CHESTIONAR DE SANATATE MENTALA TST

Aurelian Musat*
Sorina Ioana Scarlatescu**
Chestionarul de sanatate mentala este un test de depistare elaborat de psihologul
American Thomas Langner n scopul determinarii relatiei dintre evenimente de
viata si tulburarile psihice.
Proba are capacitatea de a face distinctia ntre starea patologica si cea normala,
fara a fi utilizabila n depistarea psihozelor.
Testul a fost folosit n Statele Unite de catre autor si L.Srole, James A. Blumenthal,
Fabrega si Haka, Shader, Manis, Fink, Engelsmann si altii.
Cercetatorii francezi F. Amiel Lebigre si M. Chavance au tradus si adaptat n
Franta chestionarul pentru aprecierea sanatatii mentale numit, pentru uzul
subiectilor, "Test de sanatate totala" - TST.
A mai fost utilizat n aprecieri ale sanatatii mentale n diferite situatii cauzate de
evenimente de viata n Belgia de catre Wanet, Gregoire si Bertaux si, la fel, n
Franta de catre Bessuge, Laffont, Thirry, Bugard si colaboratorii.
n anii 1980-1983 psihologul Cristina Popescu-Romanita (CEPECA - sef de colectiv
psihologul Anton Tabachiu) si psihologul Aurelian Musat (Ministerul Industriei
Usoare) au adaptat chestionarul si l-au validat pentru populatie romneasca
(resursele umane ale platformei industriale Ghencea), apoi aplicarea s-a extins si n
industria de constructii pentru selectie, orientare si reorientare profesionala ca si n
scopul consilierii sau terapiei psihologice.
I. Prezentare generala
Chestionarul de sanatate mentala elaborat de psihologul American Thomas
Langner se aplica n scopul determinarii relatiei dintre evenimente de viata si
tulburarile psihice.
nca din 1913 Jaspers, n Tratatul de psihopatologie, insista asupra notiunii de
reactie, care este raspunsul afectiv la un eveniment, dat n sensul pastrarii
homeostaziei individuale. Apoi Adolf Meyer lanseaza ipoteza existentei unei
legaturi directe ntre stimuli bine precizati si aparitia unei boli. Astfel s-a dezvoltat
un curent stiintific puternic n State, imediat urmat n Europa, pe ideea relatiei de
cauzalitate n aparitia bolii. Transpunerea modelelor de reactie biofiziologica a
organismului n modele psihologice suscita ntrebari si solutii. Reducerea
comportamentului doar la reactii fiziologice nseamna un impas n abordarea
dimensiunilor relationale, cognitive si afective. Abordarea sistematica si ampla a
personalitatii si comportamentului servita statistic de confirmari versus infirmari
prin aplicarea unor probe ce vizeaza multiplele aspecte ale proceselor biologice si
1

psihofiziologice amintite poate fi o cale (asimptotica) de apropiere de adevarata

