TEMA PROIECTULUI:

MSURAREA TENSIUNII I INTENSITII

CURENTULUI
ELECTRIC

TEMA PROIECTULUI:
MSURAREA TENSIUNII I INTENSITII CURENTULUI
ELECTRIC

CALIFICAREA:TEHNICIAN N INSTALAII ELECTRICE

Cuprins

Argument 4
Capitolul 1 Msurarea tensiunilor electrice5
1.2 Montarea voltmetrelor in circuit 5
1.2 Extinderea domeniului de msurare 6
1.3 Voltmetre cu mai multe domenii de msurare 7
1.4 Msurarea cu transformatoare de msur 8
Capitolul 2. Msurarea intensitii electrice 12
2.1.Tipuri de ampermetre 15
2.2 . Ampermetre electromagnetice (feromagnetice 17
2.3 . Ampermetre cu redresoare 18
2.4 Ampermetre cu termocupluri 18
2.5. Ampermetre bazate pe efectul Hall 19
Bibliografie
22

CAPITOLUL 1 MSURAREA TENSIUNILOR ELECTRICE

Tensiunea electrica este definit ca diferenta de potential electric

dintre doua puncte.Unitatea de masura pentru tensiuni in sistemul S1
este voltul, avand ca simbol V.
In general, tensiunile electrice se masoara prin metode de citire
directa, cu aparate gradate in volti, numite voltmetre. In masurarile
de mare precizie se utilizeaza metode de compensatie.
La trecerea curentului electric printr-un aparat ,conform legii lui Ohm,
la bornele acestuia apare o tensiune:U=IxRa
(1)
Din relatia (1) se deduce: I=U/Ra
Daca prin aparat trece un curent egal cu curentul su nominal atunci
indicatia sa va fi maxima si tensiunea la bornele sale va reprezenta
tensiunea nominala a aparatului: Ua =IaRr
Deci, orice aparat de masurat se caracterizeaza, pe langa curentul sau
nominal Ia si rezistenta sa proprie Ra, si prin tensiunea sa nominala
Ua .

1.2 MONTAREA VOLTMETRELOR IN CIRCUIT

Pentru ca un voltmetru sa masoare tensiunea electrica intre doua puncte ale

unui circuit, el trebuie montat in paralel pe circuit intre cele doua
puncte,astfel inct tensiunea de masurat sa fie egala cu tensiunea de la
bornele sale. La montarea voltmetrului in circuit este necesar ca functionarea
circuitului sa se modifice cat mai putin. In circuitul din figura 1,a,inainte de
montare voltmetrului tensiunea intre punctele a,b este,iar dupa montarea
voltmetrului tensiunea electrica devine:

Pentru ca U = Um este necesar ca raportul sa fie aproximativ egal cu 1.

Acest lucru este posibil numai daca (in suma R+rv, R sa poata fi neglijat fata
de rv).
Concluzie! Pentru ca la montarea voltmetrului in circuit functionarea
acestuia din urma sa se modifice cat mai putin, este necesar ca rezistenta
voltmetrului sa fie cat mai mare decat rezistenta in paralel pe care se
monteaza.
Important! La montarea gresita a voltmetrului, in serie cu circuitul, datorita
rezistentei foarte mari a acestuia curentul in circuit scade foarte mult.

1.3 EXTINDEREA DOMENIULUI DE MSURARE

De obicei, caderea de tensiune nominala la bornele aparatelor

magnetoelectrice este foarte mica, sub un volt. Cand tensiunea
de masurat U este mai mare decat tensiunea nominala a
aparatului, se poate extinde domeniul de masurare cu ajutorul
unor dispozitive numite rezistente aditionale.

Rezistenta aditionala este o rezistenta de valoare mare, care se

monteaza in serie cu aparatul magnetoelectric si pe care cade

o parte din tensiunea de masurat Valoarea rezistentei

aditionale se calculeaza cu formula
Unde n este coeficientul de multiplicare

1.4 MSURAREA CU TRANSFORMATOARE DE MSUR

Transformatoarele de masurat sunt transformatoare electrice, speciale,

larg utilizate in tehnica masurarilor datorita urmatoarelor avantaje :
permit extinderea intervalelor de masurare ale aparatelor
de masurat utilizate in curent alternativ (ampermetre, voltmetre,
wattmetre, varmetre, contoare etc.) ;
asigura protectia personalului de deservire, prin izolarea aparateior
de masurat fata de circuitele de inalta tensiune;
permit standardizarea aparatelor de masurat pentru anumite valori
adoptate la fabricarea in serie a acestora : 5 A sau 1 A pentra
ampermetre si 100 V sau 110 V pentru voltmetre.
Dupa marimea pe care o reduc, transformatoarele de masurat se
impart in transformatoare de curent si transformatoare de tensiune

