coala de la Chicago

Studii clasice

coala de la Chicago

Cunoscuta pentru:

Sociologie si ecologie urbana

Interactionism simbolic

1910 - 1940, University of Chicago

Studiaza in special comportamente si grupuri
deviante, probleme sociale

Un alt fel de hri ale oraului hri sociale ale

comportamentelor sociale (delincven, sinucidere,
srcie, prostituie, imigrani)

coala de la Chicago

Metoda: studiul n teren, observaie participativ,

integrarea n comunitatea studiat, culegerea
datelor dura ani de zile (cercetare de tip
antropologic)

Antropologia, ca stiinta despre om, a fost preocupata pna n

prezent cu studiul oamenilor primitivi. Dar omul civilizat este este la
fel de interesant ca obiect de investigatie. Viata urbana si cultura
sunt mai variate, mai subtile si mai complicate. Aceeasi metode de
observatie rabdatoare pe care antropologi precum Boas sau Lowie
le-au folosit pentru pentru studiul vieii si a manierelor Indienilor
Americani pot fi folosite cu mai mult succes n investigarea
obiceiurilor, credintelor, practicilor sociale si a conceptiilor generale
despre viata predominante in Mica Italie sau in North Side in
Chicago. (Robert Park)

I. The Polish Peasant in Europe and

America - Thomas & Znaniecki
1918 -1920
4 pri:

1. descrierea a societii rurale poloneze

2. analiz a scrisorilor dintre imigranii polonezi n SUA i rudele
de acas
3. descriere a proceselor de dezorganizare social cu care se
confrunt n SUA
4. analiz a noii generaii, de polonezi americani (intersecie
ntre cele dou culturi) i explicaie pentru lipsa de integrare a
acestora

I. The Polish Peasant in Europe

and America - Thomas & Znaniecki
o

Primele generatii de migranti supravietuiesc socului

cultural, se integreaza (legturile n comunitatea de
origine sunt vitale)
A doua generatie, copiii migrantilor predispusi spre
devianta
o

Explicatia: ruperea legaturilor sociale, familiale, comunitare,

slabirea controlului social

Tinerii se socializau pe idealuri poloneze nepotrivite

societatii americane

II. The Hobo - Nels Anderson, 1923

Autorul Anderson insusi a fost un hobo

A ajuns doctorand la Chicago

Ce e hobo:
Muncitor migrant, nascut in America,
fara planuri fixe.

Muncitor in constructii, lucrator in

silvicultura
Zilier, munci temporare

Apariia hobo-ului e legat de

generalizarea cailor ferate
A creat o forta de munca mobila pentru
orase si ferme noi, pentru industriile noi

II. The Hobo - Nels Anderson, 1923

Chicago era capitala muncitorilor
migranti
Anderson estima ca intre 300.000
si 500.000 de hobo circulau prin
Chicago anual
Fluxul depindea de anotimp si de
piata muncii
In timpul iernii erau mai multi
Exista in permanenta intre 35.000
si 70.000 de hobo in oras
Hobo calatoreau ilegal cu trenurile,
Chicago era capat de linie

II. The Hobo - Nels Anderson, 1923

Ocupantii ai zonei de tranzitie

unde exista cazare ieftina si

institutii pentru personaje urbane
tranzitorii
Aveau adaposturi in apropierea
cailor ferate

Cinci tipuri de hobo

1.
2.
3.
4.
5.

muncitorul agricol transhumant,

hobo la prima migratie, care nu
avea alte experiene de migratie
lucratorul urban fara casa, care se
deplasa ntre slujbe prost platite
vagabondul cersit si furt;
boschetarul nu muncea

De ce migrau

Restrngeri ale pietei de munca,

pierderea slujbei
Dezorganizare familial
Erau n cutare de experiente noi

II. The Hobo - Nels Anderson, 1923

Existau si hobo in rndul femeilor

Institutii care sustineau viata populatiei de hobo

Dansatoarele din saloanele de dans,

dansatoarele din cluburile de noapte sau
prostituatele.
Unele dezvoltau relatii stabile cu alti hobo, altele
aveau relatii tranzitorii

agentiile de resurse umane,

casele de amanet,
restaurantele ieftine,
hotelurile ieftine,
scolile de frizerie care aveau nevoie de subiecti
pe care sa practice.

