POLUAREA APEI

Apa este cea mai importanta resursa naturala, fara de care nu sunt posibile viata si
activitatile umane. Proportia de apa de pe planeta este de 72% , din care 97% apa sarata (mari si
oceane), 2% ghetari si 1% apa dulce; distributia apei dulci pe glob fiind neuniforma.
1. Surse de apa. Compozitia si calitatea apei.
Apa naturala are urmatoarele proveniente:
1.meteorita, rezultata din condensarea vaporilor de apa din atmosfera;
2.terestra, aflata in surse de suprafata (rauri, lacuri, fluvii, mari si oceane) si subterana (panza
freatica);
Compozitia apei difera de la sursa la sursa.
Apa meteorica absoarbe, pe masura ce cade pe Pamant, substante aflate in aer: gaze ( O2,
H2, N, oxizi de carbon , sulf, azot, H2S, NH4, etc ), substante anorganice, o cantitate de bacterii;
in apa de suprafata, procentul gazelor, substantele anorganice si bacteriilor difera fata de apa
meteorita. O2 si CO2 se gasesc in concentratie mai mare, datorita faunei si florei acvatice;
substantele anorganice dominante sunt: bicarbonati, clorurile, si sulfati de P, K, Ca, Mg;
bacteriile sunt in concentratie mai mare. In plus, apele din surse terestre de suprafata contin si
substante organice.
Compozitia apelor terestre de suprafata este intr-o continua schimbare din cauza
sedimentarii substantelor organice si anorganice si insolubilizarii substantelor organice prin
oxidare si mineralizare.
Apa marilor si oceanelor contine o cantitate mai mare de substante anorganice, putand
ajunge pana la 50g/l. Mai contine: ioni de Br, Cl, I, Fe, Ca, Mg, Mn, etc.
Apele din sursele subterane au aproximativ aceasi compozitie ca si apa din sursele de
suprafata. Deosebirile constau in: cantitatea de gaze mai mica, exceptand CO2. Celelalte gaze au
un procent mai mic decat cele de suprafata. Substantele anorganice se gasesc in concentratie mai
mare, datorita rocilor cu care apa vine in contact. Bacteriile si substantele organice au o
concentratie redusa, uneori sunt inexistente. Substantele existente in apa reprezintaimpurificatii:
solide, lichide, gazoase. Se gasesc sub forma de suspensii, coloizi si dizolvate;
Totalitatea substantelor minerale si organice a gazelor dizolvate, a particulelor in
suspensii si a microorganismelor vii aflate in apa determina calitatea acesteia. Ea este data in
standarde de stat, datorita importantei pe care o prezinta apa pentru siguranta vietii si desfintarea
activitatii umane. Calitatea apei se exprima prin indicatori de calitate.
Pentru apele de suprafata se determina urmatorii indicatori:
1.indicatori organoleptici (gust, culoare, miros);
2.suspensii (determina limpezimea apei);
3.ph-ul exprima bazicitatea sau aciditatea apei;
- ph < 7 ape acide;
- ph = 7 ape neutre;
- ph > 7 ape bazice;
4.duritatea cantitatea de bicarbonati, cloruri si sulfati de Ca si Mg;
5.oxigenul dizolvat arata starea apei; cantitatea de oxizi dizolvati scade cu cresterea
temperaturii; la 0 grade -14,65 mg/l, La 30 grade 7,44 mg/l. O apa cu 6 mg/l se considera
degradata;
6.consumul chimic de oxigen ( CCO ) arata cantitatea de substante continute in apa; se poate
oxida la rece ( substante anorganice ) sau la cald ( substante organice ) sub actiunea unor
oxidanti;

7.consumul biologic de oxigen ( CBO ) cantitatea de oxigen consumata de microorganisme

pentru descompunerea biochimica a substantelor organice in apa , in conditii standard ( timpul 5
zile si temperatura 20 grade ). Se exprima capacitatea apei de a se exprima bilogic.
Cand CBO= 0,6 mg/l , apa se poate epura; 0,2 < CBO < 0,4 apa se poate epura doar prin
cresterea temperaturii; CBO < 0,2 apa nu se mai poate epura bilogic;
8.consumul imediat de oxigen ( CIO ) in primele 24 de ore indica prezenta in apa a unor
substante usor degradabile ( zaharurile );
9.indicatorul bilogic de poluare ( IBP ) arata gradul de poluare a apei;
- 0 < IBP < 8 apa curata;
- 8 < IBP < 20 apa usor poluata;
- 20 < IBP < 60 apa poluata;
- 60 < IBP < 100 apa puternic poluata;
10.azotul total din apa azot dizolvat, amoniac, azotati, azotiti. Continutul de N si P determina
eutrofizarea acesteia, ce reprezinta fenomenul de inbogatire a apei cu substante nutritive ce
contin N si P. Eutrofizarea duce la dezvoltarea vegetatiei acvatice , dezvoltarea excesiva a apelor
plutitoare, aparitia infloririi apei, micsorarea transparentei, mirosuri neplacute de NH4, CH4
rezultate din descompunerea vegetatiei si faunei acvatice de catre microorganismele din apa,
moartea pestilor, continutul de oxigen scade pana la disparitie.
2. Poluantii apei
- sunt substante prezente in apa si care ii modifica acesteia calitatea, facand-o improprie utilizarii
curente.
- provin din surse naturale (roci, eroziunea solului, vegetatia si fauna acvatica, eruptii) si
antropice (industria agricola, zootehnie);
- se clasifica dupa:
1.stare de agregare solizi, lichizi, gazosi;
2.dupa natura organici, anorganici, biologici, radioactivi, termici;
- organici din industria chimica, industria hartiei, petrochimica, usoara, agricola, zootehnie, etc;
exemple: coloranti, solventi, produse petroliere, detergenti, pesticide, fertilizanti;
- anorganici din industria chimica, industria extractiva (prepararea minereurilor, extractia
titeiului), industria metalurgica ( hidrometalurgia ), industria usoara, agricultaru;
exemple: cloruri, sulfati, azotati, fosfati; acizi, baze, compusi metalici de Fe, Al,
Cu, Zn, Pb, Hg;
- biologici provin din activitatea menajera, industria alimentara, abatoare, zootehnie;
exemple: resturi vegetale si animale, virusuri, bacterii, protozoare; prezenta lor in
apa determina epidemii si inbolnaviri;
- radioactivi din extractia minereurilor de uraniu si ptoriu, din depozitarea deseurilor
radioactive, naufragii ale vapoarelor, cu incarcatura nucleara;
- termici din instalatiile de racire ale utilajelor industriale si energetice;
3.dupa durata transformarii naturale-biodegradabili, nebiodegradabili;
- biodegradabili usor degradabili (cateva zile) si greu degradabili (zeci de zile);
provin din activitati menajere, dejectii animaliere, apele uzate orasenesti; sunt
organici si anorganici; degradarea lor se produce sub actiunea oxigenului dizolvat in apa, prin
reactii de oxidare;
In primele zile se oxideaza compusii de C si apoi cei de N (cand oxigenul din apa este
constant in intregime), fauna si flora acvatica dispar si echilibrul ecologic este distrus ireversibil.
Pentru evitare, concentratia produsilor biodegradabili in apa nu trebuie sa depaseasca o limita
maxima admisa pentru care acestia sunt degradati fara consecinte, deoarece apa se autoepureaza.

