Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • 03 Gh. Boboc - Aparatul Dentomaxilar. Formare Si Dezvolatre

    Încărcat de

    Zanoaga Anca
    7K vizualizări52 pagini
    stomatologie

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    stomatologie

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    7K vizualizări52 pagini

    03 Gh. Boboc - Aparatul Dentomaxilar. Formare Si Dezvolatre

    Încărcat de

    Zanoaga Anca
    stomatologie

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 52
    Pantec a H-a Rolul factorilor functionali in dezvoltarea aparatului dentomaxilar Dupai cum s-a putas desprinde din cele precentate prima parte a lucrari,fenomenologia formant, cresterisi desvoltarit aparatulii dentomaxilar este deosebi de complexd si supusi permanent interactumit unor factor solip coe es ep eafrcoenya mare es ares Dacinse perturbari ale acestei fenomenologit. concretizate in sanomalille dentomasilae ‘Acest aparat confine, in aldtuirea a, structuriciferite ca origine, reactivilate $1 termene de atingere a smaturizrii" structurale $i funcjomate 1a patrimoniul forjelor si tendinfelor ereditare ale dezvoltar, se grefeazd actiunea nor forte multiple, ce fin tele de faciort ai mediului intern (neuroendocrini, dismetabolici),altele deriva din facioré ai mediului extern (ata este 0 parte a compului neprotejati artificial). Un grup Important de forte tau nagtere din parteiparea sa, itr ‘masurd variabila, la desfagurarea multor func, folosind ‘aceleas siructuri Forfele. de care seinsojestedesfasurarea ‘acesior functi, sunt numeroase i diferite In ceea ce priveste ‘cine oe beatin re rest met nad 4 locul de acjune. Cunoasterea lor~prin prisma fenome- nologiei dezvoltarit aparatului dentomaxilar ~ oferé premise pentru acfiuni bazate, in principal, pe exercifi si ‘aparate ortodontice, in vederea prevenirit si corectaris ‘anomalilor dentomaxilare. Ele sunt expuse tn continuare. Subliniem necesitatea utilizar acestor nofiuni in contextul celor privitoare la intreaga constelatie de influenfe la care este supusi dezvoltarea Ap. D.M. si al complexitai etiopatogeniel anomalitlor dentomaxilare. 316 [2 CORELATIILE DINTRE RESPIRATIE $!DEZVOLTAREA ‘APARATULUI DENTOMAXILAR Sumar TILL IMPORTANTA PASAJULULAE- _APARITA ANOMALILOR DENTO- RIAN NAZAL PENTRU RESPI- MAXILARE 322 z na A NPLDDITA NOR he DM m2 x PRA RESPIRATI 3 112 POSTBIATATILE DE SUPLEE: a REorAIA OUALA A.D LX A UNEL ‘CAMANIFESTARU ASOCTATE ALE NAZALEOREUNATES caouneresri US NGLUENTA RESPIATETORA- yA PORTSTATEAIMUNATATR LEASUPNa DEZvOUTARIT ap.” ConDETIT oe RESP At DM MECANISMELE PRIN CARE TRATAREA SICORECTARES hn RESPMATINORALADETERNINA Bae an soviere a wclas pacen a unr tuburtri ale respira nazale ga unor As api pace respira tulburén ale conformatis aparaulv:dentomanilara fst observats petra prima data de eitre Robert (843) De atunc), sau efectoat nenumarate ceeetit aperimenfale observa clinice Au foo ormlate opi vata, tn lle privinfe contractor. De problema corelailor dite reopiafic xl dezvoltarea Sra deta eg ate deo desea inpnan ede @ pent ed ele cats elucidezerporurle Ap. DM. si eoonomia general anism earn finde ie foci de bad, tar pe dea pars, penta ein fanfic de raspunsurie pe cae le primese acest ineba, depind $laprcierea metodclor alee penu trap anoualilor dentomatslare, valoarea ‘i ulitateaacestor metode Intrebarile puse de corelafile dintre Problema tipurile de resprafe (oral, mixti saunazals) corelatieh sidezvoltarea Ap. DM. se refer la: = importanfa trecerii curentului de aer Fespiratic yy) prin nas, fo timpul respiratiei, asupra 91 An. O.M. a sini de sndtate gia dezvoliicopiulut (ig. 249); re ~ posibiltjile de supleer ora a unei respiralii nazale ingreunate (obstruc- fionate); ~ influenta respiratiei orale (R.O.) supra dezvoltai aparatului dentomaxiar; Fig 249 Pasyjl sein nazofaigian, mecanismeleprineare R.O, poate determina uph Wms (lu dupa Sao). aparija An. DM; ‘21comen infirm. corel — influenta negativl a unor anomali ili; 5. emer spear. denfomaxilareasupra respira, 317 = dact R.O. si An. DIM. sunt legate eauzal sau este vorba numsi de © asocete accidentals; dda existd posblitata ca prin tatarea si corectarea unor An. DM prin metodele ortopedit facial, 8 se imbundeasca condifile respratoi, in cele ce urmeaza s¢ va face ~ pe sourt 0 sistemaizare a celor mai importante dae ViIt. IMPORTANTA PASAJULU! AERIAN NAZAL PENTRU RESPIRATIE Jinmod normal fn timpulrespiratici, coloana de sor sib evita aca faringce,lringele, taheea, bronhiile si ramifcaileacestora pentru ajunge Ia nivelul aiveolelor pulmonate, Paruadevea acrului se face prin vestibull nazal, cate are ostructur ibrocarilaginoas®,cu rol activ i relarea reflex a faxulu ‘erin, Vestibull ete considerat cao Veriabila valva de admisie cu og at mai (J. Chassignol). Pareurgind cavitjile nazale si faringele, aerul inspirat Sule transformant cantitative y caltative, care-l prepar, i adaptesza la can- diile corute de respirajia pulmonara. Au'loe modifica instantanee ale con- ‘dLsulu respirator i eapor! cu elementele ce [in Ue starea individu tae de repaus sau de efor, fonagi, deglutie, micos vic) side vantit ale media cconjordtor (temperatur, wmiditate, altitudine ete). Pasajul eerian nazo- fringlan poate reali aceastadaptarea curentulul de aer dato “arhitecionei speciale, Functor specifice ale epitelilui = fanefiilorglandulare; = jesutulus venos ereetil (radiator nszal) = Inervatici. a) Reglarea canttafit si schimbarilor de direcjte ale fluxului aerian Pasajulacrian nu se prezinii ca o nic dicapta, cl, componeitle sale au axe dlifente, care produc Schimbari de directc ale oxsfuiaerian. In plu, daria Sinuoziatilor pe care le prezints fosele nazale se crecaza curente gi varejurt Roglarea secundare si se micgoreaza viteza de wanzit. In reglarea cantiagi de aet st vitezel modificarca vitezci, mai intervin gi alte elemente cu n ar fi modificrile de cali si bru ale sistemului cavemos, ce pot duce la blocarca completa a tranzitut direct! Dec juteala si direcfia aerahii inspirat sunt determinate nu numai de aspiatia ‘aerului intiatoracie’, ci gi de posibilitatile de calibrare ale pasajului nazal care reagioneara in mod ree. i ‘In ultima vreme, cerectinle teleradiografice au aritat c& si hipofaringele are posibilitti de modificare a calibrului tn diferite momente respirator. Aceste ‘modificdri sunt mai nete in sitwaile tn care pasajul nazal este deficitar (rol de Supleere?). Se pare ef modificdrile faringiene fae parte dintr-un Intreg complex postural, care inteeseazA gi mandibula, sistemul hiidian (os, muschi i ligamente ‘Conexe) si limba, complex dotat cu posibilityi motorii att in blos, ct g izolat (Gudin, Maccary, Hoffer) b) | Purificarea aerutui, oprirea impuritajtor. Particulele mati sunt oprite chiar de la nivelul vestibulului de etre firele de par. Mucoasa pituitara este Puricarea alcituiti din celulecilindrice eu eili orienta dinainte-inapoi. In stratul epitelial ‘aerului Superficial se gisese glande caliciforme ce secreti mucus, iar in corion glande sefo-mucoase in aglomeraii sub formd de strugure. Fiecare cil este acoperitcu 0 318 pelicula find de mucus, de care adera impurittile din er. Seerefia glandelor din ‘mucoasa nazalé este foarte bogath in lizozim, al c&rui rol bacteriostatic este binccunoseut. Trecerea curentului de act prin fasele nazale antreneaza si acrul €) Umeciarea aerulu. La nivelul mucoasei nazale, secretia in 24 de ore este in medie de 500 en? cu variaji mari in fanctie de cond Side temperatura ale mediulu inconjurdtor. Devine pasbil astfel ca totdeauna ‘eral si poaldavea o stare de umiditate optim. ) Inedlirea aerulut In cavitiile nazale exist un sistem venos profind al mucoase care este foarte bogat reprezenat, aleBtuind un veritabil radiator (camerele de cald Worms). ‘Dup Madura el este inconjurat deo rejca musculard dens’ avand functile cearactetstce de esu erect. Prin modificnle acest esut ca gi prin modiicarea ‘constant aiufeli de ctculati,acnl este ined, astfel net la mivelul coanclor prezinti 0 temperaturh constant de 36°, astfel c& prin temperatura sa, nu mai {este nociv pentma eal respirator subiacente si pentru plaid ¢) Aetiitaiea reflea $1 sencoriald. Caile