problematica a sanatatii mentale umane.
Testul a fost utilizat n Statele Unite de catre autor si L.Srole, n studii medicale
epidemiologice, de James A. Blumenthal pentru compararea persoanelor divortate
si nedivortate si pentru compararea parintilor unor copii bolnavi de fenilcetonurie
sau fibroza chistica a pancreasului (ambele boli pot fi cauze ale retardarii) cu
parintii unor copii fara astfel de boli; Fabrega si Haka compara parintii copiilor cu
handicap cu parintii celor fara handicap; n toate comparatiile nu s-au nregistrat
diferente. Shader constata ca nota la test este mai nalta cnd nivelul socioeconomic
este cobort. Manis, Fink, Engelsmann au facut comparatii n functie de sex,
vrsta, cstig, etnie. n Franta F. Amiel Lebigre si M. Chavance au facut studii pe
488 de nvatatori francezi; n Belgia s-au facut studii psihologice pentru folosul
medicinei muncii de catre Wanet, Gregoire si Bertaux si, la fel, n Franta de catre
Bessuge, Laffont, Thirry, Bugard si colaboratorii. n Romnia, n perioada 1980
1983, psihologul Cristina Popescu-Romanita (CEPECA - sef de colectiv psihologul
Anton Tabachiu), si psihologul Aurelian Musat (Ministerul Industriei Usoare), au
tradus si adaptat chestionarul si l-au validat pentru populatie romneasca
(resursele umane ale platformei industriale Ghencea). Ulterior aplicarea s-a extins
si n industria de constructii pentru selectie, orientare si reorientare profesionala ca
si n "machetarea" subiectilor n scopul stabilirii alaturi de alte probe a
directiei si sensului consilierii sau terapiei psihologice.
Statutarea activitatii psihologului ( Legea 213) atrage dupa sine atitudinea
stiintifica, exigenta, n abordarea fiintei umane n problematica sa psihica.
Medicina muncii are, deasemenea, prevederi legate de consultarea psihologului
pentru protectia, reabilitarea angajatilor cu probleme de sanatate mentala
datorate, n special, unor factori aferenti procesului muncii si relatiilor interumane
din mediul de munca (Legea 418/2004, Art.13, d).
Timpul de care dispun psihologii din selectie, cunoastere si asistenta n investigarea
subiectilor este, uneori, dramatic limitat. Stabilirea prin metode rapide, n astfel de
situatii, a cadrului general n care abordeaza persoana normal sau clinic
constituie baza unei activitati mai eficiente, mai bine integrate att n termenele
presante ct, mai ales, n nivelele de exigenta.
n acest scop propunem utilizarea testului de sanatate mentala, util pentru
depistarea unor presupuse tulburari psihice, care a fost util si n alte mprejurari
pentru evidentierea acestora prin corelarea cu evenimente de viata capabile a
produce astfel de ncarcari.

Din perspective psihologice si psihiatrice preventive si din necesitatea depistarii

practice a tulburarilor mentale, cercetatorii francezi F. Amiel Lebigre si M.
Chavance au tradus si adaptat n Franta chestionarul pentru aprecierea sanatatii
mentale si l-au numit, pentru uzul subiectilor, "Test de sanatate totala" (Anexa 1;
sursa: Revista de Psihologie Aplicata nr. 4/1974, Centrul de Psihologie Aplicata,
Paris, Victor Hugo 48)
Proba provine din itemi continuti n M.M.P.I. (Minnesota Multiphasic Personnality
Inventory Inventarul de personalitate multifazic Minesota) si din N.S.A.
(Neuropsychiatric Screening Adjunct Instrument auxiliar de explorare
neuropsihiatrica).
ntruct despre valoarea MMPI s-a publicat n Romnia (de exemplu Introducerea
n psihodiagnoza clinica a Ruxandrei Rascanu) iar NSA este mai putin cunoscut,
aducem precizarea formulata de Harry C. Leavitt, membru al Asociatiei Psihiatrice
Americane, care a comparat NSA cu Cornell Selectee Index, forma N si a conchis
ca NSA este superior lui Cornell Index pentru ca are ntrebari simple si tintite,
economiseste timpul de aplicare si interpretare, reduce la minimum ntrebarile
nonesentiale si asigura totusi descrierea multitudinii de situatii individuale,
continnd cu adevarat ntrebari esentiale (America Journal of Psychiatry 103: 353357, November 1946).
NSA, elaborat de Samuel A. Stouffer n 1944 (The American Soldier in World War
II) pentru selectia militarilor este similar cu alte probe: Stirling County study,
Natonwide study, Cornell Medical Index, Midtown Manhattan study.
Obiectivul tuturor screeningurilor este depistarea tulburarilor n stadiul preclinic si
vizeaza, n principal, depistarea tulburarilor, distresului, pe calea acuzelor
psihofiziologice: nervozitate, inertie, insomnie, tremurul minilor, cosmaruri,
transpiratia minilor, dureri de cap, palpitatii si alte jene, n legatura cu frecventa
si durata lor.
II. Analiza statistica la populatia europeana
Prezentam, pe scurt, rezultatele cercetatorilor F. Amiel-Lebigre si M. Chavance
asupra datelor statistice din Franta.
Cei 22 de itemi din componenta fac aprecierea sanatatii mentale att pe criteriul
functiilor psihofiziologice ct si al functiilor psihice.
Nota, pentru fiecare subiect, se obtine din suma raspunsurilor marcate cu asterisc.
O nota de la 1 la 4 nu trebuie sa ne retina atentia, mai ales n cazul subiectilor tineri
sau de sex feminin. O nota cuprinsa ntre 5 si 8 poate sa fie un semn de avertizare
asupra tulburarii psihice. O nota egala sau superioara lui 9 este semnul unei
personalitati puternic perturbate si, n general, al unui tip nevrotic. Testul de
sanatate totala nu este utilizabil n depistarea psihozelor.
3

