVOLUIA POPULAIEI PE GRUPE DE VRST N JUDETUL
CLUJ
Dinamica populaiei pe grupe mari de vrst n perioada 1990 2004, indic
tendina de mbtrnire demografic, caracterizat prin reduceri importante ale ponderii
efectivelor din grupa 0-14 ani (64,7 mii persoane), pe fondul creterii ponderii populaiei
din grupa de peste 60 ani ( 17,9 mii persoane). Tendina manifestat la nivelul judeului
se regsete la nivelul regiunii.
174

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Sursa datelor: INS, Statistica teritorial, 2005

Tendinta de imbatranire a populatiei judetului rezulta mult mai evident din
analiza structurii populatiei pe grupe de varsta, sexe si medii rezidentiale, analiza
prezentata mai jos.
STRUCTURA POPULAIEI JUDETULUI PE GRUPE DE VRST I SEXE
n ceea ce privete structura pe sexe, preponderena populaiei de sex feminin
se remarc n toate judeele regiunii. Astfel, in judetul Cluj populatia feminin, in anul
1995 era de 356506 persoane iar cea masculin era de 371150 persoane.n anul 2008,
n acelai jude populaia feminin era de 359228 persoane iar cea masculin de
334463 persoane. De asemenea, scderi n structura populaiei masculine concomitent
cu creteri n structura populaiei feminine se nregistreaz n toate judeele.
Dinamica structurii populatiei masculine si feminine1990-2009

175

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Sursa datelor: Direcia Regional de Statistic Cluj 2005

La 1 iulie 2005, n judeul Cluj structura populaiei pe grupe de vrst i pe sexe
era conform figurii de mai sus. Pe cele dou sexe exist mici diferene: ponderea
populaiei masculine este superioar celei feminine cu 2,32% la grupa de vrst 0-14
ani.La grupele de vrst: intre 15 29 ani ponderea celor doua sexe este sensibil
egala, n timp ce ponderea populaiei feminine o depete pe cea a populaiei
masculine cu 2,4% la grupa de vrst 30 - 64 ani i este mult mai mare la grupa de
varsta peste 65 de ani. Se constat c la nivel de regiune se pstreaz aceeai
structur pe sexe, diferenele fiind sensibil asemntoare.
176

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
STRUCTURA POPULAIEI JUDETULUI PE GRUPE DE VRST I MEDII

REZIDENIALE
Pe cele dou medii rezideniale, se observ diferene mai mari: populaia cu
vrsta 0-14 ani din mediul urban este mai mare cu 23691 de persoane dect populaia
din mediul rural si cu 25086 de persoane pentru grupa de varsta 15 -19 ani.Diferentele
sunt foarte mari la grupa de varsta 30-64 de ani 124161 de persoane si se micsoreaza
la grupa de varsta peste 65 de ani la 6819 persoane.
Sursa datelor: Direcia Regional de Statistic Cluj 2005

EVOLUTIA POPULATIEI PROIECTATE PE GRUPE MARI DE VARSTA IN PERIOADA
2003 -2025
Analizand datele statistice privitoare la evolutia pouplatiei pe grupe mari de
varsta in perioada 2003 2025 se poate aprecia ca tendinta de scadere a populatiei se
va manifesta in continuare astfel ca in anul 2025 populatia judetului Cluj se va reduce
cu 106,5 mii persoane comparativ cu anul 2003. Din analiza grupelor mari de varsta in
perioada mai sus mentionata, se constata scaderi semnificative in cadrul grupelor 0 -14
ani (37,4 mii persoane) si 15 -64 ani (79,8 mii persoane). Grupa de varsta 65 ani si
peste va inregistra o crestere de 10,7mii persoane.
Evolutia populatiei pe grupe mari de varsta este prezentata in figura de mai jos.
177

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013

EVOLUTIA POPULATIEI PRESCOLARE SI SCOLARE PROIECTATE IN PERIOADA
2003 -2025
Tendintele privind evolutia populatiei prescolare si scolare sunt de scadere
continua si accentuata pe grupele de varsta 7-14 ani (22,8 mii persoane) si 15 -24 ani
(48,9 mii persoane). Vom asista si la o reducere semnificativa a ponderii populatiei
scolare in structura grupei de varsta 15 -64 ani. Daca in anul 2003 populatia scolara
reprezenta 33,92% din totalul populatiei din grupa 15 -64 de ani, in anul 2025 aceasta
pondere va fi de 22,89%.

178

CLUJ-NAPOCA
CONCLUZII
PAS 2009-2013
Bilanul demografic a fost influenat decisiv de sporul natural negativ, dar i de

soldul negativ al migraiilor, care, dup 1990, a avut ca direcie principal
Uniunea European sau continentul nord-american.
Scderea demografic accentuat de 56,9 mii persoane din ultimul deceniu a

afectat cu preponderen aezrile rurale situate la mare distan de cile de
comunicaie i de principalele centre polarizatoare, precum i cele a cror cretere
demografic a fost influenat i de volumul i calitatea fluxurilor migraionale. ( zona
Turda Cmpia Turzii).
179

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Migratia externa a acelerat procesul de imbatranire al populatiei cu efecte majore

asupra sistemului educational viitor.
Tendintele privind evolutia populatiei prescolare si scolare sunt de scadere
continua si accentuata pe grupele de varsta 7-14 ani (22,8 mii persoane) si 15 -24 ani
(48,9 mii persoane, concomitent cu creterea numeric continu a populaiei n vrst
de 65 ani i peste,se anticipeaz creterea nevoii de servicii sociale i asisten,
alocarea unui procent mai mare din PIB pentru servicii medicale, pensii i alte faciliti
pentru populaia de vrsta a treia.
Eficientizarea retelei scolare precum si necesarul de calificari cerute de viitoarea
piata a muncii va trebui sa ia in considerare numarul de intrari care vor fi tinanad cont
de rezultatul acestei analize: spor natural negativ, populatie imbatranita, populatia
viitoare preponderent feminina in anumite zone, cat si un fenomen mai recent, dar cu
efecte foarte mari asupra populatiei active din jude i n acelai timp din regiune,
anume cel al migratiei externe. Numarul viitor de clase din sistemul TVET va tine cont si
de toate aceste fenomene .
A.3. PIATA MUNCII 2009
Anexa 1.Evolutie comparativ a populatiei active 2000-2005 - mii pers.
Anul
2000
Masc
2001
Masc
2002
Fem Masc
2003
Masc
2004
Masc
2005
Masc
Fem
Fem
Fem
Fem
Fem
JUDETUL
171,5 163,4 166,3 163 172,3 159,6 171,9 152,6 170,9 149,6 168,6 155,2
CLUJ
REGIUNEA
754
663
753
682 679
581
665
593
650
543
643
544
NV
Sursa: INS, Statistic teritorial 2005
Anexa nr. 2. Evolutia populatiei ocupate totale in regiunea NV
2000
2001
2002
2003
2004
JUDETUL
297,1
298,4
298,7
299,7
304,2
CLUJ
180
2005
309,4