respiratort sunt aledtuite pe prineipil uniijilor uncyionate. Unitatea este tneqinuts pein inter ‘mulilor declansati de contactul voluane de wer cu naucuass pituitars (Kuslsk, Heskia, Chassignol, Chatcau ete). Prin reflexe este realats acivtatea arpilot rasuli caltrulfoselornazale. Se acioneazs asupa rabee, bronhillor, muschilor toracici, Mucoasa nazalf este foarte bogat in terminajii nervous. Cale fereote sunt cele ale nervulu olfactiv Sinervulutelgemen (ramul oftalmic $mauilar). Terminate trigeminale Euleg stimulit termici, mecanict, lj. Terminafilesstemulu nervos ‘vegetatv apar la mucoass fie de-a Iungularteroletor, fie incluse in fs- ciculele geminal. Parasimpaticul esto stimulator al sereplor st vaso dilatatoe ortosimpatcul est inhibi- ton gt vasoeonstctor, Mucoasa nazalécontttue punctul de plecare pentru mumeroase reflese: TMeXe hazoglotice, nazolaringiene, nazo- bronhiale, eflexul nazal de stu, reflexe nazocardiace, nazovasculare, nazolacrimale, nazodentare, nazo- salivare,olfactogustative, olfacto= gastrice, olfactoenterice. Unele ‘ig 250 Dingramn principle conesani tefl tree prin cenit respirator rervose, care agus consol smu resp-_din bulb, eare sunt gi foarte sensbil ‘sorGetis pu modifeadeDewtyiTapor la variate privind concentra dpa its), CO, $1 O, din singe (fig. 250,251). 319 Inedltzirea aerului Unitatea funetionalé acailor respiratorit Activitates reflexogen’ af Hs uP LANG phan MT 1 -contame Reflexe nocive, apdrute prin excitarea anormali a cdilor acriene superioare antreneazi condi espiratoni mediocre, favorizand staza pulmonar’ secundar’, Aaccelerajia candiacd (Heskia). Maccary pus in evidenfi semne ale unu travaliu ‘cardiac crescut a copii cu espiraie nazaldingreunati. Kurlski a descr ulbursi ‘morfologice locale si staurale, ce decurg dintr-o respiratie nazala insuficienti ‘Tulburirile respirafiei nazale, legate de arhitectura deficitard a foselor nazale, antrenea7& dificultlti de dena) si stagnari locale, ce se pot propaga la ringhof (reat dupa. Husoe Legenda: cere central exp rr eruch~ cent isp. 320 rival eilor descendent, Faptul 8 acest imbolndviri nu se intnese la tol indiviit eu respiratienazals perurbatd este legat (Chateau) de exstena une! rezistenfe parculare constiffonale 8 mucoasei calor respirator Ia infec Once exc mnormal itor nal spear determi reflex ofneette ‘niu respirator A: Mayer) Tnsufiienfa respratone se produce ina mut pe ncaa ale eed, seek i ei i canny al wea lmonare. Apar consecinje asupra bronhomotrieitjir st bromhosect Stodtctnieeairait eadobronit are ba (fig 282), ic (Binet, Hess) Apar modificari in activitatea mugchilor respiratori, modificari in sistemnul cir- calor: Dup Lubet-Barbon, respuraia prin gurd exe Ta fel de anormala ca $i alimeniajia prin as. ViL2, POSIBILITATILE DE SUPLEERE ORALA A UNEI RESPIRATI NAZALE INGREUNATE {In anumite condi, datrtsnecsiiilorcrescute sau in unele diet in trecerea eri tn Toaitate prin cavitsile naval, se face ael tn inspite Ia ea oral cale sabsidirk. Gora impreund co hipofaringele 4 aparatil ioidian posed uncle posit de adsptare la fanctiarspratoric. Da eles ota nu poate supliniin toate, calea naval, Repercustmile pe car le are fespirati oral (LO) depind de momenta intl, drt, preeum de apt dacs sal nara exe exch fn oat sau pata ‘Lanot-ndseu,respiajia ese independents de alimentarea copii; clea arian digest sunt separate anafomotunclional Larngce gt epiglta au 0 oie mairidicata, ceca se permite copfulu s sgh 958 respite in acelast Timp, Dact in acastiperiondl se prodoc blot le passulo arian-nezal, ele fun fourte grave deourece pind Inu an, clea oralf nu are posibiliateaSt-1 Supleee (Neuberger De Coster Hofer et cal capil epi posi de inks a i ale, a cio data into masurt completa aie de terminateadervolti generale cor poate exist otdeauna ict unorrepercusiun general Hoffer). Recut cn Uprecierea influent! pe care 0 post ica R.O. este de mare important 0s Slabtleasca omental notaries ede al pare true ust n considera fptlctrecerea coloanci de act rincavitatea cal se soldeara cu defieene i ceea ce prveyteeglrea cant Ae acr,inctleirea, punficarea, umectrea gi sterizares aera. La respon ‘call, Mende 91 Pol a pos in evident o edcere global a debit de ae nivel parencbimelpelmonsr Deasemenea, su fost araaterunele modifies Sie Tumenu fi faringlon fn impo) inspire et si mocificat de Treevens (ce devine mai rdieata), de amplitudine (care devine inegal) si de rtm (ee {vine neregulst), care pina lun punct pot fi considerate ca fencmene de Compensarest amane cid R.O. se exerettape perioade seurte, Deck inst RO. SC prlangest muta vreme «cum este cara n obstruct ron nal -pot andrea tulbur att in dezvoltaca maxiofactals, etn cca generals {copii Dest penta aprecterearolult RO. producerea unor mies tocale si generale prezinia important crata ei de exerciare Datortt deviericoloanet de ner prin gurl se perturba ansamblul de reflne, ce au ca punet de plecare mucoats nla se dezorganizeaa unitatea 121 Apart deniomaia 321 Sele cinta respiratci perturba Respiratia orala (R.0.) Conse- cinfele RO. depind de: Momentul instalarit Durata Dezorge- rare un tates fonale {uncfionald a ctilor respirator, Fluxul aerian nazal ar avea un rol deosebit in treficitatea mucoasei nazale Inunele cazuri, permeabilizareachirurgicala a pasajului acrian nazofaringian nu duce la reinstalarea uneirespiafi nazale, Din aceasti cauza se admite c& pe lang obstructia pasajului acrian, este posibil s8 mai intervina si alfi factor (Ballard, Chateau, Hoffer. Dupit Heskia si Chasignol, se poate vorbi atat de 0 Incuftciensd functionald primitiva (ard), cat side o insufieiensafunctionala znazalé secundard, ce ramane dupa cura chirargicali pentru vepetatii adenoide. ‘Acesti autori considera cd reeduearea respiratorienazalA este foarte dificila ‘dupa 12 ani. Mela, in schimb,referindu-selarestabirea respiratci nazale(R.N.) ‘dupi disjunctile intermaxilare, considera e& R.N. se men{ine intr-un procent ‘mai ridicat la copii de virsté mai mare. Cereetiri mai recente radiocinemato- srafice au arta o conformatic foarte asemanatoare a limbit in timpul inspi- rafici la R.O., cu cea care se produce in timpul degluijiet infantile, waginduse concluzi asupra inauriilr reciproce dintre perturbaril celor dou funct Pe de alth parte, corclajia dine respirayie gi fonayie este cunoscuta de multi vreme, fe sub forma conceptici mai vechi, care atribuie un rol primordial presiuni subglotice in vibrarea corzilor vocale, fie sub forma conceptilor mai ‘oi, de valorificar a vibrailoracestor cori determinate de descareir lc salvelor ecurenale (a se vedea 3! capiolul Jedicat fouaie). Vig, INFLUENTA RESPIRATIE! ORALE ASUPRA DEZVOLTARII ‘Ap. D.M. MEGANISMELE PRIN GARE RESPIRATIA ORALA DETERMINA APARITIA ANOMALIILOR DENTOMAXILARE (R.0. > An. DM.) Numeroase cercetiti au scos in evident faprul ef exist corelaiiintee tulburinerespivatici i anomalile dentomax Itatele tudiiorstatstice supra acestor probleme pot fi sintetizas in urtoarle dous conclu ia) La sua de copi cu An, D.M,, numa de eopi eu RO. este mai mare decdt la suta do copt care au o dezvalare normalé a aparatului dentomaxiar 2) La suta de copii cu RO. se gisese mai mull purtitori de An. D.M. deca sua de cop cu respi nazal Tpoteza une: influcntsa RO. asupra dezvoltii Ap. D.M. a fost emis® pentru prima dati de cdtre ORL ist. Dupd Worms, Dounenge, Delavan R.O. detent trdstrofia asoasd maxilard (citi de Hoffer, Meskia) (fig. 253). La acest s-a adiugat i stomatolog cupregeupiortodontice sau cia ortodont ca: Wasiow De Coster Kantorowice, Schwarz, Planas, care atbuie un rol mare RO. In sparta An. DM, ‘Unele studi experimentale vin in sprijinul acest punct de vedere: = Delavan a astupat 0 narin la iepurele de cash $i 8 observatc8 $2 pro- dus 0 deformariceranio-facialtsemnificaliva ~ Malio-Colir in experieaf siilare observ deplasareascheletuly lire narina exchusi de la respirajic. ~ Ziem (1390), in urma unor experienje pe animale diferite (soarcci, cain, vie, 0), a care Jes astupat cite o marin prin sutra sau tampon, pus In evidengl asimetri facile, aterodeviati ale suturit mediane gi osu mci, 322 Fig 253—Delomat aimee ale ott fine prin obstrejic marl apt Doumenge cht dpa