Tribunalul de Prima Instanta - componenta,

competenta si procedura
14 Mai 2007 Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene
Pentru multi dintre noi, a ne adresa unei institutii europene e ca si cum am invata
o noua limba straina. Cine este in masura sa ne rezolve nemultumirile impotriva actelor
institutiilor comunitare? Tribunalul de Prima instanta este una din institutiile competente
in acest domeniu.
Tribunalul de Prima Instanta a fost infiintat in 1989 cu scopul de a consolida
garantiile judiciare acordate persoanelor fizice prin instaurarea unui al doilea nivel al
autoritatii judiciare, permitand astfel Curtii de Justitie sa se concentreze asupra atributiei
sale de baza: interpretarea uniforma a legislatiei Comunitare. Avand sediul la Luxemburg,
rolul acestui Tribunal este sa judece in prima instanta litigiile in care reclamatiile sunt
persoanele fizice si functionarii comunitari. Structura si functionarea Tribunalului de
Prima Instanta sunt similare celor ale Curtii de Justitie.
Tribunalul de Prima Instanta este compus din 25 judecatori, numiti prin comun
acord de catre guvernele statelor membre, pentru un mandat de sase ani, cu posibilitatea
de reinnoire. Presedintele este ales din randul judecatorilor. In cadrul Tribunalului exista
Camere alcatuite din trei sau cinci judecatori, potrivit articolului 10 din Regulamentul de
procedura. Anumite cazuri pot fi judecate de un singur judecator. Tribunalul de Prima
Instanta nu are in componenta sa Avocati generali, dar pana la desemnarea lor prevazut
prin Statutul Curtii Europene de Justitie, Presedintele Tribunalului desemneaza dintre
judecatori pentru a indeplini aceasta atributie, care nu mai pot participa si la pronuntarea
hotararii in cauza respectiva. Tribunalul este dependent organic de Curte, el neavand
servicii proprii, in afara de grefa.
Tratatul de la Nisa a introdus mai multa flexibilitate pentru adaptarea statutului
Tribunalului de Prima Instanta care poate fi amendat de catre Consiliu prin vot unanim la
cererea Curtii sau a Comisiei. Pentru a usura volumul de munca al Curtii de Justitie,
Tratatul de la Nisa a realizat o mai buna distributie a sarcinilor intre Curte si Tribunalul
de Prima Instanta. Tribunalul de Prima Instanta primeste toate actiunile directe (recursuri,
constatarea abtinerii de a actiona, daune, etc) cu exceptia celor atribuite unui complet de
judecata si a celor care cad exclusiv in atributia Curtii de Justitie. Tratatul contine
prevederi privind crearea, pe baza dreptului de initiativa partajat intre Curtea de Justitie si
Comisie, de complete de judecata pentru examinarea in prima instanta a anumitor actiuni
pe domenii specifice care sa preia din dosarele in sarcina Tribunalului de Prima Instanta.
In plus, Tratatul de la Nisa prevede ca, pentru domenii specifice, Tribunalul de Prima
Instanta sa raspunda actiunilor pentru pronuntarea unei hotarari preliminare.

Componena Tribunalului de Prima Instanta

Tribunalul de Prima Instanta este compus din cel puin un judector pentru fiecare
stat membru (27 n 2007). Judectorii sunt numii de comun acord de ctre guvernele
statelor membre pentru un mandat de 6 ani care poate fi rennoit.

Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean,

tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date
prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date
prin lege in competenta sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date
prin lege in competenta sa.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la
indeplinire prin puterea de stat.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date
prin lege in competenta sa.

Judectorii l aleg dintre ei pe preedintele Tribunalului pentru o perioad de trei ani.

Acetia numesc un grefier pentru o perioad de 6 ani. Judectorii i exercit funciile n
deplin imparialitate i independen. Spre deosebire de Curtea de Justiie, Tribunalul nu
dispune de avocai generali permaneni. n mod excepional, aceast funcie poate fi
ncredinat
unui
judector.
Cauzele cu care este sesizat Tribunalul se judec de camere compuse din cinci sau din
trei judectori sau, n anumite situaii, de un judector unic. De asemenea, Tribunalul
poate judeca o cauz n Marea Camer (13 judectori) sau n edin plenar atunci cnd
dificultatea problemelor de drept sau importana cauzei justific aceast msur. Mai
mult de 80 % dintre cauzele cu care este sesizat Tribunalul sunt judecate de camere
compuse din trei judectori.
Preedinii camerelor compuse din cinci judectori sunt alei dintre judectori pentru
o perioad de trei ani. Tribunalul dispune de o gref proprie, ns recurge la serviciile
Curii de Justiie pentru alte nevoi administrative i lingvistice.

Competenta Tribunalului de prima instanta

Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date
prin lege in competenta sa. Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre
persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

Decizia de neparticipare este o scutire acordata unei tari care nu doreste sa se

alature celorlalte state membre ale Uniunii intr-un anumit domeniu al cooperarii
comunitare, ca mod de evitare a unui impas general.

In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin intreprindere se intelege orice

entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea
de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de
modul de finantare.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur,
care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau
exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si
toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform
prevederilor acesteia.
Pricipiu general de drept, potrivit caruia autoritatile de stat, institutiile publice si
toti cetatenii sunt obligati sa respecte legea,comportamentul lor sa fie conform
prevederilor acesteia.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date
prin lege in competenta sa.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre
acestea si persoanele juricide.