CLUJ-NAPOCA
REGIUNEA
1317
1343
NV
PAS 2009-2013
1164
1154
1115
1118
Anexa nr. 3. Evolutia ratei de activitate pe judet, comparativ cu regiunea NV

procente
2000
2001
2002
2003
2004
2005
JUDETUL
46,5
45,7
48,1
47,4
46,6
46,6
CLUJ
REGIUNEA
68,7
68,8
62,8
61,0
60,2
59,7
NV
Anexa nr. 4. Evolutia ratei de ocupare pe judet, comparativ cu regiunea NV
procente
2000
2001
2002
2003
2004
2005
JUDETUL
41,2
41,4
43,3
43,7
44,2
44,5
CLUJ
REGIUNEA
63,4
64,0
57,8
57,2
56,1
56,0
NV
181

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Anexa 5. Structura populatiei conform Balantei fortei de munca, 2000-2005

Populatia ocupata civila - mii pers.
2000
2001
2002
2003
2004
2005
BIHOR
281.2
281.2
274.2
274.9
269.4
272.4
BISTRITA
118.8
119.9
114.4
117.1
116.7
120.8
CLUJ
297.1
298.4
298.7
299.7
304.2
309.4
MARAMURES
211.1
211.4
199.2
197.0
198.5
200.1
SATU MARE
157.0
161.6
149.5
146.0
142.5
146.0
SALAJ
104.8
104.4
97.4
96.7
94.0
96.8
Anexa 6. Ocuparea pe judete si sectoare - comparatie 2001-2005.
mii pers
2001-2005
agriculturaindustrie constructiiservicii
Bihor
-29.900 -6.30
-1.200
-13.600
Bistrita-Nasaud-14.700 -5.40
-1.000
-9.200
Cluj
-25.800 -3.70
-4.800
-28.300
Maramures
-25.400 -4.70
-1.100
-8.300
Satu Mare
-18.700 2.50
-0.800
-4.800
Salaj
-12.100 0.60
0.100
-5.200
Anexa 6.1. Tendinele de cretere sau scdere a ocuprii pe judee
Bihor
BistriaNsud
Cluj
Maramure
Satu Mare
Slaj
2005
2006
2008
2009
2010
2010
-10.620 -8.029 -5.449 -2.879 -0.320 2.229
-28.975 -28.342
-18.788 -16.494
-23.237 -22.977
-10.184 -9.573
-12.333 -11.876
Total regiune 104.137 -97.292
-27.801
-14.219
-22.737
-8.973
-11.425
-27.347
-11.965
-22.515
-8.383
-10.980
-26.975
-9.730
-22.312
-7.804
-10.540
-26.680
-7.513
-22.126
-7.236
-10.105
2011
5.053
2012
7.869
2013
10.679
-27.387
-4.795
-21.581
-6.479
-9.573
-28.096
-2.093
-21.047
-5.729
-9.046
-28.807
0.592
-20.524
-4.986
-8.522
-90.604 -84.069 -77.680 -71.431 -64.763 -58.142 -51.568
Sursa: INS, Fora de munc n Romnia. Ocupare i omaj n 2003

Anexa 7. Evolutia ratei somajului pe anii 2000-2005, comparativ cu regiunea NV
judet / an
an 2000
Cluj
11,3
Regiune NV 8,5
an 2001
9,4
6,8
an 2002
10,0
6,8
182
an 2003
7,6
5,4
An 2004
5,1
4,2
An 2005
4,4
4,0

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Anexa 8. Numarul de someri inregistrati pe sexe femei

judet / an
an 2002
Cluj
5180
Regiune NV 26280
an 2003
7685
24050
an 2004
6817
20767
an 2005
7009
22729
An 2006
5555
18027
Anexa 9. Structura comparativa a numarului de someri pe nivele de pregatire primar,

secundar si profesional
PRIMAR, GIMNAZIAL, PROFESIONAL
Judet
2002
2003 2004 2005 2006
BIHOR
79.9
81.3777.9282.7684.01
Pa
BISTRITA
82.7
78.7782.2679.2775.06
CLUJ
89.1
88.8473.8979.6077.17
MARAMURES61.6
65.8371.9577.5672.02
SATU M.
83.3
70.8880.2083.7187.01
SALAJ
75.7
74.3065.8575.1679.06
183

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Anexa 10. Structura comparativa a numarului de someri pe nivele de pregatire liceu,

postliceal
LICEEAL SI POSTLICEEAL
Judet
20022003 2004 2005 2006
BIHOR
17.2 14.3814.7312.40 11.40
BISTRITA
15.1 19.7015.1117.96 23.29
CLUJ
7.9 8.51 19.2115.38 17.37
MARAMURES36.0 28.4920.5318.58 21.57
SATU M.
14.9 25.0616.3413.99 10.70
SALAJ
22.0 21.9627.1221.52 17.72
Anexa 11. Structura comparativa a numarului de someri pe nivele de pregatire

universitar
UNIVERSITAR
Judet
2002
2003
2004
2005
2006
BIHOR
2.9
4.25
7.36
4.84
8.82
BISTRITA
2.2
1.47
2.63
2.70
2.42
CLUJ
3.0
2.70
6.89
5.02
5.36
MARAMURES
2.4
5.68
7.52
3.80
12.37
SATU M.
1.8
4.00
3.51
2.30
4.52
SALAJ
2.3
3.68
7.03
3.33
7.21
184

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Anexa 12.1. Somerii repartizati sexe si grupe de varsta-DEC

2006
ponderea
Sub 2525-29 30-39 40-49 50-55 peste tinerilor
in
Total
ani
ani
ani
ani
ani
55 ani numarul total
de someri
14 CLUJ
11412 1791 1045 2964 2993 1668 951
15.69
din care femei 5555 840
515
1525 1499 880
2961 7.36
NORD-VEST 50030 10703 5625 13646 12727 5576 1753 21.4
din care femei 20863 4645 2226 5801 5494 2244 453
22.3
Nr.
`
crt.
185