ad) 4 prin ngopte iste a septs zal fin min mace ne iin asl. be >B precumn 9 vncte modiicii la dstan’ (deformapi ale toraceui gi ale coloanei Nerebrale) ~ Wankiewiez. in mai multe experiene pe clini, producing obstacole res- piratori prin injeotit cu parang Ia nivelolineluui Waldeyer gi oblighnd ani- Malus enum pois expla, obie “in lea eapului deplasare anterioar8 a mandibul = inextnsa cap: ¢deplaarepotroars a mandible, E june a concluzis es pouitiaeapulu joaca un rol de particularizare a anomalies prods deRO. Stace Pet Fria vot cc) epi anin, raja nazalatngreunata experimental, apareo inticiere sau o oprie in dervolarea scheletult facial 0 alterapie a mucosselon ” ‘Studi om. Lang i KoMer,ntoate carrie de atrezi congenital a.coaneor, au gisit RO. pala nat ‘Hoffer pe un lot de 103 adul, care dela najtere sau din fraged copie, auavuto oclzi foarte accentuala sau complets~-mono sau bilaeralt~a pasa ‘eran ial a tr un mbit care tp cll ca nal in punct de vedere al devoliicit Ap. DM, Acelasi autor pe un lot de eapt la care Sbstructia nazala a aparut inainte de 4 ani sia dart peste 48 de Tun, Ase 0 freevenlda An- DAM. de 75-80% (aproape dub dec pe lure martre). ial cercettori (Win Thiel, Marcus, Calderrari Chateau ete) scot tn evident fecventa mai mare a An DM. ta ® 0. (Fig 254). Prin ce mecanismn itervineTespratia oralé asupra dezvol dentomarilar i fel In general? "At fost incriminate eauze serodinamice fizice,cauze mecanice: 42) Se considerh ch acral insprat pe gurl are o acflune drect® asupra boi eare suferdo deplasare in sus (eu producereapalatolu inal), Colosna aerlu,inspirat pe gu, are la nivel ceanclor un efet de tia) (in obstruct para) aeupra aerulu alt ia cavittlenazale i sinusale Prestumea dn snus Se reduce statfel nu mal eslecontrabalansatd presiunea almosfericd, ce exert pe perei lateral i maxilarul superior ingustindy (Gura find deschish, se adaigh ipsa de ficient a buze! superioare, ce mu mai poate neutraliza force laterale de ingustare a arcadi superioare a itcsivi superion se doplaseaz in prodea\e (omer Euler Kanforowice, Wustrow, Misch Kunmert ete) ii aparatului 323 studi laom Cauze ‘aerodina- mice, fizice (mocani Fig, 284 Modifciricaractersive al arcadeor dentre, bls ‘oclurie in respiraia oral (a) si modiferile posterapeutice (b). +b) Deoareve gura este deschisi, apare ointindere gio aplicare a musculaturit obrazului pe peretitlaterali ai maxilarului superior, avand deei tot un rot de compresiune. ) Inpplus, mandibula find coborits (in pozitie gurd deschis8) limba mu-gi ‘mai poate exercita acjiunea sa de apdsare pe pereti laterali ai bolpi (Korner Eckere Mobius, MeCoy). Se consider’ c& limba are un rol deosebit in arcuirea bol Apar modificari in comportamentul complexului hioidian,ce favorizeazé o retropazitie a mandibulei si limbii cu tulburdri in dezvoltarea ‘sagitald Bloch, Misch, McCoy, Stanton) 324 ¢) Dupt Wustrow si Kantorowicz, palatl ingust si inalt? s-ar datora un dezechilibru intre presiunea negativd a inspirafel nazale, care nu este eckil brati de presiunea expirajiei nazale, cdt si unei hipertensiuni a expiratiet Scale, ican nearer produce chide valvulet abil rin sugerea ‘) Bi consider €&, pentru producerea modificrilor, ar fi necesarh si exis- Acfiunea tenla unor perturbari in jocul antagonist al suprafefelor masticatorié ale mola- cumulata a rilor. Frank considers, de asemenca, c& respiratia nazala obstruata poate s& tulburdrilor ‘cfioneze asupra dezvoitint maxilarul numai secundar prin intermedi masti- masticatort cajii. Muller-Gianpatma gases e8 tulburdrile de masticate sunt constante fa respirator oral ‘Dupa Howell la R.O. exists si o deglutie tnfamilé: aceasta at fi de fapt Tulbura Aderea presiunitlimbit pe palatul moale, sc asociate ale dregleazé drenajul retronazal al secrefitlor, ceca ce duce 1a 0 acumulare de alter func ccauza Ingustari arcade, Prin secret nazofaringiene gio infetie cronie3 a cdilor respirator, #) La RO. lipsese stimulit naturali de crestere la nivelul ansamblului. ‘nazal sal zonelorlimitrofe (Frankel, WincKler, Carter). orator ratuall Dupl etter, mucoasa nazald hiperemiata patologic determing anumite ingrosari osoase $i o slabé resorbjie osoasd. Dupa Eckert Mobius, m respitaja orala lipsesc ascilaytle presorit respira tori, ce se gdsesc la vase $i, prin acest mecanism, se poate ajunge la oinhibare a eresterii osoase. rp | Tioetate, | vet ——crapt_| Roa hte ome | Sf Sm er ct ceag [ae ae aaa en a a rite [ae [aoe 2a a 28 7g 2 Feoera peti mien, ip 2 Fer rep le 4 amigdalectomilor sta vegetajiloradeoide mite Ia un grup de 714 copi de virsts Tan gr de 714 cpl de vrs 18a 7 1h) Prezenia vegetatiilor limfoepiteliale (amigdale hipestrofice), ce ‘mpieicd functiarespiratore, poate determina o deplasare inainte a mandibulei pentru a Hirgi lumen faringian (ard, Korkhaus, Wankiewiecz) (ig. 255.256). ‘Cind obstacolul imfoepitelial este inalt, in acelasi scop (pentru a usura trecerea aerului) se produce 0 usoara extensie a capului, care duce la 0 eplasare distala a mandibulei in esac privy pat nal, uncle cere au dave, peo parte din ara, caracteral au eri congenital (Chateau, Hofer Gerlach 325 ‘Mecanisim ‘de actiune Glosoptoza Inocluzia labial V4. INFLUENTA UNOR An. D.M. ASUPRA RESPIRATIEL (R.0.— An. DM) Problema daci anumite anomalii dentomaxilare pot prejudicia conditile respirator, determinand o respiraic oral sau agravand-o, prezintS 0 impor- {aala deosebita pentru activitatea medicului ortodont, deoaréce aceasta jusbficS ‘nv numai necesitatea unor tratamente de ortopedic dentofaciala (O.D.F) ince pute timpuri, dar pune in fafa acestora obiective care privese dincolo de ali {rea mai mult ori mai putin armonioasd a dntilor pe arcade, in special urmi- toarele tulburiri ale deevolticitaparatulut dentomaxilar atrag atentia din acest punt de vedere: 2) ingustarea maxilarului superior, ) rewopozitia mandibulei; ‘) ocluzia deschis. Susfindtoni teorilor ce admit influenja negativ a An. D.M. asupra respi ‘ajii aduc in sprijin urmatoarele argumente si observati: = eta Stns date sheet uaz! nal partiprea scl ‘niu nazal in deformarile maailarelor (Landsberger. Walkhof)): = 0 predispositie fa inflamati in mod frecven! favorizetd de ingustimea pesajului nazal (Neuman "fenomene de sta2d limfatcd si circulatorie in accleasi condi ex mai sus (Landsberger Thielemann): = cig de poste le imbi in unele An. DM. Sua arial, ma nite, lepatura pe care o face Howe! tate alterarile degluttiei si respira ‘Avopra routs Reobt insist foarte mul auton (Mller Eckerr Mobius, Macary, Chateau) S-au facut observati asupra diferitelor pozitiiposturale ale Timi in special asupra cident et inapoi~ glosoptozei ‘Asupra glasopioze! si consecinjlor ei a atras atenjia P. Robin (1923). Ela {cut gio descriere aminunita a complexului creat de glosoptoza,aratind cin teneral, e vorba de copi in intirziere privind dezvoltarea lor generala, cu aspect Pulid si suferind, care minane’ repede $i inghit nemestecat, pentru a degaja Orificiul bucal in vederea respiraici. Ei inghit aer si beau mult pentru @ Uusura cobordrea bolulu alimentar Relaiv recent (infer — 7954, Gudin 1957) S-aaritat cd in cadrul dismorfozelor maxilare pe ling’ modificarile maxilarelor ‘exiid gio participareacoloanei cervical acireilordow este foarte accent ‘Pozitia posterioard a dorsumului limbs de cele mai multe on este legat de pozifia posteroara a mandibulei,aceastretrognate mandibular este considera ‘afiind in mare masurd responsabila pentru instalaea une resprati orale. Dupa Korkhaus, ettognatia mansibulara se poate datora unor eauze congenital, aie aliptiti artificial sau obiceiurlor vicioase. Schivarz atribuie un mare rol higerextensiei capului. Poztia distal a mandibulei se insojste deo lips de inchidere a fantelabiale in repaus, favorizata side o proeminenja anteioara ‘ arcadei superioare (ce se intalnesc freevent Ta scegti copii). Fanta labials dkschis permite wecerea coloanei de act prin gut Se consider c aceasta ‘ste modalitatea prin care se instaleaz, in e3zulretrognafilor mandibulare (uneoei chiar rt glosoptoz),respirayia oral cu tt cortegiul modifiarlor morfologice gi funetionale ce decurg. Autori englezi acorda o important deosebil, ca factor prim