Un transformator este un ansamblu de bobine (infasurari)

cuplate magnetic. Pentru a se realiza un cuplaj magnetic strans,
cele doua infasurari sunt asezate pe un miez magnetic comun
astfel incat aproape tot fluxul magnetic creat de o infasurare
sa treaca si prin cealalta.
In figura este reprezentat schematic un transformator. Pe
miezul magnetic sint infasurate N1 spire reprezentand
infasurarea primara si N2 spirereprezentand infasurarea
secundara.
La bornele infasurarii primare se aplica o tensiune U1, iar la
borneleinfasurarii secundare se ob|ine o tensiune U2.
Prin infasurarea primara trece un curent de intensitate Ilt iar
prin infasurarea secundara un curent de intensitate I2.
Rolul transformatorului este de a transmite energia
electromagnetica din circuitul primar in circuital secundar,
modificand parametrii care caracterizeaza aceasta energie
(tensiunea si intensitatea curentului de la .iesire au valori
diferite de cele ale tensiunii si ale intensitatii curentului de la
intrare).

CAPITOLUL 2. MSURAREA INTENSITII ELECTRICE

Msurarea intensitii curentului electric se face cu ajutorul

metodelor de msurare directe sau indirecte intr-o gama de
valori cuprins intre 10-12 i 104A. Pentru msurarea intensitii
curentului electric dintr-o latur a unui circuit electric este
necesar introducerea in latura de circuit respectiv, a unui
ampermetru sau a unui traductor de curent rezultand o
perturbare a funcionrii circuitului respectiv.
Msurarea curenilor electrici de intensitate mic in c.c. se face
cu ajutorul galvanometrelor magnetoelectrice cu bobin mobil,
avand constanta de curent mai mic decat 10-6A/div. In curent
continuu, in domeniul 10-6...10-1A, se folosesc ampermetre
magnetoelectrice. Deoarece indicaia acestora este proporional
cu valoarea medie a curentului ce strbate bobina
instrumentului, ele nu pot fi folosite direct i in c.a.
Intensitatea curentului electric poate fi exprimat matematic prin
relaia:.
Unitatea de msur pentru intensitatea curentului electric, in

Intensitatea curentului electric se msoar prin metode directe,

cu aparate indicatoare numite, in tehnic, ampermetre.
Indicaia ampermetrului depinde de intensitatea curentului
electric, ca atare se impune ca aparatul de msurat s fie
montat in serie cu circuitul respectiv.
Indiferent de natura curentului care trece prin circuit (continuu
sau alternativ), schema echivalent de msurare a intensitii
curentului electric va ine seama de tensiunea U (E) i
rezistena consumatorului R
Conectarea ampermetrului in circuitul de msurare nu trebuie
s influeneze valoarea mrimii de msurat i, implicit, regimul
de lucru al circuitului.

In curent continuu, msurarea intensitii curentului electric se face cu ajutorul

ampermetrelor, care au in compunerea lor dispozitive magnetoelectrice
(metod des uzitat)), feromagnetice, electrodinamice sau ferodinamice),
ampermetrele ferodinamice (electrodinamice) sunt realizate ca aparate de
laborator de clasa 0,1; 0,5. Ca atare aceste aparate sunt mai rar utilizate in
msurrile industriale.
In curent alternativ, msurarea intensitii curentului electric se face cu
ajutorul ampermetrelor feromagnetice, electrodinamice sau ferodinamice
(fig.4). Ampermetrele ferodinamice (electrodinamice) sunt realizate ca aparate
de laborator de clasa 0,1; 0,5. Ca atare aceste aparate sunt mai rar utilizate in
msurrile industriale.
In funcie de principiul de funcionare, exist mai multe tipuri de ampermetre.
Pentru a exemplifica, amintim doua dintre cele mai intalnite tipuri de
ampermetre analogice:
- ampermetre a cror funcionare este bazat de efectul magnetic al
curentului electric (ampermetrul magnetoelectric sau cel feromagnetic);
- ampermetre a cror funcionare este bazat pe efectul termic al curentului
electric (ampermetrul termic).

2.1.TIPURI DE AMPERMETRE

Ampermetre magnetoelectrice
Datorita sensibilitatii ridicate, consumului propriu redus, clasei
de preciziei bune, ampermetrele magnetoelectrice se utilizeaza
cu precadere ca aparate de laborator. Ele se construiesc pentru
domenii cuprinse intre 0,1 si 100 A cu sunturi interioare si pana
la 10 kA cu sunturi exterioare.
Daca Ra este rezistenta bobinei mobile a ampermetrului
magnetoelectric, Ia domeniul de masura al acestuia, I
curentul ce se masoara, de n ori mai mare decat Ia (I = nIa),
rezistenta Rs a suntului simplu se calculeaza cu relatia
Schema electrica a suntului este prezentata in figura,a, iar a
unui sunt multiplu, in figura.b.