CLUJ-NAPOCA
Anexa 13
Structura somajului
2004 2005
2002
Total Din
%
ome care
ri
absolv
enti
PAS 2009-2013
2003
Total Din %
ome care
ri
absol
venti
2004
Total Din %
omeri care
absol
venti
2005
Total Din %
omercare
i
absol
venti
Regiunea
Nord-Vest790633243 4.1 60166 3965 6.6 45803 3181 6.9 43003 2937
din care
femei
339321427 4.2 23870 1789 7.5 17949 1497 8.3 16381 1231
barbati 451311816 4.0 36296 2176 6.0 27854 1684 6.0 26622 1706
Cluj
33157891
2.7 24822 1019 4.1 16305 755 4.6 14373 1437
din care
femei
15722456
2.9 12182 551 4.5 7492 378 5.0 7000 700
Sursa: INS, Fora de munc n Romnia. Ocupare i omaj n 2005
Anexa 14, Evoluia ponderii somerilor
sub 25 ani nr. total de omeri
2002
2003
2004
Total omer % Total ome % Total ome %
ome i sub
ome ri sub
ome ri sub
ri
25 ani
ri
25 ani
ri
25 ani
Regiune
a Nord6440
Vest
79063 17552 22.2 4
12883 20.048734 11763 24.1
2854
femei 33932 7154 21.1 7
5787 20.321442 5346 24.9
3585
barbati 45131 10398 23.0 7
7096 19.827292 6417 23.5
2482
Cluj
33157 6471 19.5 2
3341 13.516305 4060 24.9
din care
1218
femei 15722 2620 16.7 2
1518 12.57492 1788 23.9
7.5
6.4
10.0
10.0
2005
Total omer %
omer i sub
i
25 ani
48086 8367
17.4
20723 3541
17.1
27363 4826
17.6
14373 2630
18.3
7000 1180
16.9
A.4. PROFILUL ECONOMIC LOCAL I REGIONAL

186
6.8

CLUJ-NAPOCA
ECONOMIA
PAS 2009-2013
DINAMICA ECONOMICA LA NIVELUL JUDETULUI CLUJ

Creterea economic sustinut din perioada (2000-2006) si continuata in acelasi
mod in 2008 este evideniat n evoluia produsului intern brut la nivelul judeului.
Creterea n anul 2002 comparativ cu 1998 a fost de 43031,3 miliarde. n anul 2001 PIB
al Regiunii Nord-Vest a fost de 136.673 miliarde lei iar a judeului Cluj de 44695,3
miliarde lei reprezentnd 32,7% din total PIB pe regiune.Un aspect pozitiv a fost
creterea nsemnat a PIB din anii 2001 i 2002, cretere anual de peste 12200
miliarde de lei la nivel de jude..Reducerea inflatiei a fost un element pozitiv, care a
cunoscut de asemenea un ritm simtitor mai ales in ultimii 5 ani cand s-a transformat
dintr-o inflatie mare (40-50% pe an) intr-o inflatie sub 10% totusi peste media EU si
chiar a celor 10 tari proaspat admise. Dinamica preturilor de consum a fost influentata in
principal de majorari de preturi si tarife aplicate la servicii, scumpirea unora din materiile
prime, deprecieri ale cursului valutar.
Multe dintre afacerile de anvergura nationala se desfasoara in Cluj-Napoca, oras
privilegiat ca asezare geografica, situat pe locul al doilea in Romania ca potential de
polarizare
economica.
Principalele atuuri, din punct de vedere economic, pe care le detine Clujul, sunt forta de
munca specializata, infrastructura de transport dezvoltata (aeroportul a carui pista si
oferta de servicii sunt in extindere), vocatia multiculturala a orasului, potentialul turistic,
mediul de afaceri dinamic si rata scazuta a somajului, care se situeaza sub 4%.
n orasul de pe Somes si-au stabilit centrul de activitate institutii care asigura
dezvoltarea economica a orasului si a intregii regiuni, precum Camera de Comert,
Industrie si Agricultura, Centrul de afaceri Transilvania, care ofera firmelor posibilitatea
de a investi in Cluj-Napoca si de a gasi noi parteneri, centre de afaceri straine, precum
Asociatia Intreprinderilor Italiene si, in perspectiva, un Centru de afaceri olandez.
Principalii indicatori economici
Produsul intern brut (PIB) i valoarea adugat brut (VAB)
Nu putem avea o imagine cuprizatoare asupra unei economii daca nu apelam la
abstractii in masura sa evalueze intreaga economie dintr-o perspectiva obiectiva.
Aprecierea se face prin intermediul asa numitilor indicatori macroeconomici compilati
prin agregare pe baza datelor din conturile nationale. Cei mai importanti sunt :
1.
Produsul
global
brut
2.
Produsul
intern
brut
3.
Produsul
intern
net
4.
Produsul
national
brut
5. Produsul national net
Cei mai utilizati dintre acestia in statistica internationala sunt
produsul intern brut si produsul national brut. PIB reprezinta valoarea bunurilor si
serviciilor produse si prestate intr-o economie nationala intr-o perioada de terminata, de
regula un an, si destinate consumului final. O alta definire a acestuia arat c este egal
cu suma utilizrilor finale de bunuri i srviciiale unitilor instituionale rezidente(consum
final efectiv, formare brut de capital fix) plus exporturile minus importurile de bunuri i
servicii Marimea acestui indicator reflecta in fapt valoarea adaugata bruta obtinuta in
187

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
toate sferele de activitate. PIB regional este corespondentul regional al PIB.
Dinamica produsul intern brut in judetele regiuni Nord Vest. milioane lei (RON)
preuri curente:
Judete
din
2000
2001
2002
2003
2004
2005
Bihor
2146.
3
3296.
8
4653.
3
6044.
9
7375,
8
8147,4
Bistria-Nsud
944.5
1251.
5
1639.
2
2288.
2
2779,
7
3446,8
Cluj
3241.
5
4469.
3
5691.
5
7618.
4
9787,
9
11340,2
Maramure
1355.
5
1900.
9
2584.
5
3402.
4
4512,
4
5042,0
Satu Mare
1134.
3
1731.
2
2149.
4
2873.
1
3672,
8
4069,8
Slaj
678.9
1017.
6
1300.
8
1883.
8
2181,
7
2574,2
Reg N-V
Sursa: INS - Anuarul Statistic al Romniei pe 2008

Produsul intern brut (PIB) al Regiunii Nord-Vest totaliza n anul 2005, 34620,4
milioane lei, reprezentnd 12, % din PIB al Romniei. Analiza dinamicii PIB regional pe
perioada 2000-2005, scoate n eviden faptul c a avut loc o cretere n valoare
absolut. Ponderea PIB aferenta judetului Cluj n PIB regional a crescut constant in
acest interval. Prin comparaie cu celelalte judete, se observa ca judetul Cluj ocup
primul loc in ierarhia regionala la nivelul anului 2005 n ceea ce privete contribuia
188