in instalarea respira’ orale, mocluzie labile 326 VILS. RESPIRATIA ORALA $1 An. D.M, CA MANIFESTARI ASOCIATE ALE ALTOR CAUZE (R.O. = An. D.M.) Exist puncte de vedere ce consider c8 nu se ponte stabil nici un raport de intedependena ine respira ora anomalie dentomaxiare,argumeataad sin faple& respirator ora se gises inte tate pane de anomali Adi 0. cit i An. DML. ar fi condiionate de premise constituionate.Korthaus le Twlburdet onsirs a find proceseevlatve pardlce ce se pot ntl la agsas\ cop, asociate ilo dezvoliare defictard in efectele lor se potenteaed eciproc: de aceca cate indiattinterventiaterapeuicd alt prin metodsle ORL, cit prin cole ale cntopedie dentofaciale (ODF). pre doosebie de Weidemann, Kantorowice yi Hot, care mu gseseorlaie pocitva intre vogetaile adenoide 91 An, DM, A.M. Schware, Krauss, Reichenbach consideraca R.0. $i An. DIM. tintin corel reciprodRecare dintre ele putind fi consent celelale. Brick atrage seiaasvpraazocer Siallor mecanisme i special a obiceiurior vicious. Autor eneler (Ballard, Howe considera <& nu est vorba de exisenta antiipat unin sa alts, ct de un tip constinyional ipa leplosomatc a at Gninne, Ballard. Evans), erate pin fat pretungits, fant aba eschisa, ompresiane se-maxilar astm. tondi(a alergies 91 prezenia vegetal sdenoide Dupe labaza uturoracextor modifici acta incompetent labios (Gin cauza bucci superioare care foare scurd) 9 perurban in nchiderea diafragmei lingvo-palatinale, Respiratia orala nu este decat un semn al unui sindrom eaacterizat prin particular lia gi lingale Opinii care pun fa bara mosificirlor exstenia uno tp constitutional, au Factorul ‘mai emis: Muzy si May (1954, tipul astenic, longilin microsplanhnic), Gerlach constitu- {G983, put mcrocrant-leproprosop) al Fig, 257 Aspect facil al uri espirator oral 327 Potentarea reciprocd RO. gi An. DM. Obiectivele terapiel ‘ORL. siODF Terapie ex- tractionista ‘iva? Kressmer si Eckert-Mobius atribuic insi fenomencle puse in discutie unei texdinje evolutive a speciel umane, caracterizata print-0 hiperdczvoltare pro- igresivd a eraniului cerebral gio reducere a scheletului facial ‘Gudin consider cd este vorba de un teren apare, predispozant, atribuind un rol deosebit particularititilor sistermului conjunetiv si deseriind un tip de elastopat, cate este foarte apropiat ca descrire de tiputile adenoidiene (Gig. 257) ‘AM. Schwarz considera vegeafile adenoide ca o manifestate parjialé 4 unei predispoziti generale a tesutului limfatic in cadrul patologic al diatezet cexsudative. La acesti copii el descrc, pe langh alte fenomene, si obisnuinfa de a sta cu gura deschisa, glosoptoza, oprirea sau Incetinirea In cresterea rmaxilarelor, ca manifestini concomitent. Desi in ceca co priveste mecanismul etiopatogenie al R.O. si An, D.M. existh divergente de pareri, marea majoritate a autorlor subliniazl aspectul de potenjare negativd reciprocd, precum gi necesitatea si utiitatea uni terapi ‘Complexe atit prin metodele ORL cit prin cele ale O.D F. VIL. POSIBILITATEA IMBUNATATIRI CONDITILOR RESPIRATORII PRIN TRATAREA $I CORECTAREA An. D.M. Sunt hinecrmoscate interventilechiruricaleefectuate de specialist ORI pen liberareapasajulu!aeran rinolarngian. In cea mai mare pare, ele se IreseazAacelorafecjuni care umpl obstrucaza mai mult sau fal pin Ta diverse nivelun, cle respzator Taacestea, se adauga terapia prin metode 0.D.F.(ortopedie dentofaciala) in faa elveia sta probleme difente gt anumme de a modifica insuyi calor cavi \ilor nazofaringiene 3 dea reobignul coplul~ duph ce condifile anatemice amit si-grelacdrepirajia prin nas, Aveaslapresupune o mirte a calibru {n"foselor nazale (deci modificri ale peretilor sat ososi) si a lumenului favingian (prin deplasarea stabil inant ambi si mandibulet st reducerea lo. dozel cervical). La acestea se adauga modified ce privese ,.diaragma labial" ‘diana lingvopalatinla" Promotoriimerdaelor terpeutce (ale An. DM) care se bazea i prin cipal pe extractiaunor din alnierea clonal in earl spafilorrezltte 5 ‘pe modelarea areadei superioae (prin deplasarea postrioara a dinilor antri- 6) dup& extracjia premolarlor, dupa calapodal arcade inferigare (situa functional st anatomic distal) neaga postbiliatea imbunataprt condifillor res- piralori prin tratarea gi corecarea conservates a anomaltir dentomaxiare Promotor metodelor conservative in O.D.F. au adus inh dover, din care ult Lirgirea, chiar infra foselor nacale (Schwarz, Miller, Kressmer) pe taza cresteri de la nivelul suturi: palatine si suturii cu osul vomer. Hoffer sustine €& a reusitcobordrea palatuli la pacienfi, la care deformafia acestuia vera reditar. Schwars si Miller au prezentat documenta elocventeprivind deplasareastabildinaime $i cresterea corporalaa mandibulet Gudingt Macary audemonstratreducerea lordozei cervical ca urmare a une terapi prin metode ale O.DF. mai complexe. Cu ocazia unui congres al societitii germane de oropedie dentomaxilara, a avut loc un schimb de pireri intte ORL-isti 31 stomatologi. Dupi relatarea Tui Hoffer, aceste converbiri nu soos in evident faptul cd ORL-isti considera ca parerea veche dupi care tulburirile de dez~ 328 oltre ale mailarlo a putea prevent cl mai bine liberi il ‘criene, corespund numaila'un momar mic de pacific sunt de compe Sxelun ORL. Pentru mafortateacazurlonfirdtncercaret une! Trap dortodontice asociate, succesele sunt imitate. Mai mul, stale de usoardhiper- plazie ale inelului Waldeyer se pot elimina prin watamente O.D.F. (Kressmen. {La respiratorit oral eu hipertofie limfoepitcliala, este indicatt adenectomi Jar dup acoeainterventiaortodontuui tn seopul de a obineIigiea peretilor lateral ai nasului, pentru o respiraie mai bund (Loebell). ‘argivea nasi prin disjuncjia lntermaxtlar rapid i ularapid este recunoscutd in unanimitate, Dar s-a demonstrat c& ca se poate obline gi prin tratamente lente. A. M, Schwarz a artat ca in majoritatea cazurilor supuse scfunit de expansiune cu ajutorul plcilor ortedontiee, aldturi de transformirile ‘soase de Iavnivelul peretlor lateral ai maxilarei, se ajunge la apozitie ‘soasiinregiunea sutui palatine, ceea ce duce ao lige a cavitailornazale. Podeaua eavitijlor nazale se lirgeste in medie cu un mm de ficcare pars. Practc, se ajunge - dup&calculele sale, confrmate gi de cele ale li Miller - Ino dlublare a volumulus pasajului arian, iar in uncle cazuri chiar mai mult. Au fost puse in evidenid de asemenea $i modifieari verticale favorabile. Prin posifonareaanteroard a andibulei se obfine o lege a lumenulu faringian Pentru deplasrleantrioare stable ale mandibulei cele mai bune rezultate au fos objinoe prin terapiacusparate funeionae prin afin complexe supra aparatlut dentomanila. Difertclecorelatit dnte respira elelalte funchi dle Ap. DM. scot in evidenfS nccesitateareeculirant tonunuli gi reeduedri Functional a buzelor, masticajie, deelutei gt ona "Mircea lumenulaifaringian reclame Fingh acfrunileterapeutice pentru deplasarea stabils inainte a mandibulet si o terapie mai complexs, ce are ca Scop indreptarea pozitieischeletice, eegtera capaci toracies, coordonarea Ftmmuluj respirator (Macary, Gudin, Balers ete) cunoscuta ca terapie maxilo ‘oracied,Kinesiteropie general Relafile inte respraie gi dezvoltarea Ap. DM. sunt deosebit de com- plexe. Deosebirle dine punctele de vedere ale autrilor se pot explica prin “arietatea mare de manifest fn situatiacoexstentes An. DIM. $iR.O. se poate pune in evident de la az lacaz: cd R.O. a precedat geste una din cauzele An. DM; Tea An. DM. a favorizat instalarea RO 4 améndous s-au instalat $1 evolucazd paralel ca manifestiri ale aceluiatteren predispozant (Korkhaus). Tndiferent care este raportul dint ee, end aceste dou gropuri de mani- festari se gasesc impreuna, ele se acceniueaza reciproc int-un fel de cere itis, ir terapia tebuie sf se adreseze ficclreia dint ele. La acest pacent, «examenul va trebui si preizeze pe ling’ An. D.M. si obsiacolele eventual, ce exis in pasajUl Pnofaringian,precum si comportamentl ciafragr’ labial” $aczleilingvo-palatinale”. Un examen ORL este indispeasabilatuncicind se Ernuteste exstenta unor devia de sept, formafiunt lmnfo-epitelile, atezie coanald gi alte afeeiuni ORL. ‘Tratamentul tebuie