Dupa o apreciere generala de acest fel se trece la una de calitate, asa cum indica
dispersiile analizelor pe itemi din timpul validarii (att la origine, ct si n studiile
din Franta, apoi la adaptarea si validarea din Romnia).
S-a constatat aparitia a trei situatii statistice care separa raspunsurile subiectilor:
prima grupare de date separa net raspunsurile patologice de celelalte; a doua
opune doua seturi de variabile: unul "negativ" compus din 6 variabile care redau
valoarea depresiunii (ntrebarea 6 dispozitie trista sau foarte trista, ntrebarea 14
privind disponibilitatea de implicare n activitati, ntrebarea 19 cu referire la griji
care produc suferinta, ntrebarea 20 despre senzatia de izolare, ntrebarea 21
vizeaza o atitudine "lucrurile iau ntotdeauna o ntorsatura rea pentru mine" si
ntrebarea 22 care tinteste atitudinea "nimic nu mai merita oboseala"); n sfrsit, a
treia, acopera partial ntrebarile respectiv raspunsurile despre anxietatea
somatizata (2- dureri de cap, 9- senzatie de caldura, 11- cap greu sau nas nfundat,
15- palpitatii, 17- sudori reci, 18- tremurul minilor).
Analiza factoriala a evidentiat o opozitie ntre variabile: anxietate somatizataadesea cu anxietate somatizata-uneori. Acest aspect se poate datora fie unei
atitudini de raspuns din partea subiectului n sensul unei generalizari a frecventei
tulburarilor prezentate fie chiar unei tendinte reale de a prezenta tulburarile n
chestiune cu frecvente semnalabile.
Cu referire la somatizarea anxietatii studiul releva opozitia a doua grupuri de
variabile: variabilele depresiune" (raspunsurile de la ntrebarile 6, 14, 19, 20, 21,
22) proiectate n valorile negative ale populatiei statistice si cele 6 variabile care
corespund raspunsurilor adesea" la ntrebarile 10 (jena respiratorie), 15
(palpitatii),
16 (lesin), 17 (sudori reci), 18 (tremurul minilor), care n aceasta grupare statistica
se situeaza n cea mai pozitiva locatie. Cele doua grupe de variabile depresiune" si
anxietate somatizata", reprezentate adesea" se regasesc n acelasi timp n
cmpurile I-II si II-III. Din concordanta celor doua analize factoriale practicate se
nasc cel putin trei concluzii:
1. Principala trasatura a testului este chiar opozitia ntre prezenta si absenta
tulburarilor care sunt mentionate ca aparnd "adesea" sau numai "uneori", ceea
ce ne permite sa credem ca e corect sa facem introducerea notiunii de tulburare cu
slaba frecventa a aparitiei n calculul notei globale si sa-i atribuim din pondere,
de exemplu, pentru o pondere de 1 la tulburarile cu aparitie mai frecventa. Doar
raspunsul "uneori" de la ntrebarea 7 (nervozitate) nu este considerat deoarece este
asociat n rezultatele celor doua analize factoriale la absenta tulburarii cu
semnificatie patologica.
2. Componenta depresiva se detaseaza net n cele doua analize si impune
calcularea, alaturi de nota globala, a unei note partiale a depresiei, pornind de la
cele sase ntrebari (6, 14, 19, 20, 21, 22). Calculul din studiul francez s-a facut
4

pentru 488 de subiecti iar coeficientul de corelatie a notei partiale a depresiunii cu