CLUJ-NAPOCA
judetului la formarea PIB regional.
PAS 2009-2013
n Regiunea Nord-Vest sunt prezente aproape toate ramurile industriei, inclusiv

ramurile industriei n declin, cum sunt industria extractiva, industria chimica, metalurgica
si constructiilor de masini.
n noul context economic, la finele anului 2006, rata somajului este sub 4%.
Produsul Intern Brut al Regiunii Nord Vest n anul 2005 se situa in jurul valorii de
34620,4 milioane lei,din care judetul Cluj realizeaza 11340,2 milioane lei reprezentand
32,76 % din PIB al Regiunii Nord-Vest .
Dinamica produsul intern brut in judetul Cluj comparativ cu regiunea Nord Vest.
milioane lei (RON) preuri curente:
Sursa:Prelucrare dupa datele din Anuarul statistic al Romaniei 2008

Valoarea adaugata bruta la nivelul judetului Cluj.
Dinamica valorii adugate brute la nivelul judeului Cluj indic, de asemenea, o
tendin de cretere n valori nominale in perioada 2000-2006.
La valoarea adaugata bruta la nivelul regiunii in anul 2003, judeul Cluj a avut o
contribuie de 31,59% (in crestere fata de anul trecut cand a fost 31.4%).La nivel de
regiune judeul Cluj a avut cea mai mare contribuie de 67939.92 miliarde lei.
Judeul Cluj, n anii 2003-2005, a avut cea mai mare contribuie la realizarea
valorii adugate brute a regiunii Nord-Vest, aceasta fiind de 32,2% n anul 2004 n
cretere fa de anul 2003 cu 0,8 puncte procentuale, 32,7 n 2005 n cretere fa de
2004 cu 0,5 puncte procentuale
Produsul intern brut (mii miliarde lei)
miliarde lei (ROL)- preuri curen

2000
Nord
84362.5
2001
2002
2003
2004
2005
122516.2
161897.9
215010.1
270093.1
305718
189

CLUJ-NAPOCA
Vest
total =
CLUJ
28634.5
39830.2
PAS 2009-2013
50894.7
67498.8
87081.8
99824
Produsul intern brut (mii miliarde lei)
DEFALCAREA SECTORIALA A PIB-ULUI LA NIVELUL JUDETULUI CLUJ

Cifra de afaceri a judeului Cluj n anul 2003 a fost de 122796 miliarde lei .
Ramurile economice care au cea mai mare pondere la formarea cifrei de afaceri in
jude la nivelul anului 2003 sunt in ordine:Comertul cu ridicata- 43,96% ; Industria
prelucratoare-27,62%;Transporturile 9,11% i Construciile cu 6,53%. La nivel regional
se constat aceeai pondere a sectoarelor economice mai sus amintite.
Diagrama defalcarea sectorial
190

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
NUMRUL DE FIRME N JUDE

Dinamica numrului de firme n jude
n ceea ce privete numarul firmelor active din judetul Cluj se constata o crestere
continua incepand cu anul 1989; astfel daca in anul 2002 existau 14374 firme active, in
anul 2003 numarul acestora a ajuns la 16304.raportat la regiune judetul Cluj pastreaza
pozitia de lider. Chiar daca numarul de firme raportat la anii 1992-1994 a scazut
Structura firmelor dup tipuri de activitate
Din totalul celor 16304 firme active n 2003 pe tipuri de activiti CAEN din
judeul Cluj, 7461( reprezentnd 45,76%) i desfurau activitatea n domeniul
comerului, 2736 ( 16,78%) n domeniul tranzaciilor imobiliare, 2442 ( 14,98%) n
domeniul industriei prelucrtoare, 1178 ( 7,22%) n domeniul transport comunicaii,
1066 ( 6,53% ) n domeniul construciilor.
191

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Structura firmelor dup numrul de salariai. Sectorul IMM

Analiznd structura firmelor dup numrul de salariai se constat c 87% dintre
ele au pn la 10 angajai, valoare superioar celei regionale cu 0,8 puncte
procentuale. Firmele care au ntre 10 49 angajai reprezint 10,1% din totalul firmelor
active la nivel judeean, judeul Cluj situndu-se aproape de media regiunii.
Sursa datelor: Direcia Regional de Statistic Cluj
Dinamica firmelor cu capital strin
n ceea ce privete dinamica firmelor cu capital strin la nivelul judeului Cluj, se
poate constata din reprezentarea grafic o cretere permanent pn la nivelul anului
2002 dup care se constat o uoar descretere.
Structura pe domenii de activitate a valorii capitalului social subscris de

societatile comerciale cu participare straina la capital pana in 2004.
192

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Dinamica firmelor cu capital strain in judetul Cluj
n ciuda faptului c pe judee, rolul de lider revine judeului Cluj tendinele la

nivelul regiunii sunt de cretere.
Analiza structurii dup numrul de firme nfiinate (33,7) i dup numrul de firme
cu capital strin nfiinate (35,0), relev faptul c judeul Cluj are o greutate specific
mai mare la numrul de firme cu capital strin dect la numrul de firme autohtone (cu
diferen de 1,3 puncte procentuale).
193

CLUJ-NAPOCA
Evoluia cifrei de afaceri
PAS 2009-2013
Evoluia cifrei de afaceri a firmelor active din judetul Cluj indic o evoluie
puternic ascendent, similar cu cea de la regional si naional. Daca in anul 2002 cifra
de afaceri a judetului Cluj se situa la valoarea de 92106 mld.lei, in anul 2003 ea s-a
ridicat la valoarea de 122796 mld.lei.
n anul 2004, structura cifrei de afaceri a unitilor economice active pe tipuri de
activiti CAEN indic, la nivelul judeului pe locul 1, comerul cu 43,5% pe locul 2
industria prelucrtoare cu 28.1%,iar pe locurile 3 i 4 transporturile i construciile cu
9,11% i respectiv 6,53% Dac pentru domeniul comer cifra de afaceri a judeului se
situeaz peste media regiunii, n domeniul industriei prelucrtoare cifra de afaceri este
cea mai mica din regiune.
Productivitatea muncii
Pentru calculul acestui indicator s-a utilizat raportul dintre cifra de afaceri
realizata pe activitati ale economiei nationale si numarul de salariati pe activitati
economice.
Chiar daca productivitatea muncii la nivelul regiunii NV este sub media nationala
ea are pentru judetul Cluj un procent apropae similar cu media pe tara. Rate mari de
crestere a prodcutivitatii muncii vor aparea in ramuri ca agricultura (datorita investitiilor
prin programele europene SAPARD si ISPA) precum si in industria prelucratoare
datorita retehnologizarii din ultimii ani.
Fenomene si influentele macroeconomice vor afecta pentru perioada 2008-2013
ponderea si calitatea formei de munca ca si productivitate a muncii. Ca urmare directa a
eliminarii taxelor vamale si contingentarilor se presupune ca industria de lohn ar putea
suferii anumite socuri care sa determine o delocalizare a activitatilor. Afectate sub acest
aspect sunt ramurile cu exploatare intensiva a fortei de munca intensiva, cum ar fi
industria textila sau a mobilei.
STRUCTURA ECONOMICA SECTORIALA
Cifra de afaceri a judeului Cluj n anul 2003 a fost de 122796 miliarde lei .
Ramurile economice care au cea mai mare pondere la formarea cifrei de afaceri in
jude la nivelul anului 2003 sunt in ordine:Comertul cu ridicata- 43,96% ; Industria
prelucratoare-27,62%;Transporturile 9,11% i Construciile cu 6,53%. La nivel regional
se constat aceeai pondere a sectoarelor economice mai sus amintite.
194