inceput, in aproape toate cazurile, prin interventile chirurgicale de liberare a pasajului aerian urmate obligatotu de reeducarea 329 Influenta tratamen- tului ‘ortodontic asupra basal Marimea lumenului faringian Coneluzit semnple de aparateortodontio-ortopedice cu ecient crescutt In reeducarea respi 1b seal bial (cus vsti): 2 ~sctvatoarce pie fictional cae trebuie sh se adreseze att func espiratoi (gimnastca resprators) et eelorlalte fone dak sunt iteresale,procum s reeduclrit ‘Sealant belo ‘Deo importanjideosebitl considertm a fi relucepereaexerifilor de reedvearerespiatore dopsablatia vegcailr adenoide chiar la cop ce nu prezindl anon denionuilre. Pent aces, -ar putea ca servile ORL Ii fe doats or sour inbale din aria su eaves profess agertos ps ‘teva mam, cares aplicte in vecibulu anterior in lle imedit uri tar never carl (238) es in terapia anomalitior dentomaxilae la acest pacieniapare indicat or- entarea spre aoslemetodeeare nares devolares tansversal a maura Superior i propusia mandibulel 330 Ce ROLUL MASTICATIE! ‘iN DEZVOLTAREA APARATULUI DENTOMAXILAR, Sumar INL FUNCTIA MASTICATORIE 331 VELL Aliptaren la sin 331 \VUIL23, Rotel exere UII Atimentaren atlas 332 uteri de sport a VIIL13.Refiesele masticatori 333 ViIL24¢: Migeitedentare sub intents ‘VILL. Erapizareafaneielmastiatortin mastic 1 dezvoltare 333, VIILZ5. Mecanismele prin care masticatia VIILI'S.Tipurile funetionale masticate- iaflunteard desvoliares Ap. DM. 342 33 ViIL2.6: Mecanimele prin care An. D.M. VILL. Mecanismele masini 335 fafluenteasd mastic 15 IIL) Efe VII. MARIREA EFICIENTEI MASTICA- PRIS INFITIENTEEE MASTICATIFY —TORTE RFARITITAREA FUNCTIFT ‘ASUPRA DEZVOLTARIT Ap-DM.339° MASTICATORIT47 YVIL2.1. Asambla} mandibulomasllar i 171.4. APARATELE ORTODONTICE $1 dntoalveolar 339 FUNCTIA MASTICATORIE 348, via FUNCTIA MASTICATORIE Peeniru muti autori, masticatia este functia principala a aparatului den- tomaxilar, pe care-1 definese in consecinta: aparat masticator. Chiar si adeptii defini de aparat dentomaxilar (care vor si accentueze prin aceasta partici- parea sala un grup de functiuni si acte fiziologice) consider masticayia ca functia sa cea mai specific’, functie ce-i revine in intregime, ‘In digestie, cavitatea bucala are rol in prehensiunea alimentelor, gustatic, impregnarea salivard, fragmentarea alimentelor, consttuirea bolului alimentar ‘in vederea deglutitiei, precum si un inceput de’digestie propriu-zisa (prin fer- meni) pentru unele alimente, vintt. ALAPTAREA LA SAN La nou-niscut, mse poate vorbi de masticajic In adeviracul sens al cuvan- ‘uli. Alimentul su —laptele mater — este introdus in tractul digestv prin actul sugeri. Mecanismul sugeri, deseris amanunjit de multd veeme (Dreyfus, 1927) comporta dou miscari distincte: una este de suceiune, care necesita realizarea ‘nut vid In eavitatea bucald, iar alt de presiune (Hoffer) sau de mulgere (Mar covici), care constd din actiunea de exprimare a laptelui mater din mamelon Efectuarea acestui act impune copilului si faed propulsti ale mandibulei, ised ale limb, buzelor s obrajlor (fig. 259). /eard menfioneazi cxistenta in ‘impul sueciuni a unui sincronism intre muscuiatura feel si gitului, Migctrile 331 ‘Actul sugerit determin’ orients fancionae ale rmug- chilor mobilizatori, cbrora li se tr buie ‘un rol important privind cres- terea locala st functionarea armo- nioas& a Ap. DM. Ar avea un rol, in- ‘eosebi intimal crescut de dezvoliare a mandibulei si in ymezilizarea” ci fiziologica. Cercetiriradiocinematograficere- latv recente (Ardran 1958) au aratat 3, in timpal suptului, mamelonul si — acl sugerilasin.Secbserpo- 0 parte a areolei sunt atrase in gura spree ores a supa opt F copilului; mamelonul mult alungit ‘Acermazn {pana la 2-3 on) ajunge cu orificiul sau I nivelul jonetiuni dinte palatal dur si moale si chiar inapoia acestei jonctiuni, Baza sa este prinsé fatre gingia Superioard gi virfullimbil,Parteadorsala a limbit a forma uni jgheab $i pus videoga un fel de unda peristaltic, de la vif spre baza limb, ee preseaza asupra mamelonului. Laptele ar fi eliberat si prin contractia elementelor ‘migepiteliate sub influeniaoxizocinei iberata rellex de cate hipofiza postenioara {a excitatia mamelonuht, Deplasarle mandibulei ar asigura modificarile de presiune din interorul cavitajit bucale, iar buzele ar conteibui la supt prin hiderea ermeticl a cavitati bucae i prin compresiritmice la nivelularcolei Vilt.2. ALIMENTAREA ARTIFICIALA Fatdde aliptarea la sin, allmeniareaarifiialaprezintd unele inconvenient ce constau in special in: lapiele curgand mai ujor gi in cantitate mai mare, copilul evitd sd fact ised de propulsie: ~ ingesti, impreund ca laptle, a unei cantitti de ae, deci aerofagie: ~ se reduce secretia salivard (prin diminuarea activitatit glandelor sali vvare, nesolicitate de actiunea musculari ~ Hoffer); = travatial muscular din timpul suger naturale pune copilul in condifi ‘mai bane sii asigurd un som linigit 1 adthnitor; — prin absenja stimulilor functional de prop clittd agezarea corects a primelor elemente dentare, birlor in dezvoltarea mandibul ~ In acestea, se adauga influente de ordin general, deoarece nici un sub- stituent nu poate fatruni toate calititile nutritive si imunologice ale laptelui matern ‘Kantorowicz si Korkhaus, pe baza unui studiu efectuat pe copii alimentati anifcial, au consatat ci 70% prezeatau deformati raitice ale maxilaclor. Dupa i, influenfele dezavantajoase ale acestei maladii asupra maxilarelor se traduc fic prin opriri in dezvoltare, fie prin adevarate deforma, care, la maxi 1 mandibulei, ar f peri- special datorits pertur- 332 Janal superior sunt situate mai multa nivelul apofiel alveolar, ir la mandibul a nivel corpului ‘Scolindu-se in evident& importanta liptatlui la sn in pozitie de ortostatism 2 copiluli (fig. 259), sau preconizat msun pentru situapile in care nu poate fi evitata alimentarea arifiial8. Au fost imaginate dis potitve care, aplicate la biberon, vor obliga ‘opilul si exccute aproape aceleasi misc ca in liptarea la sin ca de exemplo dis- Poditivele Davis si Dunm (fig. 260). -buie aritat, totus, ef mu tot copii care au fost alimentai artificial prezinta ‘An. DM. Mai mult, au fost urmii in timp copii care la nastre prezenta o pozifi posterioaréa mandible’ gi care au fost Jani cu sonda. Ulteior, la aces copi s-au stabiltraportur intermaxilare neutrale, ccea ce denotd ci insialarca acestor raporturi se datoreste unei fenomenologii propnii Ap. D.M. (Hoffer. In unele cazuri, potentele naturale do eregtere nim a asigura dezvoKarca mandibuls, chiar in conultile slaptaii artificial, in alte cazuri, in absenta stimulari functionale, ‘mandibula ramane in urma eu deavoltarea. Penta rezuma aitudnca ce eb doptatd faa de problema alimentiii naturale sau artifical, trebuie mentionat & este necesar ca mamele sa fie sfituite totdeauna pentru'a fi adeptele unei lapae la sn. Cand aceasta nu este posibil, vor fi invajate sd asigure eopiilor © alimentatie rationals din punct de vedere al continutuhi gi al modulus de adminstrare (tind cu orificiy ingus,poziie vertical, api cate si forteze pe copl sh facd misc de propulsc a mandible). Dack exist tele opinii care neagaalimentiiartficiale vreun rol in producerea An. DM (Koev) saw altelecare-1 admitcu unele rezerve (Hoffer Reichenbach), in shim, ru Se piseste nici o menfionare eare si eonsidere ek aliptaea la sin nar fi util sau ed arf daunstoare. Fig 260 — Disp o Dann (1933) ‘i posiatiberonla (ps ard. vil... REFLEXELE MASTICATORIL Treptat, chiar inainte de erupfia dinjilor, migcdrle devin mai complexe gi apar unele schite de migciri masticatorii pentru alimentele pistoase, ce se ‘adaug@ la hrana copilului. Reflexul inifal, care areostructura tactilokinestezc ‘caracterizat prin miscari de Sugere si secreie salvar fay de orice corp strin ce este introdus in cavitatea bucal’ se complic’, devenind un reflex tactilogustativokinestetic (F. Costa). VIlLA.4, ETAPIZAREA FUNCTIEI MASTICATORII IN DEZVOLTARE Eruptia succesiva a dintilor ofera conditile pentru desfigurarea unei mas- ticatiieficiente, ce se adapteaza in timp la o alimentatie variata. Dupa Ackermann, perioadele principale ale varajilor functional masticatorit sunt 333 Period tuncfet one. ton masticatic 1. Perioada prenatal: schitafunctionala 2 Perioads postnatal de Ia 0-6 uni: succiune labioalveololinguala 5 Perioada primei denis neabrazate: cei 20 de dint de lapte ascuiti si cv ingustareocluzala cero prestune minima pentra wn efect funcional maxim pedi hagondt piel dni sbenane, in cae ge exerci opresune ional mai mare deedt cea din i aha X'doua dene neabrazathe A doua dentitie abrazata care cere 0 presiune fun ‘dct in peronda 3 Soa ‘Migearle masticatorii pot fi corandate in mod automat sau se pot desfi- gua caactevoluntare.Caracterl reflex automatizata fost ardlat de Sherrington (1916) in expericnjele sale, pe pisici docercbrat, din care rezul e8 misearle ‘contin atta vreme et inte masilar cxsta cova de mestecat. Cind jumdtatile mnandibuleiau fost separate astfel inedt fiecare si se poala migca independent, reflexul avealoe numa pe jumatatea pe cae aactionat stimulul ‘Maslicatia se vealizeazd prin deplasanivertcale #1 orizontale ale man- dipulel (ca urmare a contracyiel muschilors3i mobslizaor) spin stabilitea de centacte dinamice sub 0 anumité presiune inte arcadele denare, fire care se fiSesc inferpuse aimente, Cereetai multiple au aratat e2 fn A.