nota complementara a T.S.T. calculata pornind de la cei 16 itemi ramasi s-a ridicat
la 0,45 ceea ce poate fi considerat ca relativ redus (n Romnia s-a obtinut 0,46 ceea
ce nu schimba nimic). Un subiect poate sa obtina o nota de 5 sau de 6 numai prin
itemii depresiunii. Nu este depistat pentru ca s-a fixat la 9 criteriul de depistare si
totusi el este serios deprimat.
3. Factorul "manifestarile somatice de anxietate", find egal aparut, autorii francezi
s-au gndit ca este interesant de calculat o nota partiala pornind de la itemii
corespondenti n raport pe de o parte prin relativa instabilitate de la o analiza la
alta, pe de alta parte de la posibilitatea de a nu traduce ca o atitudine de raspuns la
subiect mai mult ca n realitate.
Astfel ca, practic, francezii au propus o grila de corectie realizabila n functie de
ponderile mentionate, pentru cele 22 de ntrebari care conduce la o nota cuprinsa
ntre 0 si 22 si o nota partiala a depresiunii.
Lebigre si Chavance au aplicat chestionarul unui grup de 127 subiecti din clase
terminale ale scolii normale (sex feminin), au examinat apoi cei 127 de subiecti prin
convorbiri dirijate prin care s-a realizat un dosar standardizat pentru fiecare. O
comisie psihiatrica a lecturat cele 127 de dosare si le-a clasat n 4 categorii : "A"
cazuri certe de psihiatrie, "B" cazuri probabil psihiatrice, "C" cazuri probabil
nepsihiatrice si "D" cazuri cert nepsihiatrice. Mediile notelor la T.S.T. sunt
prezentate mai jos:
Tabel I Mediile notelor la T.S.T. pe categorii
T.S.T

Nota globala 1

8,8

7,5

5,0

3,4

Nota globala 2

10,1

9,0

6,0

4,4

Nota partiala

3,2

2,5

1,6

1,0

Pe baza celor aratate pna acum, analiza raspunsurilor unui subiect se face astfel:
Nota, pentru fiecare subiect, se obtine din suma raspunsurilor marcate cu asterisc.
O nota de la 1 la 4 nu trebuie sa ne retina atentia, mai ales n cazul subiectilor tineri
sau de sex feminin. O nota cuprinsa ntre 5 si 8 poate sa fie un semn de avertizare
asupra tulburarii psihice. O nota egala sau superioara lui 9 este semnul unei
personalitati puternic perturbate si, n general, al unui tip nevrotic.
5

Dupa aprecierea de tip general se trece la calcularea notelor prin numararea

raspunsurilor marcate de subiect astfel:
- pentru nota globala 1 se numara 1 punct pentru 1-rau, 2-da, 3-adesea, 4-adesea,
5-nu, 6-destul de trist sau foarte trist, 7-adesea, 8-da, 9-da, 10-adesea, 11-da, 12-da,
13-da, 14-da, 15-adesea, 16-adesea, 17-adesea, 18-adesea, 19-da, 20-da, 21-da, 22da;
- pentru nota globala 2 se aduna la punctajul obtinut anterior cte punct pentru
fiecare "uneori" de la 3, 4, 15, 16, 17, 18;
- pentru nota partiala se nsumeaza cte un punct pentru 6, 14, 19, 20, 21, 22.
Analiza statistica pe populatie romneasca s-a realizat pentru raspunsurile a peste
1000 de subiecti esantionati pe cotele sex, nivel de studii si vrsta iar corelatiile nu
au evidentiat diferente semnificative fata de rezultatele studiilor din America,
Franta sau Belgia.
Pe de alta parte, nsa, au aparut unele aspecte n legatura cu interpretarea
rezultatelor, tinnd cont de specificitatea economica si sociopolitica din Romnia n
acea perioada (1980-1983), ntruct numerosi indivizi prezentau distonii
neurovegetative si elemente simptomatice de tip nevrotic, usoare depresii si
anxietati cu sorgintea n presiunea politica repercutata ca opresiune, umilinta,
incertitudine ce se amplificau datorita manipularii prin denigrarea generala a
persoanei si drepturilor individuale devenita fenomen de mase. Astfel ca orice
semnalare prin note mai mari dect 1,0 s-a constituit n motiv de convorbire
dirijata, masuratori cu index de somatizari (Cornell) sau chiar estimari cu probe
proiective (Luscher, Szondi, Rorschach, Rosenzweig, arborele Koch s.a.), n vederea
protejarii persoanei cel putin prin consiliere daca nu chiar prin metode terapeutice
ori masuri n managementul resursei umane pentru ameliorarea raportului dintre
nsusirile si limitele persoanei cu solicitarile mediului de munca.