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013

Pe ansamblu industria prelucratoare a inregistrat cresteri ajungand in anul 2003
sa ocupe o pondere importanta in industria judetului de 27,62%. Principalele activitati
din industria prelucratoare au fost: industria alimentare si de bauturi, masini si
echipamente, produse textile, prelucrarea lemnului, celuloza, hartie si produse din
hartie, pielarie si incaltaminte.La nivelul regiunii se manifesta aceeasi tendinta,
ponderea industriei prelucratoare fiind chiar mai mare.
Investiiile pe tipuri de activiti
Din analiza datelor avute al dispoziie rezult c anual volumul investiiilor a
crescut. Cea mai mare cretere s-a realizat n domeniul industriei prelucrtoare, urmat
de domeniul construciilor, comerului i transporturilor.
195

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Investiiile strine
Dinamica investiiilor strine se plaseaz pe un trend ascendent, n perioada
1998-2002, cand se atinge valoarea maxima ( 436,1 mld.lei), dup care are loc o
reducere la 360,7 mld.lei n 2003 i o usoara crestere in 2004 ajungandu-se la 355,6
mld.lei. Comparativ cu celelalte judete ale regiunii valoarea investitiilor straine in judetul
Cluj a cunoscut o crestere semnificativa.
Exporturile
Evoluia exporturilor este ascendent n ultimii trei ani analizai, iar trendul este
ascendent i pentru semestrul I al anului 2005 comparativ cu aceeai perioad a anului
2004.

Din analiza ponderii pe care o au domeniile economice n valoarea total a
exporturilor pe ultimii trei ani se constat c domeniul industriei textile i a articolelor de
nclminte ocup primul loc, urmat de domeniul maini, aparate i echipamente
electrice, lemn i articole din lemn, instrumente i aparate optice i domeniul metalelor
comune i articolelor din acestea. Notabil este creterea n anul 2004 a domeniilor:
maini i aparate electrice , metale comune i articole din acestea i produse ale
industriei chimice. Pentru aceste trei domenii economice semestrul I al anului 2005
aduce creteri nsemnate n valoarea exporturilor comparativ cu aceeai perioad a
anului 2004.Aceleai tendine se constat la nivelul regiunii.
196

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013

Ca si o concluzie economia judetului Cluj in anul 2004 arata ca in tabelul de mai
jos:
INVESTIII
NUMRUL
CIFRA DE
BRUTE
MEDIU DE
AFACERI
(MILIARDE
SALARIAI
LEI)
INVESTIII
NETE
(MILIARDE
LEI)
AGRICULTUR I 236
VNTOARE
1040,468
1789
112,432
103,780
SILVICULTUR,
EXPLOATRI
FORESTIERE,
PISCICULTUR
38
278,780
702
6,939
4,895
INDUSTRIE
2765
51851,546 72570
7436,391
6189,356
CONSTRUCII
1436
11808,175
18524
2804,531
2297,741
71932,960 36696
3589,079
2621,143
HOTELURI
I 782
RESTAURANTE
1623,912
4423
458,730
247,513
TRANSPORT,
DEPOZITARE
COMUNICAII
1419
11231,525
11286
4476,716
3284,274
4005
8321,412
12794
1897,983
1735,861
NUMRUL
UNITILOR
ACTIVE
ACTIVITILE
COMERT
RIDICATA
AMANUNTUL
TRANZACII
IMOBILIARE,
NCHIRIERI
ACTIVITI
SERVICII
PRESTATE
CU 7961
SI
I
DE
N
197

CLUJ-NAPOCA
PRINCIPAL
NTEPRINDERILO
R
PAS 2009-2013
ALTE ACTIVITI 876

DE
SERVICII
COLECTIVE,
SOCIALE,
PERSONALE
1735,425
TOTAL
CLUJ
159824,20 163137
3
JUDE 19518
4353
255,047
217,006
21037,848
16701,569
Evolutii economice viitoare

Municipiul Cluj-Napoca
Structura economica diversificata are la baza investitori privati, industria prelucratoare
fiind predominanta. Ramurile industriale care cele mai dezvoltate sunt industria
alimentara (18,40%), extractiva, industria metalurgica (16,8%), constructoare de masini,
de medicamente si cosmetice. Cresteri semnificative s-au inregistrat la prelucrarea
lemnului (34,5%), aparatura electrica (9,2%), producerea substantelor chimice si a
fibrelor sintetice (7,2%), Clujul fiind lider national in productia de tricotaje, confectii si
incaltaminte (al doilea exportator din tara), mobilier, produse lactate, bere.
Forta de munca relativ ieftina si inalt calificata face din Cluj-Napoca o tinta pentru
investitorii straini. La acest fapt contribuie si oferta educationala foarte mare care atrage
studenti din toata tara, multi dintre acestia ramanand sa lucreze si sa traiasca la Cluj.
La finele anului 2005, Consiliul Local a inaugurat Parcul industrial TETAROM I,
avand o suprafata de 27 de hectare. Un alt investitor cu planuri de anvergura pentru
oras este compania americana Emerson, care va ocupa cel de-al doilea parc industrial.
Un
al
treilea
parc
industrial
este
deja
in
pregatire.
Pentru a gasi noi terenuri care sa fie disponibile infiintarii de noi afaceri,
autoritatile intentioneaza sa puna bazele unei asocieri cu comunele periferice Clujului,
pentru crearea unei zone metropolitane cu zonele Chinteniul, Baciu, Apahida, Feleacu
si Floresti, fapt care ar impusiona si dezvoltarea acestora din urma.
Suprafata agricola disponibila a orasului era in 2004 de 9.931 hectare,
reprezentand 4.925 hectare de terenuri arabile, 2.725 hectare de pasuni, 964 hectare
fanete si 1.317 hectare de livezi. Intravilanul municipiului s-a extins cu o zona in
suprafata
de
1.135
hectare.
Prin traditia universitara si cea de centru economic al judetului, Cluj-Napoca dispune de
cateva institute de cercetare in agricultura, precum Statiunea de Cercetare si Productie
Pomicola, Statiunea Didactica si Experimentala a Universitatii de Stiinte Agricole si
Medicina Veterinara, Directia Generala pentru Agricultura si Alimentatie, Sucursala
Institutului National de Medicina Veterinara Pasteur. Cele cinci piete agricole ale
Clujului, Hermes, Zorilor, Flora, Grigorescu si cea din Piata Mihai Viteazul, intra
intr-un amplu proces de modernizare.
Unul din aspectele care vor contribui la impulsionarea turismului este legat si
de inceperea lucrarilor la un aquapark precum si a unui parc de distractii, de mari
dimensiuni, in Manastur, de catre firma Zamperla.
198