-M, fa timpul frusticalici,s¢ produe migcari in balama (migciri specifce ia carnivore); Iniseart de propulsie si etropulsie (caraciristice rovaloarcion), prec § igeari de lavralitave caracteristice rumegatoazelor). Migearea complex a ‘mandibulei, rezultatl din combinares celo tre tipurs amintite anterior, este engl igo ec aa ATM, te jn primele Tun absenfadinjilor i morfologia A.-M, permit o mare liber~ tee gaa reenter emtori tay, apare © limitare gio condueere a acestor mage, cel putin pe o arm Inlndere aor, cence duce ssematzaesondonrescontracilor must lar, laun fel de tipizare @ migesior. “Concomiteat cu produceres abraziunidinfilortemporar,relicful ocluzal se atenueaza si apare o liberate ceva mai mare a misedrler, pentru e2 odatd eu ferupfia dinjilor definitivs, care prezinta cuspizh mat proemnen, morfologia finetionaléaarcadelor dentare si se schimbe din nou, Se produe noi modifica Indinamica masticatore. Abraziunea dinjioe defini, edentaie gi eventualele proteari aduc elemente noi in ipizarea migcilor masicatoni. Sa constaat cd miscdrle orizontae oferd o efiien{a masticatorie mai amare decat cele verticale, Ele sunt favonzate de dialt pulin euspizali sau abrazai ea cea fcut po uni specialist (Thiclemann, Ackermann, Dal Maso) SS considere ctapele de abraziune ale dinilortemporar si deinitvi ce perion- ‘ele de eficicnta maxima mastcatorie,c3 cele mai favorabil sana parodon- lal, Se considera deci normala evoufia cre etapele de abrazune, find prece- date de cele doui etape de cuspidare. Concepjia mai veche, cate considera ‘braziunea ca find totdeauna un fenomen nepativ (Gt) nu mai este admis ynala mai mare VIlL1.6. TIPURILE FUNCTIONALE MASTICATORII Jn rapor eu particulate migeirilor mastcator,ce spot efetua do- sninan verucal ele on total edt nel te pete oomporcon nas ticalora:streotpar dinamiee de masticatie (Costa) 334 — un tp in care caracteristica © formeazt migcarile verticale de inchidere si deschidere (siereovipul dinamic de masicafie ocauor, dupa E. Costa sinonim cu tipul masticator masseterin Ackermann). Acest tip se caracterizeaza prin Tipurile iva accentuatd, pant mare funefionale dint: cu cuspizi proeminenti, supraccluzie in siabrupti a tuberculului articular, o dezvoltare musculara mai redusa si oase masti- ‘maxilare «in special mandibula - mai gracile; catori ~ un tip morfofunctional in care predomind migeSrle orizontale, in spe- cial cele de lateralitate (Stereotipul dinamic freedtor E. Casta, sinonim cu tipul de masticatie pterigoidian Ackermann). Acest tip se caracterizeazi print-o masticafie viguroasa si o dezvoltare puternicd a aparatului dentomaxilar. ~E, Costa arati ins eX majoritatea subiectlor ocupA o situate interme- diara intre cele dowd tipur, flind mai aproape fie de unul, fle de celilalt Sstereotipul dinamic de masticaie intermediar, care poate fi deci cu predomi nanli de tocare sau de frecare. Dupa E. Costa, stereotipul de masticatic se formeaz& $i se perfectioneaza in trei etape: imediat dupa nastere, in timpul, erupt dnlor tempor, in impueupe igor permanent, Aceat di clarific si ilusteaza totodata laturi importante ale corelafiilor morfo- funefionale de la nivelul aparatului dentomaxitar vit MECANISMEI F MASTICATIFI in efectuareamieailr mascator, puncul de plcare pentru deplasit mandibular este da de poriia de repaus in ere acest os ete menjnul paic chili tome dnte ripele antagonte ne mayer maitre de 0 parte aciunea gaviajicy pe dealt pare, Migr ceca pin conractia Thuyeliior mootivtort sunt Complexe cies ac nveerenpreenstn, ent Sau sli alimeatelor, in scopal adrbi 1 itu lon Pentru incizia almenelor mandibula efectueazt pregttoro caborire scart so propulsie urmala de ridicare e, sjungind pad lao pone de inckia ap cep tne eis superior nfro, Sle scconat, dupa care reeavs migerca de ttoaoere distal in tpl Sil nciineron ahgc eapistal elor sopero (38 et (1925) a ana tact funcional vanes dupe ate a mentlor, Pena alimentele dure este neceserd seefaea tn pozfa cap la cap. Penta ccle de consistent mai sotzud nu este necesarsacea poze. Stu fadicincmatoprafce clectuts de Jenelson (1953) conta ct enctorile fnionate inci vanaca up consists aimeatlor, Dupt Ackermann, Ineina sol inci la baselae nr puntul de reac (aut ype mochlion radicular). La aceasta se opune rezistenta pe care osul alveolar 0 ipa muscular baler ali O'dom enietede mie 3 lor. act cele dau fore se exerci nist iztolopce commie a mode tare fineponsi soeuh (fp 260) Axel rads, cir de celal corancy avea rolul de ruptor de presiune (Ackermann). In timpul incizici cxista o mica ‘inocluzie molaré (.desocluzie”), care ar avea rol si in protectia parodontald. a Pentru unele alimente, actil de incizie poate fi asociat cu o tractiune cu Tate sina tment exobual ce poate scion eo fr ebaseulrevstbulart oplinentad: Clam ene neff de Ban! cn ocere vere froma, C00 eu inele ortodontice prelungite ca plan fnclinat) apare recidiva, dest 335 impul acestei migc3r,alimentul alimentelor Particula- nociva de ofec- tuare a Supraocluzie moderati. Dups efectuareasaltulu articular (in primal tatament *2@"e @ Zdrobirea ul supraocuziei mu ar ptt explice aceasta, Dp o nou tedrsare oto- jentiea (de aceastl dati printr-o gutierdinferioari cu planul inclina),recidiva se produce din nou. Certetind indeaproape cauzele acestor recidive, a con- Statate& fifa avea o anumiti deprindere intimpul inciziei alimentelor. Utiliza, ‘Fi, 261 ~ Shama mesons nin, ups F. Ackerman, 1 rnc temporal: 2— mui pion exes: $msg chi master 4~areiamigedni deieizie eageats Raga: SV resin eu alveolar ga mughilor orbit at buzela: 6 Sond cmporl gt meniseul, 7 eomactl eras pis red alimentuli Ffradeincizic general de ge ‘ideo bic ameroaa tn sus) Presiunea inesivaoblica spre anerior exe reuant atu Imehioe ditt, Rerrputsiadepind de acne nu hior fenporall (ascevile posteioare. frinate de musehl pte tnpren: exer: Prana veracal Spine de master, Pl ‘inl item aclu atrioae cle erp. Re ‘Sits fncpmald te face a velo margin cise te incite supertort i eeor lor palatial: Forele de race ‘epind de os alveole sd obo zee. ig. 262~infentele migiri de ici a vl oclral ‘intl lor asp Unt dent: paodont alveolar, ie Stam ela dpa Aero) “Legenda: 0 = pnt de ri ypamecion);¥~ses vs. title [ti Rvsene ora / fot) tome de presone prot 7(15) tone de wate pada lng inn is Rr i cil feral ng Rei rei easiness ct eieac tat Sires Sern seca Be smite ae SS SIs a aed make ere Eager cpt Sere sh Sui Sieitherienakt se Deca Covina Cane a Ss cle aa. A etme EB aa ata pn, 8 raat Sicmenairan nea ttnct dag Se Comeau aoc intercanine declanscaza ,,desochuzia" dintilor lateral. Tink iy Se lt crn pi aientlor picasa care ke facilteazspatrunderea in intrioru alimentlr, pentru ae egmenta in particule relatv mari. 336 ‘Molarii prin suprafata ocluzali mare, ‘uae a alimentelo, in ritrare lor, n spe- cial prin migcari de laterabitate (fg. 263) ‘Studiulatent aria nse n timpul aces. {ut proces se produc miei in toate sen- surle, inregistarle grafice su scos in