AMPERMETRE ELECTRODINAMICE

Ampermetrele electrodinamice sunt aparate precise (clasa de

precizie 0,2 si 0,1) construite de regula ca aparate de laborator
si pot fi utilizate atat pentru masurarea curentului continuu cat
si a celui alternativ.
Pentru valori reduse ale curentilor (sub 0,5 A) bobina mobila 2
inseriata cu bobinele fixe 1-1 se alimenteaza prin resorturile
spirale. Pentru valori mai mari ale curentului bobina mobila se
conecteaza in paralel cu un sunt legat in serie cu bobina fixa,
asa cum se observa in figura

AMPERMETRE ELECTROMAGNETICE (FEROMAGNETICE

Ampermetrele feromagnetice sunt aparate de masura analogice

folosite pentru masurarea curentului alternativ de frecventa industriala,
putand insa fi folosite si pentru masurarea curentului continuu. Deviatia
a sistemului mobil este proportionala cu patratul curentului: = kI 2.
Se construiesc in general ca aparate de tablou avand clasa de precizie
1,5 sau 2,5 dar printr-o constructie adecvata (piese feromagnetice
realizate din aliaje cu permeabilitate mare si camp coercitiv redus),
erorile determinate de histerezis si curentii turbionari sunt reduse
considerabil, ceea ce permite realizarea ampermetrelor portabile de
precizie, cu indice de clasa 0,5 sau 0,1.
Ampermetrele feromagnetice se construiesc pentru curenti de la 10 mA
pana la 100 A, cu unul sau mai multe domenii de masurare.
La ampermetrele cu domenii multiple, bobina este realizata din mai
multe sectiuni, schimbarea domeniului de masurare realizandu-se fie
prin schimbarea conexiunii serie sau in paralel a sectiunilor fie prin
schimbarea bornei de utilizare

2.3 . AMPERMETRE CU REDRESOARE

Ampermetrele cu redresoare se obtin prin asocierea uni

dispozitiv magnetoelectric cu unul sau mai multe dispozitive de
redresare. Se pot masura astfel curenti alternativi beneficiind
de performantele aparatelor magnetoelectrice (precizie si
sensibilitate ridicata, consum propriu scazut).
In figura, este prezentata schema electrica a unui aparat
magnetoelectric cu redresor In functie de pozitia comutatorului
K, schema permite masurarea curentului alternativ sau a
tensiunii alternative. Sunturile (RS1, RS2) si rezistentele
aditionale (Rad1, Rad2, Rad3) sunt realizate din materiale cu
coeficienti de temperatura de semne contrare, in scopul
eliminarii erorilor de temperatura. Alte surse posibile de eroare
(care influenteaza negativ functionarea aparatelor) sunt forma
si frecventa semnalului masurat

AMPERMETRE CU TERMOCUPLURI

Ampermetrele cu termocuplu se utilizeaza cu precadere la

masurarea valorii efective a curentilor de radiofrecventa, masurand
valoarea efectiva a acestora, indiferent de forma de unda si de
frecventa.
Functionarea acestora se bazeaza pe efectul Seebeck care consta in
aparitia unei tensiuni continue (tensiune termoelectrica) la capetele
reci ale unui termocuplu format din doi electrozi cu proprietati
termoelectrice cat mai diferite, atunci cand capelte calde (sudate)
ale acestuia sunt incalzite la o anumita temperatura.
Dupa modul in care se transmite caldura de la firul incalzitor la
termocuplu deosebim:
Termocupluri cu incalzire directa;
Termocupluri cu incalzire indirecta.
La termocupluri cu incalzire directa figura.a capetele calde ale
acestora sunt in contact direct cu firul incalzitor realizat din material
magnetic cu o mare rezistivitate (constantan, crom-nichel, platincromel

Aceste termocupluri au dezavantajul de a nu putea fi etalonate in c.c.

deoarece in acest caz indicatia este dependenta de sensul curentului
(o parte a curentului de etalonare trecand prin aparat).
Acest fenomen dispare la termocuplurile cu incalzire indirecta (fig.
9.b) deoarece aici nu exista nici o legatura galvanica intre
termocuplul propriu-zis si firul incalzitor.
Cresterea sensibilitatii termocuplurilor se poate realiza prin
introducerea acestora intr-un balon de sticla vidat, balon ce se
introduce la randul sau intr-o cutie realizata dintr-un material izolant
termic umpluta cu vata de sticla (in scopul reducerii pierderilor de
caldura).
Precizia etalonarii este de 0,05 % la 1 MHz si 0,5 % la 50 MHz,
principalele surse de eroare fiind efectul pelicular si impedantele
parazite ale firului incalzitor.
Domeniul de masurare este cuprin intre cativa mA si zeci de A.