III. Test de sanatate totala - T.S.T.

T.S.T. n examinarea psihologica a militarilor profesionisti pentru angajare,
rennoirea contractelor si pregatirea detasamentelor pentru misiuni n afara
granitelor TST este utilizat experimental ncepnd cu 2006 ca proba de depistare a
situatiei de tulburare a normalitatii psihice. n lunile aprilie-mai 2006 proba a fost
aplicata pe 108 subiecti, candidati pentru misiuni n strainatate. Evident ca nu s-au
descoperit aspecte socante ale structurii psihice a candidatilor, pentru ca subiectii
fac parte dintre cei selectati cndva pentru angajare si apoi revazuti anual pentru
rennoirea contractului. Pe de alta parte, proba fiind una de depistare a unei stari si
nu de fixare a diagnosticului si-a ndeplinit cu succes rolul, dupa cum se va vedea.
6

Grupul din Bucuresti, de 60 de persoane, cu depistarea unor disfunctii n proportie

de 33% (20 persoane) si grupul din Curtea de Arges care semnaleaza tulburari
usoare n proportie de 50% (24 de persoane dintre cei 48), total 108 persoane
cuprinse n studiul din acest an, aduce semnalari interesante. Cu toate ca toti
subiectii sunt ncadrati n categoria nepsihiatric", procentajele de mai sus se
nregistreaza pentru subiecti cu punctaje minime pentru cele trei tipuri de note si
totusi se ndeplineste rolul de proba de depistare n masura n care fie ca au
accentuari pe scale de decizie din probele FPI (N, A, D, Nle) si EPQ (P, N) fie ca au
raspunsuri situate n extremitatea pozitiva a acestor scale (stanine de 9 si 8) dar au
note mici la scale de verificare (Fd din FPI si, respectiv, L din EPQ) iar n cadrul
examinarii individuale vadesc unele accentuari structurale usoare si conjuncturale.
Unii au primit avizul RESPINS PSIHOLOGIC" pentru misiune, cum ar fi
subiectii 10 si 16 din Bucuresti, genisti, cu note mari la scale de decizie la alte
probe, dar cu nota minima la sinceritate si depistati cu proba TST doar cu o nota
globala 2 de cota minima, respectiv 0,5; la fel, subiectii de la Curtea de Arges: nr. 8
(nevroza) dar si subiectii nr. 3, 6, 9, 12, 13, 17, 18 care au avut raspunsuri conforme
cu dezideratul si nu cu realitatea la scale de decizie dar mici la scale de sinceritate
si, n plus, note mici la probele de nivel mental si au fost respinsi; acestia din urma
au avut la TST note globale cuprinse ntre 1 si 1,5 iar nota partiala ntre 0,5 si 1.
Printre subiectii cu aviz de ADMIS" au fost, de asemenea, depistati unii indivizi
datorita unor semnalari minime cu TST care aveau si foarte usoare accentuari
masurate cu probele amintite, persoane carora nu a fost nevoie dect a li se atrage
atentia asupra masurilor de autocontrol pe perioada misiunii (energic impulsiv,
usor nclinat spre reflexii de tip depresiv, usor instabil afectiv-emotional etc).
Finalizarea avizarii psihologice a celor doua grupuri cuprinse n studiu s-a realizat
si prin utilizarea n cadrul examinarii individuale a informatiei obtinute din
aplicarea TST, aplicare de altfel facila si pentru subiecti si pentru psiholog, ca si
cotarea (nu este necesara aplicarea de grile).
n concluzie ne propunem utilizarea probei n continuare, n special pentru
depistarea tulburarilor ce pot aparea n selectia pentru misiuni ct si n depistarea
ncarcarilor psihice produse n misiune, n cadrul evaluarilor din perioada de
repatriere/recuperare a militarilor care au executat misiuni n afara granitelor
tarii.

