Logica Matematica si Computationala

INTRODUCERE IN CALCULUL CU PREDICATE

SINTAXA
Ioana Leustean
FMI, UB

LOGICA DE ORDINUL I
Sintaxa

L limbaj de ordinul I
O axioma a lui L este o formula care are una din formele:
(A1) ( )
(A2)

( ( )) (( ) ( ))

(A3)

( ) ( )

(A4)

x( ) (x x)

(A5)
(A6)

x
x

daca x 6 Var ()

(E1)

x(x = t)

daca x 6 Var (t)

(E2)

t1 = t2 ( ),

daca si sunt formule atomice si

se obtine din prin inlocuirea
unei aparitii a lui t1 in cu t2 .

(MP)

,
si (GEN)
(generalizarea)

Deductia din ipoteze

Fie o multime de formule.
Definitie
O demonstratie din ipotezele este o secventa de formule
1 , . . ., n astfel incat una din urmatoarele conditii este
satisfacuta oricare i {1, . . . , n}:
i este axioma sau i ,
i se obtine din formulele anterioare prin MP:

exista j, k < i astfel incat j = k i

i se obtine din formulele anterioare prin GEN:

exista k < i si x Var astfel incat i = xk

O formula este o consecinta sintactica a lui daca exista o
-demonstratie 1 , . . ., n astfel incat n = .
Notam prin ` faptul ca este consecinta sintactica a lui .
Observam ca ` este echivalent cu ` .

Tautologii
O formula FormL se numeste tautologie daca f () = 1
oricare ar fi f : FormL {0, 1} o functie care satisface
urmatoarele proprietati:
(T1) f () = f (),
(T2) f ( ) = f () f ()
f este numita functie de adevar (truth valuation).
Propozitie
Orice tautologie este teorema.
Teorema lui Post
Daca 1 , . . ., n , FormL astfel ncat
1 (2 (n ) ) este tautologie, atunci
` 1 , . . ., ` n implica ` .
Observatie
Exista formule valide care nu sunt tautologii (exemplu: v = v ).

Teoreme
Lema 1. Pentru orice termen t avem ` t = t.
Dem. Fie x o variabila care nu apare in t.
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)

` x = t (x = t t = t) (E2)
` (t = t) (x = t) (` ( ( )) ( ), MP)
` x((t = t) (x = t)) (2), GEN
` x(t = t) x(x = t) (3), (A4), MP
` (t = t) x(t = t) (A6)
` (t = t) x(x = t) (4), (5)
` x(x = t) (t = t) (6)
` x(x = t) t = t
` t = t (8), (E1), MP

Lema 2. ` x
Dem. exercitiu
Lema 3. ` x( ) ( x) daca x 6 VL() .
Dem. exercitiu (numai pentru x 6 Var ()).

FOL
Forma prenex
O formula este in forma prenex daca = Q1 x1 . . . Qn xn
unde Q1 , . . ., Qn sunt cuantificatori si este o formula fara
cuantificatori.
Teorema
Orice formula este logic echivalenta cu o formula in forma prenex.
Forma prenex a unei formule se obtine astfel:
1. Se redenumesc variabilele cuantificate astfel incat:
nici o variabila libera sa nu coincida cu una cuantificata,
cunatificatori distincti sa lege variabile distincte.

Forma prenex
2. Se inlocuiesc si :
,
( ) ( )
3. Se aplica urmatoarele teoreme:
` x x
` x x
` x x
` x x( ) daca x 6 VL()
` x x( ) daca x 6 VL()
` x x( ) daca x 6 VL()
` x x( ) daca x 6 VL()

Forma prenex - Exemplu

= x((yR(x, y )) (xR(x, y )))

x((vR(x, v )) (zR(z, y )))
x((vR(x, v )) (zR(z, y )))
x(vR(x, v ) (zR(z, y )))
xv (R(x, v ) (zR(z, y )))
xv (R(x, v ) zR(z, y ))
xv z(R(x, v ) R(z, y ))

FOL

Inchiderea unei formule

Daca este o formula si VL() = {vi1 , . . . , vik } unde i1 < < ik
atunci inchiderea lui este enuntul vi1 vik .
Propozitie
Daca 0 este inchiderea lui atunci:
` ddac
a ` 0
A |= ddac
a A |= 0

Dem. exercitiu

FOL
Teorema deductiei (J. Herbrand)
Daca este o multime de formule, o formula si un enunt,
{} `

Dem. (schita) Fie 1 , . . ., n = o demonstratie pentru din

ipotezele {}.
Demonstram ca ` i prin inductie dupa 1 i n.
i = 1: evident
Presupunem ca ` k oricare k < i.
Distingem urmatoarele cazuri:
(I) i este axioma sau i {} : evident.
(II) exista j, k < i astfel incat j = k i : evident.
(III) exista k < i si x Var astfel incat i = xk .
` k (ip. de inductie)
` x( k ) (G)
` xk (Lema 3, MP)
` i

Corectitudinea FOL
Teorema
` |=
oricare ar fi FormL si FormL .
Dem. Fie A o L-structura astfel ncat A |= . Trebuie sa aratam
ca A |= .
Fie 1 , . . ., n = o demonstratie pentru din ipotezele .
Demonstram ca A |= i prin inductie dupa 1 i n.
Pentru i = 1, 1 este axioma sau 1 , demonstratia este
evidenta.
Presupunem ca A |= k oricare k < i si demonstram ca A |= i .
Daca i este axioma sau i atunci procedam ca mai sus.
Daca exista j, k < i astfel ncat j = k i , atunci A |= k si
A |= j , deci A |= i .
Daca exista k < i astfel ncat i = xk , atunci A |= k , deci
A |= xk pentru orice x Var (exercitiu).

FOL

Multimi consistente
O multime FormL se numeste consistent
a daca exista o
formula astfel ncat 6` .
Propozitie
Dacua FormL si este un enunt atunci sunt echivalente:
(1) `
(2) {} inconsistenta .
Dem. exercitiu

Teorema de completitudine (K. G

odel)
Teorema de completitudine II
O multime FormL este consistenta ddaca are un model.
Teorema de completitudine I
Daca este o multime de formule si o formula, atunci
` ddaca |=
Dem. Presupunem ca |= si 6` . Daca 0 este inchiderea
lui , atunci 6` 0 . Rezulta ca {0 } este consistenta, deci
are un model (din forma II). Fie A astfel incat A |= si A |= 0 .
Rezulta A 6|= , ceea ce contrazice ipoteza.
Teorema de compacitate
Daca este o multime de formule astfel incat orice submultime
finita a sa are un model atunci are un model.
Dem. exercitiu

FOL
Observatie
In teorema deductiei
{} `

nu putem renunta la cerinta ca sa fie enunt:

{v0 = v1 } ` v0 = v2

Daca A |= v0 = v1 atunci A = {a}, deci A |= v0 = v2 .

6` v0 = v1 v0 = v2

Daca N este multimea numerelor naturale, atunci

N 6|= v0 = v1 v0 = v2 .
Din corectitudine obtinem rezultatul dorit.