Se mai converteau la religie in schimbul unui

pat si pentru mncare

III. The Gang Frederic Thrasher, 1927

Gastile sunt fisuri si rupturi in structura organizarii

sociale. Gasca poate fi privita ca un element
interstiial in cadrul societatii, iar teritoriul gastilor
sint o regiune interstitiala in organizarea orasului.

1313 gsti identificate n ora.

majoritatea gastilor se formau in zona de tranzitie

membrii variau foarte mult la vrsta, de la 6 la 50 de
ani, desi majoritatea erau adolescenti

Surse: articole de ziar, observatii personale,

documente elaborate de observatorii gastilor
Se mprietenea cu ei performind tot felul de
smecherii de magician.

III. The Gang Frederic Thrasher, 1927

Majoritatea gastilor aveau

caracter etnic
erau polonezi, italieni,
irlandezi si negri; mult mai
putini germani, evrei sau
suedezi.
Gasca nu era doar un grup de
conflict; se angajau si in activitati
precum excursii, sporturi, mersul
la teatru de comedie.
Dominati de dorinta de
independenta

III. The Gang Frederic Thrasher, 1927

n funcie de organizare se mpreau n:

tipul difuz gasca rudimentara locuiau

in acelasi cartier si uneori se ciocneau, fara
insa avea structura interna puternica
tipul solidificat masina de lupta, cod
strict de loialitate, ritualuri

Unele se transformau in cluburi, devenind

conventionale
Unele erau legate de politica: ofereau
suportul in schimbul patronajului
politicienilor
Altele erau deviante, mafiote, mai degraba
orientate ctre crime si furt
Diviziunea muncii instrumentala si
expresiva:

Roluri din gasca: liderul, baiatul simpatic,

fricosii, tupeistul, mascriciul

IV. Paul Cressey The Taxi-Dance

Hall,1932

Cercetare intre 1925 si 1932

Studiu despre dansatoarele platite
Slile de dans erau situate in zone cu chirii
scazute, cu rooming-house
In apropierea zonei centrale a orasului, tot n
zona de tranziie de cele mai multe ori
Slile de dans combinatie de coli de dans si
protodiscoteci deschise pentru ambele sexe.
Comercializau compania feminina: elevii scolii
doreau sa danseze cu instructoarele dincolo de
pragul pentru care aveau nevoie de lectii
Multi nu aveau partenere (protoclub pentru
oameni singuri )

IV. Paul Cressey The Taxi-Dance

Hall,1932

Instructoarele aveau intre 15 si 27

de ani
Multe dintre ele erau poloneze,
cteva evreice
Luau nume frantuzesti sau anglosaxone.
Codul de conduita creat de fete era
in concurenta cu cel impus de
management

Pentru clientii simpatici acordau

dansuri libere o practica interzisa
de management.

Patronii trebuiau, din punctul lor de

vedere, exploatati

IV. Paul Cressey The Taxi-Dance

Hall,1932

Clientii slilor de dans

Motive:

oameni de afacere aflati in trcere prin oras,

oi negre din familii bune
hobo, muncitori
Imigrani (greci, italieni, asiatici)
sa treaca timpul mai usor pentru cei aflati in
treacat prin oras,
companie pentru tinerii ai caror grupuri etnice
aveau o supraveghere stricta a femeilor (grecii,
italienii),
Companie pentru grupurile etnice stigmatizate
(asiaticii).

Uneori se dezvoltau in contacte mai intime:

relatii de o noapte
fata devenea amanta pentru o perioada;

Uneori grup poliandric mai multi barbati

sustineau o fata, stiind unii de altii sau chiar
devenind prieteni si

casatorie

IV. Paul Cressey The Taxi-Dance

Hall,1932

Proprietate condiionat etnic toate erau proprietatea imigrantilor

greci in Chicago
Dupa ce au devenit o afacere de succes, a inceput un fenomen de
nlocuire etnic - au fost preluate de negri
Cauza: fiind situate la marginea respectabilitatii si a legalitatii, erau
vulnerabile la presiuni administrative, operate de grupuri cu legaturi
politice mai puternice.
Traseu decadent pentru slile de dans i pentru instructoare:

de la o sala bun, la una mai putin bun,

de la clienti de prestigiu, la clienti stigmatizati,
apoi la un cabaret detinut de populatia de culoare,
Pentru ca n final multe s ajung implicate n prostitutie