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
In 2009 au fost ridicate cateva cladiri de birouri,insa in acest an se preconizeaza
construirea unor proiecte de clasa A, cu suprafete de pana la 15.000 mp. Zonele de
dezvoltare cele mai cautate raman cele centrale si semicentrale.
Un proiect de anvergura, cel al Ansamblului Aurel Vlaicu Nord-est, este in
derulare si prevede construirea unui spatiu de expozitii, targuri, locuinte, mall si sala
polivalenta. Potrivit proiectului, suprafata expozitionala se va ridica la 49.000 mp, sala
polivalenta va ocupa 15.000 mp, fiind prevazute si un numar de 1200 de apartamente.
Nu mai putin de 25 de banci au sucursala in Cluj-Napoca, dintre care 10 siau dezvoltat si o retea de agentii. Cea mai mare banca clujeana, Banca Transilvania, a
pornit de aici, fiind singura banca romaneasca si a noua, in ierarhia bancilor din
Romania, care preconizeaza ca in 2006 sa detina 300 de sucursale in intreaga tara. De
asemenea, in Cluj sunt reprezentate majoritatea societatilor de asigurare-reasigurare
din tara, precum si fonduri de investitii si firme de brokeraj.
Anul 2009 a fost un an cu realizari deosebite pentru oras, insa pregatirile care s-au
facut pe plan logistic se vor materializa, mai pregnant, in 2010 si in anii urmatori.
Zona Turda-Campia Turzii
Evaluarea exhaustiva a sistemului socio-economic va face obiectul unui studiu
detaliat Agenda Locala 21 Turda. Acest studiu, prevazut pentru 2005-2006, va
reprezenta actualizarea Strategiei de dezvoltare durabila.
Abordarea din prezentul document pune n evidenta la capitolul evaluarea
sistemului socio-edilitar doar cteva elemente semnificative si necesare formularii
obiectivelor si actiunilor de dezvoltare durabila.
Intr-o forma sintetica, concluziile unei abordari a punctelor tari si slabe, a
oportunitatilor si a pericolelor/riscurilor (analiza SWOT) pot fi redactate astfel:
Puncte tari
Municipiul Turda (si zona limitrofa) are cteva atuuri certe, date n principal de:
buna asezare geografica (n centrul unui perimetru cu o o buna dinamica
economica regionala impulsionata de trei capitale de judet: Cluj-Napoca, Alba-Iulia,
Trgu-Mures)
proximitatea de resurse naturale (turistice, terapeutice) si istorice de interes
regional si national (Cheile Turzii, Baile Sarate, Valea Ariesului, Muntii Apuseni, Salina
Turda, Castrul Roman) care i pot conferi statutul de poarta a Apusenilor si de
centru transilvan
accesul la resurse si materii prime (apa si gaz)
retea densa de comunicatii rutiere si feroviare (pe intersectia a doua drumuri
nationale si europene)
hotare intravilane si extravilane relativ ntinse si cu posibilitati de urbanism
extensiv si deci cu confort ambiental.
traditie industriala si mna de lucru calificata n activitatile de servicii si
prelucrare
structuri de nvatamnt elementar si liceal (preuniversitar) performante.
199

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Punctele slabe identificate sunt:

Puternic dezechilibru de dezvoltare socio-economica daca se raporteaza la
mediile nationale si capitalele de judet din zona (n particular Cluj-Napoca).
Probleme preocupante de poluare si protectie a mediului (groapa de gunoi,
deversari de ape uzate, poluare cu gaze si pulberi) Dezvoltare incompleta a
infrastructurilor tehnico-edilitare de apa, canalizare si drumuri (strazi) modernizate. n
ceea ce priveste canalizarea (cca. 50% doar din populatie este conectata) si drumurile strazile (doar 50% modernizate) Turda poate fi clasata ca o localitate semiurbana.
Degradarea avansata a infrastructurilor tehnico-edilitare (patrimoniul public)
n particular retelele de apa si canalizare, drumuri/strazi, groapa de gunoi).
Degradarea semnificativa (poluarea cu ape uzate si deseuri) a unor portiuni
ntinse din zona Bailor Sarate.
Decapitalizarea severa a operatorilor serviciilor publice (regiile RATACFL,
RATL, RADP).
Absenta structurilor de nvatamnt postliceal (universitar si profesional).
Nivelul foarte modest sau insuficient al infrastructurilor pentru activitati culturale
si sportive si implicit absenta unui calendar peren de evenimente.
Degradarea calitatii de viata n zonele centrale traversate de drumurile
nationale (absenta unor centuri de deviere a traficului greu).
Deprecierea urbanistica a spatiilor de pe malul stng al Ariesului datorita
absentei a cel putin 2 treceri suplimentare (poduri) peste Aries n zonele Poiana si
Materna .
Proximitatea de Cluj-Napoca, capitala economica si culturala a Transilvaniei,
care a atras majoritatea fluxurilor investitionale din zona.
Subdimensionarea veniturilor proprii ale Primariei ceea ce se traduce prin
insuficienta cronica a investitiilor si proiectelor de dezvoltare si reabilitare.
Cu o populatie de cca. 58 628 de locuitori, Turda are o pondere demografica de
cca. 0,27% din populatia totala a Romniei si cca. 0,49% din populatia urbana ceea ce
o plaseaza n categoria oraselor mici medii.
Oportunitatile care pot fi fructificate de municipiul Turda sunt legate de :

Noile orientari de dezvoltare ale turismului balnear si cultural.
Dezvoltarea turismului n zona Muntilor Apuseni si a Vaii Ariesului.
Proximitatea de municipiul Cluj-Napoca si valorizarea spatiului urban si a ofertei de
spatii pentru activitati. Nivelul bun de calificare a minii de lucru.
Constructia autostrazii Brasov-Oradea cu punct de trecere prin extremitatea de SudVest a orasului.
200