Capacitatea de autoepurare a apei depinde de cantitatea de O2 dizolvat in ea. Cu cat

temperatura apei si debitul sau sunt mai mari, cantitatea de O2 creste. Totusi, cele mai bune
rezultate sunt obtinute la temperaturi scazute.
Un loc aparte in cadrul poluantilor biodegradabili il ocupa detergentii. Ei produc spume
cu efect letal asupra pestilor. Cand concentratia detergentilor creste, efectul se extinde asupra
intregii faune si flore acvatice. Datorita miscarii apei, spuma se acumuleaza la mal , ceea ce face
ca efectele negative sa se amplifice. In urma acestui fapt, creste cantitatea de H2S emis in
atmosfera, datorita descompunerii detergentilor sub actiunea microorganismelor.
- nebiodegradabili exemple: substante organice (produse petroliere, pesticide, coloranti),
anorganice (saruri ale metalelor grele), radioactive.
Produsele petroliere provin din:
- extragerea titeiului pe platforme marine;
- prelucrarea titeiului in rafinarii aflate pe tarmuri;
- din transportul naval al titeiului; tancurile petroliere sunt aflate la sfarsitul cursei si ceea ce
rezulta se deverseaza uneori ilegal in apa marilor si oceanelor;
- transportul maritim de orice fel prin sistemul de racire; racirea materiei se face in circuit
deschis; in apa de racire se pot acumula uneliuri ce contin o substanta cancerigena (benzopiren)
care se acumuleaza in grasimea pestilor;
- accidental naufragiaza un vas petrolier;
Substantele continute in titei si produsele petroliere sunt toxice si distrug flora si fauna
prin:
- intreruperea contactului cu atmosfera;
- inpiedicarea fotosintezei;
- omorarea larvelor;
- distrugerea oualor;
- inbibarea penelor pasarilor ihtiofage cu produse petroliere;
- pierirea unor specii din fitoplanton;
- cand titeiul atinge tarmurile, efectele negative se amplifica, deoarece distrug crescatoriile de
stridii si afecteaza turismul;
Pesticidele sunt substante de sinteza, care au in compozitia lor P, Cl, F, Br, S. Ele au
toxicitate ridicata. Distrug fondul piscicol si au efecte negative asupra restului faunei acvatice si
animalelor care folosesc apa acestor surse pentru baut. Deoarece pesticidele se concentreaza in
organisme, in acestea pot sa creasca concentratiile de mii de ori fata de concentratia pesticidelor
in apa.
Metalele grele: ( Hg, Pb, Cd): -provin din industrie, arderea deseurilor orasenesti, si a
carbunilor. Ajunse in apa, se fixeaza in pesti si se transmit la pasari si la om. Peste anumite
concentratii, aceste metale produc inbolnaviri.
Substante radioactive: ajung in apa din diverse produse; se concentreaza in organisme ,
astfel incat pot sa atinga valori de cateva sute de ori mai mare decat in apa. Au efecte
cancerigene.
Apele subterane sunt poluate de apele de suprafata, care se infiltreaza in straturile
inferioare ale scoartei terestre; gradul de poluare depinde de structura geologica a rocilor si
factorii hidrodinamici ai apei ( debit, viteza ); in timpul infiltrarii, apa de suprafata dizolva unele
substante existente in roci astfel incat concentratia unor elemente in apa, precum: Na, K, Ca, Mg
creste in apele subterane; deoarece apele subterane sunt surse de apa potabila, s-au instituit zone
de protectie sanitara a acestora. Ele sunt:
1.zone de protectie severa - nu este permis accesuloamenilor, animalelor, microactivitatii socioeconomica, excavatii, depozitari de materiale, extractii de roci, etc. Teritoriul este imprejmuit si
se iau masuri impotriva inundatiilor;
2.zone de restrictie - formate din teritorii ce inconjoara prima zona in vederea evitarii
contaminarii si impurificarii chimice, limite marcate cu borne sau alte elemente vizibile.