evi- dng existent unortasce foarte variate. In timpul acest migedti Maronneaua distinge patruetape: wo fas de ae sau fad liber ~'o fazd de orientare, numith $i pre- Juaxtaoclucal’s (Martine), tip in cate $e ‘affonteaza virfurile cuspidiene: 0 fara justaoelusala (Dubeca), ce ccorespunde afunecariunul pe all flan- ceurilr cuspidiene: ~ 0 fara de oclusie, care duce 1a 0 angrenaie total maxim. Molarit sunt in ‘contact, dar inesivi Fiman Separattprin- ‘e-un spafiu minim de 0,1 mm. Se reali de fapt o protectie pafodontala mutuala a ‘inilr anterior prin cei posterior nvers Pe Langa deplasan lateale, se prodve si ‘igen sagitale. In timpul misedrlor de ‘ig, 264 Sober funeii mastiatori Ja nvelal primer molar, dps pin Upmbciobdatal i Ackernams Lape mleinare alimentele sunt agezatealterativ Inte arcadele dentare in sectoareleIateale ‘Acest fenomen a fieut objectul unor studi ‘numeroase, in special in legiturd cu protetica dentas, cercetindu-se fenomenele ce se produc atat de ,partea activa” (unde se gisese fragmentele alimentare), cit fisepares ops prea de balan” Imporant de ret e ape, pe Hngh satura contacto, dpa F- Ackerman, Tinele vertical la nasere a forte ozone puteraice. ‘Alinenee srt rejects Ite aradele denture prin sfines coordi a Timbii $i obrajilor. Pe masura tejura lor, alimentele sunt amestecate cu saliva, Suferind proces deinsalivare In impul meer, seria salvar ese cescud x‘Grmare ac! fefleclorcondtinate i necondiionate $8 aun ‘mujer anaes glandelor salvar ‘ina, dato termina lor ale senzorl, separ din masasimentar cee fngnei cae su tne ite ana esa af an to rade astel poutu degieype TO ox reroll pinta in Geplsurea TEs in tnpol ep uel Bee enka couibuelo madcap etnaren nor almente, pe cree presears pe plat dr Miglin al ib dese {ea alimeniior ine aeaele den, de ere ragmentelor, mice din ipa inalvi const bolus atimentr ea fig putes de sfarimare deel alimeneor, de proiectare a bola allmentar in deglufic decurtje a areadcor dentare dup dele, se fa at prin deplasii ale st ‘in totalitate (prin contractia muschilor extrinscci), cat $i prin miscari partiale ale -varfului limbii, schimbari de forma (prin contractia muschilor intrinseci). 22~ Apartldentomaslar 337 Triturarea ‘au rolul important i firdmifavea in conti- allmentelor Rolul Timi, obrajiior pissin! masticatio Rolul alimentar Eficie masticatorie dopinde Numarul do migesri ae vent 7 ren functionale ott ca wor Dahlberg Limba, palatul, mucoasa obrajilor gi buzelor reprezintl un tertoriu imens de receptori senaitivi eu rol m eoordonarea dinamicti masticatori, De exempli, $a constatat cf in tulburiri ale sensibilitajii local, se pot produce chiar alterari ake sistemului denta, care sunt puse in legaturd cu pierderca capacitait de a slisceme consistent si temperatura hranc Dahlberg (1942), studiind factorit care controleaza numirul migeécilor masticatory ajunge la concluzia ci, fiecare individ trebuie si-si forneze 0 Aeprindere fix privind mumtrul misedrlor masticatort. Copii) pind la 7 ani exceuti un numar mai redus de migeari deeitadulfii, iar femeile ceva mai pugine deci bata Numtrlmieior vara eunaturaalimeneloree sunt supuse procesului masticator. vu. EFICIENTA MASTICATORIE. TESTE Eficienta masticatorie depnde de ma mull factor. Anderson Picton (1957) ‘cercetind simultan activilatea masetering prin electzomiogralie 91 contactul itroctial vei! ctor ua euet de joa etna ui et se inchide cdnd ding sunt in conta), gisesecX jumitate din subieetistabilese Japdines came contac ocuzale la fieare migcar, pe cin la biscuiiproportia contacteor era mat mica. Desi cntactele varia cu natura alimentulu, peste jfuntlate din mipolcile mticstor duc la sabilire de contacts faterociueale Tankelson pisesc o proporic mai redus8. Suprafaja de contact oeluzal prezinta ‘deasementa importanl in aprocierea rlulutpe care i au dient facton asupra fefcienjei masticatori. Pe un grup de tinert¢u aparat dentomaxilar normal s ade integre, Dahlberg gisele media are de olurie de 435 mm spre deoscbite de adult varstnici, unde aceasta este sensibil mai mare (532 mm’), Maricea Siprafefei de contact ocluzal este rezultatul abrazuni- Variapile individuale Sunt Insa foarte mar. Capacitaiea de triturare a aparatulvt dentomanilar se Immesteefcienta masticatorie. Ea se cereoteara cu ajatorl unor teste (probe functionale). Unele metode (Rubinov) constau din a da subiectulu:o canttate mfsurat de hrand dud (simbure de nuc). Subiectul execu fie wn numa anu de miei masticatori, fie cA mesteck pand in momental tn eae site ed este gatas facto migcar de deglutji. In foes ugh, depuno con}inutl bucel fntrun recipient cu apa Hrana ese spo! stecuraa print suit de site conc calibrate, din ce ince mai mic. Se aprecia’ proportia fragmentelor relinute de diverse ste, Cu cl proporia fragments mame este mai reseu cua ‘elcienja este mai bua Dahlberg (1942) foloseste, in scelai seop, grtunfe de gelatin fntrte prin tratare cu formalin, eare sunt strivite $i aplatizate prin migcarile masticatori, ‘numirul grtuntelor rimindnd relat constant. Le cere apoi pia itu ofc, ‘eau diametril inte 131 10 mm. Co edt proporia ragmentelor in sitele co ‘chiuri mai mari este mai ridicat cu att eficienfa este mai bund Katz, propune urmatoarea formula pent apreciereaefcienfel masticator: Pit K (K = coeficientul de eficients masticatorie, P= presiunea masticatorie, {= timpol necesar pentru mestecarea hranei, d = defectul arcadei dentare, R= sarea organismulut), ‘Mastcatia eficientd influenteazi favorabil digestia, deoarece fragmentele alimentare mici oferé o suprafaja foarte mare pentru acfiunea fermenfilor 338 digi Pe dea part, secanoat eo mati su stein crete nul salvar gv sucul gan. Se pare cd volumlparteuelor inate In Stomaccontolea impulde golreal stomacul, Parole mar cer un mavalla Basic mat ites imal indelungat, cea ce dce lao spaolctare, cea tes ene! a instalrea nor afechuni digestive ose masta ex sti ia ele anos detomantae (de exempl, Cemomondick aaa chin progeni caste scat cu 50%) Sedderes stcncmatetun pgm pedereautir pasa rn evan oy ‘care Sognnoes, i loa lea facut extacia msn stn in un ftir gnercor on ntact Tou reziure de digest din eeale Dar ecsntamastistoric poate diminua 4 prin comportamental funcional iadvideal. Cu deosebize a cop, se obser eprinden masteatort diunitoare, ea masdcofia longa Este verba de copi ate manancd sub imboldol unorpromisiun su poveyi ga care migcle masteatori se Tact itn foarte en eu o contre Tedusd 3 muscular tatsaton; alimeatele sun mal mult pimbate in cavtatea bucala deca mas cate, Opusul ei — masticafia grabita — duce, de fapt, la aceleasi rezultate. Introdutereaslimentelor in cavitatea uefa este urmatt de clteva migcti ‘asicatonsumar, dup cae se face deghstiia. AUT masicatia lees cits foes gribis prezintéconscomnfe pent cigestic penta dezvoltares Ap. DN. ISesor eco eopis care inprim ant avec 9 masieaelenegl, doin mak Alri, in prcada drt! yolate, masticaton grb, resrea ficandu-e oate ‘jor deoaece nil una nih alta ni slic fort \ili2. INFLUENTELE MASTICATIEI ASUPRA DEZVOLTARIAp. DM. ‘Rolul masticatiei asupra dezvoltirii Ap. D-M. este mare. Prezentarea citorva date are darul i ilustreze aspectele acestel influent. VIlL2.1. ASAMBLAJ MANDIBULOMAXILAR $1 DENTOALVEOLAR: Aparato dentomaxilar poate considera ch prezints dovs ssanblae care concur a desasuraes ini sle maar. Ul este acomblaul ‘mundibulomasian care cuprnde raporate stated i Gnamica’a mandibest fa de rest! scheltaa eraniofacal prin ntermedil una Gnport complex ‘usculotendins gf articular, precum gi prin conacteleinlrareuic ‘Aldoiea ext asambljul dentonbeolar considers cao article t somfoe, in care oncea Geos ene agua prin comple pat Sie cara fibre orientate fe in zona cervical, rnjlocie pie implant dentare in repas, un chlor onstonal antagonist jeu " Experenje cute de Farrel (1956), prin cae -2cerceta inflenga mastic asopra ges 29 de alimente, a stabi limentele ot Fp 3 prupe: 1) almete care Jas rezidar mci dae sot thie nemesteae fi care Ish unee reed chiat deh sont ‘eset; 2) aliments cae last uncle reid cid sit nemesis, da care sunt digerate Compe dk sunt mestcae 3) alimeaeeae pot complet deat chine dae a est s20 "Pee cervical aunt considerate a be de