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
Reorientarea programelor europene si nationale spre finantarea infrastructurilor
publice din orasele medii si mici.
Proximitatea de Municipiul Cmpia Turzii de care este legat prin sistemul tehnicoedilitar (apa, canalizare, transport) si alaturi de care, ntr-o structura asociativa a
consiliilor locale (Comunitatea Urbana Aries-Turda-Cmpia Turzii), Turda si poate gasi
un suflu nou de dezvoltare durabila si de atractivitate investitionala.
Cresterea interesului investitorilor si antreprenorilor privati pentru spatiul economic si
resursele turistice zonale. Proximitatea de aeroportul militar - posibil si probabil punct
logistic NATO n urmatorii ani.
Cele mai mari amenintari si riscuri pentru dezvoltarea municipiului Turda pot veni n
principal din :
Inertia si inadecvarea politicilor de dezvoltare adoptate de Consiliul Local (politici ale
serviciilor publice, politici investitionale, politici de partenariat public-privat, politici
fiscale, politici de dezvoltare a nvatamntului si culturii).
Ratarea oportunitatilor de cofinantare prin programme europene si partenariate publicprivat.
Amnarea sau ratarea programelor de reorientare a activitatilor catre sectoare cu
nalta valoare adaugata si de implementare a unei infrastructuri (retele) performante de
comunicatii electronice (o autostrada numerica ).
Agravarea problemelor de mediu si a problemelor de degradare a infrastructurilor
serviciilor publice (apa, canal, drumuri, deseuri)
Nedeschiderea administratiei publice locale catre societatea civila.
Izolarea localitatii n urma devierii fluxurilor de persoane si produse spre viitoarea
autostrada.
Nerealizarea unei structuri asociative de tip comunitate urbana alaturi de
municipiul Cmpia Turzii si localitatile limitrofe singura cale de crestere a masei critice
: pondere demografica concentrare de activitati economice - oportunitati de stabilizare
si dezvoltare a competentelor atractivitate investitionala.
Amnarea sau nerealizarea politicilor nationale de sprijin a localitatilor mici si mijlocii si
de reducere a dezechilibrelor zonale si regionale.
Orientarea n continuare a fluxurilor de finantare judeteana catre capitala de judet.
Asa cum se poate observa, reusita sau nereusita n viitoarele actiuni de supravietuire si
dezvoltare durabila depind n masura determinanta de capacitatea manageriala si de
vointa politica a administratiei publice locale si de capacitatea de mobilizare a societatii
civile si a sectorului privat. Acest fapt este confirmat att de evaluarile studiilor
preliminare referitoare la fluxurile financiare reale ale populatiei (chiar daca nivelul de
dezvoltare socio-economica este la Turda mai scazut dect n marile municipii, nevoile
constante de investitie publica nu depasesc capacitatea financiara reala a populatiei si
a actorilor economici) ct si de faptul ca fenomenul de stabilizare economica si apoi de
reluare usoara a cresterii, constatat n anii 1999-2000, este confirmat de rezultatele din
2001, 2002, 2003, 2004.
Zona Huedin
n prezent, n Huedin figureaza 486 societati comerciale, dar numai 273 au bilanturi
201

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
ncheiate n anul 2000, unele au ramas doar cu numele. Dintre cele cu activitate
predomina cele de industrializare a lemnului, urmeaza cea de produse lactate, cele de
transporturi, industria usoara si cele comerciale (multe si cu un volum relativ mic de
desfacere).
n fruntea listei firmelor producatoare, cu cel mai mare volum la export pe anul
2003 a figurat "Vladeasa Huedin", ca ntreprindere mijlocie, cu profil de prelucrare a
lemnului, fiind urmata de "V.V.Furniture S.A.", "Connections Holding S.R.L.", "Gitas",
"Fabrica
de
mobila
Salajana",
"Mega
Test
S.R.l.".
ntre unitatile mai mici amintim : "Collection S.R.L.", "Santilex", "Sifonex", "Pissa
S.R.L.", "Alianta S.R.L.", "Auto Center Trans", "Bios", "Mag", "Friedag", "Kualco",
"Palimex"; apoi n domeniul transporturilor : "Joly imp.-exp.", "Gitas", "Connections
Holding S.R.L.", "Raginoasa", etc. Servicii sociale ndeplinesc societatile "Hareti Prest",
"Socom Munca","Topograf".
Zona Dej Gherla
Primria Municipiului Dej dorete o colaborare n parteneriat publicprivat, n vederea
modernizrii i reamenajrii Pieei Agroalimentare din centrul municipiului Dej.
Prin Planul Urbanistic de Detaliu se propune:
* Eliminarea gheretelor din beton / metal improprii comercializrii de alimente, inclusiv
pavilionul administrativ i grupurile sanitare, * Reamenajarea sectorului legume /
zarzavaturi / flori (73 locuri) * Reamenajarea pavilionului produse alimentare (115
locuri),
* Consolidarea, protejarea i punerea n valoare a zidului de sprijin din anul 1923 *
Revitalizarea faadelor menionate ( Cantina i Direcia sanitar-veterinar ) * Echiparea
ambiental a zonei (mobilier urban, iluminat exterior, firme / sigle / panouri de afiaj i
publicitare) * Reorganizarea circulaiei auto i pietonale, inclusiv parcri i garaj colectiv.
Teritoriul dispune de cel mai complex potenial balnear din Europa, reunit pe un areal
restrns, format din lacurile cu ap cloro-sodic, nmolurile sapropelice cu caracter
terapeutic, argilele srate...
Parc-Balnear: Infrastructura regional de turism balnear integrand beneficii curative
datorate prezenei lacurilor saline n regiune, constnd n: aerul salin ionizat, climatul
blnd, i namolurile sapropelice.
Scopul nostru const n nfiinarea unui parc balnear integrat n Podiul Somean,
pentru valorificarea potenialului natural al lacurilor srate din localitatile Dej, Cojocna, i
Beclean.
Activitile proiectului au n vedere reabilitarea, modernizarea i extinderea facilitatilor
balneare existente n cele trei locaii, pregatindu-le astfel pentru oferirea de servicii de
sntate i agrement.
Judeul Cluj alturi de celelalte judee ale regiunii este interesat n dezvoltarea unor
sectoare de sustinere, existand conditii favorabile pentru a construi competente
specifice ale Regiunii Nord-Vest si pentru a asigura avantaje competitive in competitia
pe plan national si global:
202