Tribunalul de Prima Instanta este competent sa instrumenteze:

- actiuni introduse de persoane fizice sau juridice impotriva actelor institutiilor
comunitare (acte adresate acestor persoane sau care le privesc in mod direct si individual)
sau impotriva abtinerii acestor institutii de a da o decizie . Este vorba, de exemplu, de o
-actiune introdusa de catre o intreprindere impotriva unei decizii a Comisiei prin care i se
aplica o amenda;
- actiuni introduse de statele membre impotriva Comisiei;
- actiuni introduse de statele membre impotriva Consiliului cu privire la actele adoptate in
domeniul ajutoarelor acordate de stat, la masurile de protectie comerciala (dumping) si
la actele prin care Consiliul exercita competente de executie;
- actiuni prin care se urmareste obtinerea unor despagubiri pentru prejudiciile cauzate de
institutiile comunitare sau de functionarii lor;
- actiuni ce au la baza contracte incheiate de Comunitati, prin care se atribuie in mod
expres Tribunalului competenta de instrumentare;
- actiuni in domeniul marcilor comunitare.
Deciziile pronuntate de catre Tribunal pot fi atacate la Curtea de Justitie in termen
de doua luni cu recurs limitat la aspecte de legalitate. Litigiile dintre Comunitati si
functionarii lor sunt de competenta Tribunalului Functiei Publice. Cu toate acestea, exista
posibilitatea unui recurs limitat la aspecte de legalitate la Tribunalul de Prima Instanta.

Procedura
Tribunalul dispune de propriul sau regulament de procedura. In principiu,
procedura cuprinde o faza scrisa si o faza orala.
O cerere scrisa de un avocat sau de un agent adresata grefei declanseaza procedura.
Punctele principale ale actiunii sunt publicate intr-un comunicat, in toate limbile oficiale,
in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Actiunea este comunicata de grefier partii
adverse, care dispune de un termen pentru a formula o intampinare. Reclamantul are
posibilitatea de a prezenta o replica intr-un termen anume stabilit, la care paratul poate
raspunde printr-o duplica.
Toate persoanele care justifica un interes privitor la solutionarea unui litigiu aflat
pe rolul Tribunalului, precum si statele membre si institutiile comunitare, pot interveni in
proces. Intervenientul prezinta un memoriu in favoarea sau in defavoarea uneia dintre
parti, la care partile pot ulterior raspunde. In anumite situatii, intervenientul poate sa-si
prezinte observatiile si cu ocazia fazei orale.
In timpul fazei orale, audierea este publica. Pe parcursul acesteia, judecatorii pot
adresa intrebari reprezentantilor partilor. Judecatorul raportor rezuma intr-un raport al
cauzei faptele expuse, argumentele fiecarei parti si, daca este cazul, argumentele
intervenientilor. Acest document este pus la dispozitia publicului in limba in care se
desfasoara procedura.
In continuare, judecatorii delibereaza pe baza proiectului de hotarare redactat de
catre judecatorul raportor, iar hotararea este pronuntata in cadrul unei audieri publice.
Procedura in fata Tribunalului de Prima Instanta este scutita de taxe. In schimb,
onorariul avocatului abilitat sa pledeze in fata instantelor unui stat membru la care partile
trebuie sa recurga pentru a fi reprezentate nu este suportat de catre Tribunal. Cu toate
acestea, in cazul in care o persoana fizica nu este in masura sa suporte cheltuielile de
judecata, poate solicita asistenta juridica gratuita.

Masurile provizorii
Introducerea unei actiuni la Tribunal nu are ca efect suspendarea executarii
actului atacat. Cu toate acestea, Tribunalul poate sa dispuna suspendarea executarii sau sa
prescrie alte masuri cu caracter provizoriu.
Presedintele Tribunalului sau, daca este cazul, un alt judecator anume desemnat
pentru solutionarea cererilor avand ca obiect dispunerea unei masuri provizorii
hotaraste asupra unei astfel de cereri printr-o ordonanta motivata.
Nu se acorda masuri cu caracter provizoriu decat daca sunt reunite trei conditii:
1. actiunea trebuie sa para la prima vedere intemeiata;
2. solicitantul trebuie sa faca dovada urgentei masurilor fara de care ar suporta un
prejudiciu grav si ireparabil;
3. masurile provizorii trebuie sa tina seama de un echilibru intre interesele partilor si
interesul general.
Ordonanta are un caracter provizoriu si nu influenteaza sub nicio forma decizia
Tribunalului asupra fondului cauzei. De altfel, ea poate face obiectul unui recurs in fata
presedintelui Curtii de Justitie.

Procedura accelerata
Aceasta procedura ii permite Tribunalului sa hotarasca cu celeritate asupra
fondului in cauze considerate ca prezentand o urgenta deosebita. Procedura accelerata
poate fi solicitata fie de partea reclamanta, fie de partea parata.
Regimul lingvistic
Limba in care este redactata actiunea, care poate fi una dintre cele 23 de limbi
oficiale ale Uniunii Europene, va fi limba in care se va desfasura procedura in cadrul
cauzei respective.
Dezbaterile care au loc cu ocazia fazei orale a procedurii sunt traduse simultan,
dupa necesitati, in diferite limbi oficiale ale Uniunii Europene. Judecatorii delibereaza
fara interpret intr-o limba comuna care, prin traditie, este franceza.
Nota AvocatNet: Numai legislatia europeana din editia printata a Jurnalului Oficial al
Uniunii Europene poate fi considerata autentica

Bibliografie
1. Documente de baza ale comunitatii si Uniunii Europene ,
Editura Polirom 1999.
2. Drept comunitar , Ion Tutuianu, Editura Pim Iasi 2009.
3. Sursa : EuroAvocatura.ro
4. www.referate.ro

UNIVERSITATEA : VASILE ALECSANDRI

DOMENIUL : STIINTE ECONOMICE
SPECIALIZAREA : CIG

Proiect
Drept comunitar

STUDENT
BELCIU CORINA-MIHAELA
GRUPA 624