Anexa nr.1
Chestionar de sanatate totala
1 (n ultimul timp) n general, apetitul dumneavoastra este bun, acceptabil sau
rau?
2 Suferiti de ntepaturi la stomac de mai multe ori pe saptamna?
3 Sufetiti de dureri de cap: adesea, uneori, niciodata?
4 (n ultimul timp) va este greu sa adormiti sau sa ramneti adormit: adesea,
uneori, niciodata?
5 n ansamblu (n ultimul timp) memoria va da satisfactie?
6 n ansamblu (n ultimul timp) sunteti destul de bine dispus, destul de trist sau
foarte trist?
7 (n ultimul timp) vi se ntmpla sa fiti deranjat (jenat) de o stare de nervozitate,
iritabilitate sau tensiune: adesea, uneori sau niciodata
8 Sunteti un temperament temator?
9 (n ultimul timp) vi se ntmpla uneori (cteodata) sa fiti invadat brusc de o
senzatie de caldura?
10 (n ultimul timp) vi se ntmpla sa fiti jenat (deranjat) de gfiala (respiratie
taiata), o senzatie de sufocare, fara sa fi facut nici un efort fizic: adesea, uneori sau
niciodata?
11 (n ultimul timp) aveti, destul de des, senzatia de cap greu sau de nas nfundat?
12 (n ultimul timp) aveti momente de agitatie pna la punctul de a nu putea sta pe
loc un timp oarecare?
13 (n ultimul timp) vi se ntmpla destul de des sa fiti cuprins de o senzatie de
oboseala generala?
14 (n ultimul timp) vi se ntmpla sa treaca zile, saptamni sau chiar luni, fara sa
va puteti ocupa de nimic deoarece nu va vine sa va apucati de treaba?
15 (n ultimul timp) ati fost jenat de palpitatii: adesea, uneori sau niciodata?
16 n ultimul timp vi s-a ntmplat sa lesinati: adesea, uneori sau niciodata?
17 (n ultimul timp) vi s-a ntmplat sa fiti jenat de sudori reci: adesea, uneori sau
niciodata?
18 (n ultimul timp) vi s-a ntmplat sa va fi tremurat minile nct sa nu vi le
puteti stapni: adesea, uneori sau niciodata?
19 (n ultimul timp) ati avut griji care v-au facut sa va simtiti bolnav?
20 Va simtiti putin izolat, putin singur, chiar si printre prieteni?
21 Aveti impresia ca lucrurile iau o ntorsatura ntotdeauna rea pentru
dumneavoastra?
22 Aveti uneori impresia ca nimic nu mai merita oboseala?
8

Anexa nr.2
Chestionar de sanatate totala
- foaie de raspuns
Unitatea/compania ... Data ...
Numele Prenumele ..
Vrsta
Urmarind cu atentie numarul de ordine, marcati cu un "X" peste caseta aleasa de
dumneavoastra ca raspuns:

1
2
3
4
5
6

7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18

bun

acceptaru #
bil
da*
nu
adesea* uneori niciod
at
adesea* uneori niciod
at
da
nu*
destul destul foarte
de bine de trist trist
dispus
adesea* uneori niciod
at
da*
nu
da*
nu
adesea* uneori
da*
nu
da*
nu
da*
nu
da*
nu
adesea uneori niciod
at
adesea uneori
adesea uneori niciod
at
adesea uneori niciod

tst NG1 NG2 NP

A

8,8 10,1 3,2

7,5 9,0 2,5

5,0 6,0 1,6

3,4 4,4 1,0

at
19
20
21
22

da*
da*
da*
da

nu
nu
nu
nu

Psiholog principal, Sectia de Psihologie

** Psiholog principal, Sectia de Psihologie

10