CLUJ-NAPOCA
PAS 2009-2013
CONCLUZII
Economia judeului indica un ritm constant de crestere anual aproximativ de 5%.
Industria prelucratoare concentreeza peste 27% din valoarea adaugata bruta pe anul
2003 in crestere relativa si absoluta fata de anii anteriori Si ponderea valorii adaugate
brute din constructii a crescut la 6,53% n 2003.
La nivelul judeului a avut loc acelasi trend care s-a manifestat si la nivel regional
i naional generand scaderea ponderii agriculturii si a sectorului industrial si in acelasi
timp crescand ponderea sectorului de servicii. Industria prelucratoare a beneficiat de
investitii directe care ii va permite sa creasca volumul productiei ca si productivitatea
muncii- pe tipuri de activiti in perioada 1998-2002, locul 1 creterea volumului
investiiilor este detinut de industria prelucrtoare, urmat de comer
n prognoza sistemului educational se va ine seama de trendurile si prognoza
economica astfel:
Evolutia agriculturii prognozata la o crestere cu 3,0% in perioada analizata pe fondul
noilor piete de desfacere si a schimbarilor de structura ( determinate de o crestere a
productivitatii muncii importanta; totusi acest sector va inregistra scaderi ale fortei de
munca de aproximativ -1,5 % anual. Se asteapta cresteri ale productivitatii muncii
importante in acest sector. Judetul Cluj are un potential de crestere important in acest
sector. Corelata cu industria alimentara.care a beneficiat de investitii importante mai
ales in perioada 2001-2003
Sectorul hotelurilor si restaurantelor are prognozata o rata de crestere proiectata de
peste medie de 5,8 % in intervalul analizat; acest lucru va fi determinat de investitiile in
infrastructura de turism cat si in cea de afaceri avand ca si efect direct un impact asupra
fortei de munca care va fi angrenata in domeniu
Un alt sector care va avea o crestere sustinuta va fi cel al industriei prelucratoare;
ramuri ca industria alimentara sau industria confectiilor isi continua cresterea chiar daca
mai lenta dact a economiei pe ansamblu; totusi datorita eliminarii barierelor vamale
sau a dizlocarii industriei lohn ponderea pe care o ocupa acest sector se poate
diminua;
Domeniul construciilor va cunoate de asemenea o dezvoltare puternic la nivel
judeean att prin constructiile de locuine, social- edilitare, ct i prin construcia
autostrzii Transilvania i a drumurilor judeene.
Activitatile legate de serviciile de invatamant( in special superior) vor inregistra
cresteri importante de pana la 3,6 %. Invatamantul superior are o lunga traditie
concentrand in Cluj-Napoca game largi despecializari tehnice si umane. Va asigura
baza de cunoastere pentru noua economie precum si transferul de know-how pentru
ramuri direct productive si in special pentru mediul privat.
Sectorul serviciilor in special cel de inalta tehnologie are o valoare adaugata mare;
dezvoltarea parcului industrial in Cluj-Napoca va avea un impact deosebit asupra
evoluiei economice a ntregului jude.
203

Pas Babes Aranjat

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Pas Babes Aranjat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

LICEUL ,,VICTOR BABE

LICEUL ,,VICTOR BABE

D. PROFILUL ACTUAL AL COLII.......................................................................8

CAPITOL I. ASIGURAREA ACCESULUI EGAL I SPORIT LA EDUCAIE 84

III.1. NIVELUL DE ATINGERE A STANDARDELOR...........................................130

LICEUL ,,VICTOR BABE

CAPITOLUL VIII ACTIVITATEA DE CONSILIERE I ORIENTARE

CAPITOLUL IX STRATEGII DE PREVENIRE I COMBATERE A VIOLENEI N

ANALIZA MEDIULUI EXTERN..................................................................159

LICEUL ,,VICTOR BABE

TIM CE AVEM DE FCUT

NVTURA ESTE PENTRU TOI

SE POATE I MAI BINE

NTOTDEAUNA EXIST CINEVA CARE S TE AJUTE

ORICINE ARE CEVA DE FCUT

PUTEM DISCUTA DESPRE DIFERENELE DINTRE NOI

NE SIMIM BINE MPREUN

LICEUL ,,VICTOR BABE

LICEUL ,,VICTOR BABE

B. VIZIUNE PRIVIND VIITORUL COLII

LICEUL ,,VICTOR BABE

confruntam, dar si direciile in care, in timpul derulrii procesului instructiv educativ,

LICEUL ,,VICTOR BABE

Finalitile specifice colii noastre sunt:

Structura pe forme, niveluri, filiere, profile i specializri a claselor

LICEUL ,,VICTOR BABE

liceu curs de zi ciclu superior filiera tehnologica, profil servicii, specializarea

E. REALIZRILE ANULUI COLAR 2008-2009

F. PRIORITI I OBIECTIVE REGIONALE I LOCALE

DE DEZVOLTARE A NVMNTULUI PROFESIONAL

LICEUL ,,VICTOR BABE

PRIORITATEA 2: Cresterea adaptabilitatii ofertei educationale la cerintele pietei

Cresterea nivelului de calificare in sectoarele prioritare ale judetului

LICEUL ,,VICTOR BABE

PRIORITATEA 3: Dezvoltarea parteneriatului social (pentru imbunatatirea calitatii

LICEUL ,,VICTOR BABE

invatamant si alte organizatii parteneriale, pentru

PRIORITATEA 4: Imbunatatirea serviciilor de consiliere si orientare profesionala

LICEUL ,,VICTOR BABE

Dezvoltarea i sprijinirea programelor de formare i dezvoltare

Initierea si sprijinirea programelor de formare a cadrelor didactice

Dezvoltarea competentelor cadrelor didactice TVET in educatia

LICEUL ,,VICTOR BABE

Cresterea calitatii procesului educational prin utilizarea

Numar de profesori din sistemul TVET care utilizeaza metode

PRIORITATEA 6 : Cresterea accesului la educatie pentru grupurile vulnerabile si

Promovarea integrrii persoanelor dezavantajate i cu

LICEUL ,,VICTOR BABE

Numar de elevi din

Obiectivul Modernizarea infrastructurilor si asigurarea de facilitati si materiale

LICEUL ,,VICTOR BABE

II. ANALIZA NEVOILOR:

LICEUL ,,VICTOR BABE

c) Ofer absolvenilor scolii postliceale sanitare cu specializarea asistent medical

d) Dotrile colii sunt n concordan cu nevoile impuse de SPP-uri.

LICEUL ,,VICTOR BABE

LICEUL ,,VICTOR BABE

f) Activitate de consiliere i orientare profesional pentru absolveni sunt

g) Prin politica de dezvoltare instituional sunt stabilite inte/strategii/obiective n

LICEUL ,,VICTOR BABE

B. ANALIZA MEDIULUI INTERN

LICEUL ,,VICTOR BABE

LICEUL ,,VICTOR BABE

INSPECTORATUL COLAR JUDEEAN CLUJ;