suspesic sa de presine: ele pica bre ernie a ingresione, cle intermedi, de sabilizare sau oenare (Momeni, 1956) 339 Masticatic leness, oui Intensitatea ‘ortel ee o determing ‘muschil mobiizaton ‘mandibule| Perea de tanto vul.22. FORTELE MASTICATORII Forja de presine yertcalh ce se exert tn tmp masticaii este tra Jermatddatont struct parodonalenorfd de iracune, grass ca ware {esl oss, care pote spande asl aaptv-controct Mugch! wobliza- {oral mandibuel care asigua deplasarea macau inferior stabilren unr Contacte sucocsve interareadiee Guo inensate capabil st ining! tezstenta sient pot dg ae ve mt ee atl rene care pariipdaparaul dentomaxiar, maricafa se desfigoar ex cea mal mare inersate de contacje a mugchilor moblzarort. Coe mal vee misao als fore de mastcaie au fost fcute de Borel (1681), upd Gysy,forele nor tight c intern inprocesul demasticafc ou valor cx sunt preznae niall cercetr cute po baza supafeei de setiune muscula} Tabla 53 SUPRAFATA DE SECTIUNE SI INTENSITATEA FORTEI LA MUSCHL ‘MOBILIZATORI AI MANDIBULET (DUPA GYSI, CITAT DE ACKERMANN) Maciel ‘Suprafata de seetiane Fortatn ke Temporat Sent 35 Peoldian exten sent 2s Maseer satent 26 Peigodian intern Ben 16 Vorobiev Iason dau urmatoazsle valor per aesiayi much: much temporal ae ado supa de 8 cm) ponte declangeo fori de 80 la neusndscut suprafata sa este de 1.2 cm’; mugchiul maseter prezinta la adult 0 Suprafaa de 7,5 em io fri de 75 kg iar la powendscuto supra de 1.3. cm rita plergoiia item ar laduto suprafaa de 4.0 cn pate declan 0 for de 40k lane sopra sa este de 0,73 em (el a0 eat inept bilaterale). In acelas imp, - stabil dni pot supra presi vrticale mar (Max Miler 1825-4 evs 1990, lata presinie Distrale tenons de Mat Miler (ei aise) ni 32 kg ann 35 ke premolar" 4 ke —Roart = 457048 molar 64 kg Date cncord Ga msi i A. Kav (130), dt cre ini a soporajurdate in pestunea pe ere oupord ola dette, Ceri a ‘os adeno ise) Retores poleasuomen ci perbapcns ee flosese misurdtod monomrce i fdralic au arated fora de masicate Intiner poposrelorcviiae ese in medic de 100 Ta nveal molar. La "ib ivr engheeasa (116 ~ 453,592) 340 nivelul premolarilor 51 incsivilor forja decvoltata este otreime din forfa mola- ‘lor beasts diferenjs ar fin legitrk cu suprafsta mare ocluzalé a dinilor ‘posteriori si pozitia lor in raport cu inertiile musculare. La alli, forja este mai rare datoriti dezvoltiritputemice a musculaturi. La sexulfeminin, fora dez- ‘olla la nivelul molarilor este numa de 2/3 dia cea a bibatior. La nivelul Incisvilor gf eaninilorforele sunt mult mai mick il2.9. ROLUL EXERCITIULUIIN CRESTEREA PUTERII DE SUPORT A DINTILOR: in masicaya obiguita -r sea sproximativ otrime din fora maxima Aceasa ar insemna efccare miscare masticatoreS-r inside desfisurarea tor foe injur de 35 kg (Jenkins). Dupa nin yi Betelman ea n-ar depts 15-20 kg. Exec! are un cfetfavorablasupra crest intensitfi fo in timpulmasticates. rethu (1981), Warners ncerson(1944) insted exer cit masicton suplimentare gi dozate, rath cd se produce o creer gradat a forfei mastcatori en crea 40% in prmele 30 decile, dar dupa a 50a 74 ca ‘imine practic constant, Dac& exer n-a dat prea mula vem dupa doa ‘stiptimani de la terminarea experimentului, forja revine la nivelul anterior. Practica infelangat ue india mnodiichn consist. Este carl masteatonor ultra cae de parsafolositépreznt o fry de masticaje dubla fade parte opus. De asemenca, la eachimoy, care se bese cs simente crude, msuratrile {gnatodinamometrice au pus in evden, l nivel mola, fre ere sunt de tel on mai mar ect Ia subiectit ee folosesco alimentaie prepara. Intensitateaforet rastieatordepindeTnst nu numai de pterea de con- traci @ mujshilor, cide pragul de tolerena, de sensiblitstenparodonati Feorfle de presiune masticator, dato stucturi parodontale sunt transfor sate in for de tractive la nivel osuhs, fScind ast posiilssuportarea tinor fore mar la nivel! scestia. Cercetn fieute de Coolidge (1937) au artat 8 funcia masticatri fevor- cath dezvolarea ,zmemibrane\ perioéontale”. Studind comparaty dnt fri intagongt i ding Cu semne de flncltonareintensh mastiatrt, lps la Geldin wind prosimea membrane periodontal rade 0,18 am fa de 0,13 mn. Vil2.4, MISCARILE DENTARE SUB INFLUENTA MASTICATIE! ‘Sub actiunea fortelor de presiune verticald, dint suferd o oarecare miscare de inrace (Parfit 1960, Picton~ 1962). Aceasta migeae cprinde dou f= © prim faci cind intenstatea Tore erste pind ta 300-600 g (ups dns) Migcarea este mai ampli se face mai rapid. Ea s-ar datora modifictrior funcional de fa nivel fibrelor periodontal. A dos far8, care ate los dup ée fora devine mai rica, este mult mai redint ise datorste deforma tlastice a osul alveolar sub trafiuneafibelorperiodontale, Aveasta mobil tate sade cu vst, deoarece scadeclsticatea festulosos Picton, aplicind © eapa metalca de 0,5 mm pe molarul I permanent (astel inet contactl ‘cluzal 8 se fac mura fa nivel I) studlars mobiitatea verticals acest 341 sinter aston Fig 264 Masia natrls,dups F. Ackermann (inp helicods) £6 ~ vidal wieralt™ im cipal reopulsiei: CM ~ cont intro CJ ~ contact Intrincsy A alien 2M + C= ada articular, Acs ip cee mplanare ‘ena, Akmentl xe ps Inne ira mateat cu amu de ‘fist dtr td arcane (2 contact mlae rept tng leona is). dinte, Ea este foarte creseuta in primele cinci zie, pentru ca apoi si desereascd splat ajungind ca dap siptimin usta. ~ in ultima perioad a dentijei temporare, datorité functiei masticatris uate, abrasune folie sete yaw exe forte reds Se men Taporturileinstalate in perioada eruptii dingior temporari, nu se face meziali aca fiziologici amandibule, ir eruptia molailor de 6 ani vor stabiliza raporturi inlerarcadice, care de acum devin nefiziologice. Pot sh apard obstacole, comtacte premature, in drumul de inchidere al mandibulei, ce pot fi sursa unor glist ‘norma. = Secrefia salivard mai sedzuid ~ si condiile nesaisficStoare, ce decurg pentru autocuritire, favorizeaza instalarea proceselordistructive coronare cu Fedugere mal mare afene masicatoi ie ale ann sta la originea unor migrari verticale si orizontale ale dintlor cu apariiablocjclor in migeanie manibulet, cu rdceres saa dspara spafului pentru uni dni permanent, asfel inet inghesuirea dentaré poate 5 apara atit datorita dezvoltari insuiciente a maxilarelor, eat si malpozitilor, ecopiilor si incluzillor prin migrarca alto din in spatiol care, normal, ar buit s& revind dinflor ce exteriorizeaza anomalia. Migranic verticale si clindrile anormale ale unor dingi defermind rezultante orizoniale puternice prn descompunerea forctor de masticafic, ce se pot transmite de-a lungul Ancadei dentate, care sunt sursa unor malpoziti dentare la distanf (incsivi si Saain de pares opus), aga-umitaacjunediagono-ransvesals (Gerber, ua = Carile dentare, in perioada dureroasd, pot si, la randul lor, la originea ‘unor tulburiri masticatori, prin evitarea contactelor puternice si in special prin instalarea unei masticatii unlaterale care se poate permanentiza ca o deprindere smasticatorie. VilL2.6. —- MECANISMELE PRIN CARE An. D.M, INFLUENTEAZA MASTICATIA La rindul lor, anomaliile dentomaxilare oda instalate pot micyors eficienfa ‘masticatorie prin mai multe mecanisme: ~ Reducerea suprafefei de contact ocluzal. Anomaliile dentomaxilare caracterizate prin ocluzic distalizat, ocluzie deschiss si ocluzie progen’ cu Fig. 266 Blea} mare pin olin adn, scopes inal {AB C~ aspect oli’ pe modee; D ~ aspect arcadelr; = ocr in norma front "Fs. ~ aspect ail earners 345 Mecanisma prin care ‘An. DM. influenteaz mmasticatia Fig, 265 comin innchuzie sagitaltredue apeeciahi supra foja de contact ocluzal,datoritidecalajului sagital sau vertical interarcadie. Ca 0 consecinta la nivelul dingior pe cae se fac contactele apar fenomene de supraincar- care functional; lanivelul dingior ce nu pet intra in contact functional se exceaz one de infra-solicitare. Cercetiile lui Reichenbach, ficute pe un lot numeros de copii, au arta c8risunetul acestor tulbu- ric de solicitare presionalé est resimaitin special la nivelul dinjilor aflai in infra solicitare functional ~ Absenja sau cificultatea in efectuarea tor miseari masticatorit. In ochuziile

    S-ar putea să vă placă și